DESPRE CORUPTIA DIN ROMANIA, CARE DISTRUGE AFACERI SI VIETI

CAPITOLUL IV – MECANISMUL DE FRAUDARE SI VALOAREA PREJUDICIILOR

care au fost aduse statului, societatilor si subsemnatului

A. Fraudarea si prejudiciile aduse statului, societatii Farmec si subsemnatului:

A.1. Ca urmare a EMITERII ilegale de catre functionarii de la Farmec a unui numar de 5.294.256 actiuni cu nerespectarea Legii si a Directivei Europene si a folosirii la vot in sedintele actionarilor a unor actiuni care nu au fost subscrise si nu au fost achitate de catre actionari ci de catre societatea Farmec

A.2. Ca urmare a restituirii de catre ANAF a accizelor, la alcool rafinat nedenaturat^[1] cu concentratie 96,5%, utilizabil in industria bauturilor spirtoase (vodka, gin) fara ca functionarii de la Farmec sa prezinte documentele prevazute in lege (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 – cereri de restituire accize, procese verbale de control, decizii de restituire de accize).

1) PRELUAREA CONTROLULUI SOCIETATII FARMEC. OPERATIUNI ILEGALE CU ACTIUNILE SOCIETATII FARMEC. MODUS OPERANDI.

La data privatizarii in anul 1995 societatea Farmec SA a emis un numar de 649.318 actiuni cu o valoare nominala de 25.000 ROL/actiune, echivalent la acea data cu 16 USD per actiune. La acea data o parte din actiunile societatii, nu au fost subscrise de actionari, nu au fost achitate de actionari, ci de catre societate si mai tarziu au intrat in posesia persoanelor din famiile Turdean si Pantea.

Cu toate acestea, functionarii societatii Farmec au folosit la vot actiunile care nu au fost subscrise si nu au fost achitate de catre actionari in sedintele AGA ale actionarilor, in vederea luarii de noi hotarari cu nerespectarea legii, inclusiv privind hotarari de majorare cu capitalul social cu ridicarea dreptului meu de preferinta, fara sa existe dovada ca actiunile au fost achitate de catre actionari, anexa 2 extras din registrul actionarilor care evidentiaza ca un numar de 81.246 actiuni au fost oprite la dispozitia Asociatiei Farmec Pas. Aceste actiuni, desi nu au fost subscrise, nu au fost achitate, au fost folosite la vot pana in prezent, au primit dividende si mai tarziu au fost trecute pe numele persoanelor Turdean si Pantea deşi, potrivit art. 273 alin b) din Legea societăţilor comerciale, este interzisă folosirea la vot a acţiunilor nesubscrise de acţionari, iar art. 101 din aceeaşi lege interzice folosirea la vot a acţiunilor neachitate de acţionari. Citeste si anexa 6 – nota expertului Violeta Radu în dosarul civil 1514/1285/2012 al Tribunalului Constanta, care evidenţiază că dintr-un număr de 649.318 acţiuni, au fost prezentate cereri de subscriere doar pentru un număr de 246.467 acţiuni si anexa 7 – ordin de plată din anul 1995 Farmec SA către Asociaţia Farmec PAS.

Curtea Suprema de Justitie a Romaniei a statuat cu putere de lucru judecat prin decizia irevocabila 2390/2008 (a se vedea anexa 224) ca actiunile valide sunt actiunile care au fost achitate de catre actionari iar nu de catre alte persoane.

Desi art. 8 din statutul Farmec reglementeaza ca este interzis ca sa fie primite persoane noi fata de actionarii fondatori din anul 1995, conform extras: „acţiunile nominative sunt cesibile numai între acţionari”…“actiunile dobandite in conditiile prezentului act constitutiv pot fi transmise catre terti doar prin mostenire legala”, (citeste si statutul societatii – anexa 215), in registrul actionarilor si pe lista de persoane figureaza persoane noi care au participat la vot, ulterior in sedintele actionarilor, inclusiv persoane din familiile Turdean si Pantea.

2) PRETUL ACTIUNILOR LA FARMEC SA A SCAZUT de la 16 USD per actiune la 0,6 USD (2.5 lei).

Începând din anul 1995 deţin calitatea de acţionar fondator semnificativ la societatea pe acţiuni Farmec SA, cu sediul în Cluj Napoca, oraş situat în regiunea Transilvania din România. La acea dată, în cursul operațiunii de privatizare a acestei societati, am investit o sumă mare de bani în cumpărarea de acţiuni la Farmec SA, de care eram legat de puternice relații de afaceri. La data privatizării societății Farmec SA, preţul de 25.000 ROL per acţiune a reprezentat echivalentul a 12 USD per acţiune, echivalent a 2,5 lei in prezent. În anul 1998, societatea a emis 200.000 de acţiuni pentru finanţarea achiziției unei noi fabrici de aerosoli, ocazie cu care am contribuit şi la aceasta majorare de capital şi am dobândit, astfel, un număr de 280.000 de acţiuni ale societății, care reprezintă 34.49% din capitalul social legal de 809.000 acţiuni al societăţii), (a se vedea anexa 1 – certificat acţionar).

3) SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR ILEGALE care au contribuit la DEPOSEDAREA PRORIETATII MELE

ca urmare a faptului ca, administratorii societatii au emis ilegal un numar de 5.294.256 actiuni.

In anul 1995, societatea Farmec a fost privatizata si au fost emise un numar de 649.312 actiuni la pretul de 25.000 ROL per actiune, echivalentul a 16 USD per actiune.

Prin operatiuni ilicite succesive, folosindu-se de tripla calitate in societate, de actionari, administratori si directori, persoane din familiile Turdean si Pantea, au dobandit CONTROLUL SOCIETATII PE ACTIUNI, in sensul ca la data privatizarii societatii din anul 1995 cele doua familii detineau sub 1% din actiuni, iar in prezent dupa tranzactiile cu actiunile societatii si emisiuni nelegale, detin peste 65% din actiunile societatii, in timp ce cota subsemnatului de participare la capitalul social a ajuns la 11,12% de la 34,49%, ca urmare a majorarilor nelegale de capital social.

In anul 1995, la privatizarea SC Farmec SA, Turdean Liviu detinea un numar de 1.323 actiuni ce reprezinta 0.20% din capitalul social, iar, impreuna cu membrii familiei sale – Turdean Mircea Liviu, Turdean Ovidiu Horea, Turdean Ioana Virginia, Turdean Mihaela in anul 1995 la momentul privatizarii societatii nu detineau calitatea de actionari sau salariati – la inceputul anului 2002, detineau impreuna 9,27% din capitalul social.

