Posted on by oncristian

DESPRE CORUPTIA DIN ROMANIA, CARE DISTRUGE AFACERI SI VIETI

                                                                                                              Capitolul II

CAPITOLUL I – Considerente personale privind dirijarea institutiilor statului, de catre ofiteri din serviciile de informatii si politicieni.

 

Rezultat: nerespectarea dreptului de proprietate, drept garantat prin art. 44 din Constitutia Romaniei si consacrat prin art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, in situațiile in care acesta contravine interesului personal al celor care fac parte parte din puternice și oculte grupuri de influență și presiune.

Subsemnatul Nicolae Cristinel Olaneanu, cetăţean European, am redactat acest document, care evidentiaza in istoric toate probele si va prezenta in timp real toate informatiile si documentele emise catre si de către diverse institutii publice, pentru a va aduce la cunoştinţă incapacitatea si neputinţa Statului Român, stat membru al Uniunii Europene, de a își îndeplini obligaţiile şi de a asigura aplicarea dispoziţiilor Constituţiei României şi ale Dreptului European, în mod egal faţă de toţi cetăţenii săi, datorită corupţiei, interventiilor in activitatea institutiilor statului, a unor ofiteri din serviciile de informatii, a unor functionari la ambasade din Bucuresti si a unor persoane cu functii politice ori de conducere in unele institutii sau autoritati de stat, in cazuri de interes privat in care se inregistreaza profituri uriase rezultate din fraudarea statului, din operatiuni economice fictive ori care sunt interzise de lege.

Interventiile unor ofiteri de informatii si politicieni în activitatea institutiilor statului creeaza premisa si posibilitatea de a se impiedica identificarea si stabilirea fraudelor si a persoanelor care incalca Legea, iar Dreptul la proprietate al persoanelor pagubite, dar si al statului, ramane doar o promisiune scrisa in Constitutia Romaniei si in Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. In fapt, interventiile menționate reprezinta acte de protectie si sunt determinate de interese personale ale unor ofiteri si politicieni. In aceste cazuri, aceste intervenții se manifesta generalizat, la toate institutiile statului, in mod concertat si dirijat, în detrimentul siguranţei naţionale, a mediului de afaceri, a mediului de viata şi a intereselor şi drepturilor legitime ale simplilor cetăţeni, pe o perioada lunga de timp, cu consecinţa nerespectarii dreptului de proprietate si a prejudicierii patrimoniului privat, dar şi a bugetului de stat.

Fata de PRACTICILE de dirijare obscura a institutiilor din Romania, tara membra a Uniunii Europene, din perspectiva realitatii si a informatiilor prezentate in document, se impun urmatoarele intrebari legitime:

