DESPRE CORUPTIA DIN ROMANIA, CARE DISTRUGE AFACERI SI VIETI

Capitolul IV                                                                                                                   Capitolul VI

---

Capitolul V – INSTITUŢIILE SESIZATE, CARE NU ŞI-AU ÎNDEPLINIT ATRIBUŢIILE LEGALE

 

          În mod dirijat şi sistemic sunt încălcate dispoziții fundamentale privind drepturi prevăzute şi garantate de art. 16 din Constituţia României, potrivit cărora„(1) Cetăţenii sunt egali în faţă legii şi a autorităţilor publice, fără privigelii şi fără discriminări; (2) „Nimeni nu este mai presus de Lege”, precum şi norme esențiale ale Dreptului European, prevăzute la art. 20 din Carta Drepturilor Fundamentate a Uniunii Europene (Egalitatea în faţa legii), text conform căruia „toate persoanele sunt egale în faţă Legii”. Aceste drepturi fundamentale ale oricărui cetăţean au fost încălcate de instituţii naţionale în acele cazuri în care foşti sau actuali ofiţeri din serviciile de informaţii si politicieni au un interes care decurge din afaceri ilicite cu statul şi dictează soluţia pe care o doresc.

          1. CURTEA DE CONTURI.

          Desi a constatat încălcarea Legii de către funcţionarii vamali care au restituit accizele la Farmec SA fără să efectueze verificări NU a sesizat Parchetul cu privire la posibile fapte de natură penală (??!!)

În raportul din anul 2013 (citeste si extras din raport de la pagina 149 la pagina 157 – anexa 14), Curtea de Conturi a constatat încălcarea legii de către funcţionari vamali, care au dispus restituirea accizelor la Farmec SA, în condiţiile în care nu au efectuat verificări privind consumul efectiv al alcoolului în fabricaţie, nu au cerut reţetele de fabricaţie, nu au efectuat verificări încrucişate şi,practic, au acceptat condiţiile impuse de Farmec SA (a se vedea anexa 15 – adresa Curţii de Conturi din data 23.10.2013 către subsemnatul).

Ulterior, Curtea de Conturi nu a urmărit să solicite direcţiilor competente ale ANAF măsuri de remediere pentru stoparea fraudării bugetului de stat şi pentru recuperarea prejudiciilor, nu a extins verificările activităţii ANAF privind legalitatea restituirii accizelor şi realitatea operaţiunilor cu alcool la Farmec SA, pentru perioada dintre anul 2012 şi până în prezent.

Cu privire la perioada 2007-2011, Curtea de Conturi a constatat că funcţionari vamali din cadrul Direcţiei de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale – Regionala Cluj au restituit accizele în lipsa oricăror verificări, fără că Farmec SA să prezinte documentele prevăzute la pct. 22 alin 34 din Normele Motodologice de Aplicare a Codului Fiscal.

Faţă de dispoziţiile prevăzute la 19 alin 1^[1], art 21 alin (1) lit (o)^[2], art 107^[3] şi art 171^[4] din Regulamentul de funcţionare a Curţii de Conturi, coroborate cu art. art. 291 cod proc pen^[5], în mod nejustificat preşedintele Curţii de Conturi, vicepreşedintele Cosmin Nicula, consilierul de conturi Dan Fârtescu şi directorul departamentului II,domnul Alexandru Costache, nu au dispus extinderea verificărilor şi nu au sesizat parchetul ca urmare a sesizărilor nr. 136867/04.08.2017, 141693/20.10.2017, 141694/20.10.2017, 120801/11.01.2018 (a se vedea anexa 16.1, anexa 16.2, anexa 16.3, anexa 16.4), deşi aceste măsuri se impuneau având în vedere durată şi amploarea fraudei.

Vicepreşedintele Curţii de Conturi nu a dispus şi nu mi-a comunicat măsurile legale conform art. 8 din OG 27/2002, ca urmare a sesizării din 11.01.2018 (citeste si sesizarea din anexa 16.1, anexa 16.2, anexa 16.3, anexa 16.4) şi a cererilor anterioare.

          2. AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ (ANAF)

          Începând cu 2007 și până în prezent, a acordat decizii de restituire a accizelor corespunzător achiziţiilor de alcool nedenaturat şi neutilizat în fabricaţie, fără că Farmec SA să prezinte documentele prevăzute la pct. 22 alin 34 din Normele Metodologie de aplicare a Codului Fiscal. ANAF, prin direcţiile sale competente DGV, DGAMC si DGAF nu şi-a îndeplinit atribuţiile de control fiscal pe baza documentelor prevăzute în Lege. Directia de Integritate a functionarilor ANAF nu a cerut la Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale o copie privind perioada 2007-2018 a dosarului care contine fiecare cerere Farmec de restituire a accizelor insotita de documentele aferente privind consumul efectiv al alcoolului in fabricatie, procesele verbale de control fiscal si deciziile de restituire accize. Chiar si dupa ce am transmis catre Directia de Integritate cateva exemple cereri de restituire (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3) si decizii de restituire care evidentiaza practica functionarilor Farmec de a nu prezenta documentele prevazute in Lege, dar beneficiaza de la ANAG de restituirea ilegala a accizelor, prejudiciind societatea si bugetul de stat.

Nici Directia de Inspectie Fiscala (DGAMC) si nici Directia Generala Antifrauda Fiscala,corespunzator perioadei 2007-2018, nu au cerut pentru verificare incrucisata de la Farmec si de la Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale o copie a fiecarui dosar privind cererile Farmec de restituire, procese verbale, documentele contabile privind consumul efectiv al alcoolului in fabricarie si dovezile de restituire a accizelor la Farmec si nu a efectuat verificari incrucisate pe baza documentelor contabile privind realitatea operatiunilor care au fost mentionate in sesizarea din 14.09.2017 catre DGAMC. Citeste si petitia din 14.09.2017 – anexa 18.

Astfel,

          2.1. Directia Generala a Vamilor are in subordine Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale, continua sa restituie accize, fara ca Farmec sa prezinte documentele privind consumul efectiv in fabricatie si fara sa efectueze verificari incrucisate privind realitatea si legalitatea facturilor cu produse care contin alcool si au beneficiat de restutuirea accizelor, care au fost emise catre clienti si ulterior au fost, fie neincasate si inchise in contabilitate pe cheltuieli nedeductibile, daca facturile figureaza in aceste cazuri ca au fost inregistrate cu NIR-uri la clienti, fie facturile care au fost emise de Farmec si ulterior au fost anulate si stornate daca, au fost inregistrate la clienti iar produsele figureaza ca au fost reintroduse in gestiunea societatii Farmec.

Directia de supraveghere a accizelor si operatiunilor vamale, a restituit accize catre Farmec SA, in perioada 2007-2018 in afara conditiilor prevazute in lege:

• fara ca Farmec SA sa prezinte documentele privind consumul efectiv al alcoolului asa cum este prevazut in Lege la punctul 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal^[6] (a se vedeaanexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 – cereri Farmec de restituire a accizelor, procese verbale de inspectie fiscala si decizii de restituire a accizelor),
• fara ca Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale sa efectueze verificari privind realitatea facturilor care au fost emise de Farmec catre clienti cu produse care contin alcool si ulterior facturile au fost fie stornate si anulate fara ca produsele sa fie reintroduse in stocul din gestiunea Farmec SA, fie facturile emise nu sunt incasate si se inchid pe cheltuieli nedeductibile. In realitate produsele nu se livreaza la clienti iar facturile nu figureaza inregistrate cu NIR-uri la clienti.
• fara ca alcoolul rafinat sa fi fost denaturat. Farmec a beneficiat de decizii de restituire a accizelor, cu incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 200 si art. 206 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal care reglementeaza obligatia denaturarii. Din documentele contabile atasate rezulta faptul ca alcoolul nu a fost denaturat (a se vedea anexa 6 – Nota explicativa si facturi de achizitie alcool nedenaturat, rapoarte de preparare, DAI-uri, CMR-uri, rapoarte de sigilare la furnizor, rapoarte de desigilare la beneficiar, NIR-uri).
• fara ca Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale sa efectueze verificari privind tipul si regimul juridic al alcoolului utilizat in fabricatie avand in vedere ca functionarii de la Farmec SA au achizitionat alcool izopropilic neaccizabil pe care l-au folosit integral in fabricatie precum si alcool rafinat, nedenaturat, care a beneficiat de restituiri de accize dar nu a fost utilizat integral in fabricatie. Lunar, administratorii Farmec SA au compensat valoarea accizelor cu TVA-ul datorat din activitatea curenta, conform extras din raportul de audit anual intocmit de KPMG:

„In cursul anului 2016 societatea a inregistrat compensari intre creante si datorii fata de 45 de parteneri. Valoarea bruta a datoriilor si creantelor care au facut obiectul compensarii a fost 52.298.282 lei. Aceste compensari s-au efectuat in principal cu marile lanturi de magazine si bugetul statului (compensare TVA cu accize alcool).”

Lipsa acestei verificari a intervenit ca societatea sa declare ca a folosit alcool etilic la produse la care, in realitate a folosit alcool izopropilic neaccizabil.

Spre exemplu, produsele din gama Triumf pentru curatenie la care a fost utilizat alcool neaccizabil, iar societatea pentru a justifica cantitatea de alcool etilic a declarat neadevarat faptul ca pe perioada controlata a folosit alcool etilic pentru aceste produse iar pe perioada dinainte si dupa perioada controlata pentru aceleasi produse a folosit alcool izopropilic neaccizabil, in conditiile in care pe produs a fost mentionat ca se foloseste reteta originala, adica alcool izopropilic. Doar in urma unei verificari a intregii cantitatii de alcool care a fost achizitionata de societate (accizabil si neaccizabil) corelat cu retelele de fabricatie dar si cu utilizarea in fabricatie a tuturor tipurilor de alcool se poate stabili daca alcoolul accizabil a fost folosit in realitate in fabricarea produselor de la Farmec.

• fara ca D.S.A.O.V sa indeplineasca verificarea privind realitatea consumului efectiv de alcool in fabricatie, ca urmare a faptului ca Curtea de Conturi a constatat in Raportul din anul 2013 ca DSAOV a restituit la Farmec accizele fara sa efectueze nicio verificare privind consumul efectiv de alcool in fabricatie;
• fara ca DSAOV sa efectueze verificari incrucisate privind realitatea facturilor cu produse care contin alcool, care au fost emise de Farmec SA catre clienti, facturi care au fost ulterior stornate sau anulate fara sa fi fost verificate daca produsele au fost inregistrate cu NIR-uri la clienti apoi daca dupa anulare produsele au fost reintroduse in stocul din gestiunea Farmec SA, respectiv daca au existat influente in stocul de produse finite din gestiunea Farmec SA, fara sa fi existat verificari incrucisate privind facturile care au fost emise de Farmec SA si nu au fost incasate, daca produsele in realitate au fost livrate la clienti si figureaza ca au fost inregistrate cu NIR-uri la clienti si dacaFarmec a notificat acesti clienti referitor la soldul neincasat, iar clientii si-au inregistrat pe venituri in contabilitate aceste valori, respectiv comunicarea, acceptarea si inregistrarea ca venituri de catre clientii/beneficiarii care nu au platit facturile emise de Farmec, iar Farmec le-a trecut la clienti incerti apoi le-a inchis in contabilitate, trecandu-le pe cheltuieli nedeductibile.
• fara sa fi existat verificari privind realitatea notelor de scazamant asupra stocurilor si perisabilitati sau pierderi de fabricatie si documentele justificative.

Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale acorda si in prezent decizii de restituire a accizelor cu nerespectarea dispozitiei Curtii de Conturi de la pagina 157 din Raportul Curtii din anul 2013, care dispune ca, controalele fiscale la Farmec SA sa fie efectuate pentru viitor cu functionari ANAF din alte regionale pentru a evita orice suspiciune conform extras:

„ANV putea conform codului de procedura fiscala sa ceara delegarea de competente pentru ca inspectia fiscala sa fie efectuata de activitatea de inspectie fiscala din cadrul altei structuri vamale, pentru a se elimina orice suspiciune cu privire la independenta persoanelor care efectueaza aceasta misiune. Totusi s-a constatat ca ANV nu a procedat in acest sens imputernicind DRAOV Cluj pentru aceasta actiune. ANV nu a dorit sa finalizeze niciun demers cu privire la verificarea activitatii persoanelor din cadrul DRAOV si DJAOV Cluj implicate in restituirile de acciza, verificari ce trebuiau sa vizeze impartialitatea, integritatea si profesionalismul functionarilor publici”

          In data de 20.10.2017 am inregistrat catre Directia Generala a Vamilor din ANAF sesizarea nr. 28979 (a se vedea anexa 17). Cu ocazia sesizarii, domnul Bogdan Lari Mihei a fost inlocuit cu domnul Marius Atomei, din calitatea de director general al Directiei Generale a Vamilor. Sesizarea nu a fost solutionata, in sensul ca Directia Generala a Vamilor nu a solicitat de la Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale o copie a documentelor care au fost prezentate de Farmec, Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale, cu ocazia fiecarei cereri de restituire de accize si documentele aferente privind consumul efectiv si a fiecarei decizii de restituire la Farmec SA in perioada 2007-2018, desi am prezentat Directiei Generale a Vamilor documente (citeste si cereri de restituire accize, procese verbale de control, decizii de restutuire accize – anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3) din continutul carora se poate observa ca functionarii de la Farmec obtin decizii de restituire a accizelor pentru alcool accizabil fara ca sa prezinte documentele prevazute la punctul 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal. Inspectorii vamali Ioan Gligor, Ioan Rus si Ioan Zadic au participat la controale fiscale la Farmec SA privind restituirea ilegala de accize fara ca Farmec sa prezinte documentele prevazute in lege iar ulterior au participat si la controlul fiscal in cadrul DGAMC la inspectia fiscala care s-a soldat cu raportul de inspectie fiscala incheiat la 15.12.2014 ca a fost anulat de Curtea de Apel ca nelegal prin sentinta 46/2016.

In temeiul art. 291 C.proc.pen^[7], orice persoana cu functie de conducere are obligatia sa ceara documentele la Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale si sa sesizeze Parchetul, ca urmare a faptului ca Directia din subordine a restituit accizele la Farmec SA, perioada 2007 – pana in prezent, fara ca Farmec SA sa prezinte documentele prevazute la punctul 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, fara ca Farmec sa prezinte documentele prevazute in Lege (citeste si cereri de restituire accize, procese verbale de control si decizii de restituire a accizelor – anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3)

          2.2. Direcţia de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF (DGAMC)

          nu a efectuat verificări ca urmare a Petiţiilor subsemnatului către ANV cu număr de înregistrare 68342 din 29.11.2011; nr 34021 din 05.07.2012 ; nr. 7565 din 14.02.2012; către DGAMC cu nr. 1149815 din 06.05.2014, nr. 1164267/27.06.2014, nr. 1177438 din 25.07.2014, nr. 66755 din 29.07.2015, nr. 91 din 26.10.2016, 915705 din 14.09.2017 – nesoluţionate.

DGAMC nu a solicitat de la Direcţia Generala a Vamilor referitor la perioada 2011-2018 documentele pe care Farmec SA le-a prezentat Direcţiei de Supraveghere a Accizei şi Operaţiunilor Vamale cu ocazia fiecărei cereri de restituire a accizelor, respectiv cereri de restituire a accizelor şi documentele aferente privind consumul efectiv, procesele verbale de inspecţie fiscală pentru restituirea accizelor şi deciziile de restituire a accizelor, nu a efectuat şi nu a soluţionat PETIŢIA către DGAMC înregistrată cu nr. 915705 din data de 14.09.2017 (a se vedea anexa 18). DGAMC mi-a comunicat adresele (a se vedea anexa 19) din conţinutul cărora se poate observa că, deşi am prezentat dovezi că Farmec SA obţine Decizii de restituire a accizelor in perioada 2007-2018, fără să prezinte documentele prevăzute de Lege, funcţionari ai DGAMC au efectuat controale formale si se limitează la analiza riscului fiscal, fără să efectueze verificările legale menţionate în petiţia din 14.09.2017 (anexa 18).

Astfel,

          primul control fiscal in cadrul DGAMC a fost unul formal, in urma caruia s-a intocmit in data de 15.12.2014 un RIF prin care societatea Farmec a fost obligată la plata a 67.479.505 cunoscand ca incadrarea faptei era eronata, motiv pentru care Curtea de Apel Cluj prin sentinta 46 din 18.02.2016 a anulat constatarea ANAF.

          Acest teatru a fost facut doar ca sa se induca idea ca si societatea Farmec SA este verificata si i se pun in carca sume mari de bani desi se stia ca actul nu va rezista controlului judiciar. In acest mod s-a ocolit verificarea adevaratelor probleme ale societatii care fac obiectul sesizarilor subsemnatului din anul 2011-2012

          – ANAF prin DGAMC nu a efectuat verificari cu privire la sesizarile subsemnatului din anul 2011, 2012 la operatiunile ilegale si inregistrarile fictive de la Farmec SA care au ca rezultat neplata accizelor corespunzator cantitatilor de alcool rafinat accizabil care nu a fost denaturat si nu a fost utilizat efectiv in fabricatie, servicii fictive, s.a.m.d., motiv pentru care functionarii Farmec au deformat informatii prezentate in registrele societatii.

Desi RIF-ul mentioneaza ca au efectuat controlul ca urmare a sesizarilor subsemnatului, controlul fiscal nu a efectuat aceste verificari (a se vedea anexa 20.1, anexa 20.2 – RIF-ul). Directia de Integritate a ANAF a confirmat prin adresa nr. 3770/2016 (a se vedea anexa 21) ca DGAMC nu a efectuat verificari fiscale cu privire la sesizarile petentului.

          – desi RIF-ul DGAMC foloseste denumire “alcool denaturat” la pagina 5, 6, 8, 19, 20 (a se vedea anexa 20.1, anexa 20.2 – RIF-ul) si creaza aparenta legalitate ca alcool care a beneficiat de restituirea accizelor ar fi fost denaturat, in mod contradictoriu la anexa 11 si anexa 12 functionarii DGAMC mentioneaza ca, cantitatea de 1.500.000 de litri de alcool rafinat 96,5% nu a continut denaturant (a se vedea anexa 22.1, anexa 22.2 – nota explicativa si anexele 11 si 12 la RIF), imprejurare fata de care nu a fost respectata dispozitia prevazuta la art. 200 si 206 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal, dar RIF-ul nu evidentiaza aceste nereguli cu privire la beneficiul neintemeiat privind scutirea de accize corespunzator unei cantitati de 1.500.000 litri de alcool care nu a fost denaturat.

          – RIF-ul DGAMC creaza aparenta verificarilor privind utilizarea alcoolului (nedenaturat) in fabricatie la Farmec SA deoarece in mod incomplete controlul fiscal s-a limitat doar la verificarea utilizarii alcoolului pe baza bonurilor de consum – documente fiscale care nu au regim fiscal.