În perioada cuprinsă între anii 1998 şi 2016, binomul compus din Turdean şi Pântea au propus şi dispus majorarea capitalului social cu un număr de 5.294.256 de acţiuni la preţul (istoric) de 2.5 lei/acţiune, echivalentul a 0,5 eurocenţi/acţiune, impiedicandu-mă, prin măsuri cu dedicatie expresă, sa particip la aceste majorari și fără a impune o primă de emisiune, pentru egalizarea drepturilor acționarilor existenți cu drepturile conferite de noile acțiuni. În acest mod, membrii familiilor Turdean şi Pântea au dobândit aproximativ 77% din acţiunile noi emise, ajungând să deţină în prezent aproximativ 60% din acţiunile societăţii, faţă de acţiunile dobândite în anul 1995 şi care reprezentau 0.4% din capitalul social de la momentul privatizării.

In anul 1998 – administratorii Turdean si Pantea au propus si majorarea capitalului social,

(a) cu 278.944 de actiuni reprezentand contravloarea utilajelor care au fost primite gratuit de la ONUDI, in urma falsificarii unor documente oficiale, numitul Liviu Turdean a inregistrat nelegal in capitalul social aceste actiuni. Falsificarea actelor oficiale si transferarea in actiuni ale societatii a unor utilaje care au fost primite gratuit au avut ca obiectiv cresterea numarului de actiuni detinute la acea data de persoanele Turdean si Pantea prin punere in aplicare a hotararii judecatoresti date prin incheierea din data 11.08.1998 care dispune: „…Aceste actiuni vor fi repartizate salariatilor actionari proportional cu cota parte din capitalul social detinuta la aceasta data”. Citeste si anexa 323 – incheierea din 11.08.1998

Cele 278.944 actiuni la 2,5 lei per actiune, echivalent a 0.4 usd, urmau să fie distribuite numai acţionarilor care aveau şi calitatea de salariaţi ai societăţii, proporţional cu cota din capitalul social deţinută la acea dată, iar nu tuturor acţionarilor societăţii, aşa cum ar fi fost normal dacă majorarea de capital social ar fi fost legală, ceea ce a echivalat cu excluderea subsemnatului de la dobândirea unui număr de acţiuni din această emisiune, corespunzător cotei părţi din capitalul social pe care o deţineam la acea data.

Mai tarziu, judecatorul Pop F Ioan a devenit avocatul functionarilor salariatii si al persoanelor cu calitate de inculpati in dosarele penale si a primit de la societate peste 400.000 lei

Decizia nr. 335/2010 a Tribunalului Bucuresti a constatat falsificarea actelor oficiale si fapta de abuz in serviciu privind majorarea (citeste si certificatul deciziei – anexa 324), precum si constatarea incetarii procesului penal datorita interventiei prescriptiei. In acest dosar numitii Turdean si Pantea au beneficiat de „intelegerea” procurorului general al Romaniei.

Poate asa se explica de ce, la acea data Parchetul a respins doua propuneri de arestare care au fost formulate de catre politie prin Directia Generala de cercetari penale. Propunerile de scoatere de sub urmarire penala s-au dovedit ulterior ca fiind nelegale, fiind facute doar cu rezultatul tergiversarii solutionarii procesului penal 305/P/2000 in vederea interventiei prescriptiei

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin DECIZIA adoptată în sedinta din 27.05. 2014, a luat act de declaratia Guvernului cu privire la recunoaşterea existenţei unei incălcări a art 6 alin 1 din CONVENTIE, care rezultă din durata excesivă a procedurilor interne în legătură cu cauza penală în care reclamantul a participat ca parte civilă si la care se refera in cererea 28962/2004, Nicolae Cristinel Olaneanu impotriva Romaniei, respectiv cauza penală anterior menţionată.

(b) cu 200.000 actiuni in numerar in vederea constructiei infrastructurii pentru fabrica de deodorante fara freon, pentru ca societatea a primit cu titlu gratuit utilajele de la ONUDI. Subsemnatul am subscris si achitat 65.000 de actiuni pentru sustinerea acestui proiect cu tehnologie noua

Diferenţa până la 200.000 de acţiuni emise suplimentar a fost achiziţionată în principal de către administratorii şi directorii societăţii, dar şi de alte persoane salariate, însă achitarea contravalorii acţiunilor de către cei susmenţionaţi nu s-a făcut din banii personali ai acestora, ci prin acordarea din fondurile SC FARMEC SA a unor prime corespunzătoare numărului de acţiuni subscris de către fiecare persoană, sumele reprezentând valoarea acestor prime fiind folosite pentru dobândirea acţiunilor din emisiunea suplimentară (aceste aspecte rezultă din dosarul dosarul penal 305/P/2000 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, soluţionat definitiv prin Decizia penală nr. 52/13 ianuarie 2011). În legatura cu aceste 200.000 actiuni emise in numerar in 1998 s-a constatat in cadrul unei expertize la Curtea de Apel Bucuresti cu autoritate de lucru judecat prin Decizia definitiva nr. 522/06.11.2007 faptul ca din totalul actiunilor emise a existat un număr de 40.281 actiuni nesubscrise si un numar de 15.312 neachitate. Decizia definitiva nr. 522/06.11.2007 a avut ca obiect cererea de anulare a hotararii AGA din 22.10.2004 de majorare a capitalului social cu 680.000 actiuni cu limitarea reclamantului.

In anul 2000 pentru a-mi proteja investitia deja facuta la Farnec SA din Cluj Napoca, de abuzurile administratorilor Turdean si Pantea, subsemnatul am cumparat un numar de 90.000 actiuni care au fost legal emise si tranzactionate, pe care functionarii societatii Farmec au refuzat sa mi le inscrie in registrul actionarilor

In data de 17.05 din anul 2000, numitii Turdean si Pantea au propus si dispus o hotarare a actionarilor in vederea limitarii subsemnatului sa nu detin un procent mai mare de 22% din actiunile ce formeaza capitalul social al societatii. Tribunalul si Curtea de Apel Suceava au considerat nelegala interzicerea dreptului de a detine un numar mai mare de 22% din actiunile din capitalul social (a se vedea anexa 325 – hotararea Suceava)

La data de 06.03.2012 am facut cerere la societate pentru inscrierea actiunilor in registrul societatii. Fata de imprejurarea ca administratorii Turdean si Pantea au refuzat sa-mi inscrie actiunile in registrul actionarilor. Am promovat actiune la instanta. Sentinta nr 2036/01.11.2004 a Tribunalului Mures si decizia nr. 51/15.09.2005 a Curtii de Apel Targu Mures (a se vedea anexa 326) au obligat societatea Farmec sa-mi inscrie actiunile.