  • oare mai avem nevoie de CONSTITUTIE, LEGI si DREPT EUROPEAN atata timp cat dispozitiile mentionate in ele nu se respecta, iar drepturile consacrate nu sunt respectate deoarece exista intelegeri ascunse, protocoale intre Serviciul Roman de Informatii si Consiliul Concurentei, DNA, Curti de Justitie, ANAF, s.a.m.d., care permit interventia la institutiile statului pentru a se obtine rezultatul dorit, in functie de interesul privat al acestora si al unor companii, cu capital strain sau romanesc care incalca Legea?
  • oare mai avem nevoie de institutii, parchete, Directia Nationala Anticoruptie, curti de justitie, Consiliul Concurentei, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Consiliul Superior al Magistraturii, s.a.m.d. si nu ar fi suficient sa ne limitam doar la o singura institutie universala, respectiv SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII (SRI),cata vreme SRI are in toate celelalte institutii ale statului ofiteri, la vedere sau acoperiți, promovati cu caracter definitiv sau cu delegatie, parteneri, colaboratori, informatori?
  • oare de ce mai avem nevoie de procurori si judecatori si nu se transmit direct catre organele judiciare hotararile care sunt decise de catre politiceni, persoane influente din tara si din strainatate si ofiterii din cadrul Serviciului Roman de Informatii, in conditiile in care instititutiile judiciare primesc indicatii precise cu privire la hotararile care trebuie luate in dosare, precum si ordine precise privind admiterea sau respingerea cererilor de probe, disparitia sau inlaturarea unor probe care s-au aflat la dosar?
  • daca pana acum am fost feriti de atentate cu gloante, cu bombe, oare oamenii care traiesc in Romania nu sunt supusi permanent unui atentat la siguranta si calitatea vietii, la un climat de existenta decenta in Romania, prin interventii la institutiile statului ale unor ofiteri si politicieni pentru dirijarea banilor in anumite buzunare, in detrimentul celor carora li se cuvin de drept ?
  • oare promovarea, fara concurs, a unor persoane sustinute de ofiterii Serviciilor sau chiar promovarea a unor ofiteri ai Serviciilor, in functii de executie si de conducere, la Consiliul Concurentei, la Curtea Constitutionala, la Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Consiliul Superior al Magistraturii, la DNA, la parchete, la curti de justitie, la Agentia Nationala de Integritate, la Oficiul pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor este de natura sa asigure o viata mai buna a oamenilor de rand care traiesc in Romania sau, dimpotriva, sa rezolve pe cai obscure interesele financiare a unor companii mari, straine sau romanesti controlate de ofiteri de informatii si politicieni, in contextul in care studiile arată că multe dintre firmele care declară pierderi în România îşi scot de fapt din ţară profiturile de ordinul a miliarde de euro ?
  • oare de ce, in ultimii 25 de ani, s-a desfasurat la scara intregii tari lichidarea industriei, iar acum România importă aproape tot, de la chibrituri, cereale, mâncare, materii prime, pana la autobuze, camioane, avioane, utilaje grele; au dispărut zeci de ramuri industriale şi multe dintre combinatele care atrăgeau forţa de muncă, din zone întregi, nu mai există. Studiile arată că, în România, din primele 42 de firme ca mărime şi importanţă doar 9 aparţin statului şi capitaliştilor români. Analiştii economici atrag atenţia însă asupra unui paradox: în timp ce economia a ajuns pe mâinile străinilor, de ani de zile, în dosarele procurorilor se pare că doar românii fură.
  • oare de ce functionari ai statului Roman au platit peste 500 de milioane de euro catre Bechtel (SUA), dar romanii nu au primit in schimb niciun kilometru de autostrada sau drum comunal. Directia Nationala Anticoruptie nu a efectuat ancheta penala cu privire la aceasta „afacere”, nici ca urmare a sesizarii subsemnatului din 26.02.2015, care contine informatii ca Bechtel a transferat suma de peste 21.000.000 lei plus TVA, echivalent a peste 5.000.000 euro,in firma care apartine fiului unuia dintre membrii plenului Consiliul Concurentei, perioada in care Consiliul Concurentei avea deschisa o investigatie vizând si firma Bechtel. Citeste si despre cum DNA protejează inactiunea Consiliului Concurentei – cap II si cap V pct 8.3.
  • Si mai ales, în ceea ce mă priveste personal, exista oare o legatura de cauzalitate intre generalul Dumitru Dumbrava, director la directia juridica a Serviciului Roman de Informatii si lipsa totala si constanta de orice reactie a institutiilor statului cu privire la cazul Farmec SA din Cluj, ignorandu-se coruptia si fraudele care depasesc 300.000.000 lei ? avand in vedere si urmatoarele aspecte:
  • procurorul Alexandra Carmen Lancranjan, a colaborat cu Serviciul Roman de Informatii prin generalul Dumitru Dumbrava și s-a remarcat prin inactiunea si dispozitiile date in dosarul Farmec si in alte dosare penale. Citeste aici si despre procurorul DNA,Alexandra Carmen Lancranjan (Cap VI, pct. 3, 8).
  • procurorul Alexandra Carmen Lancranjan, a urmat dosarul penal Farmec la doua parchete diferite si i s-a transferat dosarul de la procurorii titulari, cu nerespectarea disp prev la art. 64 alin 4 din Legea 304/2004, cu rezultatul clasarii faptei de evaziune fiscala prin ordonanta din 13.01.2015, in conditiile in care din dosar au disparut mii de inscrisuri, probe care au existat la dosar. Citeste si despre cererea de reintregire a dosarului penal (cap. V. pct. 12.).
  • generalul SRI Dumitru Dumbrava a mentionat la audierile din Comisia Parlamentara de Control a activitatii SRI ca o cunoaste pe procurorul Alexandra Carmen Lancranjan si a colaborat cu ea, ca a interactionat cu procurori si judecatori. Daniel Dragomir, fost colonel SRI, a sustinut „Din datele care le detin, generalul Mitica Dragomir a coordonat ani buni pe procurorul Alexandra Lancranjan, alias Veverita”, desi, din perspectiva dispozitiei prevazute la art. 7 alin 1, 2, 3 si 4 din Legea 303/2004, colaborarea dintre magistrati si ofiteri din serviciile de informatii este interzisa. Legea prevede sanctiuni privind magistratul, iar actele procesuale sunt sub sanctionea nulitatii, conform extras din art. 7 alin 1, 2, 3, si 4 Legea 303/2004. Citeste si despre A.C. Lancranjan (cap. VI, pct 3.8, si despre SRI (cap. V, pct 4);
  • procurorul A.C. Lancranjan a fost promovat la sectia din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie la care se afla in nelucrare plangerea subsemnatului referitor la favorizarea infractorului de catre procurorul Alexandra Lancranjan,precum si faptele de coruptie ale functionarilor de la Farmec.
  • functionarii de la Farmec au beneficiat de restituirea accizelor de la ANAF, fara sa prezinte documentele prevazute in lege la pct. 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal; citeste si explicatii si documentele doveditoare atasate la anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 referitor la cereri Farmec de restituire a accizelor, procese verbale de control si decizii de restituire ale ANAF.
  • Directia de Integritate a ANAF a solicitat avizul presedintelui ANAFpentru sesizarea Parchetului prin Raportul de control intern DGI 2689/22.06.2018, care contine si masura sesizarii Directiei Nationale Anticoruptie, iar presedintele ANAF Ionut Misa, in data de 31.08.2018 a restituit Raportul de control si, fara nicio motivare, a mentionat pe un BILET ADEZIV (post-it) „MASURI FARA DNA”;
  • Curtea de Conturi, desi a constatat in Raportul din anul 2013 ca functionarii vamali de la ANAF au incalcat Legea, deoarece au restituit accizele la Farmec SA fara ca societatea sa prezinte dovada consumului efectiv de alcool si au acceptat conditiile impuse de Farmec, si a dispus la pagina 157 din Raport ca ANAF sa efectueze controalele cu alte regionale, ANAF nu a indeplinit aceasta dispozitie si a continuat pana in prezent „practica” restituirilor ilegale de accize.Citeste si cap V, pct 2.
  • Ioan Gligor, Ioan Rus, Ioan Zadic, functionari ANAF au participat atat la restituirile ilegale de alcool timp de 10 ani, cat si la controlul fiscal formal din cadrul DGAMC-ANAF si intocmirea Raportului de Inspectie Fiscala din 15.12.2014, privind amendarea societatii Farmec cu 69.000.000 lei. Raportul de inspectie fiscala a fost anulat de Curtea de Apel Cluj, dar ANAF nu a verificat aspectele care contureaza frauda evidentiata in sesizarea subsemnatului. Citeste si cap V. pct 2.3 si cap VI pct 13.
  • Directia Nationala Anticoruptie, prin sectia condusa de procurorul Marius Bulancea, a tinut in nelucrare un numar de 1.335 zile sesizarea MAI-DGA, un numar de 627 zile sesizarea ANAF-DGAF, un numar de 907 de zile sesizarea subsemnatului, un numar de 377 de zile plangerea subsemnatului din 01.08.2017 si un numar de 296 de zile cererea de probe si elemente in probatiune din 20.10.2017, pana la data de 12.07.2018, data la care procurorul Mihaela Beldie Canela a dispus prin ordonanta, inceperea urmaririi penale in REM .
  • dupa o luna de zile, prin ordonanta din 21.08.2018, procurorul Mihaela Beldie Canela a dispus solutia de clasare fara ca in dosar sa fi fost efectuate activitati de cercetare penala, respectiv fara sa fi fost analizate inscrisurile prezentate de subsemnatul, probe in dosar si fara ca DNA sa fi adus la dosar, inscrisurile mentionate in plangere ca probe, fara sa fi fost efectuata audierea subsemnatului sau a altor persoane si fara nicio motivare. Citeste si despre procurorul Mihaela Beldie Canela (Cap VI. pct 9)
  • Consiliul Superior al Magistraturii a ignorat sesizarile subsemnatului cu privire la nerespectarea legii de catre magistrati, inclusiv cele privind pe procurorul A.C.Lancranjan si vizand favorizarea infractorului
  • oare trecerea dosarului 27411/2/2005, cu nerespectarea legii, de la judecatorul Gheorghe Grecu la judecatorul Diana Magdalena Bulancea a fost facuta pentru ca noul judecator sa respinga actiunea si limitarea accesului reclamantei la probele din dosar ?
  • oare promovarea judecatorului Magdalena Bulancea la Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Bruxelles si promovarea sotului, Marius Bulancea, in functia de sef de sectie la Directia Nationala Anticoruptie reprezinta rasplata pentru „rezolvarea” unor probleme care decurg din nerespectarea legii de catre persoanele protejate? Citeste si despre Magdalena Bulancea (cap V. pct. 10.2).
  • oare exista Drept la proprietate protejat institutional sau doar „EXECUTII”, procese care nu sunt judecate, ci doar tranzactionate, hotararile fiind luate intr-un alt cadru, pe baza unor ratiuni si interese care exced legii, in conditiile in care judecata si respingerea la Curti de Justitie a actiunilor reclamantelor Prestige si Galic de catre judecatori au avut loc fara accesul acestora societati la „probe”, in legatura cu care judecatorii doar au pretins ca s-ar afla la dosar? Dosarele in care societatea reclamanta nu a avut acces la „PROBELE” din dosar si care s-au finalizat prin deciziile de respingere nr. 2576 din 17.05.2007 ICCJ (in dosarul 8694/1/2005 Kraft Foods), sentinta nr. 4229 din 25.06.2012 a judecatorului M. Bulancea – CAB (in dosarul 27411/2/2005 Colgate Palmolive), decizia nr.2757/21.05.2009 (in dosarul4022/2/2007 Unilever South Central Europe).
  • oare furtul permanent al proprietatii, prin violarea de catre functionari din institutiile din Romania a drepturilor si principiilor etice si a dispozitiilor recunoscute prin Legea Romana, prin directivele si prin Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, diminuarea constanta a valorii proprietatii mele si blocarea utilizarii la justa valoare a drepturilor mele – care decurge din proprietatea pe care am dobandit-o legal, sunt de natura sa incurajeze sau sa descurajeze un investitor onest, cetatean roman sa investeasca si sa inteprinda activitati antreprenoriale in Romania?
  • oare politicienii din Romania vor putea sa asigure oamenilor de rand dreptul la un proces echitabil, singura cale care protejeaza Dreptul de proprietate, in contextul in care este de notorietate ca in prezent exista un numar mare de procurori si judecatori care sunt colaboratori, informatori, ofiteri ai Serviciului Roman de Informatii iar acestia, in temeiul art. 7 din Legea 303/2004, ar trebui sa fie eliberati din functiile detinute deoarece acesti magistrati executa ordine si nu participa ca o putere independenta de stat, puterea judecatoreasca, la indeplinirea unor procese echitabile in limitele prevazute de lege?
  • oare cand va fi posibil ca noi romanii, cetateni Europeni, sa traim in Romania si sa beneficiem de acelasi respect din partea functionarilor publici si a institutiilor, asa cum beneficiaza cetatenii si companiile Europene care isi desfasoara activitatea fie in Romania, fie in tari vest Europene, precum Germania, Franta, Anglia, Italia, Spania, Belgia, s.a.m.d?

“ROMANIA A DEVENIT UN SOI DE STAT MAFIOT”

a mentionat Traian Basescu, presedintele Romaniei din perioada 2004-2015.

Statul mafiot din Romania, in limbajul folosit de Traian Basescu, se compune din functionari publici, politicieni, ofiteri din serviciile de informatii, care dirijeaza activitatea din institutii ca sa nu solutioneze sesizarile si petitiile înregistrate sau sa le solutioneze formal, cu nerespectarea legii, cu rezultatul controlului unor profituri din anumite companii cu capital privat din Romania, iar in cazuri extreme au disparut sau au fost asasinati oameni (cazul Dan Condrea – Hexi Pharma, cazul Codrut Marta, secretar general al ANAF, cazul Mihai Erbasu, cazul Florin Anghelescu, ambii au avut relatii cu functionari publici in calitate de actionari ai unor companii de prestigiu cazul procurorului Cristian Panait, cazul Dumitru Tinu, cazul Catalin Chelu). Citeste si articole de presa (cap XII. pct. 28)

Pentru comparație, menționez că Mafia Italiana, compusa din persoane fizice si private si companii ale acestora, a dirijat si controlat politicieni si functionari din institutii, iar in cazuri extreme, in anii ‘70, ‘80, ‘90, au fost omorati functionari publici din institutii.

Considerente care contureaza aceasta realitate:


          1. Mituirea sau influentarea prin “STIMULENTE” de catre functionari de la Farmec a procurorilor, judecatorilor si a functionarilor publici a fost protejata de procurori de la Directia Nationala Anticoruptie

Abuzurile au fost initiate si puse in aplicare cu intentie, asa cum de altfel Turdean Liviu, unul din protejatii ofiterilor de informatii, mi-a si spus“In Cluj eu mi-s legea”, si s-a fost dovedit ca a avut dreptate. Ba mai mult, Turdean Liviu si Pantea Petru Iacob au demonstrat ca in realitate detin controlul institutiilor pe tot cuprinsul tarii, de la munte pana la mare, deoarece au avut reprezentarea ca detin “cheia”, de a controla institutiile statului prin ofiteri de informatii actuali sau in rezerva. Urmand acest rationament, Turdean a fost sigur ca orice furt din proprietatea subsemnatului sau a statului, orice abuz ori infractiune vor fi protejate si validate in cadrul institutional, ca fiind legale.