          Inspectia fiscala trebuia sa se efectueze pe baza de documente fiscale, respectiv facturi emise de Farmec catre clienti din tara si din strainatate cu produse care contin alcool etilic accizabil (de orice tip) si alcool izopropilic neaccizabil, lista de produse care contin alcool accizabil si neaccizabil, retetele de fabricatie care sa dovedeasca in mod explicit consumul si tipul alcoolului folosit in fabricatie, cu respectarea dispozitiilor legale care la art. 108 si 118 alin (5) capitolul V din codul de procedura fiscala care dispun ca

“inspectia fiscala are in vedere examinarea tuturor starilor de fapt si raporturilor juridice care sunt relevante pentru impozitare sau verificarea modului de respectare a altor obligatii prevazute de legislatia fiscala sau contabila”,

          si nu pe baza doar a bonurilor de consum, care nefiind documentele fiscale, ele sunt documente relevante doar in corelatie cu alte documente financiar contabile, care contribuie la procesul de productie pana la productia neterminata aflata pe flux, cat si produsele finite predate la magazia de produse finite si la vanzarea efectiva a produselor finite care contin alcool de orice tip, respectiv la rapoarte de productie si la retete de fabricatie pentru produse care contin alcool de orice tip accizabil si neaccizabil, facturi emise de Farmec care clienti din tara si strainatate cu produse care contin alcool de orice tip, jurnale de vanzari si declaratiile 394. Astfel inspectia fiscala trebuia sa scoata in evidenta realitatea bonurilor de consum pe baza carora alcoolul inregistrat in fisele de magazie corespunde cantitativ si calitativ cu productia fabricata si facturata in perioada inspectiei fiscale.

          Prin urmare, consumul efectiv al alcoolului de orice tip nu poate fi calculat si verificat doar pe baza miscarilor bonurilor de consum de la sectia aprovizioane la sectia de productie a societatii, asa cum au procedat functionarii fiscali Rus Ioan, Zadic Ioan, Gligor Ioan si Sandor Marcela.

          Al doilea control fiscal in cadrul DGAMC care a fost efectuat in 21.06.2017, procesul verbal a constatat lipsa influenţelor fiscale, au efectuat câteva verificări încrucişate în legătură cu care nu au precizat contribuabililor ce documente contabile să prezinte, împrejurare care a favorizat agenţii economici, cu privire la care s-a efectuat verificarea încrucişată, să prezinte informaţii incomplete, care nu reflectă operaţiunile economice reale. Controlul fiscal din anul 2017 nu a efectuat verificări cu privire la documentele pe care Farmec le prezintă Direcţiei de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale cu ocazia fiecărei cereri de restituire a accizelor care a avut loc în perioada 2007-2018.

Inspectorii fiscali au incheiat cu concluzia ca nu au constatat deficiente de natura fiscala, desi nu au efectuat verificari incrucisate privind realitatea documentelor prezentate Directiei pentru Supravegherea Accizelor si Operatiunilor Vamale iar in cazul neconcordantelor cu semn “+” si “-” care insumeaza peste 20 milioane euro fara TVA dintre Farmec, clienti si furnizori din tara si din strainatate au efectuat verificari formale, au solicitat documente contabile imprecise si incomplete si au “trecut cu vederea” verificarea realitatii documentelor justificative care au stat la baza declaratiilor rectificative pe care functionarii Farmec le-au prezentat in ultimii doi ani Directiei de Finante Publice.

Exemplific cu privire la situatia neconcordantelor care evidentiaza diferente dintre Farmec SA si Metro Cash&Carry Romania de peste 9.600.000 lei fara TVA, diferente dintre Farmec SA si Carrefour Romania de peste 9.600.000 lei fara TVA, diferente dintre Farmec SA si Romania Hypermarche (CORA) de peste 3.300.000 lei fara TVA cu semn “+” si peste 1.700.000 lei fara TVA cu semn “-”, diferente dintre Farmec SA si DM Drogherie de peste 1.700.000 lei fara TVA, diferente dintre Farmec, clienti si furnizori din Marea Britanie de peste 1.328.000 lei fara TVA, diferente dintre Farmec, clienti si furnizori din Germania de peste 444.000 lei fara TVA, doar pentru perioada 2007-2011, inspectorii fiscali au efectuat verificari incrucisate superficiale deoarece au solicitat agentilor economici doar: “copii dupa fisele conturilor in care au fost inregistrate operatiuni economice”, fara ca DGAMC sa solicite copii ale facturilor emise de Farmec si inregistrate la clienti, NIR-uri, registre de cumparare si de vanzari, fise de cont analitice cont 401 si 411, balante analitice pe furnizori si clienti, balante sintetice, CMR-uri, centralizator CMR-uri, cu precizarea numarului mijlocului de transport propriu sau inchiriat, numele soferului sau a delegatului CNP-ul acestora cat si contracte de transport auto.

          Din perspectiva in care constatarile Curtii de Conturi, precum si sesizarile subsemnatului au fost ignorate, atat cu ocazia inspectiei fiscale din 14.12.2014, cat si cu ocazia controlului incheiat cu procesul verbal din 21.06.2017, s-a creat doar aparenta unor verificari, deoarece:

1. inspectorii vamali Ioan Gligor, Ioan Zadic si Ioan Rus au participat in egala masura, nelegal atat la controale formale care au avut ca rezultat restituirea accizelor la Farmec cat si la inspectia fiscala privind controlul de fond al DGAMC la Farmec care a fost incheiat prin RIF-ul din 15.12.2014 anulat de instanta ca nelegal. In concluzie, chiar daca am elimina orice suspiciune privind existenta oricarui parteneriat privat bazat pe cerere si oferta, dumneavoastra apreciati ca aceleasi persoane care au emis decizii de restituire accize la Farmec fara ca Farmec sa prezinte documentele prevazute in Lege, ar fi putut sa solicite documente, sa efectueze verificari reale la Farmec si sa constate nereguli in operatiunile ilicite cu alcool pe care chiar domniile lor le-au valodat ca fiind legale ?
2. nu au fost solicitate documentele contabile necesare si
3. nu au fost efectuate verificari cu privire la realitatea operatiunilor si inregistrarilor fiscale a livrarilor catre clientii a caror produselor finite contin alcool,
4. nu s-au efectuat verificari daca:
        – facturile care au fost emise de Farmec, anulate si stornate, figureaza inregistrate la clienti, daca aceste facturi reprezinta intre 10% si 15% din totalul facturilor emise de Farmec si
        – produsele figureaza ca au fost reintroduse in stocul din gestiunea Farmec,
5. nu s-au efectuat verificari incrucisate in legatura cu facturile emise de Farmec, care nu au fost incasate, dar au fost inchise in contabilitate pe cheltuieli nedeductibile facturi emise de Farmec si neincasate in valoare de peste 15.000.000 de euro.
6. nu s-au efectuat verificari cu privire la realitatea unor servicii suspect fictive de peste 80.000.000 lei fara TVA, transferuri de bani catre persoane juridice si fizice, avocati, clienti din tara si din conturi bancare cu regim fiscal OFF-SHORE care au diminuat anual profitul impozabil, in legatura cu care am prezentat informatii.

          2.3. Direcţia Generală Antifraudă Fiscală structura centrală din cadrul ANAF nu a urmărit faptul că după 7 luni Direcţia Antifrauda Secţia 7 Sibiu nu a îndeplinit dispoziţiile Direcţiei Antifraudă – Structura Centrală ca a fost transmisă cu ocazia petiţiilor subsemnatului nr. 24825 din 29.08.2017 (a se vedea anexa 19) şi nr. 856/14.09.2017 (a se vedea anexa 23);

          2.4. Direcţia Antifraudă Secţia 7 Sibiu nu a îndeplinit măsurile cu caracter obligatoriu ale Direcţiei Antifrauda structura centrală. Direcţia Antifraudă Sibiu mi-a comunicat că încă mai analizează riscul fiscal (???) în contextul în care subsemnatul am prezentat dovezi că funcţionarii de la Farmec SA formulează cereri de restituire a accizelor fără ca aceştia să prezinte documentele prevăzute de Lege la pct. 22 alin 34 din Normele de aplicare a codului fiscal. Laurenţiu Puşdercă, directorul regionalei antifrauda Sibiu provine din structura vamală care a emis decizii de restituire fără ca Farmec SA să prezinte documentele prevăzute de lege, este fratele domnului avocat Adrian Puşdercă, care are contracte în legătură cu cauze în care Laurenţiu Dan Puşdercă in calitate de director dispune sau nu dispune măsurile legale, spre exemplu (a se vedea anexa 24.1, anexa 24.2).

          2.5. Direcţia Generală de Integritate a functionarilor publici din ANAF

a fost sesizată începând cu luna mai 2016, în legătură cu faptul că funcţionari din mai multe direcţii ale ANAF:

          a. fie au participat la restituirea accizelor între 2007-2018, fără că Farmec SĂ să prezinte documentele prevăzute de Lege la pct. 22 alin 34 din Normele Metodologice la codul fiscal, producând operaţiuni fictive de evaziune fiscală, cu rezultatul fraudarii statului si a societatii Farmec.

Restituirea accizelor la Farmec s-a făcut fără a se verifica dacă alcoolul etilic a fost denaturat. Documentele contabile (a se vedea anexa 28.1, anexa 28.2 – nota cu explicatii si documente contabile) evidentiata ca alcoolul desi nu a fost denaturat, a beneficiat de decizii de resttituire a accizelor cu nerespectarea art. 200 si 206 din Normele Metodologice de Aplicare a Codul Fisca. ANAF nu a efectuat verificari privind utilizarea alcoolului etilic în fabricaţie dar nici nu s-a verificat tipul alcoolului folosit în fabricaţie pentru fiecare produs în parte având în vedere faptul că societatea Farmec a achiziţionat atât alcool accizabil cât şi alcool neaccizabil, respectiv alcool izopropilic. Lipsa acestei verificări a inlesnit ca societatea să declare faptul că a folosit alcool etilic la produse la care în fapt a folosit alcool izopropilic neaccizabil. Spre exemplu, produsele din gama Triumf pentru curăţenie la fabricatia carora a fost folosit la Farmec SA alcool neaccizabil, iar societatea pentru a justifica cantitatea de alcool etilic a declarat neadevarat că pe perioada controlată a folosit alcool etilic pentru aceste produse iar pe perioada dinainte şi după perioada controlată pentru aceleaşi produse a folosit alcool izopropilic neaccizabil, în condiţiile în care pe produs a fost mentionat că se foloseşte reţetă originală, adică alcool izopropilic. Doar o verificare a cantităţilor din toate tipurile de alcool achiziţionate de societate corelat cu reţelele de fabricaţie dar şi cu utilizarea în fabricaţie a tuturor tipurilor de alcool putea stabili dacă alcoolul accizabil a fost folosit în realitate în fabricarea produselor de la Farmec. Nu poate fi neglijat aspectul ca din documentele contabile rezulta foarte clar, faptul că alcoolul etilic nu a fost denaturat

          b. fie au participat la controale fiscale formale. Citeste si sesizarea din 12.12.2017 (anexa 25)

• Nici Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, nici Direcţia Antifraudă Fiscală si nici Directia de Integritate a ANAF nu au cerut fotocopii de la Directia Generala a Vamilor ale fiecărui dosar care să conţină cererile Farmec de restituire a accizelor pentru perioada 2007-2018 şi documentele aferente privind consumul în fabricaţie, procesele verbale de inspecţie fiscală şi deciziile de restituire accize pentru a efectua verificări dacă Farmec a prezentat documentele prevăzute de Lege la pct. 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal⁶, deoarece documentele prezentate de subsemnatul evidenţiază că Farmec a beneficiat ilegal de restituirea accizelor fără să prezinte documentele prevăzute de lege (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 – cereri de restituire a accizelor, procese verbale şi decizii de restituire accize), motivând că ar analiza riscul fiscal au soluţionat formal şi au invocat pretextul secretului fiscal privind informarea mea în legătură cu constatările şi măsurile legale (a se vedea anexa 19 – adresele primite de la Direcţiile ANAF).
• Directia de Integritate a tergiversat ancheta interna o perioada de peste doi ani

In legatura cu ancheta interna efectuata de catre inspectorii de integritate Georgeta Craciun si Mirela Fitarau, sef serviciu, mentionez urmatoarele :

          1) Fata de imprejurarea ca ancheta interna nu a cerut de la Directia de accize cererile Farmec de restituire a accizelor si documentelor aferente privin consumul efectiv al alcoolului in fabricatie, asa cum se prevede la pct. 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal in vederea sesizarii parchetului, consider ca:
               (i) Au fost incalcate disp. prev. la art. 45 alin (1) si (2) din legea 188/08.06.1999, in raport de dispozitia presedintelui ANAF data cu ocazia petitiei subsemnatului din 14.02.2018. Citeste si petitia (anexa 27)
               (ii) A fost tergiversata solutionarea sesizarii parchetului cu toate probele in conformitate cu art. 291 alin 1 C.p.p., situatie care atrage interventia prescriptiei pentru recuperarea unei parti din prejudiciu.

          2) Functionarii ANAF investiti cu ancheta interna au acceptat ca investigatia sa se desfasoare sub indrumarea permanenta a lui Adrian Dinu, ofiter in cadrul Serviciului Roman de Informatii adus cu delegatie la Directia de Integritate a ANAF.

          3) Desi functionarii de integritate au constatat ca este o practica in perioada 2007-2018 a functionarilor de la Directia Vamala sa restituie accizele fara ca Farmec sa prezinte documentele prevazute in lege la pct 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal in cadrul anchetei nu au solicitat Directiei de Control fiscal DGAMC sa cuantifice valoarea prejudiciului.

          4) Functionarii de integritate au trecut cu vederea faptul ca DGAMC nu a efectuat verificari fiscale ca urmare a petitiei subsemnatului din 14.09.2017 fara raspuns. Citeste si petitia din 14.09.2017 (anexa 18)

          5) Functionarii de integritate au trecut cu vederea faptul ca L.D. Pusderca –DGAF au clasat petitia din 14.09.2017 si au ignorat petitia din 31.07.2017.

          Petitia din 06.02.2018 catre Directia de Integritate (anexa 26) a fost ignorata de catre functionarii de integritate. In petitie se invedereaza faptul ca este o practica ca L.D. Pusderca sa efectueze lucrari in calitate de director iar fratele sau este avocat al agentului economic. De altfel L.D. Pusderca nu a respectat dispozitia legii prevazuta la art. 45 alin (2) din Legea 188/1999 ca urmare a:

1. neindeplinirii dispozitiei presedintelui cu ocazia petitiei subsemnatului din 14.02.2018 “pentru analiza si masuri legale, cu analizarea in mod corespunzator a tuturor aspectelor sesizate”. Citeste si petitia din anexa 27.
2. Neindeplinirii dispozitiei structurii centrale a DGAF din 31.08.2018

          6) Functionarii fiscali au ignorat si nereguli din primul control fiscal care au efectuat formal de catre aceleasi persoane care au participat la restituirea ilegala a accizelor cat si al doilea control preliminar al DGAMC care nu a avut in vedere verificari incrucisate reale pe baza de documente contabile privind realitatea operatiunilor suspect fictive

          7) Functionari de integritate au acceptat practica Farmec de peste 10 ani impreuna cu functionari vamali si functionari fiscali privind operatiuni fictive sa nu fie efectuate verificari fiscale si nici cercetari penale in cadrul Parchetului.

          2.6. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

Presedintele ANAF – Dragos Doros a fost sesizat in data de 18.11.2016 cu petitia nr. 62163 din anexa 285 la care nu am primit raspuns. Vicepresedintele DGAF a fost sesizat cu petitia din data 913116 din 09.05.2016 (anexa 89) in legatura cu care DGAF nu a efectuat verificari fiscale dar a trimis-o la DNA si nu a mai urmarit rezultatul cercetarilor in calitate de parte vatamata.

Presedintele ANAF – doamna Mirela Calugareanu a fost sesizata prin petitia din 14.02.2018. Citeste si petitia din 14.02.2018 (anexa 27)

Au fost dispuse „masuri legale” dar DGAF si Directia de Integritate nu au indeplinit dispozitia superiorului ierarhic presedintele ANAF

In data de 03.07.2018 am solicitat presedintelui ANAF ionut Misa, petitia nr. 138 – fara raspuns

Nu cunosc ce rezoluţii şi dispoziţii a dispus preşedintele ANAF cu ocazia direcţionării fiecărei sesizări şi petiţii către direcţia competenta şi nici dacă direcţiile competente s-au conformat şi au îndeplinit dispoziţiile preşedintelui ANAF. Nu am primit adrese de răspuns de la preşedintele ANAF, ci doar adrese formale de la Direcţia de Integritate a ANAF (a se vedea anexa 39 – adresele primite în martie 2018).

          2.7. Direcţia Juridică a ANAF a omis să adopte măsurile legale în calitate de reprezentant legal al ANAF, parte vătămată în dosarul de urmărire penală 3164/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, nu a soluţionat şi nu a dat curs cererilor subsemnatului. Direcţia Juridică nu a solicitat instanţei de judecata să întregească dosarul cu miile de probe care au dispărut de la dosar, dar nici cu întreg dosarul compus din 53 de volume care se afla la parchet în loc de două volume câte au fost trimise de către parchet la instanţă (a se vedea anexa 40 – adresa Parchetului care evidenţiază ca dosarul are 53 volume).

Direcţia Juridică nu a valorificat la Parchet în procesul penal informaţiile prezentate în petiţiile subsemnatului din 18.05.2016 şi 14.09.2016 (a se vedea anexa 41.1, anexa 41.2). Nici la Tribunalul Bucureşti, Direcţia Juridică a ANAF nu a cerut că instanţă să ceară dosarul de urmărire penală compus din 53 volume, ca urmare a sesizărilor subsemnatului din 14.09.2016 (a se vedea anexa 41.1, anexa 41.2).


          2.8. Influentarea ANAF prin Presedintele sindicatului ALFA

Bogdan Iulian Hosu a solicitat prin cererea din data 12.09.2013 inregistrata cu nr 1924 la ANAF sa mi se faca controale la firmele in care am interes si sa-mi indisponibilizeze actiunile detinute la Farmec SA, conform extras:

“..consideram ca in cazul in care au fost constatate eventuale acte de evaziune fiscala din partea actionarului minoritar pentru ca statul sa fie prejudiciat s-ar impune initierea unei proceduri de indisponibilizare a actiunilor derinute de acest actionar la SC Farmec SA si instituirea posibilitatii cumpararii acestora de catre actionarii SC Farmec SA de la stat”.

Prin intermediul domnului BOGDAN IULIU HOSSU, preşedinte al CARTEL ALFA, persoane din familia Turdean au promovat o plangere catre Victor Ponta, la acel moment şef al Corpului de Control al Guvernului condus de ADRIAN NĂSTASE, (anexa 42), care au avut ca finalitate deschiderea unui numar de 21 de controale si inspectii fiscale la societatile in care subsemnatul si/sau sotia mea detinem o anumită calitate.


3. MINISTRUL DE FINANŢE

1. În data de 07.02.2018 am trimis Ministrului de Finanţe, domnul Ionut Misu cererea de audienţă nr. 8124 (a se vedea anexa 43), iar în data de 09.02.2018 am trimis aceluiaşi ministru SESIZAREA înregistrată cu nr. 8125/09.02.2018 (a se vedea anexa 44) – FĂRĂ RĂSPUNS PÂNĂ ÎN PREZENT.
2. In data de 03.07.2018 am trimis Ministrului de Finante domnul Orlando Teodorovici doua petitii fara raspuns (anexa 322)

          4. SERVICIUL ROMAN DE INFORMAŢII (S.R.I.)

A. Nu am reuşit să conving persoane din conducerea S.R.I. cu privire la existenţa unor grupuri de interese foarte bine organizate, din care fac parte functionari publici din instituţii diferite, avocaţi, actuali sau foşti ofiţeri din serviciile de informaţii ce au un interes personal, experţi contabili, funcţionari din societăţi de audit de prestigiu şi funcţionarii din societatea Farmec, care participă în mod controlat şi dirijat la nerespectarea concertată a legii, cu rezultatul obţinerii unor profituri ilicite, situaţie de fapt care are drept consecinţă o funcţionare selectivă a instituţiilor naţionale, iar anumite procese la instanţele de judecata să se transforme în execuţii prin îndeplinirea unor ordine date într-un cadru ocult, situaţii care contribuie la vicierea siguranţei naţionale şi deprecierea climatului de viaţă. Poate de aceea peste 7.000.000 oameni au părăsit România căutând un loc în lume, în care să fie respectaţi.