In anul 2002, in cadrul AGEA din 12.03.2002 administratorii Turdean si Pantea au propus la un pret subevaluat de 2.5 lei/actiune desi valoarea nominala era de 77.385 lei, cu 280.000 de actiuni cu ridicarea dreptului meu de a subscrie noi actiuni, conform extras din convocator „un actionar nu va putea detine mai mult de 25% din capitalul social al societatii”. In cadrul aceleasi sedinte s-a hotarat reducerea capitalului social cu un numar de 278.944 actiuni aferenta utilajelor primite gratuit de la Onudi Viena. Aceasta hotarare AGEA a fost anulata prin decizia irevocabilă nr. 180/13.03.2003 a Curtii de Apel Oradea.

În cea de-a doua AGEA din 12.12.2002 s-a constatat că “la AGA din luna martie s-a aprobat propunerea de a se face o emisiune de acţiuni noi ce urmau a fi subscrise de acţionari proporţional cu numărul acţiunilor pe care le deţin, cu anumite excepţii…..” şi că “ aprobarea majorarii capitalului social cu 7 miliarde lei, prin emiterea unui numar de 280.000 actiuni la valoarea de 25.000 lei actiunea, in conditiile stabilite in AGA din 12.03.2002…”.

Contrar hotărârii AGEA din 12.03.2002, din cele 280.000 acţiuni emise, un număr de 166.256 acţiuni – reprezentând aprox. 53,96 % din totalul majorării de capital social – au fost achiziţionate de către TURDEAN LIVIU, PÂNTEA PETRU IACOB şi membri ai familiilor acestora, respectiv: Turdean Liviu a achizitionat 34.382 acţiuni, reprezentând 12,27 % din totalul acţiunilor, Turdean Mircea Liviu a achizitionat 1.154 acţiuni, reprezentând 0,41% din totalul acţiunilor, Turdean Ovidiu Horea a achizitionat 60.753 acţiuni, reprezentând 21,70 % din totalul acţiunilor, Turdean Ioana Virginia a achizitionat 20.485 acţiuni, reprezentând 7,31 % din totalul acţiunilor, Pântea Petru Iacob a achizitionat 49.482 acţiuni, reprezentând 12,27 % din totalul acţiunilor

În cea de-a doua AGEA din 12.12.2002 s-a hotărât modificarea art. 8 alin. ultim din Statutul societăţii, în sensul că „Un acţionar nu va putea deţine mai mult de 190.000 de acţiuni nominative ale societăţii” , deşi în CONVOCATORUL pentru respectiva AGEA, publicat în M.Of. nr. 2401/14.11.2002, ordinea de zi prevedea „modificarea art. 8 alineatul ultim din statut, în baza solicitării unui grup de acţionari conform prevederilor art. 119 din Legea nr. 31/1990, respectiv un acţionar nu va putea deţine mai mult de 17 % din capitalul social”

În anul 2003, administratorii societăţii au iniţiat, organizat şi desfăşurat două adunări generale ale acţionarilor S.C. FARMEC SA pentru majorarea capitalului social al societăţii cu un număr de 480.000 acţiuni, printr-o emisiune de acţiuni în numerar, la un preţ subevaluat şi fără primă de emisiune, conform Regulamentului adoptat în AGA din 12.03.2002, şi cu limitarea ilegală a dreptului subsemnatului de a subscrie noi acţiuni.

Hotararea de majorare a capitalului social prin emisiune suplimentară a unui număr de 480.000 acţiuni, la valoarea nominală de 25.000 lei/acţiune şi „în condiţiile regulamentului adoptat în adunarea generală extraordinară din 12.02.2002”, deci prin ridicarea dreptului subsemnatului de a subscrie acţiuni din noua emisiune, a fost luata in AGEA din 31.01.2003, iar această hotarare a fost anulata prin decizia irevocabilă nr. 3453/07.06.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În cea de-a doua AGEA din 05.09.2003 s-a constatat că “în AGA extraordinară din 30.01.2003, având nevoie de lichidităţi, s-a aprobat propunerea de a se face o majorarea a capitalului social prin emiterea unui număr de 480.000 acţiuni noi şi s-a aprobat regulamentul de subscriere a acestora” şi că “au fost subscrise şi vărsate integral toate acţiunile noi emise” (proces-verbal AGEA din 05.09.2003). Din cele 480.000 de acţiuni noi emise, in conditiile impiedicarii subsemnatului de a subscrie, un număr de 315.826 acţiuni – reprezentând aprox. 66 % din totalul majorării de capital social – au fost achiziţionate de către TURDEAN LIVIU, PÂNTEA PETRU IACOB şi membri ai familiilor acestora, respectiv:Turdean Liviu a achizitionat 82.532 acţiuni, reprezentând 17.19% din totalul acţiunilor, Turdean Mircea Liviu a achizitionat 21.364 acţiuni, reprezentând 4.45% din totalul acţiunilor, Turdean Ovidiu Horea a achizitionat 79.857 acţiuni, reprezentând 16.63% din totalul acţiunilor, Turdean Ioana Virginia a achizitionat 38.734 acţiuni, reprezentând 8.069% din totalul acţiunilor, Pântea Petru Iacob a achizitionat 93.329 acţiuni, reprezentând 19.44% din totalul acţiunilor, Turdean Mihaela a achizitionat 10 acţiuni, reprezentând 0.002% din totalul acţiunilor

În anul 2004, administratorii societăţii au iniţiat, organizat şi desfăşurat o adunare generală a acţionarilor S.C. FARMEC SA pentru majorarea capitalului social al societăţii cu un număr de 680.000 acţiuni, printr-o emisiune de acţiuni în numerar, la un preţ subevaluat, fără primă de emisiune şi cu limitarea ilegală a dreptului subsemnatului de a subscrie noi acţiuni.

Hotararea de majorare a capitalului social printr-o emisiune suplimentară de 680.000 de acţiuni a fost luata in AGEA din 22.10.2004, hotarare ce a fost anulata prin decizia nr. 522/06.11.2007 a Curţii de Apel Bucuresti, devenită irevocabila ca urmare a respingerii recursului S.C. FARMEC SA prin decizia 2390/02.07.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre motivele de nelegalitate a hotărârii AGEA instanţele constatând:

încălcarea dreptului de preferinta prevazut la art. 216 din Legea nr. 31/1990
existenta unui numar de 40.281 de actiuni nesubscrise, din care 15.312 de actiuni neachitate, ceea ce contravine dispozitiei prevăzute la art. 92 alin. (3) din Legea 31/1990
“prin modificarea structurii actionariatului, in conditiile in care valoarea contabila a unei actiuni era de peste 15 ori mai mare decat valoarea nominala, fara prima de emisiune, a dezechilibrat raporturile dintre actionarii care si-au putut exercita dreptul de preemtiune si cei care l-au avut blocat”.