Prin intermediul anumitor avocati “priceputi”, care reprezinta prelungirea interesului unor ofiteri si politicieni, precum si instrumentul de a transmite rezultatul pe care si-l dorescde la oricare din institutiile nationale, Turdean si Pantea, dupa o implicare personala de peste 25 de ani, s-au simtit nevoiti sa lase mosternire fiilor si nurorilor societatea Farmec, insotita de “cheia universala” privind controlul institutiilor nationale, dar si obiceiul de a dispune de proprietatea subsemnatului in propriul lor beneficiu.

Continutul unor convorbiri telefonice dintre Turdean si Pantea evidentiaza ca Lucian Pintea si Mircea Turdean au influentat adoptarea unei solutii favorabile pentru ei la Tribunalul Satu Mare, conform extras din nota de redare a convorbirilor telefonice – pagina 8:

„Inv. PANTEA PETRU IACOB: Păi, mă! 2003, 2004, care tu zici c-ai influenţat să câştigăm la SATU MARE (Notă: La Satu Mare a fost pe rolul Tribunalului dosarul 7386/1285/2010). Citeste si informatii despre cum au controlat ca dosarul 7386/1285/2010 si dosarul 1613/54/2014 sa fie repartizat anumitor judecatori care sa pronunte hotararile de care aveau nevoie (Citeste si cap. V, pct 8.3 si 10.12).

PANTEA LUCIAN: Da.”

Discutiile telefonice evidentiaza ca Lucian Pintea si Mircea Turdean platesc “STIMULENTE” pentru ca totul sa le fie favorabil.

„inv. Turdean Liviu: Acum ar fi bine. părerea mea, să vorbeşti şi tu cu Lucian, că eu nu am nici o putere, tu eşti totuşi tatăl lui Lucian, Mircea pleacă….

Inv. Pântea Petru Iacob: Am vorbit. Ştii ce mi-o spus Lucian? Şi aşa spun toţi, şi Mircea şi cealaltă e categoric împotrivă ….n-o interesează, că nu răspunde ea. Că o luat asemenea măsuri, da mă înţelegi tu cu asemenea MĂSURI DE STIMULARE, încat TOTUL VA FI IN FAVOAREA NOASTRĂ”.

Or, stimulente inseamna bani dati. Cui si pentru ce? Posibil unor functionari publici, procurori, judecatori, functionari ANAF, functionari de la Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, s.a.m.d., pentru ca acestia sa nu solutioneze sesizari sau petitii sau sa solutioneze cereri si actiuni favorabil administratorilor Turdean si Pantea, adica sa respinga cereri de probe, sa contribuie la disparitia de la dosar a probelor, sa admita la dosar expertiza care nu reflecta operatiunile reale, s.a.m.d. Cu un click aici citeste si despre stimulente si rezultatul acestor privind influentarea institutiilor (cap. V, pct 8.3).

Desi, astfel de fapte sunt prevazute in codul penal ca infractiuni precum trafic de influenta,dare si luare de mita, favorizarea infractorului, se poate constata cu usurinta protectia acordata de Directia Nationala Anticoruptie care nu a efectuat nicio ancheta penala cu ocazia sesizarilor si plangerii care au fost transmise si inregistrate la DNA de catre subsemnatul, de catre ANAF – DGAF si de catre DGA – MAI. Citeste si informatii despre Directia Nationala Anticoruptie (cap. V. pct. 8.3)

Turdean si Pantea au initiat operatiuni ilegale cu patrimoniul societatii, operatiuni ilicite cu actiunile si cu capitalul social al Farmec si au creat o miza si un interes pentru ofiterii din serviciile de informatii, politicieni si persoane cu functii de decizie in structurile de putere ale statului. Consecinta acestor practici este ca institutiile statului sa functioneze selectiv sau formal, iar functionarii publici sa nu solutioneze sau sa solutioneze cu nerespectarea legii, sesizarile si petitiile primite.

          2. Persoanele care incalca Legea si dreptul meu la Proprietate au promisiunea ca vor fi protejati.

Prin practici interzise de Lege adversarii mei au cunoscut ca se situeaza mai presus de lege ca urmare a INTERVENTIEI la institutiile statului prin intermediul unor ofiteri din serviciile de informatii, prin functionari ai ambasadelor la Bucuresti, prin anumiti avocati si politicieni, actiuni de natura sa asigure initierea si continuarea:

    • restituirilor ilegale de accize de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), corespunzator achizitiilor de alcool rafinat cu concentratie 96.5%, chiar si nedenaturat conform legii, fara ca Farmec SA sa prezinte documentele prevazute in Lege, la punctul 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.
    • operatiunlor ilegale cu actiunile societatii Farmec
    • operatiunilor succesive si ilegale de majorare a capitalului social cu 5.294.256 de actiuni, cu limitarea dreptului subsemnatului de a subscrie noi actiuni. Pretul per actiune este de 2.5 lei, pret subevaluat de peste 30 de ori, fata de pretul contabil sau de piata al unei actiuni, urmat de plata unor dividende in valoare de 7.5 lei per actiune, dupa numai 6 lunide la investitie.
    • folosirii ilegale la vot,in sedintele actionarilor, a unor actiuni care nu au fost subscrise si nu au fost achitate de catre actionari, ci de catre societatea Farmec. Citeste si anexa 7 ordine de plata Farmec SA catre Asociatia Farmec Pas (cap.IV, pct A).
    • inscrierii in registrul actionarilor a unor persoane din familiile Turdean si Pantea, fara ca acestia sa detina dreptul legitim de actionari, cu nerespectarea dispozitiei prevazute la art. 8 din statutul societatii Farmec care reglementeaza ca : „acţiunile nominative sunt cesibile numai între acţionari”…“actiunile dobandite in conditiile prezentului act constitutiv pot fi transmise catre terti doar prin mostenire legala”
    • mentinerii, de catre presedintele Consiliului Concurentei din Romania, a unor practici anticoncurentiale care prejudiciaza consumatorii, climatul concurential, mediul de afaceri si de viata, precum si agentii economici mici si medii cu capital social romanesc sau strain.
    • refuzului presedintelui Consiliului Concurentei de a deschide investigatii legale, care sa verifice cu transparenta practicile interzise de lege
    • refuzului presedintelui Consiliului Concurentei de a asigura cadrul continuarii unor investigatii care ar evidentia practici anticoncurentiale ce prejudiciaza consumatorii, disparitia de la dosare a unor probe si arhivarea unor probe pentru a nu fi folosite in investigatii. Citeste si ordinul nr. 7 al lui Bogdan Marius Chiritoiu – anexa 72, privind arhivarea unor probe privind intelegeri de excludere de la raftul magazinelor a unor produse concurente.
    • refuzul presedintelui Consiliului Concurentei de a aduce la indeplinire hotarari judecatoresti irevocabile care au dispus Consiliului Concurentei sa efectueze investigatii legale.

          3. Interventiile unor politicieni, functionari de la ambasade si ofiteri ai unor servicii de informatii au fost si sunt de natura sa asigure:

  • protectia operatiunilor cu alcool, in regim de restituire ilegala a accizelor, desfasurate de peste 15 ani, la Farmec, sub conducerea administratorilor Turdean si Pantea, care isi inmultesc numarul de actiuni si procentul din capitalul social al societatii, dobandit prin furt. Hotia fara de sfarsit este protejata de institutii ale statului, prejudiciul depaseste 60.000.000 de euro, iar “afacerea” continua.
  • continuarea acestei „afaceri” prin mentinerea in functii de administrare a societatii Farmec a unor persoane care incalca Legea, statutul si dreptul de proprietate si numirea,mentinerea,sau promovarea unor persoane in posturi de conducere si executie din institutii care sa determine mentinerea si protejarea functionarii mecanismelor de fraudare,
  • mentinerea si continuarea unor operatiuni anticoncurentiale, interzise prin Lege, care sunt protejate de catre grupul de interese din care face parte B.M. Chiritoiu, presedintele in exercitiu la Consiliul Concurentei si sunt generatoare de profituri foarte mari si prejudiciaza consumatorii si agentii economici din Romania.

Exista inscrisuri care pun in lumina ca interventiile s-au facut tot timpul la varful institutiilor din Romania, institutii care conform legii ar fi trebuit sa contribuie la stoparea fraudelor si la recuperarea prejudiciilor. Spre exemplu domnii Blair L. Labarge şi Robert J. Tate, functionari in cadrul ambasadei SUA la Bucuresti, persoane care nu sunt parti in dosare civile sau penale, s-au deplasat la Consiliul Concurentei, la parchete, la instante si la alte institutii din Romania, reprezentand interesele functionarilor din companiile care au incalcat legea. Citeste si Consiliul Concurentei (cap.V, pct 7). Citeste si Directia Nationala Anticoruptie (cap V, pct. 8.3 si cap.VI pct 3).

