DESPRE CORUPTIA DIN ROMANIA, CARE DISTRUGE AFACERI SI VIETI
CAPITOLUL III – CINE SUNT PERSOANELE IMPLICATE
1. Cine este Nicolae Cristinel Olaneanu.
Actionar si fondator cu o pondere semnificativa la Farmec SAam investit si am dobandit legal 34.5% la societatea Farmec SA, iar apoi am fost diminuat la 8%, prin majorari ilegale, de capital social, cu sprijinul, asistenta si ocrotirea Autoritatilor Judiciare.
M-am născut la 10.10.1962 în localitatea Craiova, locuiesc de 35 de ani în Bucureşti – România cu adresa de corespondenţă e-mail: olaneanu@gmail.com. Sunt un antreprenor care, în ultimii 25 de ani a investit si a dezvoltat în mai multe afaceri si care a privit cum acestea sunt, încetul cu încetul, distruse de corupția unui sistem de stat, care nu sancționeaza, ci chiar încurajează corupția.
2. CINE ESTE SI CE REPREZINTA SOCIETATEA FARMEC SA.
Farmec SA este cea mai mare fabrică producătoare de produse cosmetice, casnice şi chimice din România, reprezentative fiind Brandul Gerovital H3 loţiuni şi creme, produse machiaj, produse pentru păr şi corp, dermocosmetice, produse pentru bărbaţi; Aslavital loţiuni şi creme; Farmec produse pentru mâini; Triumf de aragaz, veselă, cuptoare, dezinfectant; Nufăr de desfundat şi curăţat, mobilă şi parchet, Nufăr scos pete; Farmec insectox; Farmec produse pentru plajă, produse parafarmaceutice.
În anul 1889 începe povestea de succes a companiei Farmec – prima şi cea mai importantă companie românească de produse cosmetice – când, la Budapesta, se deschid laboratoarele Molnar Moser. În anul 1943 se desprinde un mic laborator – Mol-Mos – care şi-a desfăşurat activitatea în Cluj-Napoca, iar, în anul 1995, compania Farmec s-a privatizat prin metoda MEBO, devenind o societate cu capital 100% românesc.
Începând din anul 1995 şi până în prezent, Farmec SA este societate închisă, potrivit art 8 din statut: „acţiunile nominative sunt cesibile numai între acţionari”…“actiunile dobandite in conditiile prezentului act constitutiv pot fi transmise catre terti doar prin mostenire legala”(a se vedea anexa 323).
3. CINE SUNT CEI CARE SPOLIAZA SOCIETATEA FARMEC. CINE SUNT TURDEAN SI PANTEA.
Liviu Turdean, Petru Iacob Pântea, Mircea Liviu Turdean, Mihaela Turdean, Horea Turdean, Ioana Turdean, Lucian Pîntea, Sebastian Bria (nepot Pantea Petru Iacob) sunt persoane care in trecut sau in prezent au exercitat – in mod nociv – controlul executiv asupra Farmec SA, ajungand, din directori și administratori ai societății, acționari majoritari ai acesteia, prin manoperele frauduloase dezvaluite în continuare.
„AFACEREA” cu alcool rafinat utilizabil la fabricatia bauturilor spirtoase care a fost achizitionat la Farmec SA, in perioada dintre 2007 si 2018, fara sa prezinte documentele prevazute in Lege la punctul 22 alin 34) din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, a reprezentat permanent asul din maneca si „cheia magica” care a permis ca Turdean si Pantea sa faca ce si-au dorit cu actiunile societatii, sa devina „patronii” societatii Farmec din directori, sa obtina la ANAF, parchete, judecatorii, tribunale, curti de apel, Curtea Suprema, Oficiul pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor (…) solutii favorabile, chiar daca aceste hotarari luate institutional incalca Legea, Constitutia si Dreptul European si sa se plaseze mai PRESUS DE LEGE!
(a) Liviu Turdean s-a născut în anul 1934 la Grebenis, în judeţul Cluj, şi a decedat în anul 2017, interval de timp în care a fost pentru peste 40 de ani (până în anul 2011), directorul societăţii Farmec – societate de stat şi ulterior societate privată.