Din cele 680.000 de acţiuni noi emise prin Hotararea AGEA din 22.10.2004, un număr de 513.466 acţiuni – reprezentând aprox. 76,5 % din totalul majorării de capital social – au fost achiziţionate de către TURDEAN LIVIU, PÂNTEA PETRU IACOB şi membri ai familiilor acestora, respectiv: Turdean Liviu a achizitionat 79.061 acţiuni, reprezentând 11.62 % din totalul acţiunilor, Turdean Mircea Liviu a achizitionat 87.466 acţiuni, reprezentând 12.86% din totalul acţiunilor, Turdean Ovidiu Horea a achizitionat 83.662 acţiuni, reprezentând 13.30% din totalul acţiunilor, Turdean Ioana Virginia a achizitionat 63.551 acţiuni, reprezentând 9.35% din totalul acţiunilor, Pântea Petru Iacob a achizitionat 73.957 acţiuni, reprezentând 10.87% din totalul acţiunilor, Turdean Mihaela a achizitionat 46.823 acţiuni, reprezentând 6.88% din totalul acţiunilor, Bria Sebastian, nepotul lui Pantea Petru Iacob, a achizitionat 78.946 acţiuni, reprezentând 11.61% din totalul acţiunilor.

În anul 2007, administratorii societăţii au iniţiat, organizat şi desfăşurat două adunări generale ale acţionarilor S.C. FARMEC SA pentru majorarea capitalului social al societăţii cu un număr de 800.000 acţiuni, printr-o emisiune de acţiuni în numerar, la un preţ subevaluat, fără primă de emisiune şi cu limitarea ilegală a dreptului subsemnatului de a subscrie noi acţiuni.

Majorarea capitalului social printr-o emisiune suplimentară de 800.000 acţiuni a fost realizată ca urmare a două AGEA la 27.09.2007 şi 06.12.2007, fiind anulata prin sentinta nr. 53/01.07.2009 a Tribunalului Cluj, devenită irevocabilă prin decizia nr. 36/11.05.2010 a Curţii de Apel Galaţi, dintre motivele de nelegalitate a hotărârilor AGEA, instanţele constatând:

incalcarea dreptului de preferinta prevazut la art. 216 din Legea nr. 31/1990
existenta unui numar de 40.281 actiuni nesubscrise, din care 15.312 actiuni neachitate, ceea ce înseamnă incălcarea dispoziţiei prevazute la art. 92 alin (3) din LSC
existenta unui pret subevaluat per actiune, derularea emisiunii realizandu-se fara prima de emisiune
lipsa dreptului de preferinta si a dreptului de preemptiune;
lipsa datei de referinta
nulitatea procurilor folosite pentru realizarea cvorumului

Din cele 800.000 de acţiuni noi emise in anul 2007, un număr de 584.231 din acţiuni – reprezentând aprox. 73 % din totalul majorării de capital social – au fost achiziţionate de către TURDEAN LIVIU, PÂNTEA PETRU IACOB şi membri ai familiilor acestora, respectiv: Turdean Liviu a achizitionat 85.465 acţiuni, reprezentând 10.68% din totalul acţiunilor, Turdean Mircea Liviu a achizitionat 85.465 acţiuni, reprezentând 10.68% din totalul acţiunilor, Turdean Ovidiu Horea a achizitionat 85.465 acţiuni, reprezentând 10.68% din totalul acţiunilor, Turdean Ioana Virginia a achizitionat 79.510 acţiuni, reprezentând 9.93% din totalul acţiunilor, Pântea Petru Iacob a achizitionat 85465 acţiuni, reprezentând 10.68% din totalul acţiunilor, Turdean Mihaela a achizitionat 81.636 acţiuni, reprezentând 10.20% din totalul acţiunilor, Bria Sebastian, nepot Pantea Petru Iacob, a achizitionat 81.225 acţiuni, reprezentând 10.15% din totalul acţiunilor.

În anul 2008, administratorii societăţii au iniţiat, organizat şi desfăşurat o adunare generală a acţionarilor S.C. FARMEC SA pentru reducerea ilegală a capitalului social cu un număr de 200.000 acţiuni emise în anul 2008 (în scopul diminuării numărului de acţiuni deţinute legal de către subsemnatul) şi, concomitent, pentru majorarea capitalului social al societăţii cu un număr de 880.000 acţiuni, printr-o emisiune de acţiuni în numerar, la un preţ subevaluat, fără primă de emisiune şi cu limitarea ilegală a dreptului subsemnatului de a subscrie noi acţiuni.

Majorarea capitalului social cu 880.000 acţiuni a fost realizată în urma hotărârii AGEA din 12.08.2008, care a fost anulată prin sentinta nr.144/1811.2009 a Tribunalului Piteşti, care a devenit irevocabilă prin neexercitarea căi de atac de către S.C. FARMEC SA

În anul 2009, administratorii societăţii au iniţiat, organizat şi desfăşurat o adunare generală a acţionarilor S.C. FARMEC SA pentru majorarea capitalului social al societăţii cu un număr de 695.000 acţiuni, printr-o emisiune de acţiuni în numerar, la un preţ subevaluat, fără primă de emisiune şi cu limitarea ilegală a dreptului subsemnatului de a subscrie noi acţiuni.