Consiliul Concurentei din Romania nu si-a indeplinit rolul activ prevazut prin lege, de autoritate nationala care sa contribuie la crearea unui mediu concurential, in care coabiteaza consumatorii si agentii economici, pe piata de bunuri de consum si servicii.

Nicicând nu s-a ţesut o pânză de păianjen, compusă din instituţii ale statului român de la un capăt la altu’ al ţării, pentru ca un acţionar semnificativ să nu poată să-şi apere în justiţie proprietatea, de abuzurile unor functionari din societati comerciale si ale functionarilor publici din institutiile nationale, desi se spune ca dreptul de proprietate ar fi garantat de Constituţie şi de către Comisia Europeană de la Bruxelles.

Nicicând nu s-au pus în acord mai mulţi înalţi funcţionari de stat din diverse instituţii de forţă pentru ca un acţionar minoritar să fie jefuit cu peste 15.000.000 euro sau companii cu putere financiara mare sa inregistreze profituri uriase, pe spatele romanilor si in defavoarea firmelor romanesti, prin generalizarea unor practici anticoncurentiale sau in urma unor tratamente inegale, pe care aceleasi companii le-au practicat in Romania pentru realizarea de profituri, dar nu le-au practicat in tari vest Europene precum Germania, Franta, Italia, Anglia, Spania. Cu un click aici citeste si despre Fraude – cap. IV, pct. A.2 si despre Consiliul Concurentei referitor la nerespectarea legii si a hotararilor judecatoresti de catre Consiliul Concurentei (cap. III, pct. 4).

Fraudarea societatii Farmec, a subsemnatului, a bugetului de stat de catre persoane din grupul de interese al familiilor Turdean si Pantea, precum si fraudarea consumatorilor, a statului si a societatilor comerciale prin practici anticoncurentiale de catre agenti economici care sunt protejati de catre Consiliul Concurentei,continua si in prezent si au imbogatit ilegal functionari publici, sefi din ANAF, sefi la parchete si tribunale, deputati,avocati, persoane care pozeaza in oameni integri.

In cazurile in care politicieni si ofiterii de informatii au un interes privat, parchetele indeplinesc ordine iar anumite procese devin doar simple „executii”, pentru indeplinirea unor ordine ca si „executiile” subsemnatului. Poate de aceea, peste 4-5.000.000 oameni au părăsit România căutând un loc în lume, în care să fie respectaţi. Cu un click aici citeste despre „executia” subsemnatului in dosarul 3414/1285/2011 al Tribunalului Specializat Cluj, ICCJ, Tribunalul Specializat Arges, Curtea de Apel Arges (cap, V, pct 10.5). Cu un click aici citeste si despre „executii in dosarele 442/1285/2016, 1021/1285/2016 Tribunalul Specializat Cluj (cap. V, pct 10.5 (2).

          4. Presiunea ANAF si santajul Consiliul Concurentei care sa ma determine sa renunt

Deoarece,in contextul considerentelor mentionate mai sus, m-am incapatanat sa cred ca as putea avea vreun succes, in incercarea mea de a-mi cauta DREPTATEA si de a-mi PROTEJA PROPRIETATEA, m-am confruntat cu peste 21 de controale fiscale de la ANAF, prin directii ale administratiei de finante publice,la societatile in care subsemnatul si sotia mea detinem o anumită calitate, precumsi cu amenintari la telefon si prin sms. Citeste si informatii despre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (Cap V, pct. 2).

Adversarii mei, mai intai au obtinut venituri si cresteri patrimoniale ilicite, care decurg din prejudicierea si diminuarea patrimoniului meu, pe care l-am detinut legal inainte sa se fi produs operatiunile ilegale. Prin intermediul acestor venituri au dirijat si controlat institutiile statului sa nu efectueze controalele legale, privind cercetareaoperatiunilor frauduloase in legatura cu care institutiile statului au fost sesizate de catre subsemnatul. Mai mult, s-au folosit de institutiile statului sa efectueze controale, care sa gaseasca sau sa improvizeze nereguli si sa ma determine sa renunt sa imi mai protejez proprietatea. Citeste si despre interventia lui Bogdan Iuliu Hossu la Gelu Stefan Diaconu presedintele ANAF (cap.V, pct. 2.9). Citeste si despre Gelu Diaconu si legatura financiara dintre firma care apartine sotiei presedintelui ANAF si compania Prodvinalco cu sediul in Cluj, furnizor de alcool, partener de afaceri al Farmec SA (cap. VI, pct. 1, lit e).

Doi funcţionari ai Consiliului Concurentei ne-au cerut imperativ şi ameninţător să retragem plângerile împotriva societăţilor Colgate Palmolive şi Kraft Food de la Consiliul Concurentei. In lipsa unei rezolvari amiabile a cauzei comerciale, refuzul subsemnatului de a ma conforma si de a retrage plangerile impotriva Kraft Foods si Colgate Palmolive s-au soldat, ca “rasplata”, cu amendarea societatii reclamante Prestige Trading cu 1.500.000 lei, amenda care s-a dovedit ilegala, deoarece instanta a anulat-o prin sentinta nr. 1784/04.04.2016 dar Consiliul Concurentei nu a efectuat nici pana in prezent verificarile legale, desi Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus Consiliului Concurentei prin sentinta 302/2005 si decizia 37/2006 irevocabila sa efectueze investigatia legala. Citeste si despre amendarea ilegala a societatii Prestige cu suma de 1.500.000 lei, privind santajul Consiliul Concurentei pentru a ma determina sa retrag plangerile (cap. V, pct. 7).

          5. Protocoalele dintre Serviciul Roman de Informatii si institutii exced legii.

Protocoalele care au fost incheiate intre Serviciul Roman de Informatii si instante de judecata, parchete, Directia Nationala Anticoruptie, Consiliul Concurentei si alte importante institutii din Romania reprezinta instrumentul creat de ofiteri de informatii,pentru a interveni la institutiile statului sa obtina rezultatele si hotararile pe care aceste persoane si altele, aflate in acelasi grup de influenta, aveau un interes extrainstitutional sa le obtina. Citeste si despre Serviciul Roman de Informatii (cap V, pct 4).

  • Serviciul Roman de Informatii a efectuat ascultarea unui numar de 6 milioane de oameni cu mandate de securitate nationala in conditiile in care in Romania in prezent mai locuiesc nu mai mult de 13-14 milioane de oameni, femei, barbati si copii, iar din acestia au fost ascultati sase milioane de romani, iar sapte milioane de romani au plecat in alte tari.

Nu cunoastem daca pentru cei 6 milioane de romani au existat motive reale de suspiciune privind violarea sigurantei nationale sau doar curiozitatea unor ofiteri sau politicieni de a cunoaste cat mai multe despre adversarii lor sau despre magistrati care isi indepliniesc profesia cu buna credinta si obtinerea, pe aceasta cale a instrumentelor posibile pentru santaj, cu rezultatul de a obtine ce doresc de la adversari sau de la anumiti magistrati.

    • Statul mafiot a tinut sub teroarea anchetelor, in contextul in care un numar de 3240 de magistrati din care 2193 judecatori si 1227 procurori cu dosare deschise la DNA, ca urmare a colaborarii din Serviciul Roman de Informatii si Directia Nationala Anticoruptie.

          6. Cazuri de coruptie care aduc atingere sigurantei nationale si vatamarea intereselor romanilor

Exemple care evidentiaza pe de o parte dispozitiile prevazute in Lege, Constitutie si Dreptul European raman doar promisiune neindeplinita, in cazurile in care ofiteri de informatii, politicieni, functionari de la ambasade si agenti economici au interese care depasesc limitele legii, iar pe de alta parte desi siguranta nationala a fost viciata, Serviciul Roman de Informatii nu a initiat masuri de prevenire, catre institutii din Romania.