În anul 2013, generalul Florian Coldea – în calitate de director executiv al Serviciului Roman de Informaţii – a dispus trecerea colonelui Simion Ceccan de la SRI-Sectia Târgu Mureş la şefia SRI-Sectia Cluj.

• În data de 23.06.2014 am discutat telefonic cu secretara colonelului Simion Ceccan, şeful SRI-Sectia Cluj, şi am anunţat că urmează să trimit un colet cu documente contabile care evidenţiază fraudarea bugetului de stat prin operaţiuni ilegale desfăşurate pe raza judeţului Cluj de către funcţionari de la Direcţia de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale împreună cu funcţionari de la Farmec SA. Documentele cu privire la fraudarea bugetului de stat, a societăţii Farmec SA şi cu privire la grupul de interese din care fac parte poliţişti, procurori, judecători, experţi contabili, avocaţi, funcţionari din ANAF, funcţionari de la Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, funcţionari de integritate, funcţionari de la Farmec şi de la fabrici de alcool şi din alte instititutii, nu au fost ridicate de la poştă, nici de către colonelul Simion Ceccan, şeful SRI secţia Cluj, nici de către vreun subordonat al acestuia (a se vedea anexa 45 – dovada că coletul trimis nu a fost ridicat)
• În data de 24.06.2014 am retransmis documentul către SRI-Sectia Cluj (a se vedea anexa 46), dar fără vreun rezultat concret, primind de la SRI adresa 53175 din 20.08.2014 (a se vedea anexa 47)
• În data de 15.10.2014 am trimis sesizarea către SRI-Structura centrală (a se vedea anexa 48) şi am primit adresa 53499 din data de 11.11.2014 (a se vedea anexa 49), ca urmare a sesizărilor efectuate de subsemnatul cu privire la fraudarea bugetului de stat şi la încălcările legii de către procurori, judecători, funcţionari de stat.
• In anul 2014 am avut trei intalniri cu ofiterii si un sef de serviciu din cadrul Serviciului Roman de Informatii in legatura cu incalcarea legii la ANAF, la instantele de judecata, la CECCAR. La inceput au fost foarte interesati sa preia documente si informatii apoi au intrerupt comunicarea cu mine spunandu-mi : „cazul nu prezinta o prioritate pentru sefi”.
• În data de 27.10.2017 am depus la SRI sesizarea cu informaţii suplimentare, înregistrată cu nr. 56130 (a se vedea anexa 50), în legătură cu care Structura centrală a acestei instituţii nu mi-a comunicat stadiul investigaţiei, deşi domnul deputat Georgian Pop – în calitate de preşedinte al Comisiei Comune Permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Roman de Informaţii – prin adresa 38/04.05.2015 (a se vedea anexa 51.1, anexa 51.2), mi-a comunicat că:

„…speţa menţionată de dumneavoastră a făcut/face obiectul unor măsuri specifice la nivelul instituţiilor abilitate ale statului român, mai ales, cele care au responsabilităţi de verificări şi control pe segmentul financiar-fiscal şi vamal, dar şi pe palierul gestionarii fondurilor publice”

• Faţă de informaţiile pe care le-am comunicat S.R.I., Structura centrală a acestei instituţii nu mi-a comunicat prin adresa nr. 52227/20.11.2017 (a se vedea anexa 52) că ar fi sesizat institutiile competente, în vederea stopării şi recuperării prejudiciilor cauzate bugetului de stat, societăţii Farmec şi subsemnatului, în perioada 2007-pana în prezent, deşi, în alte cazuri, în care nu existau „interese ale sistemului”, Serviciul Român de Informaţii a întocmit numeroase acte de sesizare către instituţiile naţionale, cum sunt, spre exemplu, cele din anul 2006 (a se vedea anexa 53).

Extras LUJU din 16.01.2017: Click aici (a se vedea anexa 54.1, anexa 54.2)

Extras portal LUJU scris de Răzvan Savaliuc în 03.05.2015: Click aici (a se vedea anexa 55.1, anexa 55.2)

• În luna ianuarie 2017, Procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ a menţionat existenţa unor PROTOCOALE, încheiate între S.R.I. şi parchete, MAI ori alte instituţii din România (a se vedea anexa 56, PROTOCOALE prin care s-a viciat calitatea actului instituţional, care trebuie să fie îndeplinit în limitele prevăzute de Lege, deoarece conferă cadrul unor ofiţeri din Serviciul Roman de informaţii să discute cu magistraţii şi să intervină în funcţie de interesul personal al ofiţerului, în folosul uneia dintre părţi, sugerând soluţia, respectiv soluţionarea formală sau nesoluţionarea unei sesizări, acţiuni sau cereri. Acest mod de funcţionare a instituţiilor statului reprezintă o practică care aduce atingere siguranţei naţionale, doar ca urmare a faptului că anumiţi ofiţeri de informaţii, foşti sau actuali au un interes personal. Or, atitudinea pasivă faţă de aceste grupuri de interese, fapte de corupţie şi lipsa de reacţie a instituţiei Serviciul Roman de Informaţii vulnerabilizează siguranţa naţională, întrucât instituţiile şi autorităţile statului trebuie să funcţioneze conform Constituţiei şi legii care reglementează activitatea fiecăreia dintre acestea, iar nu în baza unor protocoale care permit relaţii obscure intre ofiţeri şi magistraţi sau funcţionari ai instituţiilor.

Având în vedere modul de manifestare concertat şi dirijat, într-o perioadă de timp de peste 10 ani, în care la şefia instituţiilor s-au succedat mai multe persoane în funcţiile de conducere, este pe deplin îndreptăţită aprecierea că succesul în derularea operaţiunilor ilicite, realizate cu încălcarea generalizată şi evidentă a legii, se poate datora intervenţiei unor ofiţeri, foşti sau actuali, din conducerea unor servicii de informaţii care au un interes personal şi care, în permanenţă, găsesc soluţii pentru promovarea şi menţinerea în funcţii publice a unor persoane, care să contribuie la protejarea acestui mecanism de fraudare a bugetului de stat, a societăţii Farmec SA şi a subsemnatului.

Serviciul Roman de Informatii nu a publicat lista cu judecatori, procurori si alti functionari publici din alte institutii, colaboratori, parteneri ai Serviciului Roman de Informatii sai ai unor ofiteri de informatii, fosti sau actuali, relatie care ar fi putut sa vicieze solutiile care s-au adoptat sau nu in cadrul institutional.

 

          B. Serviciul Roman de Informaţii a avut o acţiune pasivă, asemănătoare celei privitoare la fraudarea Farmec şi a bugetului de stat, şi în cazul petiţiei societăţilor Prestige şi Galic din 26.02.2015 (a se vedea anexa 57, împreună cu dovada comunicării către S.R.I.), care pune în lumina fapte de corupţie la Consiliul Concurentei şi existenţa distribuirii unor sume de bani, situaţie care poate aduce atingere siguranţei naţionale ca urmare a vicierii climatului concurenţial din România şi a adoptării de către Consiliul Concurentei a unor decizii în funcţie de raţiuni şi interese extrainstituţionale.

***

In concluzie, pana in prezent nu cunosc ca Serviciul Roman de Informatii sa fi sesizat autoritati ale statului competente cu privire la incalcarea sistemica si controlata a Legii ca urmare a unor legaturi si relatii cu privire la care ofiteri de informatii au un interes personal.


5. CONTROLUL PARLAMENTAR NU A FOST EXERCITAT



1) Comisia permanenta a Camerei Deputatilor privind controlul asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii nu si-a exercitat controlul. În data de 02.04.2015, am sesizat Comisia Parlamentului pentru supravegherea activităţii SRI, prin petiţia cu nr. de înregistrare 1277/02.04.2015 (a se vedea anexa 58) şi am primit adresa nr. 38/04.05.2015 de la domnul deputat Georgian Pop, preşedintele Comisiei (a se vedea anexa 59) prin care mi-a comunicat că: „…speţa menţionată de dumneavoastră a făcut/face obiectul unor măsuri specifice la nivelul instituţiilor abilitate ale statului român, mai ales, cele care au responsabilităţi de verificări şi control pe segmentul financiar-fiscal şi vamal, dar şi pe palierul gestionarii fondurilor publice”,

Deoarece am aflat că această petiţie nu a făcut obiectul dezbaterii în plenul Comisiei Parlamentare de Supraveghere a Activităţii SRI, am promovat cererea înregistrată cu nr. 3038/07.06.2016 la Camera Deputaţilor şi am transmis-o pe email către toţi deputaţii care compuneau comisia (a se vedea anexa 59 – transmitere email şi cerere), iar drept urmare Comisia Parlamentului mi-a răspuns că datele solicitate de mine au caracter secret (a se vedea anexa 60 – răspunsul Comisiei nr. 240/05.09.2016).

În data de 30.10.2017 am depus la Camera Deputaţilor petiţia înregistrată cu nr. 4796 (a se vedea anexa 61), petiţie care a fost transmisă şi pe adresa de email fiecăruia dintre deputaţii comisiei (a se vedea anexa 62), iar până în prezent nu am primit o soluţie sau un răspuns de la Camera Deputaţilor.

În concluzie, din perspectiva considerentelor menţionate mai sus, consider că lipsa exercitării controlului parlamentar de către Comisia de supraveghere a activităţii SRI şi de către Comisia de abuzuri din Senat şi Camera Deputaţilor contribuie la nerecuperarea prejudiciilor deja produse şi permite ca operaţiunile de fraudare să continue şi în prezent, fără ca instituţiile statului să efectueze verificări în mod legal şi transparent şi fără să soluţioneze sesizările subsemnatului, ceea ce îmi îndreptăţeşte aprecierea că, în fapt, ne confruntăm mai degrabă cu existenţa controlului unor ofiţeri asupra parlamentarilor şi nu a unui control parlamentarilor asupra activităţii unor ofiţeri SRI.

          2) Comisiile pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si petitii

Ca urmare a transmiterii in data de 17.10.2017 a petitiei (anexa 77), comisiile Camerei Deputatilor si Senatului pentru cercetarea abuzurilor dar si catre presedintii Camerei Deputilor si Senatului, nu am fost audiat, nu a fost efectuata o ancheta parlamentara.

          6. OFICIUL NAŢIONAL PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR

 

1. În data de 19.12.2012, organele de poliţie din cadrul IGPR au solicitat Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea spălării banilor să comunice informaţii în legătură cu circuitul complet al unor sume în al căror transfer a fost implicată Farmec SA şi numele persoanelor fizice care au beneficiat de bani, respectiv: „Care este circuitul/traseul complet al sumelor de bani, transferuri din contul societăţii ALLPINGTON INVESTMENT LIMITED până la utilizatorul final cu precizarea persoanei fizice/societăţii către care au fost plătite sume, valoarea şi justificarea obiectului platii/explicaţii”, (a se vedea anexa 63 – adresa Poliţie către ONPCS)Oficiul pentru Combaterea şi Prevenirea Spălării Banilor, condus la acel moment de către generalul Plăiasu Neculae, nu a răspuns complet solicitării poliţiei şi a comunicat Parchetului informaţii şi documente incomplete, din care rezultă că în data de 24.04.2008 Farmec SA a transferat suma de 60.000 euro, menţionându-se că suma s-a întors în contul BBB376889251101EUR din Alpha Bank România, însă fără a se preciza titularul contului, precum şi că, în data de 09.05.2008, aceeaşi firmă a transferat suma de 640.000 de euro, în legătură cu care nu s-a comunicat informaţii şi înscrisuri despre numele persoanei fizice care a beneficiat de suma de bani menţionată mai sus. (a se vedea anexa 64 răspunsul Oficiului)
2. În data de 30.10.2017 am depus la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor petiţia înregistrată cu nr. 11226 (a se vedea anexa 65) şi am primit adresa înregistrată cu nr. 11226 din 29.11.2017 (a se vedea anexa 66), însă Oficiul Naţional nu a informat Parchetul şi SRI cu privire la operaţiunile financiare ilicite cu alcool nedenaturat şi neutilizat efectiv în fabricaţie, care se „legalizează” prin intermediul transferurilor de bani de la Farmec SA către conturi bancare cu regim fiscal offshore, deşi nu au la baza servicii reale şi au contribuit la diminuarea profitului impozabil, iar banii s-au întors în conturi din România în folosul uneia dintre persoanele care au participat la înţelegerea transferurilor de bani.

7. CONSILIUL CONCURENŢEI

          1) Hotărârile Consiliului Concurenţei, ca şi ale altor autorităţi Romane, au fost influenţate şi determinate de interese şi raţiuni extrainstituţionale, de intervenţiile unor ofiţeri de informaţii, avocaţi ori funcţionari ai ambasadei SUA la Bucureşti, potrivit corespondentei pe care am primit-o de la domnul Robert Veress, jurnalist de investigaţii în cadrul ziarului “GÂNDUL”, care evidenţiază întrebarea ziaristului şi răspunsul ambasadei SUA în România.

Vă remit şi răspunsul primit de la Ambasada SUA la solicitarea formulată în urmă cu două zile. Ziaristul publicaţiei Gândul: “Solicitarea am formulat-o astfel: „Vă rugăm să ne precizaţi dacă, în decursul anului 2007, domnii Blair L. Labarge şi Robert J. Tate, consilieri economici ai Ambasadei SUA la Bucureşti au efectuat demersuri de orice natură pe lângă autorităţile romane, în speţă pe lângă oficiali din Consiliul Concurenţei, pentru protejarea intereselor companiei Colgate-Palmolive, acuzată de companii din România de încălcarea legislaţiei româneşti în domeniul concurenţei”. Răspunsul ambasadei americane a fost următorul: “Asemenea omologilordin cadrul altor ambasade străine în România, ataşaţii americani pe probleme economice au responsabilitatea de a se asigura că firmele americane sunt tratate corespunzător şi corect, la fel cu alte firme naţionale sau străine, şi că se menţine un nivel de egalitate în acest sens, în beneficiul tuturor investitorilor. Atunci când o agenţie guvernamentală românească urmează să ia anumite decizii care ar putea afecta interesele de afaceri americane, susţinem procesarea corectă, rapidă şi transparenta a acestora, respectând legile romaneşti şi internaţionale aferente. Biroul de Presă Ambasada SUA” După cum puteţi constata, Ambasada SUA confirma indirect presiunile celor doi consilieri Blair L. Labarge şi Robert J. Tate. Prin urmare, cred că nu mai trebuie să vă faceţi griji referitor la un eventual proces de calomnie, din această direcţie. În cazul în care nu sunteţi mulţumit de colaborarea cu mine şi veţi decide să diseminaţi informaţiile şi la alte publicaţii, vă rog să ţineţi cont de faptul că informaţiile de mai sus (răspunsul Ambasadei SUA şi concluzia ce se desprinde de aici) sunt proprietatea exclusivă a ziarului Gândul, până în momentul publicării lor. Cu stimă, Robert Veress Ziarist Gândul.”

          2) Starea de incompatibilitate a lui Bogdan Marius Chiritoiu, cu calitatea de preşedinte al Consiliului Concurentei:

          Primul motiv de incompatibilitate decurge din neîndeplinirea dispoziţiei prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea 21/1996 valabila in perioada 2009 pana in 29.12.2015 si art. 15 alin 1 pct g) din Legea 21/1996 valabila din 29.12.2015 pana in prezent^[8], potrivit căreia preşedintele, membrii plenului Consiliului Concurentei trebuie să aibă o experienţă activă, economică şi/sau juridică de 10 (zece) ani, iar Bogdan Marius Chiriţoiu nu îndeplinea această condiţie, aşa cum rezultă din CV-ul şi declaraţia de avere a acestuia.

          Al doilea motiv de incompatibilitate decurge din neconformarea cu dispoziţiile art. 17 alin (5) din legea concurentei valabila din anul 2009 pana la 29.12.2015, art.15 alin. (6) din legea concurentei valabil dupa 29.12.2015 pana in prezent^[9],potrivit cărora oricărui membru al plenului Consiliului Concurentei îi este interzis să deţină societăţi de consultanţă, direct sau prin persoane interpuse, ori să facă parte din alte Asociaţii care i-ar putea afecta Deciziile în calitatea de membru şi preşedinte al plenului, deoarece legiuitorul a stabilit ca membrii plenului Consiliului trebuie să fie INDEPENDENŢI.

          Preşedintele în exerciţiu al Consiliului Concurenţei, Bogdan Marius Chiritoiu, a fost numit preşedinte al Consiliului Concurentei la data de 27 aprilie 2009, dată la care era asociat şi deţinea direct 33% în societatea Creator Consulting SRL şi respectiv cu 90% în societatea BMC Consultant SRL (administratorul acestei societăţii fiind chiar tatăl – Constantin Chiritoiu), ambele societăţi având ca obiect de activitate declarat,: “activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”.

La data de 20 mai 2009, dându-şi seama de evidenta stare de incompatibilitate cu funcţia în care a fost numit, Bogdan Marius Chiriţoiu convoacă adunarea generală a asociaţilor şi declară că renunţă la părţile sociale ce le deţinea în cele două societăţi, cesionandu-le tatălui, adică lui Chiritoiu Constantin, ceea ce reprezintă un artificiu juridic, deoarece Preşedintele Consiliului în exerciţiu nu a suspendat activitatea societăţii de consultanţă, ci a transferat-o unei persoane interpuse nelegal, în raport cu dispoziţia prevăzută la art. 17 alin. (5) enunţata mai sus

          Al treilea motiv al incompatibilităţii îl reprezintă şi acela că Bogdan Marius Chiritoiu este membru al Institutului ASPEN România din acelaşi an 2009,dar şi membru al Comitetului Naţional pentru Dezvoltare, contrar dispoziţiilor art. 17 alin. (5) din Legea concurentei valabila pana la 29.12.2015 si art. 15 alin (6) din Legea concurentei valabila de la data de 29.12.2015 pana in prezent, care interzic apartenenţa la oricare structură economică a persoanei care ocupă funcţia de preşedinte şi membru al plenului Consiliului Concurenţei, tocmai pentru a proteja independenta membrilor Consiliului Concurenţei.

          3) Consiliul Concurentei nu a îndeplinit hotărârea nr. 302/2005 a Curţii de Apel Bucureşti (a se vedea anexa 4) şi decizia irevocabilă nr. 37/2006 a ICCJ (a se vedea anexa 5), care au obligat această instituţie să declanşeze investigaţia legală potrivit competenţei, Curtea de apel Bucureşti constatând ca fiind “nejustificat” refuzul Consiliului Concurentei de a declanşa investigaţia, conform extras din decizia 302/2005:

“Curtea constata că prezenta acţiune în contencios administrativ este admisibila potrivit art. 1 din legea nr. 29/1990 şi art. 52 din Constituţia Ramaniei, reclamata invocând un refuz nejustificat de rezolvare a plângerii sale, prin admiterea acesteia numai în parte, cu privire la anumite practice anticoncurenţiale şi la o anumită perioadă analizată”

“Curtea constata că prin plângerea înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. RS – 198/08.09.2004, reclamanta a solicitat declanşarea unei investigaţii prin care să se verifice încălcarea dispoziţiilor art. 5 şi 6 din Legea nr. 21/1996 de către Sc Colgate Palmolive Ramania SRL, prin recurgerea la practici anticoncurenţiale şi abuz de poziţie dominantă pe pieţele produselor livrate de acesta, cu referire la contractile încheiate între…..”