Majorarea capitalului social a fost efectuată în urma hotărârii luate in AGEA din 09.07.2009, care a fost anulata prin sentinta nr. 210/13.02.2011 a Tribunalului Dolj, instanţa apreciind că “hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor din 09.07.2009 a fost adoptata cu incalcarea normelor prevazute de art. 123 alin. 2 si 3, art. 217 alin. 3, art. 129 alin. 7, art. 217 alin. 2, art. 208 alin. 2, art. 125 alin. 3 din Legea 31/1990, motiv pentru care cererea de chemare in judecata formulată de reclamant este intemeiata urmand ca, in baza art. 132 din Legea 31/1990, sa dispuna anularea hotararii adunarii generale extraordinare a actionarilor din data de 09.07.2009 si a actului aditional la actele constitutive ale paratei si actul constitutiv actualizat”

Rezultă că instanţa comercială a constatat încălcarea dreptului de preemţiune prezentat la art. 216 si 217 din Legea 31/1990, inexistenţa raportului intocmit de administratorii Farmec prevazut la art. 217 din legea 31/1990 privind majorarea capitalului social, inexistenţa tabelelor de prezenţă la momentul votului şi imposibilitatea de identificare a acţionarilor şi de determinare a numărului de acţiuni cu care s-a votat pe parcursul adunarii generale, incalcarea dispoziţiilor din LSC care prevad ca procurile vor fi depuse in original cu 48 ore inainte de adunare

Din cele 695.312 de acţiuni noi emise, un număr de 535.463 acţiuni – reprezentând aprox. 77 % din totalul majorării de capital social – au fost achiziţionate de către TURDEAN LIVIU, PÂNTEA PETRU IACOB şi membri ai familiilor acestora, respectiv, Turdean Liviu a achizitionat 79.270 acţiuni, reprezentând 11.40% din totalul acţiunilor, Turdean Mircea Liviu a achizitionat 82.304 acţiuni, reprezentând 11.83% din totalul acţiunilor, Turdean Ovidiu Horea a achizitionat 83.922 acţiuni, reprezentând 12.069% din totalul acţiunilor, Turdean Ioana Virginia a achizitionat 70.585 acţiuni, reprezentând 10.15% din totalul acţiunilor, Pântea Petru Iacob a achizitionat 79.386 acţiuni, reprezentând 11.41% din totalul acţiunilor, Turdean Mihaela a achizitionat 59.653 acţiuni, reprezentând 8.57% din totalul acţiunilor, Bria Sebastian, nepot Pantea Petru Iacob, a achizitionat 80.343 acţiuni, reprezentând 11.55% din totalul acţiunilor

DE REŢINUT faptul ca administratorii TURDEAN LIVIU şi PÂNTEA PETRU IACOB au convocat AGEA din 24.11.2005, în care au propus obligarea subsemnatului parte vătămată/parte civilă la înstrăinarea unui număr de 90.000 acţiuni, dobândite legal, iar hotărârea AGEA a fost desfiinţată ca nelegală prin sentinţa nr. 25/11.06.2007 a Tribunalului Braşov, devenită irevocabilă prin respingerea apelului şi, ulterior, a recursului S.C.FARMEC SA, conform deciziei nr. 191/05.10.2007 a Curţii de Apel Braşov şi a deciziei irevocabila nr. 253/03.02.2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

In anul 2016, in ziua de 19.10.2016 administratorii Turdean si Pantea au propus si dispus o noua majorare ilegale de capital social cu 1.000.000 de actiuni la un pret de 2.5 lei per actiune, pret subevaluat de peste 30 de ori, pret care prejudiciaza societatea cu peste 80.000.000 lei (echivalent a 16.000.000 euro si subsemnatul cu circa 30.000.000 lei. Majorarea s-a realizat cu limitarea dreptului subsemnatului de a subscrie noi actiuni (citeste si convocator AGA 19.10.2016 – anexa 327) in conditiile prospectului de emisiune (citeste si prospectul emisiunii – anexa 200)

Dispozitii incalcate art. 220 din Legea 31/1990¹³, art. 177 alin. (1) din Legea nr. 31/1990³⁰, art. 101 și 273 lit. b) din Legea 31/1990, art. 217 din Legea 31/1990, art. 113 si 155 din Legea 31/1990 si art. 29 alin 4) din Directiva 77/91/CEE din 1976 care stabileste interzicerea in statutul societatii a pragului de limitare cu cvorumul necesar de ¾ din capitalul social.

In concluzie, toate majorarile de capitalul la Farmec SA au fost efectuate cu ridicarea dreptului subsemnatului de a subscrie, la un pret subevaluat care a prejudiciat societatea Farmec cu peste 150.000.000, echivalent a peste 32.000.000 euro la un pret subevaluat de peste 20-30 ori fata de pretul contabil per actiune sau fata de pretul de piata per actiune, fara cvorumul prevazut in lege, si incalcarea altor dispozitii iar majoritatea acţiunilor au fost dobândite de către membrii famililor Turdean şi Pântea ca urmare a faptului că aceştia au propus şi votat aprobarea unor majorări ilegale de capital social, care s-au efectuat în condiţiile încălcării art 216 şi 217 din Legea Societăţilor Comerciale şi art. 33 din A Doua Directivă a Consiliului Europei din 2012, potrivit căruia:

”Dreptul de preempţiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv. Cu toate acestea, adunarea generală poate decide cu privire la aceasta. Organul de administrare sau conducere trebuie să prezinte acestei adunări un raport scris motivând limitarea sau retragerea dreptului de preempţiune şi justificând preţul de emisiune propus. Adunarea generală hotărăşte în conformitate cu normele privind cvorumul şi majoritatea prevăzute la articolul 44. Hotărârea adunării se publică sub formă prevăzută de legislaţia fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE.”.

Administratorii și directorii societăţii Farmec SA au avut, evident, un interes personal privind dobândirea unor acţiuni noi, emise ilegal, la un preţ subevaluat, de peste 30 de ori mai mic decât valoarea reală a acțiunilor; au acționat în acest sens cu încrederea și chiar siguranţa că instituţiile statului vor valida ca legale aceste acţiuni frauduloase de majorare a capitalului cu încalcarea dreptului de preferintă al subsemnatului, la un preţ subevaluat. În consecință, administratorii societăţii nu au întocmit raportul scris, prevăzut în lege şi în Directiva citată, care obligă societatea că, la fiecare adunare generală de majorare a capitalului social, să prezinte acţionarilor calculul preţului de emisiune per acţiune, dar şi motivele limitării, deoarece preţul real al acţiunii este de minim 30 de ori mai mare, faţă de preţul de 2.5 lei (0,5 euro)/acţiune la care au fost emise un număr de 5.294.256 acţiuni.

Ca efect al faptului că s-au folosit la vot, în adunările generale, acţiuni nesubscrise şi neachitate de acţionari, pentru majorarea capitalului prin emiterea unor acţiuni cu încălcarea dispoziţiilor legii române şi celor ale legislației europene, membrii familiilor Turdean şi Pântea au dobândit ilegal o majoritate confortabilă, care depăşeşte 60% din acţiunile societăţii, ceea ce le-a permis desfăşurarea unor unor acţiuni frauduloase împotriva patrimoniului societăţii şi al intereselor legitime ale subsemnatului, cu efecte negative si asupra bugetului de stat.