Obişnuit din vremea comunismului să profite de funcţia de director general şi să obţină beneficii suplimentare celor legale, considerând că ce este al altora este şi al lui şi dispunând ani mulţi de produsele cosmetice ale fabricii FARMEC, pentru sine şi persoane de rang înalt din acele timpuri, Turdean Liviu nu şi-a schimbat această mentalitate odată cu trecerea la economia de piaţă şi privatizarea fabricii, ci a acţionat pentru acapararea întregii companii, împreună cu Pântea Petru Iacob şi, ulterior, cu membri ai celor două familii, prin repetate şi constante acţiuni de trecere ilegală a majorităţii acţiunilor firmei pe numele acestor persoane, privind societatea ca pe o feudă personală, pe care au exploatat-o în propriul interes.
(b) Petru Iacob Pântea fost expert contabil şi şeful Corpului experţilor contabili din Cluj-Napoca.
Ca mai toate firmele mari din economia comunistă, după evenimentele din 1989 privatizarea SC FARMEC SA s-a efectuat cu fonduri provenite din patrimoniul societatii dar cu bani ai unor colaboratori, salariaţi şi pensionari. Apoi, punând în practică un lung şir de ilegalităţi – scenariu binecunoscut – FARMEC a fost „confiscată” de către Turdean Liviu, director al firmei şi înainte, şi după privatizare. Este de reținut că, la data privatizării, data la care fiecare acționar a fi trebuit sa investeasca din surse proprii, membrii familiilor Turdean şi Pântea, însumat, nu au irosit pentru cumpărarea de acţiuni la Farmec SA mai mult de 0.5% din valoarea capitalului social de la acea vreme.
Astfel, în anul 1995, la data privatizării societăţii,data la care Farmec SA a devenit societate cu capital integral privat, directorul TURDEAN LIVIU a investit contravaloarea unui număr de 1.323 acţiuni, iar PÂNTEA PETRU IACOB (în calitate de colaborator extern al societăţii) a investit contravaloarea unui număr de 1.475 acţiuni, ceea ce înseamnă că cei doi directori deţineau, la acel moment, un număr total de 2.798 acţiuni, care reprezentau împreună 0,43 % din capitalul social al societăţii.
Directorul general Liviu Turdean i-a cooptat în societate, mai întâi, pe fiul mai mic, Mircea Turdean, şi soţia acestuia Ioana Turdean Miclaus, iar ulterior pe fiul mai mare, Turdean Horea, şi soţia acestuia Mihaela Turdean, în timp ce Pântea Petru Iacob i-a adus în societate, mai întâi, pe nepotul/finul Sebastian Bria – în calitate de cenzor – şi, în anul 2011, pe fiul său, Lucian Pîntea.
În perioada cuprinsă între anii 1998 şi 2016, binomul compus din Turdean şi Pântea au propus şi dispus majorarea capitalului social cu un număr de 5.294.256 de acţiuni la preţul (istoric) de 2.5 lei/acţiune, echivalentul a 0,5 eurocenţi/acţiune, impiedicandu-mă, prin măsuri cu dedicatie expresă, sa particip la aceste majorari și fără a impune o primă de emisiune, pentru egalizarea drepturilor acționarilor existenți cu drepturile conferite de noile acțiuni. În acest mod, membrii familiilor Turdean şi Pântea au dobândit aproximativ 77% din acţiunile noi emise, ajungând să deţină în prezent aproximativ 60% din acţiunile societăţii, faţă de acţiunile dobândite în anul 1995 şi care reprezentau 0.4% din capitalul social de la momentul privatizării (a se vedea anexa 2 – extras din registrul acţionarilor), colerativ procentul meu detinut legal din capitalul social al societatii Farmec de la 34.5% la 8%, am fost privat de incasarea dividendelor care mi se cuvin in valoare de aproximativ 2.000.000 de euro.