Or, Consiliul Concurentei nu a efectuat verificări în legătură cu practicile anticoncurenţiale menţionate în plângerea Prestige privind încălcarea dispozitiilor art. 5 lit d) şi art 6 lit c) din Legea 21/1996 de către Colgate Palmolive România, în contextul în care Raportul de investigaţie, semnat de către Zoe Radetchi şi Roxana Ilie, fără a se efectua verificări, a motivat ca Prestige şi Metro sunt pe pieţe relevante diferite, întrucât “există două pieţe relevante diferite în funcţie de canalul de distribuţie, respectiv piaţa relevanta a produselor vândute prin sistemul cash&carry şi piaţa relevanta a produselor distribuite de către distribuitorii clasici”, desi Decizia 124 a plenului Consiliului Concurentei evidenţiază la art 35 ca Prestige şi Metro se situează pe aceeaşi piaţă relevanta (conform extras din decizie), ceea cear fi impus ca Plenul Consiliului Concurentei să dispună refacerea investigaţiei prin culegerea de informaţii şi înscrisuri, precum şi prin compararea condiţiilor comerciale menţionate în plângerea Prestige, în vederea îndeplinirii hotărârii judecătoreşti adoptată prin sentinţa 302 şi Decizia 36 a ICCJ:

„(35) Din acest motiv se considera ca numai o parte din achizitiile lui Metro trebuie sa beneficieze de acelasi tip de discounturi cu cele achizitionate de Prestige, ca facand parte din piata relevanta a achizitiilor de la CPR.”,

          4) Cu aceeaşi „grijă protectoare” faţă de interesele companiilor care încalcă Legea Concurenţei, funcţionari ai Consiliului Concurentei ne-au cerut imperativ şi ameninţător să retragem plângerile împotriva societăţilor Colgate Palmolive şi Kraft Food, iar ca urmare a refuzului nostru, Consiliul Concurentei a amendat societatea noastră cu 15.000.000 lei (RON), amenda care a reprezentat o “notă de plată” ca urmare a refuzului Prestige de a retrage plângerile, însă a fost anulată prin hotărârea ICCJ nr. 1784 din 4 aprilie 2014, motivată şi comunicată în data de 16.02.2017.

În plus, amenda de 3.000.000 euro, aplicată de către Consiliul Concurentei companiei Colgate Palmolive şi anulată de către Curtea de Justiţie prin decizia nr. 302/2005 şi decizia 37/2006, a reprezentat doar un instrument de a crea aparenţa unei activităţi legale a Consiliului Concurenţei, deoarece această instituţie a refuzat să efectueze verificări cu privire la compania Colgate Palmolive în România în legătură cu aspectele sesizate de Prestige, investigaţie legală care ar fi determinat, pe de o parte, să nu fi fost anulată amenda aplicată Colgate, iar, pe de altă parte, ca Prestige să fi avut posibilitatea să-şi recupereze prejudiciul patrimonial pe cale judecătorească.

          5) Consiliul Concurentei a refuzat să deschidă o investigaţie faţă de Kraft Foods (Mondelez Internaţional), Unilever România SA, plângerea fiind înregistrată la Consiliul Concurentei sub nr. RS 18/30.03.2007 (a se vedea anexa 3) şi nu a fost conexata cu investigaţia deschisă anterior prin ordinul nr. 73/2005, cu acelaşi obiect şi părţi, în cazul Unilever, clienţii şi concurenţii săi (a se vedea anexa 67 – cerere de informaţii a raportorului în investigaţia Unilever), în mod asemănător procedându-se şi în privinţa companiilor Orkla Foods România SĂ şi GlaxoSmithKline SRL, care au avut un comportament discreţionar, anticoncurenţial, prin ignorarea dispoziţiilor prevăzute în Legea 21/1996.

6) Consiliul Concurentei nu a efectuat verificări legale cu privire la practicile anticoncurenţiale menţionate în plângerea din anul 2007, formulată împotriva companiei Unilever South Central Europene şi clienţii săi.

Prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 41/2005 (a se vedea anexa 68) a fost declanşată, din oficiu, investigaţia privind eventuale practici anticoncurenţiale, contrare dispoziţiilor art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, desfăşurate de către SC UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE SRL Ploieşti, precum şi de către clienţii şi concurenţii acestei societăţi şi care au constatat în înţelegeri între concurenţi pentru fixarea preţurilor la raft ale unor produse de pe aceeaşi piaţă relevantă, întrucât aceste preţuri ale concurenţilor Unilever, respectiv Procter&Gamble şi Henkel, sunt egale.

Echipa de investigaţie şi raportorul de caz din cadrul Consiliului Concurentei au solicitat înscrisuri şi informaţii societăţii Galic Prod, denumită în continuare Galic (a se vedea anexa 69), context în care această societate a formulat în numele său o plângere împotriva companiei Unilever South Central Europe şi clienţii săi cu privire la existenţa unor operaţiuni şi politici discriminatorii ce intrau sub incidenţa dispoziţiilor art. 5 şi art. 6 din Legea nr. 21/1996, plângere înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. RS 18/30.03.2007.

În conţinutul plângerii, Galic a formulat şi cererea de a se dispune conexarea plângerii sale împotriva Unilever la investigaţia declanşată în privinţa aceleaşi firme prin Ordinul nr. 41/07.03.2005, dată fiind identitatea de obiect intre plângerea Galic şi investigaţia declanşată din oficiu de către Consiliul Concurenţei (a se vedea anexa 70).

Directorul Direcţiei Bunuri de Consum din cadrul Consiliului Concurenţei, Badila Daniela Victoria, a refuzat să conexeze plângerea Galic, deşi această societate a furnizat informaţii utile investigaţiei cu acelaşi obiect declanşată din oficiu de Consiliul Concurentei în cazul Unilever, iar conexarea ar fi fost în interesul unei verificări complete a practicilor anticoncurenţiale, însă acelaşi director, fara sa aiba un drept legal, a desfăşurat o investigaţie proprie şi paralelă cu investigaţia declanşată anterior din oficiu, fără sa solicite companiilor implicate documentele necesare stabilirii practicilor anticoncurenţiale (a se vedea anexa 71 – Nota intocmita de Daniela Badila).

Drept rezultat al acestei modalităţi de îndeplinire defectuoasă a atribuţiunilor, Directorul Direcţiei Bunuri de Consum a promovat o Notă de refuz în ceea ce priveşte declanşarea investigaţiei în cazul Unilever ca urmare a plângerii Galic, fără să informeze Raportorul şi echipa de investigaţie desemnaţi prin Ordinul Preşedintelui Consiliului nr. 41/2005 pentru soluţionarea cazului Unilever, clienţii şi concurenţii săi, refuz prin care respectivul director şi-a manifestat implicit refuzul utilizării probelor furnizate de către Galic în conţinutul plângerii, în legătură cu faptele anticoncurenţiale.

Desi, echipa de investigaţie şi raportorul desemnat în acest caz au solicitat societăţii Galic informaţii şi înscrisuri cu privire la operaţiunile comerciale cu societatea SC UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE, desfăşurate în perioada descrisă în plângerea înregistrată la Consiliul Concurentei sub nr. RS 18/30.03.2007 (a se vedea anexa 3), iar reprezentanţii societăţii Galic au răspuns solicitărilor echipei de investigaţie din cadrul Direcţiei Bunuri de Consum a Consiliului Concurenţei. Directorul Directiei Bunuri de consum si presedintele Consiliului Concurentei s-au opus nejustificat sa conexeze plangerea petentei la investigatia existenta in acelasi caz in privinta Unilever, clientii si concurentii sai.

În urma cercetărilor efectuate, Raportorul a întocmit şi prezentat Preşedintelui Consiliului Concurentei o Notă de propuneri în cazul Unilever, clienţii şi concurenţii săi, prin care s-a concluzionat asupra unor indicii, privind existenţa unor practici discriminatorii.

În acest context, Preşedintele Consiliului Concurentei a hotărât înlocuirea Raportorului Dragos Popescu desemnat cu investigatia„Unilever, clienţii şi concurenţii săi” şi ulterior investigatia a fost inchisa fara consultarea plenului Consiliului Concurentei, imprejurare care a favorizat compania Unilever.

          7) Preşedintele Consiliului Concurenţei, prin ordinul nr. 7/2010, a dispus arhivarea şi ascunderea probelor care au fost obţinute în urma unei percheziţii informatice şi care evidenţiază înţelegeri şi excluderi de la raftul unor reţele de retail, precum şi refuzul de a negocia:

“până la data de 31.01.2010 documentele care alcătuiesc dosarul investigaţiei declanşată prin ordinul nr. 36/2007 indiferent de suportul pe care se găsesc, vor fi arhivate şi nu vor mai putea fi folosite în nici o altă procedura a Consiliului Concurenţei” (a se vedea anexa 72)

          8) Preşedintele Consiliului Concurentei a refuzat să soluţioneze plângerea Prestige şi Galic formulată în anul 2011 şi înregistrată sub nr. RG-17050 (a se vedea anexa 73), ca urmare a constatării unor înţelegeri între marii retaileri şi lideri de categorie de produs, în legătură cu practici de excludere de la raft a produselor anumitor concurenţi şi cu refuzul de a negocia cu anumiţi agenţi economici, existenta şi creşterea constantă valoric şi procentual a unor taxe de raft, clauze contractuale abuzive, nereciproce şi neegale faţă de taxele practicate de retaileri în ţările vest europene. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Marius Chiritoiu, prin scrisoarea nr. 16925 din 13.01.2012 (a se vedea anexa 69), mi-a comunicat refuzul declanşării investigaţiei legale, considerând sesizarea şi plângerea societăţilor noastre ca fiind o simplă „adresa” (a se vedea anexa 74).

          9) Bogdan Marius Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei a informat eronat Comisia Europeana (a se vedea anexa 75.1, anexa 75.2 – scrisoarea Consiliului Concurentei catre Comisia Europeana)

          8. PARCHETE

          8.1. PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE (PICCJ)

          8.1.A. Inacţiunea procurorilor de la Parchetul de pe lângă ICCJ cu privire la cererea de preluare a dosarului penal 3164/P/2012 de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat de mai multe ori, iar soluţiile au fost formale cu privire la încălcarea legii şi refuzul parchetelor din subordine de a cerceta fapte penale care prejudiciază statul, societatea Farmec şi pe subsemnatul.

          (1) În data de 04.08.2014, prin cererea subsemnatului înregistrată cu nr. 4935 (a se vedea anexa 76), în temeiul art. 325 Cpp, am solicitat trecerea dosarului penal 3164/P/2012 la PICCJ, având în vedere încălcarea legii de către procurori din cadrul PTB, motivele fiind menţionate în cerere, iar drept răspuns mi s-a comunicat că cererea a fost trimisă spre soluţionare chiar la parchetul în care funcţionau procurorii a căror activitate contrară legii forma obiectul cererii de preluare a dosarului de către PICCJ.

          (2) În data de 17.10.2017 am trimis Nota cu informaţii publice (a se vedea anexa 77) care evidenţiază numeroase încălcări ale legii de către persoane din instituţii de stat, cu consecinţa producerii unor prejudicii de peste 60.000.000 de euro, fapte pentru care legea penală nu prevede procedura plângerii prealabile, însă, în raport de art 292 cpp^[10] privind sesizarea din oficiu cu privire la infracţiunea despre care organele judiciare iau cunoştinţă în orice mod, PICCJ nu a dispus în conformitate cu art. 64 alin 1 din Legea 304/2004 şi nu a sesizat parchetul competent faţă de faptele şi probele care au fost prezentate în document.

Drept răspuns, prin adresa nr. 1837 din 21.11.2017 (a se vedea anexa 78), procurorul şef secţie Romulus Dan Varga mi-a comunicat să-i trimit descrierea faptelor, nu la modul general şi codul numeric, deşi la pagina 2 din Nota cu informaţii publice, documentul evidenţiază ca în cadrul unui grup organizat, constituit de către funcţionari de la Farmec SA, cu participarea unor funcţionari vamali din cadrul Direcţiei de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale „au scutit societatea de la plata accizelor fără că Farmec SA să prezinte acestora situaţia centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi documentele aferente privind consumul efectiv al alcoolului neutilizat în fabricaţie cu încălcarea pct. 22 (34) din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal^[11] şi fără ca inspectorii acestei Direcţii să fi efectuat verificări încrucişate privind realitatea şi legalitatea documentelor contabile care au fost prezentate de Farmec cu ocazia obţinerii fiecărei scutiri de la plata accizelor”, conform documente pe care le-am ataşat în anexa nr. 7, respectiv cereri de restituire, procese verbale, decizii de restituire accize, aşa cum rezultă din cererea de restituire menţionată mai jos (extras):

Or, având în vedere aceste fapte şi probele ataşate Notei cu informaţii publice, din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la existenţa unui GRUP INFRACŢIONAL ORGANIZAT constituit pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, delapidare, fals în înscrisuri, uz de fals, gestiune frauduloasă, s.a.m.d., consider că, în conformitate cu disp prev la art. 292 Cpp, procurorul şef secţie ori procurorii secţiei pe care o conduce ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu şi să decline dosarul pentru efectuarea urmăririi penale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în vederea cercetării faptelor de către organul judiciar competent.

          (3) În data de 27.11.2017, am comunicat şi către PICCJ (a se vedea anexa 79 şi dovada comunicării – anexa 80) cererea adresată DNA din care rezultă că această unitate de parchet nu acorda număr unic sesizărilor DGA – MĂI, Antifrauda – ANAF şi ale subsemnatului, care au vizat acelaşi fapte, iar DNA încalca dispoziţiile art 129 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi la art. 110 din Regulamentul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin care se reglementează că : “Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul “P” (penal)”, însă PICCJ a trimis cererea la DNA, aşa cum rezultă din adresa nr. 13061/21.12.2017, ce mi-a fost transmisă sub semnătura procurorului şef secţie (a se vedea anexa 81), fără să se dispună respectarea procedurii şi acordarea numărului de dosar cu indicativ „P” pentru a permite cercetarea faptelor penale menţionate în sesizările dintre 2014 şi 2017, care au fost ataşate cererii.

          8.1.B. Inacţiunea PICCJ, faţă de faptele penale ale funcţionarilor din cadrul Consiliului Concurenţei, deşi a fost sesizat şi de către subscrisele cu petiţia din 26.02.2015 (prin e-mail, a se vedea anexa 82 petitia si dovada trimiterii) şi de către DNA (a se vedea anexa 83).

PICCJ nu s-a sesizat din oficiu, conform art. 292 C.p.p. şi nu a efectuat verificări în legătură cu fapta de abuz în serviciu a funcţionarilor de la Consiliul Concurenţei, prevăzută şi pedepsită de art. 248 din Codul penal anterior şi de art. 297 din Noul Cod penal, constând în aceea că nu au deschis investigaţia prevăzută de lege, ca urmare a plângerii subscriselor, şi nu au soluţionat plângerea din data de 19.12.2011, în conformitate cu art. 50 lit c) din Legea nr. 21/1996.

PICCJ a considerat, în mod eronat sau interesat, că fapta de abuz în serviciu care a făcut obiectul dosarului 1198/P/2007 (nr. unic vechi 9016/P/2005) reprezintă una şi aceeaşi faptă cu cea care s-a produs în anul 2010 prin:

          – emiterea ordinului nr.7/2010 (a se vedea anexa 72) prin care Preşedintele Consiliului Concurenţei a dispus arhivarea unor probe cu privire la fapte anticoncurenţiale pentru a nu mai putea fi folosite în nicio altă procedura legală, conform extras: “până la data de 31.01.2010 documentele care alcătuiesc dosarul investigaţiei declanşată prin ordinul nr. 36/2007 indiferent de suportul pe care se găsesc, vor fi arhivate şi nu vor mai putea fi folosite în nici o altă procedura a Consiliului Concurenţei”

          – refuzul preşedintelui Consiliului Concurenţei Bogdan Marius Chiritoiu de a îndeplini obligaţiile de serviciu stabilite de art. 40 alin 1 din Legea 21/1996^[12], respectiv de a deschide investigaţia legală ce se impunea ca urmare a plângerii înregistrată cu nr. 17050/19.12.2011, fapte motivate sub pretextul „considerentului” că plângerea nu reprezenta decât o simplă „adresa”, conform scrisorii Consiliului Concurenţei (a se vedea anexa 84).

Laura Codruta Kovesi, în calitate de Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (P.ICCJ), prin rezoluţia nr. 3626/c/2007 (a se vedea anexa 85) a solicitat dosarul penal nr. 9016/P/2005 de la parchetul competent, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 1, cu rezultatul că persoanele învinuite să fie scoase de sub urmărire penală şi dosarul penal să fie închis după câteva săptămâni, fără ca în dosar să fie efectuate cercetări penale, deşi în rezoluţie procurorul general Kovesi Codruta a menţionat ca dosarul este complex, conform extras din rezoluţie: cauza “este complexă şi prezintă un sporit grad de dificultate”. Preluarea şi închiderea dosarului, fără a se mai face niciun act de urmărire penală, a avut ca rezultat încălcarea dreptului de proprietate al subscrisei, deşi în dosar la parchetul competent de la care a fost preluat dosarul de către PICCJ a fost efectuată expertiza financiar contabila care a constatat că doar pentru o perioadă de 6 luni prejudiciul subscrisei este de 2,1 milioane lei fără TVA (punctul 2.4. din plângerea din 09.03.2012).

          8.2. DIRECŢIA DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM (DIICOT)

În data de 17.10.2017, am trimis către DIICOT documentul sub denumirea “Notă cu informaţii publice” (a se vedea anexa 77), care evidenţiază, conform art. 289 şi 290 C.pr.pen., elementele constitutive ale mai multor infracţiuni a căror cercetare revine în competenţa acestei unităţii de parchet, inclusiv fapta de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută la art. 367 C.p., grup constituit pentru a acţiona în mod coordonat pentru o perioadă de timp de peste 10 ani, în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv fals în declaraţii, fals în înscrisuri, uz de fals, evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare, astfel încât în conformitate cu dispoziţiile art. 292 C.pr.pen., DIICOT AVEA OBLIGAŢIA SĂ SE SESIZEZE DIN OFICIU.

          8.3. DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE (DNA)

          A. Inacţiunea DNA privind acţiunile frauduloase de natură penală comise de funcţionari de la Farmec SA şi unii funcţionari vamali, protejate de către funcţionari ANAF, procurori şi judecători, cu consecinţa nerecuperării prejudiciilor care depasesc 60.000.000 euro, care, faţă de gravitatea lor, caracterul organizat şi continuat până în prezent, justifică presupunerea existenţei şi a unor fapte de corupţie sau asimilate acestora.