A.1. Fraudarea si incalcarea dreptului de proprietate al subsemnatului rezultate din emiterea ilegala a unui numar de 5.294.256 actiuni si din folosirea la vot in sedintele actionarilor a unor actiuni care nu au fost subscrise si nu au fost achitate de actionari ci de catre societate

A.2. MECANISMUL DE FRAUDARE A STATULUI ŞI A PATRIMONIULUI FARMEC

Folosindu-se de majoritatea ilegal obținuta si deţinută în Farmec SA, în decurs de peste 15 ani, conducerea societății a achiziţionat anual cantităţi mari de alcool izopropilic care a fost utilizat integral la fabricaţia produselor chimico casnice, dar şi alcool rafinat în regim de scutire de la plata accizelor, alcool care, contrar dispozitiilor legii prevazute la art. 200 cod fiscal, nu a fost denaturat şi nu a fost utilizat integral în procesul de fabricaţie la Farmec SA, deşi societatea a beneficiat constant de decizii de restituire a accizelor din partea Direcţiei de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale (DGV) din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Funcţionarii Farmec SA au plătit accizele corespunzător valorii alcoolului denaturat^[2], alcool rafinat utilizabil la industria băuturilor spirtoase, de peste 100.000.000 lei echivalentul a peste 20.000.000 euro, valoare căreia îi corespunde obligaţia de plată unor accize în valoare de 1.000 euro pe hectolitru, iar reprezentanţii societăţii au efectuat cereri de restituire a accizelor şi au compensat lunar TVA-ul datorat (citeste si extras din raportul de audit al KPMG încheiat la Farmec SA – anexa 8).

Dintre furnizorii de alcool rafinat accizabil, achiziţionat din ţară şi din import şi recepţionat de FARMEC SA ca alcool denaturat, în regim de scutire de la plata accizelor, menţionăm PRODVINALCO SA CLUJ, SEINEANA SRL, PRODVINALCO FILIALA GHERLA, PRODALCOM, Euroavipo Grup SA, MAREX SA BRĂILA, PET ADY TRADING SRL, STEJAR PRODIMPEX SRL, iar furnizorii de alcool izopropilic neaccizabil au fost BRENNTAG ROMÂNIA, Druckfarben România PL Cluj, s.a.m.d.

Euroavipo Grup SA a fost principalul furnizor de alcool accizabil, în perioada 2007-2011, iar operaţiunile derulate de această societate reprezintă unul dintre cazurile de mare evaziune din România, aşa cum rezultă dintr-un comunicat al Direcţie Naţionale Anticorupţie, publicat pe site-ul acestei autorităţi judiciare în anul 2017, şi din care rezultă efectuarea urmăririi penale împotriva mai multor funcţionari de la Euroavipo şi de la ANAF, dar şi estimarea unui prejudiciu de peste 750.000.000 lei, reprezentând echivalentul a aproximativ 130.000.000, prejudiciu produs bugetului de stat. Citeste si despre Ionut Misa a debutat activitatea la firmele din grup.

Fraudarea statului Român şi a Farmec SA a fost posibilă doar datorită participării funcţionarilor din cadrul Direcţiei de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale, deoarece funcţionarii societății:

a) Fie nu au prezentat Direcţiei de Accize şi Operaţiuni Vamale documentele privind consumul efectiv al alcoolului aşa cum prevede pct 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, potrivit căruia: „Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială, cererea de scutire de accize, însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente”, iar funcţionarii statului au acceptat condiţiile care au fost impuse de către Farmec SA (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3), respectiv cereri de restituire accize care nu conţin situaţia centralizatoare a documentelor privind consumul efectiv şi documentele aferente.

Exemplific din conţinutul procesului verbal de restituire a accizelor întocmit la data de 30.03.2009 se poate observa că funcţionarii vamali au menţionat faptul că: „Alcoolul etilic denaturat a fost recepţionat în două magazii diferite, fiecare cu propria evidenţă ţinută prin metoda FIFO, prima recepţie fiind în ambele cazuri pentru marfa furnizată de Euroavipo Grup SRL….”; „….Din verificarea fişelor de magazie s-a constatat că datele din acestea nu corespund în totalitate cu cererile de restituire, aceasta din urmă conţinând erori de calocul şi date eronate”.

Or, dacă tot alcoolul etilic a fost denaturat, de ce era necesar să fie recepţionat în două magazii diferite?! În legătură cu aceste nereguli constatate de către funcţionarii vamali nu au fost efectuate verificări în cadrul societar, iar alcoolul rafinat neutilizat a fost scos din gestiunea societăţii prin intermediul unei note contabile de scăzământ, fără să fie însoţită de documente justificative.

b) Fie, pentru a crea aparenţa utilizării în fabricaţie a alcoolului rafinat, au emis facturi cu produse care conţin alcool, pe care le-au prezentat funcţionarilor de la DSAOV, iar, ulterior la Farmec SA aceste facturi:

au fost anulate şi stornate, într-un procent cuprins între 10% şi 13% din facturile emise lunar, iar în cea mai mare parte din cazuri, produsele corespunzător acestor facturi nu figurează înregistrate la clienţi cu NIR-uri şi nici nu figurează că au fost reintroduse în stocul din gestiunea Farmec SA, ceea ce îndeptăţeşte suspiciunea că, în realitate, produsele respective nu au fost fabricate şi livrate beneficiarilor, cantităţile de alcool alcool corespunzătoare acestor produse şi scutit de la plata accizelor fiind valorificat în mod fraudulos;
nu au fost încasate de către Farmec SA şi au fost închise în contabilitate prin constituirea de provizioane ori prin trecerea pe cheltuieli nedeductibile, operaţiuni în valoare de peste 67.000.000.000 lei, echivalentul a peste 15.000.000 euro (a se vedea anexa 10 – extras din bilanţuri privind sumele de bani care au fost înregistrate pe cheltuieli nedeductibile), iar corespunzător acestor sume de bani societatea a plătit nejustificat un impozit de 16%, doar pentru a crea aparenţa utilizării alcoolului neutilizat în fabricaţie.

Pentru a menţine acest mecanism de fraudare au fost utilizate atât sume de bani rezultate din operaţiuni ilicite cu alcool, cât şi sume de bani transferate din fondurile societăţii pentru facturi corespunzătoare unor servici suspecte ca fiind nereale, care au diminuat profitul impozabil al societăţii, care a determinat prejudicierea patrimoniului societăţii FARMEC SA cu o valoare ce depăşeşte suma de 160.000.000 lei, respectiv peste 35.000.000 euro.