    1. EVAZIUNEA FISCALA. Incepand cu 1992, Romania a devenit un rai al evazionistilor fiscali in demenii cum ar fi importul-exportul de legume-fructe, produse agricole (grau si porumb), zahar, carne de pasare si, evident, produse petroliere. Conform unor studii oficiale UE si INS-Romania, in perioada 2000 – 2015 in Romania EVAZIUNEA FISCALA a atins uriasa suma de 450 de miliarde de euro – circa 25% din PIB.
    2. OPERATIUNEA EMBARGOUL. Dupa cum se stie, printr-o rezolutie ONU, in timpul Razboiului din Balcani, asupra Serbiei s-a instaurat un EMBARGOU. Din documentele facute publice de cotidianul online SECUNDA (www.secundatv.ro) INCALCAREA EMBARGOULUI de catre Romania a fost coordonat de catre presedintele tarii de atunci Ion Iliescu ajutat fiind de premierul Nicolae Vacaroiu si de seful SRI Virgil Magureanu care in timpul unui proces ramas fara vreun rezultat concret a afirmat: “INCALCAREA EMBARGOULUI a fost decisa in CSAT” INCALCAREA EMBARGOULUI a produs un prejudiciu statului roman de circa 3,5 miliarde de dolari. Au fost mituiti ambasadorul SUA in Romania Alfred Moses și Roger Gregory, agentul SUA la ONU. Presedintii SUA George H.W. Bush si Bill Clinton au fost informați de CIA despre INCALCAREA EMBARGOULUI de catre Romania – 1992 (Document publicat de SECUNDA). Bush si mai apoi Clinton nu au miscat un deget pentru a opri jaful!
    3. JAFUL BECHTEL. În opt ani, 11 luni şi 20 de zile, statul român a virat în conturile companiei americane BECHTEL 2 miliarde de euro pentru a construi 415 kilometri de autostradă. BECHTEL a construit doar 52 de kilometri. Directia Nationala Anticoruptie nu a facut nicio ancheta penala pentru recuperarea banilor, Contractul cu firma americană BECHTEL a devenind cea mai mare ţeapă din istoria României moderne;
    4. ESCROCHERIA MICROSOFT. Afacerea cu licente MICROSOFT se intinde pe 15 ani și a produs statului roman o paguba de circa 1 miliard de euro. DNA a disjuns Dosarul MICROSOFT din motive care nu au foat explicate. Practic, DNA a reusit să demonstreze doar o paguba de circa 15 milioane de euro desi cei implicati au declarat ca au delapidat peste 500 de milioane de euro numai in primii 5 ani, 2000 – 2005.
    5. FRAUDA EADS. Pentru a adera la Spațiul Schengen este obligatoriu să avem granițele securizate conform normelor UE. În 2004, sub bagheta premierului României Adrian Năstase și cancelarului Germaniei Gerhard Fritz Kurt Schröder a fost semnat un contract de securizare cu societatea multinațională EADS-AIRBUS. Deși celebrul STUDIU de FEZABILITATE definea un cost de circa 540 de milioane de euro, contractul s-a semnat sub ochii lui Năstase și Schröder pentru suma de 650 de milioane de euro pentru ca, a fost prelungit pentru suma de 750 de milioane de euro de către ministrul Dan Nica – Nica este acum europarlamentar și UE a refuzat să-i ridice imunitatea pentru a fi anchetat de DNA – iar, în final, statul român a facut plăți în sumă totală de 1,53 miliarde de euro. La data publicării acestui material granițele României nu sunt securizate pe tot perimetrul și nu am fost primiți în Spațiul Schengen.
    6. STUDII DE FEZABILITATE. O altă metodă de spoliere a banului public practicată de înalții funcționari de stat pe toate palierele industriale este STUDIUL de FEZABILITATE. Conform unui raport în Romania au fost cheltuite circa 50 de miliarde de euro pe STUDII de FEZABILITATE care nu au fost folosite niciodată, unul din motive fiind termenul scurt de valabilitate 1-2 ani;
    7. AFACEREA BANCI. După ce ANAF a confirmat ancheta cotidianului online SECUNDA care evidentiaza că în perioada studiului jurnalistic 2010 – 2015 din cele 46 de bănci care activau în România doar 12 au avut profit, investigatia „BANCI” demarata de institutiile statului a intrat într-o suspectă prelungire. Se estimează că prin metoda falsele declarații de lipsă de profit practicată de BANCI statul român a pierdut aprovimativ 10 miliarde de euro.
    8. SPOLIEREA Cailor Ferate Romane (CFR). Furturile de metale si de cale ferata au creat consecinta mentinerii unor drumuri de cale ferata veche, fara siguranta vietii;
    9. DISTRUGEREA AGRICULTURII. Furtul, distrugerea si disparitia sistemului national de irigatii pe care l-a avut Romania in patrimoniu, imprejurare care a urmarit ca rezultat determinarea romanilor sa-si vanda strainilor terenurile arabile, monopolul cerealelor de catre compania Cargill, exportul cerealelor la pret mic si ulterior importul din alte tari de cereale in functie de nevoi, la preturi mari de piata;
    10. IMBOLNAVIREA SPITALELOR. Compania Hexi Pharma care a fost controlata de catre Dan Condrea, a incheiat contracte cu 350 de spitale de stat din Romania, au fost furnizate cantitati deproduse sanitare diluate. Spitalele au fost infectate cu boli, boli care au creat consecinta infectarii postoperatoriu a unor oameni din care o parte au murit. Dosarele de la DNA si DIICOT s-au impotmolit fara sa ajunga la instantele de judecata. In spatiul public s-a spus ca afacerea ar fi fost controlata de ofiteri din Serviciul Roman de Informatii. Dupa ce „afacerea” a devenit publica, patronul a disparut;
    11. FURTUL PRIN ACCIZE. Potrivit Directiei Nationale Anticoruptie, firmele care fac parte din grupul Murfatlar – Euroavipo, au creat un prejudiciu de peste 600 milioane de euro. Totusi pana in prezent dosarul de la DNA in fata instantei de judecata. Euroavipo a fost principalul furnzior de alcool nedenaturat o perioada de 7 ani, cu nerespectarea procedurii prevazute la art. 200 si 206 din Normele Metodolice de aplicare a Codului Fiscal, dar totusi functionarii ANAF au restituit accizele la Farmec SA;
    12. CONSILIUL CONCURENȚEI. În diverse investigatii efectuate de Consiliul Concurentei au disparut probe, au fost inlocuiti raportori pentru ca Bogdan Marius Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei a dorit si a reusit sa musamalizeze practicile anticoncurentiale care prejudiciaza consumatorii din Romania. Citeste si despre Consiliul Concurentei (cap. V, pct. 7);
    13. EXPATRIEREA PAMANTULUI. Retrocedarea ilegala a terenurilor si a cladirilor cu complicitatea unor functionari publici care au fost determinati sa accepte retrocedari catre persoane fizice care s-au erijat in numele unor proprietari, fara documente doveditoare;
    14. DEFRISAREA PADURILOR. Taierea padurilor din Romania iar beneficiari ai lemnului taiat ilegal au fost companii din Austria;
    15. HAOSUL DIN COMERT. refuzul unor retaileri care isi desfasoara activitatea pe piata din Romania de a negocia si a de vinde produse care sunt fabricate in Romania;
    16. MANIPULAREA prin IT. modul in care firmele SIVECO si ASESOFT, singure sau in consortii, au castiga toate licitatiile privind softurile de numarare a voturilor la alegeri si transmiterea a datelor; Citeste si http://www.secundatv.ro/.

          7. Implicarea prin actiune sau inactiune, a unor politicieni cu preponderenta din Partidul Social Democrat, privind favorizarea fraudarii si protejarea persoanelor care incalca legea

1) Ionut Misa – presedinte in exercitiu la ANAF, este de notorietate ca beneficiaza de sprijinul politic al lui Liviu Dragnea – presedintele PSD, dupa trei luni de tinere la mapa, in data de 31.08.2018 a respins propunerea Directiei de Integritate a ANAF privind sesizarea in cazul functionarilor ANAF care au restituit ilegal accizele la Farmec SA timp de peste 10 ani a Directiei Nationale Anticoruptie, fara o adresa semnata si motivata, ci doar cu mentiunea “MASURI FARA DNA”, facuta pe un bilet adeziv (post-it).

Aceeasi persoana in calitate de ministru al finantelor publice si director la Directia de Control Fiscal al Marilor Contribuabili (DGAMC) nu a dispus efectuarea de verificari ca urmare a sesizarilor subsemnatului. Citeste si despre Ionut Misa (cap. VI, pct. 1.1). Citeste si despre ANAF (cap. V pct. 2).

2) Tudorel Toader – Ministrul Justitiei, numit in Guvernul PSD-ALDE a dispus masuri de verificare privind evaluare sefei DNA, Laura Codruta Kovesi si a solicitat inlocuirea acesteia, avand la baza un raport al controlului efectuat la DNA in anul 2018.

Raportul ministrului a urmarit doar inlocuirea unei persoane care raspunde cerintelor unui grup de interese cu o persoana care va raspunde oricarei solicitari de rezolvare a cerintelor altui grup de interese in contextul in care:

  • raportul nu a urmarit o analiza completa a activitatii Directiei Anticoruptie privind: intrarea isi inregistrarea anumitor dosare penale, precum si lipsa anchetelor penale ca urmare a neacordarii numarului cu indicativ “P” unor dosare care vizeaza persoane protejate; tinerea in nelucrare a unui numar mare de dosare penale; deschiderea anchetei penale in REM a unui numar excesiv, peste 3400 de dosare impotriva unor procurori si judecatori, care pot fi interpretate ca masuri obscure si netransparente de santaj al unor magistrati. Citeste si cazul inlocuirii procurorului Ramona Ciobanu cu procurorul Alexandra Lancranjan (cap. VI, pct 3 (8)).
  • Tudorel Toader, nu a dispus in mod simetric masuri de evaluare si la Ministerul Justitiei care nu a solutionat cereri cu o vechime de peste 3 ani ca urmare a unor sesizari privind nerespectarea legii de catre magistrati si experti contabili judiciari. Citeste si Ministerul Justitiei (cap. V, pct. 9)

3) Orlando Teodorovici – ministru in exercitiu al finantelor publice. Fata de imprejurarea ca ministrul nu a solutionat cereri ale subsemnatului cu fraudele de la Farmec si nici cererea privind primirea in audienta si nu a dispus masurile legale, fraudele la Farmec continua cu sprijinul ANAF iar prejudiciile nu se recupereaza. Citeste si despre Orlando Teodorovici (cap. VI, pct. 6 (4)).