4. CINE SUNT SOCIETATILE GALIC SI PRESTIGE.
Cine sunt societatile comerciale implicate PRESTIGE si GALIC
Eu si soția mea sau amândoi impreună, avem calitatea de fondator al societatilor Prestige Trading SRL, denumită în continuare Prestige și Galic Prod SRL denumită în continuare Galic, societăți care și-au desfăsurat activitatea pe piața importului și distribuției produselor cosmetice.Toate aceste societati au suferit, de-a lungul timpului, pierderi patrimoniale, ca urmare a efectelor unei corupții endemice, pierderi care mi-au afectat interesele legitime de investitor in aceste afaceri. Acest memoriu prezinta modul in care societățile Farmec, Prestige și Galic au fost defavorizate sau devalizate prin complicitatea unor functionari, din domeniul public si privat, care au fraudat bugetul statului și au produs pierderi societăților în care sunt asociat
(a) Societatea Prestige Trading SRL, denumită în continuare Prestige, este identificată la Registrul Comerţului cu număr unic de înregistrare 5956942 şi a dezvoltat, în principal, relații contractuale de afaceri cu Colgate Palmolive România, timp de 12 ani, valoarea tranzacţiilor a fost de 90.000.000 USD, cu compania Kraft Foods, a dezvoltat o valoare a tranzacţiilor de 35.000.000 USD.
În vederea asigurării realizării, în bune condiții, a contractelor cu Colgate Palmolive, Kraft Foods, Unilever South Central Europene, societăţile Prestige şi Galic au încheiat, de-a lungul timpului, contracte individuale muncă cu peste 1.000 salariaţi și au efectuat investiţii în baza materială, IMPUSE de politica firmelor partenere, investiții care au depăşit valoarea de 10.000.000 USD. Dar, raportat la istoric companiile nu au rasplatit partenerii cu reciprocitate.
| Companiile Prestige si Galic se afla în insolvență ca efect al cauzelor mai sus menționate, respectiv a practicilor anticoncurentiale care au fost protejate de catre Consiliul Concurentei, procurorul general al Romaniei si instantele de judecata. |
(b) Societatea Galic Prod SRL denumită în continuare Galic a fost în contract cu compania Unilever South Central Europe, a dezvoltat tranzacţii în valoare de 70.000.000 USD.
5. CINE SUNT SOCIETATILE COMERCIALE PROTEJATE DE CONSILIUL CONCURENTEI.
Implicarea unor functionari ai Consiliului Concurentei și ai serviciilor de informatii si incalcarea Legii de catre companiile Colgate Palmolive, Kraft Foods, Unilever South Central Europe, Orkla Foods, Glaxo Smith Kleine, Carrefour, Artima (devenita Carrefour), Kaufland, Billa, Profi, Plus Discount, etc, in legatura cu care Consiliul Concurentei din Romania a refuzat sa faca investigatii si sa aduca la indeplinire hotararii judecatoresti irevocabile.
In contextul existentei unui interes cu caracter privat al unui ofiter al Serviciului Roman de Informatii, privind firma in care fiul sau este actionar, ofiterul a avut tangenta cu privatizarea firmei DERO SA din Ploiesti, care a trecut in patrimoniul companiei Unilever Group, apoi Unilever a inlaturat din contract ceilalti clienti ai sai, inclusiv firma Galic, mentinand doar firma care apartine fiului ofiterului de informatii, compania Aquila Part Prod Com, in legatura cu care ofiterul de informatii a avut interes, a beneficiat de preturi mai mici la achizitia produselor Unilever, fata de preturile cu care Galic a achizitionat aceleasi produse, iar Consiliul Concurentei a refuzat sa cerceteze plangerea petentei Galic. Ulterior, Bogdan Marius Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei a inlocuit raportorul Dragos Popescu si a inchis investigatia Unilever, clientii si concurentii sai, ceea ce nu exclude ca, contractele dintre societăți private dar si institutiile statului au fost influentate, dirijate si controlate de catre ofiteri din cadrul Serviciul Roman de Informatii.