Prejudiciul statului decurge din valoarea accizelor restituite nejustificat pentru cantităţi de alcool care ar fi utilizat la producerea/fabricatia de bauturi spirtuoase in contextul ilegal in care functionarii de la Farmec SA nu au prezentat documentele contabile prevazute in lege la pct 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal privind dovada consumului efectiv in fabricatie al alcoolului, care in perioada 2002-2018 a beneficiat de restituirea accizelor. Prejudiciul estimat depaseste suma de 46.000.000 lei, echivalent a peste 10.000.000 euro.

INCURAJAREA FRAUDEI. IRESPONSABILITATEA RAPOARTELOR DE AUDIT.

Desi aceste rapoarte au fost redactate anual, ele au fost întocmite cu o grijă remarcabilă astfel încât nu au evidenţiat şi nu au prezentat acţionarilor societăţii informații în legătură cu verificari anuale care ar fi putut să contribuie la prevenirea şi stoparea fraudelor, care au fost reflectate în prejudicii ale bugetului de stat, ale patrimoniul și capitalului Farmec SA şi ale unor acţionari.

Potrivit legii, societatea pe acţiuni care înregistrează anumiţi parametri economici, are obligaţia să informeze acţionarii printr-un raport de audit anual. Raportul de audit trebuie să evidenţieze în mod fidel realitatea parametrilor societăţii menţionaţi în rapoartele anuale care sunt prezentate de către funcţionarii societăţii, precum şi realitatea operaţiunilor economice, contracte, facturi, precum şi realitatea fidelă a stocului fizic comparativ cu stocul scriptic menţionat în registrele societăţii.

Astfel, pentru anul financiar 2009, domnul auditor Adrian Grosanu a evidenţiat în raportul de audit pentru anul 2009 că există o diferenţă între stocul fizic şi stocul din registre dar nu a menţionat valoarea diferenţei (citeste si anexa 11):

“Nu am urmărit inventarierea faptică a stocurilor fizice, aşa cum se prezintă la data de 31 decembrie 2009, deoarece această dată a fost anterioară perioadei în care noi am fost iniţial angajaţi ca auditori ai societăţii şi nu am fost convinşi de corectitudinea stocurilor cantitative (determinate – nn) folosind alte proceduri de audit”

Pentru perioada dintre anii 2010 şi 2018 societatea Farmec a încheiat contract de audit cu compania internaţionala KPMG în schimbul sumei de bani cuprinsă între 40.000 – 50.000 euro pe care Farmec o plăteşte anual companiei KPMG deşi în cadru societar am propus administratorilor un auditor care oferă serviciul de audit în schimbul sumei de doar 5.000 de euro/anual (normele de audit fiind aceleaşi pentru orice auditor), totuşi administratorii au preferat să plătească de 10 ori mai mult companiei KPMG.

KPMG nu mi-a comunicat un răspuns că urmare a adresei din 11.05.2012 (a se vedea anexa 12) şi nici ca urmare a adresei din 05.01.2018 (a se vedea anexa 13)

Totusi , desi servicile sale sunt remunerate cu 50.000 de euro, pret pe care Farmec SA l-a plătit anual în schimbul Raportului de audit, KPMG, prin doamna auditor Anca Jurcareanu, nu a informat acţionarii şi nu a menţionat în rapoartele anuale de audit cu privire la faptul că:

societatea şi administratorii societăţii sunt angrenati în litigii civile şi penale.
administratorii şi directorii societăţii sunt implicaţi în procese penale în legătură cu capitalul scoial şi patrimoniul societații pe care o administrează. Natura proceselor penale este ca urmare a existenţei unui interes personal al funcţionarilor societăţii Farmec.
funcţionarii societăţii au efectuat majorarea de capital social cu 4.214.256 acţiuni cu limitare, la un preţ subevaluat de 2.5 lei/acţiune cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la Directiva a Doua a Consiliului Europei: „Dreptul de preempțiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv. Cu toate acestea, adunarea generală poate decide cu privire la aceasta. Organul de administrare sau conducere trebuie să prezinte acestei adunări un raport scris motivând limitarea sau retragerea dreptului de preempțiune și justificând prețul de emisiune propus. Adunarea generală hotărăște în conformitate cu normele privind cvorumul și majoritatea prevăzute la articolul 44. Hotărârea adunării se publică sub forma prevăzută de legislația fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE.”, şi la art. 217 din Legea 31/1990, fără ca administratorii să prezinte un raport scris privind calculul preţului de emisiune. Din această perspectivă societatea Farmec SA a fost prejudiciata cu 161.000.000 lei, echivalentul a peste 40.000.000 euro.
reprezentanții societăţii Farmec nu prezintă Direcţiei de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale documentele prevăzute la punctul 22 alin 34 din Normele de aplicare a Codului Fiscal, situaţie de fapt care plasează societatea în perspectiva unui risc financiar ridicat. Citeste si documentele prezentate de Farmec (anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3).
„Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială, cererea de scutire de accize, însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente”.
Curtea de Conturi a menţionat în raportul din anul 2013 încălcarea legii de către funcţionarii vamali care au restituit accizele la Farmec SA, fără că Farmec SA să prezinte documentele privind consumul efectiv de alcool, prevăzute în lege, în lipsa oricăror verificări şi au acceptat condiţiile impuse de Farmec.
există diferenţe între valoarea stocului fizic şi valoarea stocului menţionat în registrele anuale pe care funcţionarii de la Farmec SĂ o prezintă acţionarilor şi fiscului în registrele şi evidenţele anuale.
exista facturi care au fost emise de funcţionari Farmec SA care ulterior au fost anulate şi stornate, care depăşesc 10-12% faţă de facturile emise fără să se fi efectuat verificări dacă produsele au fost reintroduse în stocul din gestiunea societăţii Farmec.
exista facturi emise de Farmec că nu au fost încasate în valoare care depăşeşte 15.000.000 euro şi au fost închise anual pe cheltuieli nedeductibile, fără să existe verificări ca facturile au fost înregistrate la clienţi iar produsele au ieşit în realitate din gestiunea Farmec (??!!).