          1) Lipsa oricarei anchete penale si nesolutionarea de catre procurorii DNA a plangerii din 01.08.2017 (a se vedea anexa 94) cu privire la majorarea capitalului social la Farmec SA cu 1.000.000 de actiuni, la pretul de 2.5 lei per actiune, pret subevaluat de peste 30 de ori fata de valoarea contabila, creeaza pentru functionarii de la Farmec SA premisa ca se situeaza mai presus de lege, iar pentru judecatorii – care sunt investiti prin lege cu solutionarea actiunilor civile, in anularea unor hotarari ilegale la Farmec SA, care au fost propuse si dispuse de administratorii Turdean si Pantea si decurg din incalcarea repetata a legii civile, se creaza premisa ca in cazul Farmec, Legea Romana si Dreptul European au un inteles facultativ si nu obligatoriu, de catre institutii ale statului care au obligatia sa inlature derapaje de la lege ale functionarilor de la Farmec.

Majorarea de capital social la Farmec SA din 19.10.2016 a fost efectuata cu limitarea subsemnatului la un pret subevaluat, societatea Farmec si subsemnatul inregistrand un prejudiciu care depaseste 16.000.000 euro. Administratorii societatii Farmec au creat aparenta unei legalitati ca urmare a faptului ca majorarea a fost efectuata in conditiile prospectului de emisiune, (a se vedea anexa 200) iar prospectul de emisiune evidentiaza majorarea cu pragul de limitare care este mentionat in statutul Farmec SA. Deci majorarea de capital social din 19.10.2016 s-a efectuat in conditiile incalcarii art. 217 si 220 din legea 31/1990^[13], dar si cu nerespectarea dispozitiei prevazuta in Dreptul European, respectiv a doua directiva a Consiliului Europei care la art. 33 alin 4 interzice limitarea in statut conform extras:

“Dreptul de preempțiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv.…..”

Actiunea in anulare a hotararii face obiectul dosarului civil 1021/1285/2016. In dosar nu au fost respectate dispozitiile simultane, privind repartizarea aleatorie a dosarului in aceeasi zi cu data intrarii dosarului la Tribunalul Specializat Cluj, cu rezultatul repartizarii dosarului magistratului Razvan Rares Costea, care a respins cererile de probe in dosar, precum si cererile de suspendare a judecatii pana la solutionarea dosarului penal 2485/300/2011, potrivit rechizitoriu, care urmeaza sa stabileasca daca capitalul social legal in anul 2002 ar fi trebuit sa fie 809.314 actiuni. A fost respinsa cererea de recuzare (a se vedea anexa 198), in contextul in care judecatorul R.R. Costea a considerat ca nu sunt motive sa se abtina. In dosar nu a fost solutionata cererea din 24.04.2018 catre presedintele instantei Razvan Rares Costea (a se vedea anexa 328).

In dosar au fost transmise Note scrise (anexa 329) si Note scrise (anexa 330) privind critica reclamantului fata de notele scrise depuse la dosar de care avocatul Farmec SA (a se vedea anexa 331).

Istoricul argumentelor juridice de mai sus contureaza premisa solutiei respingerii de catre judecator a actiunii in anulare a hotararii actionarilor Farmec din 19.10.2016, chiar daca s-ar incalca in mod evident Legea si Directiva Europeana.

Obiectul dosarului civil nr. 442/1285/2017, actiunea in anulare a hotararii AGEA din 18.05.2016 la Farmec SA ca urmare a limitarii prin statut a dreptului de a subscrie, sentinta nr. 1957/06.12.2017 a fost dispus in dosar de catre magistratul Ancuta Pavelescu. Hotararea magistratului a fost data cu nerespectarea legii si a dispozitiei prevazuta la art. 33 alin 4 din a doua Directiva a Consiliului Europei care interzice limitarea prin statut. Judecatorul fondului nu a redactat sentinta in dosar 442/1285/2016 cu nerespectarea dispozitiei prevazute la art. 346 alin 5 cod proc civ care dispune redactarea in 30 de zile a sentintei, imprejurare fata de care mi se ingradeste dreptul prevazut in lege pentru protejarea dreptului de proprietate. Sotul doamnei magistrate este procuror DNA.

Dupa pronuntarea unei hotarare civile chiar daca nu sanctioneaza incalcarea legii de catre functionarii de la Farmec, procurorii DNA vor putea emite o solutie care sa se bazeze pe hotararile civile mentionate mai sus.

Din perspectiva considerentelor mentionate mai sus se poate observa ca exista o legatura de cauzalitate intre cronologicitatea urmatoarelor activitati:

• Initierea si efectuarea de catre functionarii de la Farmec a unor activitati ilicite care prejudiciaza patrimoniul societatii Farmec, al subsemnatului si bugetul de stat, cu reprezentarea ca incalca Legea si Dreptul European;
• Initierea si efectuarea de catre subsemnatul a unor actini civile in anulare, plangere penala, denunt si sesizari catre DNA privind incalcarea legii penale;
• Neatribuirea de catre DNA a numarului cu indicativ “P” la dosarul penal, in legatura cu care au fost inregistrate plangerea subsemnatului, sesizari ale ANAF-DGA si MAI-DGA si denuntul subsemnatului;
• Neinceperea urmaririi penale “in REM” si “in PERSONAM”;
• Lipsa oricarei anchete penale, privind administrarea de probe cu inscrisuri, audierea subsemnatului parte vatamata, a persoanelor suspecte si a martorilor;
• Respingerea cererilor de probe ale subsemnatului care contribuie la aflarea adevarului si pronuntarea unor hotarari judecatoresti civile de respingere a actiunilor subsemnatului, chiar daca magistratii au reprezentarea ca a fost incalcata Legea, atat cu privire la efectuarea actiunilor ilicite de catre functionarii de la Farmec, cat si pe parcursul desfasurarii procesului incepand cu nerespectarea cumulativa a dispozitiilor care reglementeaza repartizarea aleatorie a dosarelor, dar in aceeasi zi cu data intrarii dosarului la instanta; respingerea unor cereri, respingerea cererilor de probe care contribuie la aflarea adevarului;
• In acest context se previzioneaza o solutie de neincepere a urmaririi penale usor de previzionat, bazata pe hotararile judecatoresti civile, de respingere a actiunilor subsemnatului, fata de prejudicierea societatii Farmec si a subsemnatului cu peste 75.000.000 lei, privind majorarea ilegala a capitalului social, cu incalcarea legii, cu limitarea subsemnatului la un pret subevaluat de 2.5 lei/actiune si fata de prejudicierea societatii Farmec si a bugetului de stat cu peste 211.000.000 lei ca urmare a restituirilor de accize in perioada 2007-2018 fara ca Farmec sa prezinte documentele prevazute in lege privind consumul efectiv al alcoolului si fara ca Farmec sa foloseasca efectiv in fabricatie intreaga cantitate de alcool izopropilic neaccizabil si de alcool rafinat nedenaturat in regim de scutire de accize.

          2) Lipsa de reacţie a procurorilor de la DNA faţă de faptele sesizate şi neacordarea numărului cu indicativ „P” sesizărilor DGA din cadrul MAI, Direcţia Antifrauda Fiscala din ANAF şi ale subsemnatului în perioada dintre 2014 şi 2017, cu privire la aceleaşi fapte de corupţie sau asimilate acestora, precum şi neefectuarea cercetărilor penale de către această instituţie specializată are drept consecinţă continuarea fraudelor, nerecuperarea prejudiciilor şi încurajarea funcţionarilor de stat pentru a nu face verificările care se impun şi pentru a nu dispune măsurile legale, iar instituţiile, parchetele şi instanţele de judecată care ar trebui să vegheze la aflarea adevărului şi la constatarea încălcării legii de către funcţionarii de la Farmec SA cu participarea altor funcţionari, au fost transformate într-un „INSTRUMENT” prin intermediul căruia fraudele şi abuzurile funcţionarilor de la Farmec SA sunt validate ca legale, faţă de împrejurarea că, în cadrul desfăşurării proceselor civile sau penale, magistraţii încalcă dispoziţiile legale care reglementează desfăşurarea oricărui proces civil sau penal şi resping pe bandă rulantă cererile şi acţiunile subsemnatului.

Direcţia Naţională Anticorupţie,condusă de procurorul şef Laura Codruţa Kovesi, a fost sesizată de către DGA din cadrul Ministerului de Interne, Direcţia Antifraudă din cadrul ANAF şi de către subsemnatul cu privire la aceleaşi fapte de corupţie, ale unor funcţionari de la Farmec SA, cu participarea unor funcţionarii vamali din cadrul Direcţiei de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale, care au restituit accize la Farmec SA în perioada dintre 2007 – 2018, fără ca această societate să prezinte documentele privind consumul efectiv prevăzut la pct 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal⁶ (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 –cereri de restituire, procese verbale de restituire şi decizii de restituire) şi nu au efectuat verificări privind consumul efectiv în fabricaţie al alcoolului dovedit cu facturi emise de Farmec, înregistrate la client şi reţetele de fabricaţie privind consumul şi tipul alcoolului utilizat, cu consecinţa producerii unui prejudiciu ce depăşeşte 276.000.000 lei, echivalentul a peste 60.000.000 E.

Am formulat şi transmis către DNA, în atenţia procurorul şef Laura Codruţa Kovesi, următoarele sesizări, completări, plângere, denunţ şi cereri, fără niciun rezultat până în prezent:

          (1) La data de 16.02.2016, am depus la DNA – Structura Centrală SESIZAREA înregistrată sub nr. 3166/2016 (a se vedea anexa 86), număr sub care a fost înregistrată şi COMPLETAREA din data de 20.07.2016 (a se vedea anexa 87), referitoare la existenţa unor indicii temeinice cu privire la săvârşirea unor fapte penale, de natură a atrage competenţa de cercetare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv:

• operaţiuni ilegale cu alcool accizabil, derulate de funcţionari ai firmei FARMEC SA cu participarea unor funcţionari din cadrul Direcţiei de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale, în scopul obţinerii de către participanţii la acţiunile frauduloase a unor importante foloase injuste, dar şi cu consecinţa prejudicierii grave a bugetului de stat şi a patrimoniului societăţii;
• neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către persoane din cadrul organelor judiciare ori din cadrul altor instituţii de stat, cu consecinţa favorizării acţiunilor frauduloase ale funcţionarilor FARMEC şi funcţionarilor vamali realizate în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, încălcări ale normelor legale în exercitarea atributelor funcţiei publice de natură a justifica suspiciunea rezonabilă a unor posibile fapte de corupţie, în condiţiile relevării unui sistem relaţional de influenţare creat de funcţionari ai FARMEC, într-un interval de timp de peste 15 ani, prin implicarea unor politicieni, funcţionari vamali, inspectori fiscali de control, experţi contabili, poliţişti, procurori, judecători, precum şi funcţionari ai societăţilor producătoare de alcool rafinat;

Această SESIZARE îndeplinea toate cerinţele dispoziţiilor din codul de procedură penală pentru constituirea unui dosar penal şi începerea urmăririi penale în rem cu privire la faptele descrise, în raport de indiciile temeinice şi unele probe menţionate în cuprinsul acesteia, însă, în mod inexplicabil, nu s-a realizat această procedură legală şi nu mi s-a comunicat modul de soluţionare.

          (2) ANAF – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, sub nr. A_DAF 12840/26.05.2016 (a se vedea anexa 88), mi-a comunicat că memoriul formulat de subsemnatul, sub titulatura „Continuarea operaţiunilor ilegale cu alcool într-o societate pe acţiuni ca urmare a traficării influenţei”, înregistrat la ANAF sub numărul unic de petiţii 913116/09.05.2016 (a se vedea anexa 89) şi, ulterior, la Direcţia Generală Antifraudă Fiscală sub nr. A_DAF 12840/09.05.2016, „a fost transmis spre competentă soluţionare Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, instituţie căreia i-a fost transmis şi memoriul subsemnatului înregistrat sub nr. A_DAF 36202/22.11.2016 (a se vedea anexa 90), cu aceeaşi motivare că aspectele sesizate sunt de competenţa organelor de urmărire penală, respectiv a DNA.

Însă, nici aceste sesizări cu privire la posibile fapte de corupţie şi care au fost apreciate de către ANAF – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală ca fiind de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu au fost înregistrate ca dosare penale, în care, potrivit legii, trebuiau efectuate acte de urmărire penală în rem.

          (3) M.A.I. – Direcţia Generală Anticorupţie, prin scrisoarea nr. 834287/D.P./S.R.P. din 05.12.2016 (a se vedea anexa 91), m-a informat că petiţia subsemnatului înregistrată cu sub numărul menţionat anterior, „a fost înaintată, spre competentă soluţionare, Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, cu motivarea că lucrătorii de poliţie judiciară din carul M.A.I. – Direcţia Naţională Anticorupţie au competenţa să efectueze, în condiţiile prevăzute de lege, „actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 … … săvârşite de personalul Ministerului Afacerilor Interne”.

          (4) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub nr. 13061/2017 din data de 21.12.2017 (a se vedea anexa 81), mi-a comunicat că petiţia mea (e-mail din 29.11.2017, ora 3:15) adresată MAI şi remisă P.Î.C.C.J. cu nr. 41242/SRP/2017 (a se vedea anexa 92), înregistrată de urmare la lucrarea cu nr. 13061/2017, „a fost trimisă Direcţiei Naţionale Anticorupţie, spre competentă soluţionare”, precizându-se că pentru orice relaţii în legătură cu petiţia urmează să mă adresez acestei instituţii, căreia i s-a transmis spre competentă soluţionare.

Nici la această petiţie nu am primit vreun răspuns din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, până la acest moment.

          (5) Urmare solicitării subsemnatului de a mi se comunica dacă la DNA a fost înregistrat vreun dosar penal în baza sesizării directe din 16.02.2016 ori a sesizărilor adresate MAI -Direcţia Generală Anticorupţie şi ANAF, care au fost înaintate de aceste instituţii către DNĂ, spre competentă soluţionare, Direcţia Naţională Anticorupţie, sub semnătura procurorului şef secţie Gheorhe Popovici, îmi transmite scrisoarea nr. 1349/VIII-1/2014 (???) din 26.04.2016 (a se vedea anexa 93), prin care mi se comunică faptul că examinându-se conţinutul sesizărilor „nu a rezultat comiterea unor fapte de corupţie”, ci „aspecte care vizează răspunderea disciplinară a magistraţilor, motiv pentru care au fost direcţionate către Inspecţia Judiciară”.

De asemenea, mi se recomandă ca, în măsura în care înţeleg să formulez o plângere sau un denunţ cu privire la săvârşirea unor infracţiuni care atrag competenţa DNĂ, acestea să cuprindă cerinţele prevăzute de art. 289 alin.(2) C.pr.pen., respectiv descrierea faptei şi indicarea mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

Examinarea acestui răspuns, în raport de conţinutul sesizărilor la care se face referire, permite cu uşurinţă constatarea că Direcţia Naţională Anticoruţie în mod greşit şi în afara cadrului legal le-a „redirecţionat” către Inspecţia Judiciară a CSM, cel puţin pentru următoarele considerente:

• sesizările nu priveau exclusiv fapte ale unor magistraţi, ci încălcări ale normelor şi procedurilor legale de către funcţionari publici din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, dar şi acţiuni frauduloase întreprinse de funcţionari ai societăţii FARMEC SA, faptele acestora neputând face obiectul unei cercetări disciplinare de competenţa Inspecţiei Judiciare.
• în conţinutul sesizărilor au fost descrise situaţii şi împrejurări de fapt de natură a crea suspiciunea rezonabilă cu privire la circumscrierea acestora unor fapte de natură penală, inclusiv a unor posibile fapte de corupţie ori a unor fapte asimilate acestora, care atrag competenţa de cercetare a DNA, menţionate indicii temeinice şi chiar unele elemente de probaţiune în acest sens, astfel încât, neconstituirea unui dosar penal şi efectuarea unor minime cercetări în legătură cu aspectele sesizate reprezintă un mod de acţiune al procurorilor DNA situat în afara cadrului procesual penal.
• chiar dacă sesizările priveau şi fapte ce ar fi fost de competenţa altor organe de urmărire penală, câtă vreme se refereau şi la posibile fapte ce atrăgeau competenţa DNA, procurorii acestei structuri a Ministerului Public erau obligaţi să constituie un dosar penal, să dispună începerea şi să efectueze urmărirea penală în rem, iar, în măsura în care suspiciunile rezonabile cu privire la faptele de corupţie nu s-ar fi confirmat, avea posibilitatea legală de a dispune declinarea dosarului în favoarea unităţii de parchet considerată competentă să cerceteze faptele ce nu intră în competenţa DNA.

          (6) La data de 01.08.2017 am depus la Biroul de audinţe al DNA o ”PLÂNGERE şi DENUNŢ” (înregistrată sub acelaşi număr 3166/2016 (a se vedea anexa 94), ca şi SESIZAREA 16.02.2016, cu privire la care primisesem deja răspunsul susmenţionat), conţinând fapte, precum şi indiciile temeinice şi elementele de probaţiune cunoscute, în susţinerea acesteia, în cuprinsul a 75 de pagini şi 58 de anexe, conformându-mă prevederilor art. 289 şi 290 C.pr.pen., aceleaşi înscrisuri fiind transmise şi prin e-mail, la data de 10.08.2017.

În condiţiile în care nu am primit nicio confirmare a înregistrării unei cauze penale având ca obiect respectiva sesizare a DNA cu ”PLÂNGERE şi DENUNŢ”, sub nr. 16272/20.10.2017, am înregistrat la Biroul audienţe al acestei instituţii o cerere de administrare de „PROBE şi ELEMENTE DE PROBAŢIUNE” (a se vedea anexa 95) în dovedirea sesizărilor anterioare şi denunţului.

Nu mi s-a comunicat şi nu am cunoştinţă la acest moment dacăa fost constituit un dosar penal în urma plângerii, denunţului şi a cererii de probe anterior menţionate.

          (7) La data de 17.10.2017, prin e-mail (a se vedea anexa 72), am transmis DNA comunicatul de presă denumit „FARMEC SA Cluj-Napoca = Corupţie, jaf, fraudă şi discriminare în interiorul unei ţări membre UE = România!”.

Întrucât nu rezultă în mod explicit, presupun că la această sesizare se referă comunicarea ce mi-a fost transmisă de către DNA sub nr. 665/VIII-1/2017 din data de 13.11.2017 (a se vedea anexa 96.1, anexa 96.2, anexa 96.3), potrivit căreia sesizarea „a fost înaintată la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice – Biroul de Investigaţii Complexe, în referire la sesizarea nr. 606273/26.10.2017 (dosar nr. 297/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj)”, şi trebuie să menţionez că îmi este de neînţeles ce reprezintă şi la ce se referă „sesizarea nr. 606273/26.10.2017”, dar şi cum este posibil ca o sesizare înregistrată la 23.10.2017 să fie transmisă în urma unei sesizări înregistrate ulterior, la data de 26.10.2017.

          (8) La data de 29.11.2017, prin e-mail (a se vedea anexa 97), am adresat o petiţie prin care am solicitat să mi se comunice situaţia fiecăreia dintre cererile, sesizările, plângerile şi denunţurile transmise direct către DNA în anii 2016 – 2017 sau redirecţionate de ANAF şi MAI.