Astfel, numitul Razvan Dociu, in perioada in care a activat ca ofiter cu gradul militar de locotenent colonel in cadrul Serviciului Roman de Informatii si a fost detasat de la Structura Centrala la Sectia Prahova, a Serviciului Roman de Informatii, a desfasurat activitati care au inclus si “supravegherea” privatizarii societatilor de stat DERO SA, ROVIT SA, GFR, Vinalcool ValeaCalugareasca SA.
Ulterior privatizării, toate societatile mentionate mai sus, cu sediul in judetul Prahova, au intrat in in patrimoniul unor persoane juridice si fizice, respectiv fabrica DERO SA a devenit proprietatea
Companiei Unilever Limited Europa, Vinalcol Valea Calugareasca a fost preluata de investitori britanici, noua denumire fiind Cramele Halewood, Grupul Feroviar Roman (GFR) cea mai valoara companie din grupul de firme GRAMPET SA este detinut de Gruia Stoica, fostul I.A.S. Valea Calugareasca a devenit SC ROVIT SA.
Concomitent cu intrarea companiei Dero SA in patrimoniul Unilever Group a fost adusi la “pachet” (a) societatea Aquila Part Prod Com, pentru distributia produselor nealimentare si alimentare Knorr, Rama, etc ale companiei Unilever si (b) Alexandru Suciu director coordonator comercial privind vanzarea produselor Unilever. Ulterior, Alexandru Suciu, a fost ajutat sa ocupe postul de director comercial in organigrama Unilever Group, ocazie cu care sa vegheze si la afacerea dintre companiile Aquila Part Prod Com si Unilever Group.
Actionarii companiei Aquila Part Prod Com sunt Catalin Vasile si Alin Dociu al carui tata este Razvan Dociu, locotenent colonel la Serviciul Roman de Informatii, care a fost imputernicit si delegat de catre Serviciul Roman de Informatii, cu supravegherea privatizarii companiei DERO SA si transferul proprietatii acesteia catre compania Unilever Group in Romania si in regiune.
La data preluarii SA din judetul Prahova in patrimoniul Unilever, societatea petenta Galic Prod se afla deja de cativa ani in contract cu Dero SA si vindea detergent in cantitate de cca 10.000 tone pe an.
Compania Aquila Part Prod Com a primit in “dar” de la Unilever exclusivitate pentru transportul logistic in Romania si spre tarile din regiune si distributia produselor Unilever cateva procente in plus fata de societatea Galic care a defasurat aceleasi servicii, iar concomitent/simultan excluderea din contractul cu Unilever a petentei Galic Prod si a altor societati, cu nerespectarea de catre Unilever a Legii Concurentei si a contractului care a fost incheiat intre Unilever, Galic Prod si ceilalti distribuitori.
Plangerea petentei Galic Prod SRL catre Consiliul Concurentei (a se vedea anexa 3) nu a fost cercetata de catre Consiliul Concurentei, acesta refuzand sa conexeze plangerea petentei la investigatia cu acelasi obiect care a fost deschisa in cazul Unilever iar ulterior presedintele Bogdan Marius Chiritoiu l-a inlocuit pe raportorul Dragos Popescu, ignorand continutul Notei care a fost intocmita de catre raportor privind indiciile cu privire la eventuala incalcare a art. 5 din lege de catre SC UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE SRL si de catre clientii si concurentii acestei societati, dupa care a inchis investigatia in cazul Unilever, fara acordul plenului Consiliului Concurentei.
Cu toate acestea, ca urmare a unor practici și înțelegeri anticoncurenţiale ale Colgate Palmolive România, Kraft Foods și Unilever South Central Europe, practici interzise de Legea Concurenţei nr. 21/1996, contractele menţionate mai sus au încetat, cu consecința că societățile Prestige şi Galic au înregistrat pierderi financiare imense, în conditiile în care excluderea lor din contractele respective a fost rezultatul unor intelegeri anticoncurentiale, cu rezultatul favorizarii unor agenti economici si a deprecierii concurentei. Urmând un „model” asemănător s-au desfăşurat şi contractele dintre Prestige şi companiile Orkla Foods şi GlaxoSmithKline, Carrefour Romania, Billa Romania, Kaufland Romania si contractele dintre Unilver South Central Europe, Galic si partenerii sai (…)