Având în vedere tratatul de audit editat de Alvin Arens profesor de audit la universitatea din Michigan şi James Loebberke profesor la universitatea din Utah, referitor la nivelurile de semnificaţie a datelor din situaţiile financiare, sunt semnificative sau „contagioase” încât imaginea fidelă a situaţiilor financiare pe ansamblu este idoielnica. O astfel de situaţie s-a regăsit la Farmec SA în exerciţiile financiare 2010 – 2017, perioada în care KPMG Audit STRL a auditat situaţiile financiare. Şi în continuare eminenţii profesori citati spun :

„cel mai înalt prag de semnificaţie se aplică atunci când exista o probabilitate mare ca utilizatorii să ia decizii greşite dacă se bazează pe situaţiile finaciare ca întreg. Dacă stocurile reprezintă un sold eronat în bilanţul contabil, eroarea este atât de semnificativă încât raportul auditorului va trebui să menţioneze faptul că situaţiile financiare luate ca ansamblu nu pot fi considerate ca reprezantand o imagine fidelă. Atunci când exista acest aspect auditorul trebuie să emită fie un refuz de a exprima o opinie, fie o opinie nefavorabilă.”

Acelaşi tratat de audit menţionat mai sus, la pag 177 în cadrul capitolului „Fapte ilicte cu impact direct” menţionează că:

„anumite încălcări ale legislaţiei şi normelor au un impact financiar direct asupra anumitor solduri din situaţiile financiare. Răspunderea auditorului în ceea ce priveşte asemenea fapte ilicite cu impact direct este identică cu cele de fraudă. În orice audit, auditorul va determina dacă există probe care să indice încălcări ale legislaţiei fiscale, el trebuind să exemineze rapoartele emise de instituţiile statului”.

În aproape toate rapoartele de audit întocmite de KPMG Audit SRL se menţionează faptul că: „asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie a faptului că un audit desfasurat în conformitate cu I.S.A. va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă, dacă aceasta exista. Denaturările pot fi cauzate fie de fraudă, fie de eroare”

Iar în paragraful următor auditorul specifică: „riscul de nedectare a unei denaturări semnificative cauzate de frauda este mai ridicat decât cel de nedetectare unei denaturări semnificative cauzate de eroare, deoarece frauda poate presupune înţelegeri secrete, fals, omisiuni intenţionate, declaraţii false şi evitarea controlului intern”

Deci, KPMG Audit SRL, a primit anual sume semnificative de la Farmec SA, nu a efectuat nicio verificare pentru compararea datelor prezentate de administratori cu informatiile reale in teren si nu isi aroga nicio responsabilitate privind confirmarea imaginii fidele a activităţii societăţii Farmec SA pe care a tranmis-o acţionarilor, pentru analiză corectă a acestora asupra situaţiilor financiare anuale.

Totodată, auditorul găseşte şi eventualul vinovat menţionând faptul că auditul nu are „scopul de a exprima o opinie asupra eficacităţii controlului intern al societăţii”

KPMG România, reprezentata prin presedintele William Archibald Bowman a dat aviz fără rezerve în toată această perioadă încălcând normele minimale de audit, cu toate că existau informaţii de la instituţiile abilitate (Curtea de Conturi, ANAF, etc) de multe încălcări ale normelor legale.

A.3. PREJUDICIILE ADUSE STATULUI, SOCIETATII FARMEC SI SUBSEMNATULUI.

PREJUDICIUL ADUS STATULUI decurge din valoarea accizelor restituite nejustificat pentru cantităţi de alcool nedenaturat şi neutilizat în fabricaţie, estimat peste 46.000.000 lei, echivalent a aproximativ 10.000.000 euro.
PREJUDICIUL ADUS SOCIETATII FARMEC
Funcţionarii societăţii au efectuat majorarea de capital social cu 4.214.256 acţiuni cu limitare, la un preţ subevaluat de 2.5 lei/acţiune cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la Directiva a Doua a Consiliului Europei: „Dreptul de preempțiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv…”, şi la art. 217 din Legea 31/1990, fără ca administratorii să prezinte un raport scris privind calculul preţului de emisiune. Din această perspectivă societatea Farmec SA a fost prejudiciata cu 161.000.000 lei, echivalentul a peste 40.000.000 euro.
PREJUDICIUL ADUS SUBSEMNATULUI depăşeşte 700.000.000 lei,

echivalent a peste 15.000.000 euro, rezultat ca urmare:

(i) a diminuării procentului deţinut legal de subsemnatul de la 34.49% la 8.03%,

(ii) a neîncasării dividendelor care au fost repartizate corespunzator unor actiuni care au fost emise cu nerespectare legii si a Directivei a Doua a Consiliului Europei;

(iii) a imposibilităţii de folosire la vot a procentului de 34.49% acţiuni din capitalul social legal al societăţii, cu consecinţa adoptării unor hotărâri contrare legii în adunările generale ale acţionarilor desfăşurate ulterior, prin care s-au emis noi acţiuni la un preţ/acţiune diminuat de la 16 USD, corespunzător valorii nominale la nivelul anului 1995 (când am investit o sumă de bani semnificativă ca acţionar fondator), la 0,6 USD, preţul la care au fost dobândite acţiunile noi emise, în majoritate de către membrii familiilor Turdean şi Pântea,

(iv) a diminuarii preţului per acţiune rezultat din reducerea artificială a patrimoniului societăţii prin taxe şi impozite nejustificate, neutilizarea integrală a alcoolului în fabricaţie şi inregistrarea unor servicii suspecte fictive, care au redus profitul impozabil al societăţii.

d. Prejudiciul adus de catre Consiliul Concurentei:

Prejudiciul adus statului prin inacţiunea Consiliului Concurenţei este între 2.000.000.000 şi 5.000.000.000 de euro având în vedere următoarele considerente:
- Nathaniel Cornoiu Jitarasu, inspector în cadrul Consiliului Concurenţei, prin NOTA întocmită în cadrul echipei de „peer review” cu privire la sancţionarea băncilor implicate în investigaţia deschisă şi măsuri legale de remediere pentru viitor, evidenţiază un prejudiciu adus statului care depăşeşte 2.000.000.000 euro.
- Inacţiunea ori acţiunea formală a Consiliului Concurenţei în cadrul investigaţiilor în cazul Colgate Palmolive, Kraft Foods şi Unilever South Central şi clienţii săi, si alte investigatii (…) privind probele arhivate prin ordinul preşedintelui nr. 7/2010 şi nesoluţionarea sesizării şi plângerii Prestige şi Galic înregistrată cu nr. 17050/19.12.2011, au avut drept consecinţă neaplicarea unor amenzi în valoare de peste 750.000 euro euro.

A.4. Prejudiciul adus companiilor Prestige şi Galic depăşeşte 15.000.000 euro drept legal nerecuperat, ca urmare a încălcării Legii şi a Dreptului European de către Consiliul Concurenţei şi instituţiile naţionale din România.

Capitolul III Capitolul V

Cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 206 si 200 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal. ↑
Cu nerespectarea art. 200 si 206 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal. ↑