4) Rovana Plumb – ministru in exercitiu la Ministerul fondurilor europene, vicepresedinte al Partidului Social Democrat, vicepriministru in guvernul anterior al PSD, are legatura cu transferul in regim offshore al sumei de 700.000 de euro catre compania Allpington cu sediul in Cipru. Ca urmare a cererii politiei IGPR-DICE, in legatura cu acesti bani, Oficiul pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor nu a transmis parchetului circuitul intregii sume de bani, persoanele care au fost beneficiarii banilor, ci a confirmat doar ca 60.000 de Euro s-au intors intr-o banca din Romania fara sa precizeze numele persoanelor.

Publicatia “SECUNDA” www.secundatv.ro a evidentiat ca Rovana Plumb ar fi facut interventii pentru Fraude la la Farmec SA la Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale din ANAF pentru ca inspectiile fiscale sa se efectueze in conditiile impuse de Farmec. Din aceasta perspectiva transferul celor 700.000 de euro, servicii suspect fictive efectuate in paralel cu tranzactia marcii Gerovital de la fosta Miraj SA catre o firma offshore din Cipru prin intermediul grecului Christos Sapatinos, ar putea avea explicatii de ce Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, condus de Niculae Plaiasu a furnizat politiei informatii incomplete in dosarul 3164/P/2012 si de ce procurorii au lasat-o moale. Christos Sapatinas a fost implicat în dosarul de corupție “Poșta Română”. În fraudarea Poștei, Sapatinas a jucat acelasi rol de intermediar al mitei, la fel ca in cazul FARMEC dar Nicolae Plaiasu nu a furnizat politiei informatiile complete despre circuitul banilor ci doar ca o parte de 60.000 euro s-au intors la Alpha Bank din Romania iar pentru suma de 640.000 euro a ascuns beneficiarul final al banilor. Citeste si despre Rovana Plumb (cap. VI, pct 6.1).

Deputati ai Partidului Social Democrat, aflati la sefia Comisiei Parlamentare de Control a SRI

5) Claudiu Manda – deputat PSD, seful Comisiei Parlamentare de supraveghere a activitatii SRI

nu a raspuns ca urmare a petitiei subsemnatului din 30.10.2017.

Desi documentul subsemnatului a invederat Comisia parlamentara de supraveghere a activitatii SRI, nu numai despre inactiunea Serviciului Roman de Informatii dar au fost invederate indicii puternice privind controlul dirijat al institutiilor statului de ofiteri si politicieni privind fraudarea bugetului de stat si a proprietatii private, nu a existat o reactie, nu a fost exercitat controlul parlamentar din partea deputatului Claudiu Manda, presedintele Comisiei parlamentare, nu am fost audiat, nu au fost audiati ofiteri ai SRI, nu au fost dispuse masuri de remediere.

Lipsa si refuzul exercitarii controlului parlamentar de catre Claudiu Manda nu poate fi disociata ca legaturi de CAUZALITATE cu:

  • frauda Farmec care beneficiaza de la ANAF de restituiri de accize fara ca Farmec sa prezinte documentele prevazute in Lege privind consumul efectiv al alcoolului in fabricatie, “afacere” in care sunt implicati ofiteri de informatii si politicieni;
  • cenzura activitatii deputatului PSD, de catre anumiti ofiteri privind exercitarea controlului parlamentar in anumite cauze de fraudare a statului si a proprietatii private de catre Comisia de Supraveghere a Activitatii SRI, poate decurge din relatia de notorietate dintre Claudiu Manda, Olguta Vasilescu fost primar al Craiovei, Gheorghe Bica fost sef la politia Craiova si indrumator al lui Fanel Trandafir zis Cimino la teza de doctorat, Nicoleta Miulescu, secretar general la primaria Craiova si nasa copiilor lui Cimino si Fanel Trandafir zis Cimino, acesta din urma beneficiaza anual de sume mari de bani rezultate din inchirierea unor baraci fara autorizatie de construire, o parte din ele fiind amplasate fara un drept legal pe domeniul primariei si implicat in “afaceri” cu carduri, conform extras filmari video care sunt postate pe internet: B1TV. Dosar de politician. Craiova. Fratia politicienilor cu militieni si interlopi – video

„Colegiul electronic din Craiova e foarte cunoscut, iar in timpul comunismului a pregatit foarte multi ingineri IT dintre care multi sunt someri azi. Craiova e INFAMA si pentru criminalitate. E poreclita ”Palermo a Romaniei”. Arestari peste arestari, executii la comanda intre interlorpi si bande de spargatori de carduri. Operatiunea aceasta e condusa pe fata de o mana de „nasi” interlopi care, efectiv, conduc orasul. Au format o alianta, cunoscuta ca „Fratia”. Cimino, Gigioc, Caiac, Mavrichie, Rosianu si Magaru. Toti au fost acuzati de trafic de arme, santaj, spalare de bani si alte fraude financiare”. Citeste si despre Claudiu Manda (cap.VI, pct. 7 (1)).

6) Georgian Pop – seful Comisiei Parlamentare de supraveghere a activitatii SRI in mandatul anterior, mi-a comunicat un raspuns formal fata de imprejurarea ca ofiteri de informatii din Serviciul Roman de Informatii au fost invederati prin sesizarile subsemnatului din data de 24.06.2014 si din data de 15.10.2014 ca institutiile statului incalca legea in mod dirijat privind Fraudele de la Farmec. Ca urmare a sesizarilor subsemnatului din 02.04.2018, 07.06.2016 si 30.10.2017 catre Comisia de supraveghere a activitatii SRI, cu privire la faptul ca Serviciul Roman de Informatii nu efectueaza activitati si informari specifice institutiei, deputatul PSD mi-a comuncat ca SRI: „…speţa menţionată de dumneavoastră a făcut/face obiectul unor măsuri specifice la nivelul instituţiilor abilitate ale statului român, mai ales, cele care au responsabilităţi de verificări şi control pe segmentul financiar-fiscal şi vamal, dar şi pe palierul gestionarii fondurilor publice”, dar fara sa informeze membrii comisiei parlamentare si fara sa puna lucrarea in dezbaterea membrilor Comisiei parlamentare.

Comisiile parlamentare pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si petitii

7) Ioan Balan – deputatul de la Partidul National Liberal, seful Comisiei din Camera Deputatilor pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii nu a avut nicio reactie, nu am fost audiat, nu mi s-au cerut informatii suplimentare ca urmare a petitiei – scrisoare deschisa care i-a fost transmisa in data de 17.10.2017. Citeste si petitia din 17.10.2017 (anexa 77).

8) Victorel Lupu – senator de la Partidul Social Democrat, seful comisiei parlamentare din Senatul Romaniei, nu a avut nicio reactie, nu m-a audiat, nu mi-a solicitat informatii suplimentare, nu a interpelat autoritatile statului ca urmare a informatiilor privind abuzuri din petitia subsemnatului din data de 17.10.2017. Citeste si petitia din 17.10.2017 (anexa 77).

9) Adrian Nastase – primul ministru al Romaniei in perioada 2000-2004,prin OUG nr. 165/06.12.2001, guvernul condus de premierul ADRIAN NĂSTASE, sub semnătora acestuia, si domnului Cristian Diaconescu, a dispus scutirea retroactiva de la plata a taxelor vamale în valoare de 1.193.700 USD, corespunzator utilajelor cu seria 1/22-22/22 livrate societăţii FARMEC SA de către ONUDI şi care au facut obiectul importului definitiv efectuat la data 10.06.1998, conform invoice/factura externa, import pentru care se datorau taxe vamale în condiţiile legii în vigoare la momentul introducerii în ţară a utilajelor şi care a fost realizat pe baza unor documente comerciale falsificate, aşa cum s-a stabilit în cauza penală în care nu a putut fi atrasă răspunderea penală a persoanelor vinovate numai datorită împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de contrabandă, însă emiterea cu efect retroactiv a OUG nr. 165/2001 de către guvernul premierului ADRIAN NĂSTASE a avut drept consecinţă şi imposibilitatea atragerii răspunderii civile a persoanelor vinovate pentru prejudiciul produs bugetului de stat la momentul săvârşirii infracţiunii, respectiv în anul 1998. Citeste si despre Adrian Nastase (cap. VI, pct 6 (2)).

10) Cristian Diaconescu – Ministrul Justitiei din partea PSD in Guvernul Romaniei condus de Adrian Natase a semnat ordonanta nr. 165/06.12.2001 prin care a dispus scutirea retroactive de la plata taxelor vamale si TVA in valoare de 1.119.700 USD. Documentul oficial a fost efectuat in timpul cercetarii penale in dosar 305/P/2000 in care functionarii Farmec aveau calitatea de inculpat. Interventia guvernului prin acest document a creat consecinta imposibilitatii atragerii raspunderii civile a persoanelor vinovate si a recuperii prejudiciului la data savarsirii infractiunii din anul 1998.