Drept urmare, prin scrisoarea nr. 771/VIII-1/2017 din 11.12.2017 (a se vedea anexa 98), Direcţia Naţională Anticorupţie îmi comunică faptul că s-a constatat înregistrarea numai a 2 (două) lucrări ca urmare a sesizărilor subsemnatului, „respectiv lucrarea 1349/VIII-1/2014, ce a fost direcţionată către Inspecţia judiciară, întrucât din conţinutul sesizărilor formulate rezultau aspecte care vizează răspunderea disciplinară a magistraţilor şi lucrarea nr. 665/VIII-1/2017, ce a fost înaintată la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj”, fără a mi se da niciun răspuns cu privire la celelalte petiţii, mai ales în ceea ce priveşte plângerile penale şi denunţul penal.

Această comunicare transmisă de DNA, din care rezultă inexistenţa pe rolul acestui organ judiciar a vreunui dosar constituit ca urmare a sesizărilor mele, este în vădită contradicţie cu constatarea Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori a CSM, menţionată în REZOLUŢIA din 09.01.2018 (a se vedea anexa 99),în care se menţionează că „lucrarea cu nr. 175/VIII-1/2016 ce are ca obiect sesizarea petentului cu privire la mecanismul de fraudare a bugetului de stat şi a patrimoniului SC Farmec SA Cluj, ce decurge din achiziţiile de alcool în regim de scutire de accize”, ”se află în lucru pe rolul Secţiei de combatere ainfracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, urmând să mi se comunice soluţia adoptată la finalizarea verificărilor.

          (9) Din cuprinsul plângerilor, sesizărilor şi cererilor menţionate anterior, rezultă indicii temeinice şi probe că funcţionari de la Farmec SA au formulat cereri de restituire accize fără să prezinte documentele prevăzute la punctul 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal⁶, conform căruia „Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială, cererea de scutire de accize, însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente” (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3), precum şi că funcţionarii de la Direcţia de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale au întocmit procese verbale de restituire accize şi au restituit accizele în perioada 2007 – până în prezent, fără să efectueze verificări privind realitatea consumului efectiv al alcoolului în fabricaţie, ulterior, funcţionarii Farmec SA au compensat accizele restituite cu TVA-ul datorat lunar bugetului de stat, încălcări de lege constatate şi de către Curtea de Conturi.

Or, faptul că funcţionarii vamali din cadrul ANAF au participat alături de funcţionarii de la Farmec pentru fraudarea bugetului de stat şi a patrimoniului societăţii Farmec, nu exclude existenţa unui GRUP INFRACŢIONAL ORGANIZAT care are la bază, fie darea sau primirea unor sume de bani, fie traficarea influenţei de către şefi sau persoane din afara instituţiei, ofiţeri foşti sau actuali din cadrul serviciilor de informaţii care au un interes personal şi care promit menţinerea în funcţii a unor funcţionari sau promovarea în funcţii de conducere în cadrul instituţiilor din România sau de la Bruxelles.

Faţă de împrejurarea că ulterior persoane din instituţiile statului competente, funcţionari ai ANAF, procurori, ofiţeri din serviciile de informaţii, poliţişti, experţi contabili, judecători, inspectori de la Inspecţia Judiciară, funcţionari de la Oficiul pentru Combaterea şi Prevenirea Spălării Banilor, au omis în mod constant să contribuie la aflarea adevărului, la măsurile legale pentru stoparea fraudelor şi la recuperarea prejudiciilor, ca urmare a nesoluţionării sau soluţionării formale a unor sesizări au soluţionat formal sau nu au soluţionat sesizări, plângeri şi cereri ale subsemnatului, nu se pot exclude următoarele motive:

• fie primirea unor sume de bani de la Farmec SA, aşa cum menţionează şi administratorii de la Farmec SA în cadrul unor discuţii telefonice că plătesc „STIMULENTE” pentru că totul să fie în favoarea acestora, astfel cum rezultă din notele de redare a unor discuţii telefonice dintre administratori, ce evidenţiază influenţarea de către aceştia a unei soluţii la Tribunalul Satu Mare şi plata unor stimulente pentru obţinerea unor soluţii favorabile în cadrul instituţiilor, conform extras (anexa 100):

„Inv. PANTEA PETRU IACOB: Păi, mă! 2003, 2004, care tu zici c-ai influenţat să câştigăm la SATU MARE (Notă: La Satu Mare a fost pe rolul Tribunalului dosarul 7386/1285/2010)

PANTEA LUCIAN: Da.” (extras din nota de redare a convorbirilor telefonice – pagina 8)

„inv. Turdean Liviu: Acum ar fi bine. părerea mea, să vorbeşti şi tu cu Lucian, că eu nu am nici o putere, tu eşti totuşi tatăl lui Lucian, Mircea pleacă….

Inv. Pântea Petru Iacob: Am vorbit. Ştii ce mi-o spus Lucian? Şi aşa spun toţi, şi Mircea şi cealaltă e categoric împotrivă ….n-o interesează, că nu răspunde ea. Că o luat asemenea măsuri, da mă înţelegi tu cu asemenea măsuri de stimulare, încă totul va fi în favoarea noastră” (extras din nota de redare a convorbirilor telefonice – pagina 9).

Deşi am învederat DNA ca transcrierea convorbirilor telefonice dintre administratorii de la Farmec efectuată de către poliţiştii din cadrul IGPR-DICE nu este completă privind existenţa unor fapte de corupţie în care sunt implicate persoane din instituţiile statului, DNA nu a dispus trascrierea unui număr de 4 CD-uri conţinând asemenea convorbiri.

• fie intervenţia unor foşti sau actuali ofiţeri din cadrul unor servicii de informaţii, având un interes personal, care au solicitat în mod constant persoanelor din instituţii, să nu efectueze verificări, să nu dispună măsurile legale şi chiar să nu soluţioneze sau să soluţioneze formal sesizări, în schimbul menţinerii în funcţii de conducere sau în schimbul promisiunii unor funcţii mai bune de conducere în cadrul insitutiilor din România sau de la Bruxelles.

          (10) Prima plângere penală înregistrată la DNA – secţia Bihor (a se vedea anexa 101), care a făcut obiectul dosarului penal 92/P/2012, a fost soluţionată prin neînceperea urmăririi penale, fără a se efectua deloc cercetările şi actele de urmărire penală ce se impuneau, în contextul în care din nota de redare a convorbirilor telefonice administratorilor societăţii, indicată anterior, rezultau indicii puternice că hotărârea magistratului Marta Rita Sălăjan, pronunţată în dosar civil nr 7386/1285/2010 al Tribunalului Satu Mare, privind anularea majorării ilegale de capital social din 2002-2003, a fost influenţată prin acordarea de „stimulente”, iar completul de judecată care a soluţionat plângerea împotriva ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale a ignorat aceste aspecte şi argumentele prezentate în notele scrise depuse (a se vedea anexa 102) şi a menţinut ordonanţa DNA, prin sentinţa nr 25/27.02.2013 (a se vedea anexa 103)

          (11) În anul 2012, Direcţia Naţională Anticorupţie a declanşat o cercetare penală împotriva procurorului Ramona Ciobanu, căruia i-a fost repartizat dosarul penal „Farmec” nr. 3164/P/2012 al PTB; iar începerea urmăririi penale la DNA împotriva acestui procuror a coincis cu faptul că prim-procurorul PTB, Alexandru Georgescu, a trecut dosarele penale aflate la acea dată în supravegherea procurorului Ramona Ciobanu, inclusiv dosarul „Farmec”, în supravegherea procurorului Alexandra Carmen Lancranjan, care, având grad de procuror de judecătorie, a fost adusă cu delegaţie de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2 Bucureşti unde instrumentase acelaşi dosar, în scopul adoptării unei soluţii de clasare cu privire la faptele de evaziune fiscală, în formă continuată, ceea ce s-a şi dispus prin ordonanţa din 13.01.2015 (a se vedea anexa 104).

          (12) Sesizarea subsemnatului la DNA conţine şi informaţii care evidenţiază că poliţiştii Cătălin Ciongaru şi Alexandru Popescu, împreună cu procurorul Alexandra Carmen Lancranjan – în prezent procuror la DNA la aceeaşi secţie la care se afla în nelucrare plângerile şi sesizările subsemnatului, cât şi ale DGA-MAI, DGA-ANAF – au favorizat inculpaţii în dosar, situaţie care nu poate exclude un interes personal, având în vedere următoarele considerente:

          (i) de la dosarul penal au dispărut mii de probe, în lipsa cărora soluţia de clasare a parchetului şi a instanţei este nelegala, iar procurorul A.C.Lancranjan nu a soluţionat cererea de întregire a dosarului cu probele dispărute (a se vedea anexa 105), respectiv:

• adresa IGPR către Reckit Benckiser (a se vedea anexa 106) pentru verificarea încrucişată dacă facturile prezentate de Farmec sunt false în ceea ce priveşte realitatea consumului unui număr de 1.500.000 litri, precum şi documentele care au fost furnizate ca urmare a adresei poliţiei
• documentele de la Farmec SA care au fost solicitate prin adresa procurorului Cristian Gabriel de la această societate (a se vedea anexa 107)
• documentele care au fost ridicate de la Farmec SA cu ocazia percheziţiei din 25.07.2011 (a se vedea anexa 108 – procesul verbal de percheziţie)

          (ii) nu au soluţionat cererile subsemnatului pentru probaţiunea faptelor care fac obiectul cercetării penale şi pentru care a fost începută urmărirea penală, contrar prevederilor din Codul de procedura penală incidente la acea dată;

          (iii) nu au efectuat cercetări penale în legătură cu constatările Curţii de Conturi privind încălcarea legii de către funcţionari vamali care au restituit accizele la Farmec SA, în lipsa oricăror verificări şi au acceptat condiţiile impuse de funcţionarii acestei societăţi, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat în mod continuat;

          (iv) poliţistul Ciongaru Cătălin a intervenit telefonic la expertul numit Mândru Gheorghe să predea expertiza fără documentele care au fost cerute de experţi prin cererile experţilor din 21.03., 10.04., 27.05., 08.07. 01.08 şi 05.08.2013 (a se vedea anexa 109.1, anexa 109.2, anexa 109.3, anexa 109.4), iar poliţistul Alexandru Popescu a intervenit la Tiberiu Trandafir, preşedinte CECAR, pentru a se acorda auditul de calitate a raportului de expertiză în lipsa opiniei expertului parte Violeta Radu;

          (v) a fost ignorat faptul că procesele verbale aflate la dosar evidenţiază o cantitate de 1.500.000 litri de alcool rafinat, care nu a fost denaturat, încălcându-se procedura prevăzută la art. 200 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, cu scopul ca o parte din alcool şi nu fie utilizat în fabricaţie (a se vedea anexa 28.1, anexa 28.2 – nota cu explicaţii şi documente contabile care evidenţiază că alcoolul nu a fost denaturat), iar, pe cale de consecinţă, în mod ilegal Direcţia de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale a acordat scutiri şi restituiri de accize.

          3) Directia Nationala Anticoruptie, la sectia condusa de procurorul Marius Bulancea, a tinut in nelucrare un numar de 1.335 zile din 17 decembrie 2014, seziarea MAI-DGA, un numar de 627 zile din 24.11.2016 sesizarea ANAF-DGAF, un numar de 907 de zile din 16.02.2016 de la sesizarea subsemnatului, un numar de 377 de zile de la plangerea subsemnatului din 01.08.2017 si un numar de 296 de zile de la cererea de probe si elemente in probatiune din 20.10.2017, pana la data de 12.07.2018.

In acest interval de timp de trei ani Directia Nationala Anticoruptie n-a dat numar cui indicativ „P” cu nerespectarea Regulamentului de ordine interioara al parchetelor la art. 129 si regulamentul Directiei Nationale Anticoruptie la art. 110 care reglementeaza ca : “Numarul de inregistrare va fi insotit de indicativul “P” (penal)”, ca urmare a plangerilor subsemnatului, DGAF-ANAF si DGA-MAI privind favorizarea infractorului de catre politisti si procurorul A.C. Lancranjan. Citeste si despre Directia Nationala Anticoruptie (cap.V, pct. 8.3).

Dupa trei ani, in data de 11.07.2018, in evidenta cauzelor penale si s-a inregistrat dosarul penal cu nr. 418/P/2018. Prin ordonanta din 16.07. s-a dispus la DNA – inceperea urmaririi penale in REM sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciudaca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul um folos, masuri prev de art. 297 alin 1 C.p., raportat la art. 13^[14]din Legea 78/2000.

Dupa o luna de zile, procurorul Mihaela Beldie Canela, prin ordonanta din 21.08.2018 (a se vedea anexa 321), a clasat cauza, fara sa fi efectuat ancheta penala, ignorand probele pe care le-am prezentat DNA, fara sa fi administrat la dosar probele solicitate, fara audieri, fara motivare.

Impotriva ordonantei care a fost semnata de procurorii Mihaela Beldie Canela si Marius Bulancea, am formulat plangere in data de 25.09.2018. Citeste si plangerea din anexa 343.

          4) Ordonanta semnata de procurorii Mihaela Beldie Canela si Marius Bulancea este rezultata in lipsa oricarei anchete penale si a fost redactata fara motivare, privind faptele penale si coincide cu validarea in cadrul instuitutional de catre DNA a incalcarii legii de catre functionarii de la Farmec, functionarii publici de la ANAF dar si cu protectia judecatorilor care au repartizat dosarele anumitor magistrati cu nerespectarea dispozitiilor legale prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2004 privind distributia aleatorie a dosarelor.

Rezultatul final consta in ignorarea si protectia ca functionarii de la Farmec :

• au cerut in perioada 2007-2018 cereri de restituire a accizelor fara sa prezinte documentele prevazute in lege privind consumul efectiv de alcool iar functionarii ANAF au dat decizii de restituire, ignorand chiar si constatarile si dispozitiile Curtii de Conturi cu privire la aceste operatiuni
• au incalcat dispozitiile prevazute la art. 216 si 217 din Legea 31/1990 si art. 29 din Directiva 2012/30/UE a Parlamentului European cu ocazia propunerilor si sedintelor adunarilor generale ale actionarilor AGA din 19.10.2016 si 11.05.2017 prin care a fost majorat capitalul social cu un milion de actiuni la un pret subevaluat de 2.5 lei/actiune, in conditiile prospectului de emisiune (a se vedea anexa 200) care limiteaza pragul de subscriere de noi actiuni la 190.000 de actiuni, desi subsemnatul detinea legal la acea data 272.000 de actiuni (a se vedea anexa 1 – certificat de actionar). Prejudiciul societatii Farmec si al subsemnatului parte vatamata depasesc 16.000.000 euro ca urmare a pretului per actiune subevaluat de peste 30 de ori fata de valoarea contabila sau fata de valoarea reala de piata per actiune.

B. Inacţiunea Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind faptele de corupţie al funcționarilor Consiliului Concurentei şi ale funcționarilor instituţiilor care au ignorat abuzurile Consiliului Concurenţei.

Susţinerea ca activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie este selectiva, este justificată şi de împrejurarea că, în cazul sesizărilor Galic şi Prestige, nu s-a sesizat din oficiu şi nu s-au efectuat cercetări penale cu privire la posibile fapte de corupţie săvârşite în legătură cu primirea unor sume de bani de către persoane din familiile unor funcţionari de la Consiliul Concurenţei, de la agenţi economici care au legătură cu investigaţiile în curs de desfăşurare la această instituţie,aşa cum rezultă din informaţiile menţionate în petiţia din 26.02.2015 către DNA (a se vedea anexa 110).

          1) Societăţile Prestige şi Galic au trimis petiţia din 26.02.2015 (a se vedea anexa 110 şi anexele acesteia) către DG Justice şi către Comisia pentru Petiţii din cadrul Parlamentului European de la Bruxelles, dar, în acelaşi timp, a fost transmisă şi către Direcţia Naţională Anticorupţie din România, conform extras e-mail cu lista instituţiilor către care a fost comunicata petiţia (a se vedea anexa 111)

Informaţiile prezentate în petiţie justifică suspiciunea că există legături de interes financiar intre funcţionari de stat de la Consiliul Concurenţei, cu avocaţi şi societăţi comerciale a căror activitate a format obiectul unor cercetări preliminare sau investigaţii în cadrul Consiliului Concurenţei, iar actul de decizie al acestei autorităţi naţionale a fost influenţat în sensul nesoluţionării sau soluţionării defectuoase a plângerilor privind fapte şi practici anticoncurenţiale, situaţie ce nu poate exclude:

(a) o legătură directă între sumele de bani primite indirect de către funcţionari ai Consiliului Concurenţei – sume transferate către firme din România şi către firme cu sediul în ţări cu regim fiscal OFF-SHORE de către agenţii economici vizaţi de sesizări adresate acestei instituţii în contul unor societăţi comerciale, care nu au fost evidenţiate în declaraţiile anuale de avere şi de interese ale funcţionarilor – şi rezultatele investigaţiilor desfăşurate de această autoritate naţională, în care respectivii funcţionari publici au fost implicaţi instituţional prin acte de decizie, favorabile unor agenţi economici cu privire la care au existat numeroase indicii şi dovezi privind încălcarea dispoziţiilor legale şi principiilor concurenţei;

(b) existenţa unui sistem de distribuire a sumelor acordate drept „stimulente”, „comisioane” financiarede către agenţii economici care au fost implicaţi în investigaţii sau cercetări preliminare ale Consiliului Concurenţei, între persoanele din grupul care a participat direct ori a contribuit la adoptarea şi menţinerea unor acte de decizie privind neinceperea de investigaţii în cazul unor fapte şi practici anticoncurenţiale, nesancţionarea sau sancţionarea într-un cuantum mai mic sau mai mare al valorii amenzilor prevăzute în Lege, apreciere justificată de:

• 1. legătura subterană dintre (a) valoarea semnificativ ridicată a sumelor transferate în contul unei societăţi comerciale aparţinând fiului unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei de către agenţi economici care au în obiectul de activitate comercializarea carburanţilor şi executarea de lucrări de infrastructură şi (b) condiţiile în care la Consiliul Concurenţei au existat investigaţii şi acordări în cadrul Consiliului Concurentei de dispense în legătură cu revânzarea carburanţilor şi construcţia de drumuri
  2. asigurarea asistenţei juridice pentru aceşti agenţi economici de „avocaţi de prestigiu”, singurele persoane din sistem care „au descifrat” importanţa Consiliului Concurenţei din România şi au participat chiar la modificarea Legii concurenţei şi Regulamentelor de aplicare a acesteia, creând cadrul favorabil funcţionării în continuare pe piaţă a practicilor anticoncurenţiale a agenţilor economici pe care îi reprezintă.

(c) existenţa unui sistem paralel de „motivare” a unor funcţionari de stat din diferite instituţii naţionale, care explica modul sistemic al DNA de a soluţiona sesizările în mod selectiv.

În anul 2007, subscrisele am sesizat preşedintele României cu petiţia numită „Scrisoare deschisă”, iar acesta a declinat documentul la Direcţia Naţională Anticorupţie, care a început cercetarea penală sub supravegherea procurorului Cristudor Dumitru, astfel că un poliţist s-a deplasat în acel an la sediul subscriselor pentru audieri şi informaţii suplimentare, însă, după un interval lung de timp, ne-a comunicat doar telefonic faptul că procurorul şef de secţie nu a avizat desfăşurarea în continuare a cercetării penale, întrucât sunt implicate persoane importante.

Trecând peste faptul că DNA s-a dezinvestit şi nu a efectuat deloc cercetări, petiţia subscriselor fiind transmisă, în mod greşit, la PICCJ (a se vedea anexa 112), nici până la această dată nu am primit vreo comunicare că s-ar fi efectuat verificări şi rezultatul acestora.

          2) Nerespectările repetate ale legii şi ale unor hotărâri judecătoreşti de către mai multe instituţii naţionale nu exclud existenţa unor interese, raţiuni extrainstituţionale şi FAPTE DE CORUPŢIE în legătură cu care am oferit informaţii, în cuprinsul petiţiei din 26.02.2015, legate de favorizarea unor operatori economici care exercita o poziţie dominantă pe piaţa României, privind posibilă influenţare, inclusiv sub aspect financiar a unor persoane cu funcţii decizionale în cadrul Consiliului Concurentei:

(1) există informaţia că, prin societatea PULP FICTION SRL, aparţinând fiului său şi neevidenţiată în declaraţia să anuală de avere, Neményi P. Iózsef Nándor, membru al plenului Consiliului Concurenţei, a primit:

– în perioada 2008-2012, anual,suma de 1.300.000 de lei fără TVA de la societatea comercială OMV PETROM, ceea ce reprezintă peste 1.600.000 euro fără TVA pentru perioada 2008 – 2012;

– în perioada 2007-2008,peste 21.000.000 lei plus TVA, echivalent a peste 5.000.000 euro fără TVA, de la societatea comercială BECHTEL Internaţional INC. Link-ul de presă evidenţiază: „Revista americană Foreign Policy a publicat o anchetă care susţine că reprezentanţii companiei Bechtel ar fi mituit diplomaţi americani pentru a obţine lucrări la autostrăzi din Europa de Est, inclusiv în România”.

(2) GHEORGHE MUSLIU, vicepreşedinte al Consiliului Concurentei şi preşedinte al Departamentului Antitrust în perioada 2004 – 2007, imediat după ce a demisionat din această funcţie, prin societatea COMPETITION CONSULTING SRL, a primit o sumă de peste 400.000 lei de la Societatea de avocaţi Tuca, Zbârcea şi Asociaţii, iar ulterior a devenit partener-asociat al acestei case de avocatură, care a apărat interesele companiei Colgate Palmolive la Consiliul Concurenţei, inclusiv în perioada în care Gheorghe Musliu, prin semnarea Deciziei din 30.09.2009 de a nu începe investigaţia în cazurile Colgate Palmolive şi Kraft Foods (în prezent denumită Mondelez Internaţional), ca urmare a plângerilor Prestige nr. 198/2004 şi 200/2004, a favorizat companiile reprezentate de societatea de avocatură menţionată anterior, prin acte instituţionale de refuz a deschiderii unor investigaţii legale privind practicile anticoncurenţiale ale acestor firme multinaţionale.

(3) Societatea Colgate Palmolive SRL România a transferat peste 1.500.000 lei către casa de avocatură Tuca, Zbârcea şi Asociaţii, în contul serviciilor prestate pentru litigiile legate de Consiliul Concurenţei din perioada care vicepreşedinte al acestei instituţii a fost Gheorghe Musliu, care îndeplinea şi funcţia de preşedinte al Departamentului Antitrust.

(4) există informaţia că, prin Biroul de Traduceri CHAMPOLLION SRL, de la aceeaşi Societate de avocaţi Tuca, Zbârcea şi Asociaţii, care a reprezentat interesele Unilever South Central Europe şi Colgate Palmolive la Consiliul Concurentei şi la instanţele de judecată, în perioada 2007-2011, a fost primită suma de peste 40.000 lei de către soţul IRINEI PETHO – consilier juridic în cadrul Consiliului Concurenţei –, în condiţiile în care Irina Petho a cerut instanţei de judecată respingerea cererilor de probe, inclusiv a probei cu expertiză, în dosarele în care Consiliul Concurentei nu a efectuat investigaţii în cazurile Unilever şi Colgate Palmolive ca urmare a plângerilor subscriselor Prestige şi Galic.

(5) societatea „Muşat şi Asociaţii”, una din firmele de avocaţi care deţin o poziţie dominantă la Consiliul Concurenţei, a transferat firmei CHAMPOLLION SRL peste 150.000 lei către soţul Irinei Petho, consilier juridic la Consiliul Concurenţei care a cerut la instanţă de judecată respingerea probelor solicitate de către subscrisa Galic Prod în procesul cu Unilever România SRL.

(6) Cristina Butacu, director al Direcţiei Juridic-Contencios din cadrul Consiliului Concurenţei, instituţie independenta potrivit art. 17 din Legea 21/1996 (dar nu şi în realitate), face parte din echipa ONG-ul Freedom House, care este finanţata şi de către Ambasada Franţei în România, Ambasada Marii Britanii şi a Irlandei de Nord în România, Ambasada Regatului Olandei în România, Ambasada Statelor Unite ale Americii în România, American Cultural Center, The Black Şea Trust for Regional Cooperation (BST), Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, Comisia Europeană, OLAF, Trust for Civil Society în Central and Eastern Europe, USAID, U.S. Department of State, conform site-ului www.freedomhouse.ro, şi primeşte sponsorizări de la firmele Antalis, Banc Post, British American Tacacco, GSK (Glaxo Smith Kline), EcoRom Ambalaje, Ogilvy, Philip Morris, Rompetrol, Vodafone, UniCredit Tiriac Bank, printre care se afla şi companii europene şi americane care au legătură cu investigaţii ale Consiliului Concurenţei.

Cristina Butacu omite să menţioneze calitatea de membru al ONG-ului Freedom House în declaraţiile sale de avere şi de interese, prevăzute în anexa 120.1, anexa 120.2, anexa 120.3, anexa 120.4, iar în actele juridice care au fost promovate la Consiliul Concurenţei Direcţia Juridică în cadrul petiţiilor şi cererilor subscriselor, Direcţia Juridică a avut un comportament care a favorizat companiile corporatiste, împrejurare faţă de care nu putem exclude că activitatea acestei direcţii a fost viciata de relaţia financiară a directorului Cristina Butacu cu ONG-ul menţionat mai sus şi cu interesele membrilor, finanţatorilor şi sponsorilor acestuia.

          3) Dosare în care Direcţia Naţională Anticorupţie a efectuat urmărirea penală privind fapte de corupţie ale unor funcţionari de la Consiliul Concurenţei, însă, din raţiuni şi interese necunoscute, nu a sesizat instanţă de judecată:

1. În 16.05.2017, procurorii DNA au efectuat percheziţii informatice la sediul Consiliului Concurenţei şi la domiciliul lui Bogdan Marius Chiritoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, iar, potrivit informaţiilor din presa, ar fi cercetate legăturile suspecte dintre acesta şi Irina Socol, însă nu este cunoscută finalitatea acestor demersuri juridice.
2. În septembrie 2015, Laura Codruţa Kovesi, procuror şef la DNA, şi Bogdan Marius Chiriţoiu, preşedinte la Consiliul Concurenţei, au semnat un protocol (a se vedea anexa 114 – comunicat al Biroului de Presă), cu motivarea constituirii unui cadru de cooperare, care să asigure sprijinul reciproc şi schimbul de informaţii necesare în derularea investigaţiilor desfăşurate de cele două instituţii, însă un asemenea protocol nu este prevăzut în art.34 din Legea nr.21/1996 care reglementează activitatea Consiliului Concurenţei şi nici de art.306 C.P.P. care reglementează activitatea de urmărire penală.
   Or, din perspectiva în care exista dispoziţii legale care permit Consiliului Concurenţei obţinerea unor informaţii doar în cadrul unei investigaţii, iar legislatia penală obliga deţinătorul unor dovezi cu privire la o infracţiune să le furnizeze Parchetului, apreciez că aceste protocoale pot facilita obţinerea de informaţii în afara interesului şi limitelor unei investigaţii sau al unei cercetări penale, cu consecinţa influenţării soluţiilor finale ale unor cauze, în funcţie de anumite interese instituţionale ori personale.
3. Direcţia Naţională Anticorupţie nu s-a sesizat din oficiu, potrivit art. 292 C.p.p., cu privire la informaţia din presă (a se vedea anexa 115): „Feuda lui Chiriţoiu – Consiliul Concurenţei a omorât investigaţia privind vânzarea de către Liga Profesionistă de fotbal, fără licitaţie, a drepturilor de transmisie a meciurilor de fotbal RCS&RDS pentru 45.000.000 euro. Deşi s-a stabilit ca LPF şi-a încălcat angajamentele asumate prin fapte anticoncurenţiale, a fost lăsată să scapte cu o amendă modica de circa 20.000 euro, fără să redeschidă investigaţia şi să se aplice o amendă de zeci de milioane de euro”

          4) Protocoalele încheiate între Direcţia Naţională Anticorupţie şi Serviciul Roman de Informaţii (a se vedea anexa 116.1, anexa 116.2) au creat cadrul şi au permis anumitor ofiţeri din serviciul de informaţii, cu un anumit interes personal, să poată să intervină în funcţie de nevoie în activitatea DNA, în folosul uneia dintre părţi, respectiv să decidă că unele informaţii despre fapte de corupţie să nu facă obiectul unor cercetări în cadrul DNA, inclusiv cele vizând funcţionari din cadrul Consiliului Concurenţei.

          8.4. PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREŞTI (PJS2)

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 a desemnat procuror de caz pe Octavian Tiba, dar ulterior a dispus înlocuirea sa şi repartizarea dosarului ”Farmec” procurorului Alexandra Carmen Lancranjan.

1. Din conţinutul adresei emise de către IGPR – DICE cu nr. 1836397/21.09.2016 (a se vedea anexa 117), se poate observa că soluţia de clasare a fost discutata anterior emiterii ordonanţei Parchetului din 19.10.2016, or această „discuţie” între poliţişti şi procurori privind soluţia de clasare excede dispoziţiilor prevăzute la art 321 şi 332 c.pr.pen. şi poate fi interpretată ca un act de negociere şi ÎNŢELEGERE care are la baza raţiuni şi interese extrajudiciare.
2. După data la care a fost dispusă ordonata de clasare pentru una din faptele sesizate, dosarul penal nr. 14382/P/2010 a fost trimis la IGPR – Direcţia de Investigaţie a Criminalităţii Economice, însoţit de o ordonanţă care cuprinde actele de urmărire penală dispuse a fi efectuate, însă dosarul a fost repartizat aceluiaşi procuror Adrian Petrescu care a participat la discuţia extrajudiciară privind soluţia de clasare pentru fapta de abuz în serviciu, iar de peste 18 luni este ţinut în nelucrare şi nu am fost audiat în cauză.

          8.5. PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREŞTI (P.T.B.)

          1) Dosarul 14382/P/2010 a fost cerut de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 Bucureşti, înregistrat sub nr. 3164/P/2012 în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a fost dispusă măsura începerii urmăririi penale pentru fapta de evaziune fiscală, iar dosarul a fost repartizat procurorului Ramona Ciobanu, iar apoi a fost trecut la procurorul Alexandra Carmen Lăncrănjan, care, având grad de procuror de judecătorie, a fost adusă cu delegaţie la PTB, acestui procuror fiindu-i transferate şi alte dosare, de la alţi procurori, în care s-a urmărit o anumită soluţie, apect ce se poate observa în urma unei analize a măsurilor şi soluţiilor ce s-au dispus în aceste dosare preluate de procurorul A.C. Lăncrănjan.

Este semnificativ faptul că procurorul A.C. Lăncrănjan a urmat dosarul penal Farmec la două parchete diferite, iniţial la PJS2 şi, ulterior, la PTB, şi a dispus soluţia de clasare pentru fapta de evaziune fiscală prin ordonanţa din 13.01.2015 (a se vedea anexa 104), în condiţiile în care:

• la dosar se afla cererea prin care s-a învederat procurorului că au dispărut mii de probe şi s-a solicitat întregirea dosarului cu probele care au dispărut (a se vedea anexa 105)
• un număr de trei cereri de probe nu au fost soluţionate în dosar (a se vedea anexa 118.1, anexa 118.2)
• cererile experţilor din datele de 21.03., 10.04, 27.05, 08.07, 01.08, 05.08.2013 (a se vedea anexa 109.1, anexa 109.2, anexa 109.3, anexa 109.4) privind documentele necesare întocmirii expertizei şi care evidenţiază ieşirea din gestiune a produselor care conţin alcool, cereri nedepuse la dosar de care poliţişti,
• poliţistul Cătălin Ciongaru a intervenit telefonic la expert să predea expertiza fără facturile de ieşire din gestiune privind dovada consumului efectiv al alcoolului în fabricaţie
• s-a cerut refacerea expertizei deoarece nu a fost întocmită de către expertul desemnat, ci de către partea adversă, prin autor Anca Budeanu, salariat al cabinetului de expertiză Vulpoi&Toader Management (a se vedea anexa 119 – extras rădăcina electronică), fără documentele contabile care au fost cerute de experţi, în cererile de documente din 21.03., 10.04, 27.05, 08.07, 01.08, 05.08.2013 (a se vedea anexa 109.1, anexa 109.2, anexa 109.3, anexa 109.4)

          2) Prim-procurorul PTB a respins ulterior efectuarea oricărei cercetări legale în legătură cu faptele penale ca urmare a nesoluţionării cererilor de probe şi respingerii plângerilor care se referă la încălcarea procedurilor legale, la constatările Curţii de Conturi şi la faptul că Farmec nu prezintă Direcţiei de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale documentele prevăzute de pct. 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

Cererile şi plângerile au fost înregistrate la PTB cu nr. 703/08.05.2014, 956/26.06.2014, 1372/02.10.2014, 87/22.01.2015, 849/25.06.2015 (a se vedea anexa 120.1, anexa 120.2, anexa 120.3, anexa 120.4) şi au primit ca răspuns adresa nr. 3443/VIII-3/21.10.2016 şi din 25.07.2016 (a se vedea anexa 121), Ordonanţa procurorului de respingere (a se vedea anexa 122.1, anexa 122.2), comunicatul subsemnatului din 17.10.2017 care evidenţiază faptele de evaziune care nu au făcut obiectul cercetării în cadrul PTB şi adresa primului procuror din 15.01.2018 (a se vedea anexa 123).

          8.6. PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ (PT CLUJ)

          8.6.1. Prin ordonanţa nr. 14382/P/2010 din data 16.05.2016 (a se vedea anexa 124) Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 a disjuns şi trimis spre competenta cercetare şi soluţionare la PT Cluj următoarele fapte:

(1) întocmirea frauduloasă a documentelor şi evidentelor contabile privind patrimoniul FARMEC, având în vedere că există dovezi care evidenţiază :

• • • neutilizarea în fabricaţie a întregii cantităţi de alcool achiziţionat
    • neînregistrarea în contabilitate a alcoolului rafinat şi denaturat
    • emiterea de facturi neîncasate şi care conform art. 390 şi 394 nu figurează înregistrate cu NIR-uri la clienţi în ţară şi în străinătate
    • înregistrarea în contabilitate a unor facturi care nu figurează înregistrate la furnizori
    • întocmirea de note contabile de scăzământ care nu reflectă operaţiuni reale

(2) transferul unor sume în contul unor firme în care administratorii Farmec deţin controlul, inclusiv prin conturi bancare offshore

(3) faptele funcţionarilor vamali şi fiscali care au contribuit la restituirea accizelor către FARMEC în lipsa oricăror verificări încrucişate privind consumul de alcool, conform raport Curtea de Conturi din 2013

(4) faptele funcţionarilor fiscali care nu au efectuat cercetări în urma sesizărilor părţii vătămate privind operaţiuni ilegale şi pe de altă parte au creat aparenţa unui control fiscal prin raportul de inspecţie fiscală din 15.12.2014, obligând FARMEC la 67.000.00 lei

          8.6.2. Prin ordonanţa nr. 14382 din data 19.10.2016 (a se vedea anexa 124) PJS2 a trimis la PTCluj pentru cercetare, faptele penale vizând transferul de sume de bani în contul unor firme, inclusiv firme offshore, în care deţin controlul administratorii Farmec, plata de sume pentru servicii fictive sau supraevaluate, plata avocaţilor din contul Farmec pentru servicii prestate altor persoane, acţiunile frauduloase ale funcţionarilor Farmec şi funcţionarilor vamali în derularea operaţiunilor cu alcool, prin care s-a obţinut restituirea accizelor fără verificarea consumului de alcool în fabricaţie, care se circumscriu trăsăturilor esenţiale ale infracţiunilor de:

1. evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin 1 lit b) şi c) din Legea 241/02005
2. spălare bani, prev. de art. 29 alin 1 lit a) şi c) Legea 656/2002
3. delapidare, prev. de art. 295 C.pen., rap la art. 308 alin. 1 C.pen.

 

          8.6.3. În data de 19.10.2016, în mod formal, abia după 416 de zile de la data ordonanţei PJS2 din 19.10.2016, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a dispus începerea urmăririi penale numai pentru infracţiunea de spălare a banilor, deşi avea obligaţia să verifice într-un timp rezonabil şi să constate că actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, că nu exista vreunul dintre cazurile de împiedicare a exercitării acţiunii penale, prev. de art. 16 alin.1 C.pr.pen.

Activitatea formală a PT Cluj, cu privire la cauzele vizând funcţionarii Farmec SA, este relevată şi de împrejurarea că nu au fost efectuate acte de urmărire penală în dosarul nr. 297/P/2016 într-un interval de timp de 740 zile de la data de 16.05.2016, deşi m-am prezentat la Parchet şi am solicitat procurorului de caz să fiu audiat, însă acesta a refuzat audierea subsemnatului parte vătămată. In dosar nu au fost administrate probele cu inscrisuri care contribuie la aflarea adevarului.

          8.7. PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PITEŞTI

          În dosarul nr. 3680/P/2017, doamna Doina Lăcrămioara Popa, procurorul de caz al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, a încuviinţat cererea de probe din data de 06.11.2017 (a se vedea anexa 125), prin ordonanţa din 08.11.2017 (a se vedea anexa 126), procurorul considerând că „având în vederea cererea formulată, se constată că proba cu înscrisuri este temeinică şi utilă cauzei, sens în care se va admite solicitarea”.

Faţă de împrejurarea că deşi art. 303 alin 2 cod pr. penala stabileste ca „Dispoziţiile date de procuror în legătură cu efectuarea actelor de cercetare penală sunt obligatorii şi prioritare …”, ofiterii de caz nu au solicitat inscrisurile-probe în dosar de la Farmec SA. În data de 28.02.2018 am trimis o plângere la Parchet (a se vedea anexa 127) iar in data de 06.03.2018 procurorul de caz mi-a comunicat ordonanţa de respingere a plângerii (a se vedea anexa 128). După 170 zile de la data Ordonanţei procurorului din 08.11.2017 nici poliţistul şi nici procurorul nu au solicitat societăţii Farmec SA fie aduse la dosar probele, în ciuda dispozițiilor imperative ale art. 303 alin 2 cod pr. penala, nu exclud o înţelegere cu persoanele care deţin probele care să aibă ca rezultat ignorarea dispozitiilor maai sus mentionate.

Faţă de faptul că experţii contabili Mirela Pintea, Marcel Vulpoi şi Ioan Culda mi-au vătămat interesele legitime şi mi-au produs un prejudiciu patrimonial, ca urmare a faptului că au prezentat o expertiza cu concluzii care nu corespund realităţii, rezultă că doar înscrisurile cerute de subsemnatul şi incuvinţate de procuror ca probe, pot să contribuie la soluţionarea faptei de mărturie mincinoasă (art. 273 indice 2 cod penal).