11) Virgil Ardelean fost ministru secretar de stat la Ministerul de Interne cu grad de general, a detinut timp de aproximativ 15 ani calitatea de ministru secretar de stat, numire in guvernul Partidului Social Democrat, director la unitatea militara de informatii a Ministerului de Interne. Farmec SA a transferat peste 800.000 lei catre SC Ten Transilvania Energy SRL, firma care a avut legatura cu fiul fostului director de la unitatea militara de informatii a Ministerului de Interne, domnul Virgil Ardelean (a se vedea anexa 318 – articol presa „Puii Vulpii” in care se mentioneaza ca domnul avocat Virgil Ardelean zis Vulpea protejeaza „oameni de afaceri, procurori sau ofiteri transilvaneni”. Deși nu mai deține o calitate oficială, domnul Virgil Ardelean in anul 2018 l-a intampinat pe presedintele Klaus Johannis in cadrul deplasarii acestuia la Cluj.

12) Elena Udrea – si-a inceput activitatea politica in anul 2002, in calitate de consilier juridic al Partidului Social Democrat (PSD). A intrat in acel an in Partidul National Liberal, devenind consilier municipal al orasului Bucuresti. A demisionat din PNL, si aderand la Partidul Democrat (PD) predecesor al PD-L in care a detinut functia de vicepresedinte deputat, presedinte PD-L – Bucuresti, ministrul Turismului, implicat in mai multe dosare, “Microsoft”, ”Gala Bute”, ”Hidroelectica”.

Există suspiciunea rezonabilă a unor posibile influenţe exercitate prin intermediul deputatului ELENA UDREA pentru protejarea operaţiunilor ilegale cu alcool accizabil derulate de societatea FARMEC SA, având în vedere articolul de presă “ Exclusiv: Mircea Turdean, directorul Farmec: „Elena Udrea a facut un tratament cosmetic si a cumparat niste creme”, publicat în Ziarul de Cluj, la data de 13.02.2015 (anexa 68), conform căruia deplasarea doamnei Elena Udrea la Farmec SA este in legatura cu “disputa dintre Farmec si ANAF”, împrejurare care nu exclude posibilitatea ca efectuarea de către ANAF – DGAMC a unei inspecţii fiscale incomplete şi stabilirea eronată a valorii obligaţiilor de plată datorate de societate să fi fost determinată de anumite intervenţii ale acesteia, dar şi următoarele aspecte:

  • este de notorietate sprijinul de care a beneficiat ELENA UDREA pentru anumite firme de la fostul preşedinte al României, TRAIAN BĂSESCU, iar societatea FARMEC SA a transferat numeroase sume de bani către firme controlate de FELIX CONSTANTIN TĂTARU, care a condus campania electorală a fostului preşedinte, RESPECTIV suma de 428.000 lei catre firma CHAPTER 4 COMMUNICATIONS ROMANIA SRL, suma de peste 140.000 lei catre firma   CHAPTER FOUR COMMUNICATIONS AUSTRIA şi suma de peste 14.000.000 lei catre firma SPOON MEDIA SRL
  • societatea SPOON MEDIA SRL, cu sediul în Aleea Modrogan, a fost controlata direct de catre Felix Constantin Tataru pana la data de 04.12.2008, ulterior pachetul de actiuni al acestei societăţi fiind transferat catre fosta sa asociată CHIRILESCU CLAUDIA MARIANA, care a afirmat in Jurnalul National că a cumpărat un apartament construit de Udrea-Cocos cu suma de  284.665 de euro, în timp ce Elena  Udrea a menţionat în declaratia sa de avere ca a incasat doar 132.773 de euro pentru acel apartament. Este de notorietate ca Elena Udrea a asigurat protectia si a furnizorului de alcool Euroavipo, in legatura cu care ANAF a comunicat ca se afla in cercetare pentru operaţiuni ce au generat o mare evaziune fiscală.


          8. PROMOVAREA FUNCTIONARILOR PUBLICI.

1) Procurorul Laura Codruta Kovesi a primit la 32 de ani al doilea mandat de procuror general la Parchetul de pe langa ICCJ. Ulterior a primit doua mandate de procuror sef la Directia Nationala Anticoruptie. Citeste si despre Laura Codruta Kovesi (cap. VI, pct. 3 (2)).

2) Procurorul Daniel Morar – a primit doua mandate la Directia Nationala Anticoruptie, apoi un mandat de noua ani de judecator la Curtea Constitutionala. Citeste si despre Daniel Morar (cap. VI, pct. 3 (3)).

3) Judecatorul Magdalena Diana Bulancea – a primit postul de judecator la Curtea de Apel Bucuresti unde i-au fost trecute dosarele cu nerespectarea legii de la judecatorul Gheorghe Grecu, desi a continuat sa activeze in cadrul Curtii de Apel Bucuresti, a respins actiunea reclamantei Prestige in dosarul 27411/2/2005 si a fost promovata Curtea de Justitie a Uniunii Europene pe o perioada de trei ani incepand cu 20.09.2016. Citeste si despre Magdalena Bulancea (cap. VI, pct. 5 (17)).

4) Procurorul Marius Bulancea (sotul) a fost consilier al procurorului general al PICCJ si a promovat in functia de procuror sef sectie la Directia Nationala Anticoruptie, aceeasi sectie care timp de trei ani nu a inregistrat dosarul Farmec cu indicativ “P” si nu a efectuat ancheta penala. Citeste si despre Marius Bulancea (cap. VI. Pct 3 (5)).

5) Procurorul Alexandra Carmen Lancranjan a fost delegata la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti. A urmat dosarul Farmec la doua parchete diferite. A dat solutia de clasare pentru fapta de evaziune fiscala in contextul in care i-a fost invederat ca din dosar au disparut mii de probe, situatie care sa circumscribe faptei de favorizare a infractorului. A promovat la Directia Nationala Anticoruptie la aceeasi sectie la care in dosarul Farmec nu a fost ancheta penala pentru faptele in dosar. A fost sustinuta de ofiterul Radu Slavoiu, fostul sef al juridicului SRI Bucuresti si a colaborat cu generalul SRI Mitica Dumbrava. Citeste si despre A.C. Lancranjan (cap. VI, pct. 3 (8)).
Citeste si corectnews.com – Sorina Matei, val de atacuri la adresa procurorului care l-a executat pe Dragnea

6) Procurorul Cristian Ban, in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria sector 1 a fost de acord sa decline dosarul penal 9016 in care erau anchetati functionari de la Consiliul Concurentei. Dosarul a fost luat la Parchetul General prin rezolutia procurorului general al PICCJ, Laura Codruta Kovesi (a se vedea anexa 85), apoi dosarul a fost inchis. Apoi, procurorul Cristian Ban a promovat in functia de procuror general la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, pragul procurorilor din Consilul Superior al Magistraturii. Citeste si despre Cristian Ban (cap. VI, pct 3 (10)).

7) Procurorul Tatiana Toader – a fost prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria sector 2 Bucuresti. In perioada in care si-a exercitat mandatul de prim procuror, peste 15-20 de dorsare in care am avut interes s-au aflat in nelucrare. Exemplific dosarul 1481/P/2011, 14382/P/2010, 433/P/2011 in care Parchetul General a constat tergiversarea solutionarii iar primul procuror Tatiana Toader a infirmat tergiversarea conform adresei din anexa 341. Dar dupa zece ani in anul 2018 am primit ordonanta de clasare in dosar, datorita interventiei prescriptiei si incetarea procesului penal semnata de procurorul Adrian Petrescu (a se vedea anexa 122.1, anexa 122.2). Procurorul Tatiana Toader a promovat in plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Citeste si drespre Tatiana Toader (cap. VI, pct. 3. (11)).

8) Procurorul Georgiana Hosu – a primit in grija dosarul penal Farmec nr. 305/P/2000 de la Joita Tanase, procurorul general al Romaniei al carui fiu avea contract cu Turdean, una din persoanele inculpate in dosar. Procurorul Gerogiana Hosu a dat scoatere de sub urmarire penala (a se vedea ordonanta din anexa 342) care s-a dovezit mai tarziu nelegala si netemeinica deoarece a fost infirmata de procurorul general adjunct al Romaniei dar dupa eliberarea din functie a lui Joita Tanase. Pentru aceleasi fapte penale, in legatura cu care procurorul Georgiana Hosu a dat solutia de scoatere de sub urmarire penala, instantele de judecata au constatat ca a fost incalcata legea penala, dar a intervenit prescriptia. Procurorul Georgiana Hosu a promovat in functia de procuror sef adjunct la Directia de Investigarea a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) (Activitatea profesională a Elenei Hosu: 2013 – prezent-procuror-şef adjunct al DIICOT; 2012 – 2013 – procuror-șef al Servicului de combatere a macrocriminalității economico-financiare, DIICOT; 2007 – 2012 – procuror-șef al Biroului de combatere a macrocriminalității economico-financiare, DIICOT ; 2004 – procuror în cadrul DIICOT 1998 – 2004 – procuror în cadrul Parchetului General).

9) Procurorul Nicolae Andrei Solomon a fost adjunct la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti in perioada in care procurorul Lancranjan a dat solutia de clasare in dosarul 3164. A promovat in functia de membru CSM cu activitate permanenta “Consiliul Superior al Magistraturii. Citeste si despre Nicolae Solomon (cap. VI, pct 3 (12))

10) Ministrul Ionut Misa, primul an din activitatea sa profesionala in domeniul privat a lucrat la firma Agroservice. Apropierea de Murfatlar are rădăcini încă și mai adânci, încă de când Ionuț Mișa a lucrat, timp de aproape un an, în mediul privat. Astfel. în 1998, la vârsta de 23 de ani, Mișa a fost economist la un srl din județul Constanța, Agroservice (de unde s-a mutat, în 1999, la Primăria Constanța, unde s-a ocupat de taxe și impozite până în 2004).În perioada în care a lucra, ca economist, la Agroservice, firma era acționară, la rândul ei, într-o altă companie locală – Europlus SA Constanța, conform datelor obținute cu ajutorul aplicației termene.ro. O altă societate acționară în cadrul Europlus era Vitivinicola, devenită ulterior, după privatizarea din 2000, Vie Vin Murfatlar, prima piesă în construirea, ulterior, a rețelei de firme Murfatlar.

În data de 11 noiembrie 2016, Directia Nationala Anticoruptie a mentionat, într-un comunicat, că procurorii anticorupţie au pus sub acuzare, până la acel moment, 41 de persoane (oameni de afaceri şi funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor şi ANAF) şi 9 firme în dosarul de evaziune fiscală de la Murfatlar, în care prejudiciul se ridică la 600 milioane lei prin fraude în domeniul producerii şi comercializării băuturilor alcoolice. 

Murfatlar-Euroavipo este principalul furnizor al unei cantitati de 1.500.000 litri de alcool nedenaturat rafinat 96,5% (a se vedea anexa 28.1, anexa 28.2 – nota explicativa si documente). A fost promovat in mai multe functii, seful fiscului din Constanta, director general la Directia generala de administrare a marilor contribuabili, ministrul Finantelor Publice, presedinte la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), pozitie din care in data de 31.08.2018 a restituit propunerea sesizarii Directiei Nationale Anticoruptie la Directia de Integritate a ANAF a trimis inapoi raportul de ancheta interna fara nicio motivare dar cu recomandarea scrisa pe un bilet adeziv (post-it) “MASURI FARA DNA”. Citeste si despre Ionut Misa (cap. VI, pct 1 (1)).

11) Judecatorul Adrian Bordea – fost presedinte al CSM, fiul generalului Aron Bordea, fostul sef al Directiei I – Politic a DSS – Directia Securitatii Statutlui din timpul regimului comunist – a respins actiunea subsemnatului in dosarul civil nr. 4421/03.10.2005 decizia de respingere a fost in contrarietate cu decizia ICCJ nr 3455/07.06.2005 luata anterior in legatura cu aceeasi majorare de capital social. Judecatorul a fost promovat presedinte al sectia I civila din cadrul Inaltei Curti de Casastie si Justitie si presedintelor Consilului Superior al Magistraturii. Citeste si despre Adrian Bordea (cap. VI, pct 5 (20)).

12) Judecatorul Aurica Voinescu in cadrul Tribunalului Brasov in dosarul 2930/1258/2011. Dosarul i-a fost repartizat cu nerespectarea procedurii de repartizare prevazuta la art. 11 si 139 din Lege privind repartizarea aleatorie in dosar. Nu a urmarit aducerea la dosar a probelor pe care le-a considerat utile si concludente pentru dezlegarea cauzei, a registrului actiunilor si registrului actionarilor, cu informatiile (varsamintele actiunilor) prevazute la art. 177 din Legea 31, a asteptat 34 de termene de judecata o expertiza “servita” in alt dosar fara sa aduca probe in dosar. A respins actiunea reclamantului. In timpul procesului a promovat de doua ori in functia de presedinte de sectie a tribunalului Brasov. Citeste si despre Aurica Voinescu (cap. VI, pct. 5 (14))

13) Judecatorul Mona Pivniceru a facut o aparenta opozitie privind apararea actului de justitie din Romania si a fost promovata judecator la Curtea Constitutionala.

14) Judecatorul Razvan Rares Costea a fost adus cu delegatie de la un Tribunal la Tribunalul Specializat Cluj de catre judecatorul Denisa Baldean. Citeste si despre judecatorul Denisa Baldean (cap VI, pct. 5.4). Judecatorul Rares Costea a primit in grija dosarul 1021/1285/2016 cu nerespectarea art. 11 si 139 din Legea 304/2004 privind distributia aleatorie, a respins cererile de probe si a respins actiunea reclamantului cu ignorarea legii, a directivei europene si a unor hotarari judecatoresti. In acest timp a promovat fiind candidat unic in functia de presedinte la Tribunal Specializat Cluj. Citeste si despre R.R. Costea (cap VI, pct. 5 (3))

15) Politistul Aurel Dobre a ignorat faptul ca din dosarul 3164/P/2012 au disparut mii de inscrisuri, probe in dosar, a promovat cu numire definitiva in functia de director al directiei de investigarea criminalitatii economice (DICE). Citeste si despre Aurel Dobre (cap VI, pct 4 (2))

          9. Santajul procurorilor si judecatorilor de catre ofiteri impreuna cu procurori DNA

Procurori de la Directia Nationala Anticoruptie in colaborare cu ofiteri din Serviciul Roman de Informatii au deschis magistratilor din Romania un numar de 3.420 de dosare, din care 2193 de dosare ii vizeaza pe judecatori si 1277 pe procurori, astfel incat prin presiune sa le impuna solutii disctate in anumite dosare.

Informatii obtinute de catre ofiteri SRI in urma unor ascultari telefonice ilegale au fost valorificate in cadrul dosarelor de urmarire penala impotriva unui numar mare de procurori si judecatori care au fost santajati sa pronunte solutiile impuse in alte dosare sau sa accepte sa cedeze dosarele altor magistrati.

Potrivit Comisiei Parlamentare de control al activitatii SRI in perioada 2005-2016 ascultarea romanilor s-a facut prin 311.000 de mandate de supraveghere tehnica a unui numar de 6.000.000 de romani in baza unei hotarari CSAT din anul 2002, fara hotarari judecatoresti.

Citeste articol luju.ro – MEGA SANTAJ NATIONAL – Iata dovada ca Statul Mafiot a tinut sub teroare 3420 de magistrati (2193 judecatori si 1227 procurori) cu dosare penale deschise la DNA

Citeste si despre Tribunalul Constanta (cap. V, pct. 10.7), Curtea de Apel Brasov (cap V, pct 10.11) si Tribunalul Arges (cap. V pct. 10.8).

Citeste si despre procurorul Ramona Ciobanu impotriva caruia DNA a inceput urmarirea penala intr-un dosar iar dosarele pe care le avea in lucru au fost trecute la procurorul A.C. Lancranjan care a fost adusa cu delegatie in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.

          10. Desecretizarea numelor judecatorilor, procurorilor si functionarilor publici colaboratori ai Serviciului Roman de Informatii

Din perspectiva realitatii din Romania, consider ca Romania poate avea un act de justitie real si de calitate, nedirijat de securitate doat dupa ce serviciile de informatii vor publica lista cu judecatorii, procurorii, functionarii publici din orice institutie care sunt colaboratori informatori ai serviciilor de informatii, precum si dupa ce vor distruge baza de date privind inregistrarile a sase milioane de oameni care, pentru unii ofiteri in functie sau in rezerva constituie un mod de viata, cai, parghii si instrumente de dirijare a unor hotarari in dosare de interes personal dar si de numiri si promovare a unor persoane in functii de executie sau de conducere in cadrul institutiilor din Romania sau de la Bruxelles. Citeste si despre controlul dirijat al institutiilor (cap II).

          11. Masuri concertate si dirijate care au determinat sa taca presa si televiziunile.

Media a scris despre aceste fraude, dar in urma cu ceva vreme s-a oprit. Farmec a folosit nepermis de multi bani pentru a mătui luneta unei anumite parti a presei. Dar mai stiu ca asemanator cu celelalte profesii, printre jurnalisti mai sunt si oameni integri si in aceste cazuri onoarea unui om este sacra, chiar si in Romania rapusa de coruptie si condusa de oameni, a caror viata nu se desfasoara sub beneficiul principiului „ce tie nu-ti place altuia nu-i face”.

In concluzie, pana in luna septembrie 2018, PROPRIETATEA subsemnatului nu a fost protejata de catre functionari publici din institutiile din Romania, care, conform legii, au obligatia sa contribuie la aflarea adevarului, desi DREPTUL la PROPRIETATE este recunoscut si consacrat prin Constitutia Romaniei si prin Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, iar Comisia Europeana garanteaza respectarea drepturilor promise.

 

                                                                                                              Capitolul II