Faţă de faptulcă falsul în declaraţii oficiale (art. 326 C.p.)săvarsit prin constatarile nereale ale expertizei a produs consecinţe juridice favorabile funcţionarilor de la Farmec SA şi avand in vedere ca acest fals va putea fi dovedit doar pe baza aceloraşi probe care au fost dispuse de procuror prin Ordonanta din 8.11.2017,este rezonabil sa presupun că ceva sau cineva a intervenit pentru a bloca depunerea la dosar a acestor probe pe care procurorul de caz le-a apreciat că sunt concludente .

          8.8. PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BUFTEA.

          Dosarul penal cu numar unic. 4354/P/2009 nu a fost solutionat de catre Parchetul Buftea si nu a primit niciun raspuns nici dupa 10 ani

Ca urmare a sesizarii parchetului de catre Garda Financiara, Comisariatul General (cisteste si sesizarea Garzii din anexa 343) si a plangerii companiei Prestige cu privire la neinregistrarea in contabilitate a unui numar de 137 facturi de catre compania Carrefour dupa ce a fuzionat prin absorbtie cu compania Artima.

Firma Prestige a platit companiei Carrefour echivalentul a peste 500.000 Euro, sub forma de taxe de raft pentru un numar mare de produse. Ulterior compania Carrefour a refuzat sa mai vanda produsele.

Firma Prestige a platit companiei Artima, echivalent in lei a peste 100.000 euro. Dupa fuziunea prin absorbtie a companiei Artima de catre Carrefour, magazinele Artima devenind „Carrefour Expres”, compania Carrefour a refuzat sa mai transmita comenzi firmei Prestige, nu a inregistrat in contabilitate un numar de 137 de facturi care au fost emise de Prestige si nu le-a achitat. Garda a constatat prin control fiscal ca facturile nu au inregistrate in contabilitate (a se vedea anexa 343), a sesizat Parchetul dar ancheta penala nu a existat. Ulterior, Carrefour a transferat firmei Prestige doar o parte din bani.

Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia controalelor anuale, a lasat neobservat ca dosarul penal nr. 4354/P/2009 este in nelucrare la parchetul Buftea.

Cu ocazia deplasarii subsemnatului la politia Ilfov, seful Serviciului Investigatii Fraude m-a intrebat: „daca eu stiu cine este Carrefour..?”


8.9. INSPECŢIA JUDICIARĂ DIN CADRUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

          A. Inspecţia judiciară a ignorat nerespectarea de către magistraţi a dispoziţiilor legale care reglementează procesul civil şi penal, în cauzele ce au vizat ori au ca obiect acţiuni de fraudare statului, a societăţii Farmec şi a subsemnatului.

Parchetele şi instanţele de judecată au rolul stabilit prin lege să sancţioneze derapajele de la lege produse în societatea civilă, însă în fapt, instituţiile judiciare au validat încălcarea legii de către funcţionari din alte instituţii, prin nesoluţionarea sesizărilor, a plângerilor şi a cererilor sau prin soluţionări formale. Deşi potrivt art 133 alin 1 din Constituţia României

Deşi “Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei”, din perspectiva rapoartelor anuale de inspecţie judiciară şi a REZOLUŢIILOR prin care s-a realizat soluţionarea formală a unor sesizări, se poate observa că, în fapt, INSPECŢIA JUDICIARĂ din cadrul CSM, prin modul de soluţionare al plângerilor îşi manifesta neputinţa şi îşi dovedeşte inutilitatea faţă de abuzurile magistraţilor, tolerând încălcarea legii de către instituţiile judiciare din România.

Spre exemplu, inspecţia judiciară din cadrul CSM a acceptat încălcarea legii şi a unor drepturi fundamentale de către magistraţi, cu ocazia soluţionării sau nesoluţionării următoarelor sesizări ale subsemnatului şi a societăţilor Prestige şi Galic:

          1) În data de 24.10.2017, am înregistrat la inspecţia judiciară din CSM plângerea cu nr 7671 (a se vedea anexa 129) cu privire la refuzul DNA de a înregistra ca dosar penal şi a acorda număr cu indicativ “P” sesizărilor subsemnatului, DGA-MAI şi ale Antifrauda ANAF, de a efectua cercetări penale şi de a îmi răspunde la cereri, iar, urmare a acestei situaţii, am formulat solicitarea de a mi se comunica de către Inspecţia Judiciară aceste date, cerere înregistrată sub nr. 7672/24.10.2017.

În data de 02.02.2018, am primit rezoluţia de clasare nr 7672/IJ/1619/DIP/2017 din 09.01.2018, semnată Inspector şef, dr. Lucian Netejoru, şi procuror inspector, Cornel Ioana, vădit netemeinica şi nelegala, în raport de faptul că petiţia subsemnatului menţionată mai sus se referă la faptul că DNA nu a dat număr cu indicativ “P” la sesizarea din 16.02.2016 (a se vedea anexa 86) şi completarea din data 07.07.2016 ( a se vedea anexa 130), la plângerea şi denunţul din 01.08.2017 (a se vedea anexa 94) şi la cererea în probaţiune nr. 16272 din 20.10.2017 (a se vedea anexa 95), deşi cu privire la aceleaşi fapte a fost sesizată şi de către DGA-MAI, prin adresele nr 544748/17.12.2014 şi 758034/09.05.2016 (a se vedea anexa 131), dar şi de către DGA – Antifrauda din cadrul ANAF, potrivit adresei 36202/24.11.2016 (a se vedea anexa 132), însă nici una dintre aceste sesizări nu a primit număr cu indicativ “P” şi nu au fost efectuate cercetări penale, deşi vizează aceeaşi FRAUDĂ a bugetului de stat, a societăţii Farmec şi a subsemnatului, cu un prejudiciu total de peste 276.000.000 lei.

Aceste documente constituie acte de sesizare a organelor de urmărire penală şi au fost întocmite cu respectarea cerinţelor prevăzute la art 288 – 290 cpp, astfel că Direcţia Naţională Anticorupţie ar fi trebuit să le dea numere cu indicativ “P” şi să procedeze conform art. 305 şi următoarele C.pr.pen., obligaţie prevăzută de art 110 din Regulamentul de Funcţionare al DNA şi de art 129 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, dar încălcată de către DNA şi tolerata de Inspecţia Judiciară din Cadrul CSM.

Rezoluţia procurorului inspector Cornel Ioana, practic validează ca legală atitudinea şi activitatea procurorilor DNA de a nu acorda număr unic şi de a nu efectua cercetări penale, faţă de menţiunea că: “Cu referire la lucrarea nr. 175/VIII-1/2016 ce are ca obiect sesizarea petentului cu privire la mecanismul de fraudare a Bugetului de Stat şi a patrimoniului SC Farmec SA Cluj ce decurge din achiziţiile de alcool în regim de scutire de accize, aceasta se afla în lucru pe rolul secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, urmând ca după finalizarea verificărilor să i se comunice Soluţia adoptată” şi faţă de faptul că înregistrarea unei plângeri/denunţ ca şi “LUCRARE” nu este prevăzută în codul de procedura penală, procurorul de caz şi procurorul inspector adăugând la lege.

Astfel, se constată că Rezoluţia inspecţiei judiciare NU ANALIZEAZĂ DELOC cererea şi plângerea mea privind verificarea şi comunicarea către mine a numărului unic al dosarului de urmărire penală şi este vădit netemeinică, în condiţiile în care, în cazul inexistenţei numărului unic de înregistrare pentru sesizările privind fapte de natură penală, conform art 45 lit c) din Legea 317/2004, trebuia “să dispună începerea cercetării disciplinare prealabile” şi să efectueze această cercetare faţă de procurorii vinovaţi de nerespectarea dispoziţiilor legale.

          2) În data de 24.10.2017, cu nr. 7672/IJ/2017, am înregistrat la inspecţia judiciară CSM plângerea împotriva judecătorilor şi procurorilor care au încălcat procedurile legale, situaţie care a contribuit la încălcarea dreptului la un proces echitabil (a se vedea anexa 133), plângere la care am ataşat documentul (a se vedea anexa 77) comunicat în data de 17.10.2017 către mai multe persoane din instituţii, ONG-uri şi presa.

În data de 15.11.2017 CSM – Inspecţia Judiciară mi-a comunicat soluţia de clasare a plângerii prin Rezoluţia (a se vedea anexa 134) semnată de către Alin Bogdan Alexandru, cu motivarea că nu a fost semnată şi recomandarea să formulez o nouă plângere, în condiţiile art 10 din Regulamentul privind Normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie de către Inspecţie Judiciară, reţinând eronat că plângerea nu a fost semnată, deşi se poate observa cu uşurinţă că este semnată (a se vedea anexa 133).

În plus, având în vedere aspectele grave privind un mod de funcţionare controlat şi dirijat al proceselor civile şi penale ca urmare a încălcării repetate a procedurilor legale care reglementează modul de desfăşurare a unui proces echitabil, Inspecţia judiciară nu şi-a îndeplinit obligaţia să se sesizeze din oficiu, conform art 74 lit e) din Legea 317/2004, potrivit căruia „verifică sesizările adresate Inspecţiei Judiciare sau se sesizează din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor, procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi a magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ori în legătură cu încălcarea obligaţiilor profesionale ale acestora;”

          3) În data de 11.12.2014, am înregistrat la Inspecţia Judiciară CSM plângerea cu nr 27254 (a se vedea anexa 135) prin care am sesizat următoarele încălcări ale legii de către Alexandra Carmen Lancranjan, procuror cu delegaţie la PTB, Alexandru Georgescu, prim procuror al PTB, şi Tiberiu Nitu, procuror general al PICCJ, referitor la dosarul 3164/P/2012 al PTB:

             3.1) dispariţia unui număr de mii de probe de la dosarul penal sus menţionat (a se vedea anexa 105 – cerere întregire), respectiv înscrisuri care nu au fost aduse înapoi la dosar şi nu au fost avute în vedere la soluţia de clasare dată prin ordonanţa din 13.01.2015 de către procurorul A.C. Lancranjan (a se vedea anexa 104). Cererea de întregire a dosarului (a se vedea anexa 105) nu a avut niciun rezultat,intrucat procurorul A.C. Lancranjan, prim-procurorul Alexandru Georgescu şi procurorii din cadrul PICCJ (a se vedea anexa 76 – cererea către PICCJ din 01.08.2014) nu au dispus aducerea la dosar a miilor de probe dispărute, urmarind menţinerea soluţiei de clasare, deşi aceasta este nelegala, în lipsa miilor de probe dispărute din dosar.

             3.2) în aceeaşi plângere am sesizat inspecţia judiciară şi cu privire la următoarele abateri săvârşite de către procurori:

– primul procuror al PJS2, la acea dată, a trecut nejustificat dosarul de la procurorul Octavian Tiba la un alt procuror, în contextul în care procurorul de caz a solicitat informaţii utile cauzei penale, de la Direcţia Vamală.

– procurorul A.C. Lăncrănjan a urmat dosarul Farmec la două parchete diferite, dosarul fiind trecut la două parchete de la procurorii titulari la procurorul A.C. Lăncrănjan, care a dispus Soluţia de clasare, fără soluţionarea cererilor în dosar şi fără efectuarea unei urmăriri penale complete, ignorând chiar şi faptele funcţionarilor vamali evidenţiate în Raportul Curţii de Conturi din anul 2013.

– procurorul A.C. Lăncrănjan a ignorat şi alte aspecte esenţiale în stabilirea adevărului în cauză, respectiv faptul că expertiza nu a fost întocmită de expertul desemnat, ci de către expertul parte al Farmec SA, prin autor Anca Budeanu (a se vedea anexa 119 – rădăcina electronică), salariat al Cabinetului de Expertiză Vulpoi&Toader Management, în condiţiile intervenţiei poliţistului Cătălin Ciongaru de a fi realizată fără documentele de ieşire din gestiune cerute de experţi prin cererile de documente din 21.03., 10.04, 27.05, 08.07, 01.08, 05.08.2013 (a se vedea anexa 109.1, anexa 109.2, anexa 109.3, anexa 109.4), dar şi faptul că, şi în aceste condiţii de efectuare nelegală a expertizei, expertul numit Mândru Gheorghe şi expertul Farmec Vulpoi Marcel confirmă lipsa denaturantului în alcoolul achioziţionat în regim de scutire de accize, contrar art. 200 Cod fiscal, iar opinia expertului Violeta Radu evidenţiazăun prejudiciu de 8.280.667,26 euro.

Inspecţia Judiciară s-a comportat ca şi când nu ar fi citit plângerea subsemnatului:

– rezoluţia nu reţine şi nu analizează în nici un mod sesizarea mea privind dispariţia de la dosar a unui număr de mii de probe de la dosarul 3164, încălcare a legii faţă de care procurorul A.C. Lăncrănjan, primul procuror al PTB şi procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ (a se vedea anexa 76 – plângere către PICCJ din 04.08.2014) – nu au dispus măsura legală.

– în acest mod, inspectorul judiciar, fără nume, care a pronunţat rezoluţia inspecţiei judiciare nr.5600/IJ//1460/DIP din 20.01.2015 (anexa 136), cât şi inspectorul şef Rica Vasiliu CRAVELOS, au încălcat ei înşişi Legea penală deoarece, potrivit art 291 cod pr. Penală, aveau obligaţia să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru că urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă (mii de înscrisuri) lipsă de la dosar să nu dispară definitiv, având în vedere că prin sesizarea mea au luat cunostiinta de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

          4) În data de 11.12.2014, am înregistrat la Inspecţia Judiciară plângerea cu nr 1/27253/11.12.2014 (a se vedea anexa 137) privind nerespectarea procedurilor în dosarul civil nr. 3414/1285/2011 al Tribunalului Specializat Cluj, prezidat de către Flavius Motu, nasul lui Ani Cristian – director la Farmec SA, în sensul că dosarul a fost repartizat cu încălcarea procedurii prevăzute la art 83 din Hotărârea CSM 387/2005, respectiv nu a fost repartizat în aceeaşi zi în care a intrat la instanţă, pentru că dosarul să fie repartizat judecătorului Oros Voichita Laura, magistrat care a primit de la Farmec SA un premiu unic în valoare de 10.000 lei (a se vedea anexa 138 – declaraţia de avere), iar ulterior a respins cererile mele de probe în dosar.

Inspecţia judiciară, prin rezoluţia care nu menţionează numele inspectorului judiciar, ci doar o semnătură (a se vedea anexa 139), nu soluţionează nici încălcarea procedurii de repartizare a dosarului în aceeaşi zi cu data intrării acestuia la instanţă, având drept consecinţă repartizarea acestuia unei anumite persoane, şi nici celalalte abateri de la procedura legală, care dispune ca judecătorul să depună toate diligenţele pentru aflarea adevărului în orice dosar, conform art 129 alin 5 C.pr.civ. anterior.

          5) În data de 11.12.2014, am înregistrat la Inspecţia Judiciară din CSM plângerea înregistrată cu nr 1/07252 (a se vedea anexa 140) cu privire la încălcarea legii în dosarul penal nr. 2485/300/2011 al Judecătoriei Sector 2 Bucureşti prin care am sesizat următoarele:

             (a) încălcarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarului în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la art. 139 din Legea 304/2004 şi art. 98 din Hotărârea CSM 387/2005, care trebuiesc respectate pe tot parcursul desfăşurării procesului.

             (b) judecătorul Florentina Ivancioiu a tergiversat redactarea sentinţei o perioadă de 363 zile, încălcând dispoziţiile prevăzute la art. 406 C.pr.pen., care prevăd obligaţia motivării hotărârii în termen de 30 zile de la pronunţare.

Rezoluţia Inspecţiei Judiciare nr 5599/IJ/4311/DIJ/2014 (a se vedea anexa 141) dispune clasarea plângerii, printr-un judecător inspector care nu şi-a menţionat numele, cu motivarea ca după intrarea în concediu de creştere copil a titularului completului, colegiul de conducere a pronunţat hotărârea 43/29.11.2012, în sensul că la dosar să intre judecătorii de permanenţă, respectiv Alina Guluţanu şi Marian Virgil Moise, prin rotaţie. Începând cu termenul din febriarie 2012 judecătorul Ivancioiu Florentina a devenit titularul completului de judecată, aşa cum a stabilit colegiul de conducerea prin hotărârea nr 7/06.02.2013, judecător care a şi soluţionat cauza la 23.12.2013. În legătură cu termenul de redactare a sentinţei după 363 de zile de la pronunţare, inspecţia judiciară reţine că situaţia este justificată de concurenţa unor factori obiectivi ce ţin de complexitatea cauzelor şi volumul mare de activitate.

Prin urmare, vă rog să observaţi că inspecţia judiciară a tolerat faptul că dosarul penal nr. 2485/300/2011 a fost repartizat unui judecător de permanenţă, încălcându-se principiul continuităţii, doar în scopul de a se obţine timpul necesar pentru a fi adus magistratul Florentina Ivancioiu de la Judecătoria Constanţa, căreia să îi fie repartizat dosarul, cu încălcarea dispoziţiei prev de art. 139 din Legea 304/2004^[15] privind obligaţia repartizării aleatorii până la soluţionarea dosarului, cu rezultatul adoptării unei soluţii nelegale şi netemeinice de achitare a administratorilor Farmec SA cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu în formă agravanta, prin care mi-au fost vătămate interesele legale, s-a diminuat fraudulos procentul meu deţinut legal din capitalul social al societăţii Farmec de la 34.5% la 8%, am fost privat de încasarea dividendelor care mi se cuvin în valoare de aproximativ 2.000.000 de euro, dar şi cu consecinţa tergiversării judecăţii cauzei, ca urmare a motivării sentinţei după 363 de zile şi nu în termenul de 30 de zile prevăzutde Codul de procedura penală.

          6) În legătură cu acelaşi dosar 2485/300/2011 s-au produs nereguli procedurale asemănătoare şi la Curtea de Apel Bucureşti, cu privire la care am solicitat Ministerului Justiţiei, Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în material răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor şi Serviciul Profesii Juridice Conexe, să sesizeze inspecţia judiciară cu privire la încălcarea principiului continuităţii prevăzut de art 11 din Legea 304/2004^[16](a se vedea anexa 142)

Au fost încălcate şi dispoziţiile art. 52 şi art. 139 din Legea 304/2004^[17], în sensul că nu s-a urmărit asigurarea continuităţii completului de judecata la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, întrucât dosarul 2485/300/2011 a fost repartizat spre soluţionare completului compus din magistraţii Cristiu Ninu Luminiţa şi Lupaşcu Dan, astfel cum rezultă din încheierea de şedinţa din 17.03.2015, şi a fost instrumentat de completul respectiv până la termenul din 23.02.2016, când a fost trecut la completul de judecată compus din magistraţii Bădescu Irina Raluca şi Strâmb Codruţa.

Dacă schimbarea din complet a judecătorului Dan Lupaşcu se justifica prin pensionarea acestuia, schimbarea judecătorului Cristiu Ninu Luminiţa nu are nicio justificare, fiind încălcate dispoziţiile legale sus menţionate privind continuitatea în soluţionarea dosarului, deoarece acest magistrat a continuat să îşi desfăşoarea activitate în cadrul aceleiaşi secţii penale a Curţii de Apel Bucureşti, până în prezent.

Dosarul s-a aflat spre soluţionare la completul Bădescu Irina Raluca – Strâmb Codruţa până la termenul din 19.09.2017, când a fost trecut la completul de judecată compus din magistraţii Luminiţa Cristiu Ninu şi Corina Cornelia Gheorghisan, iar în data de 09.01.2018 s-a schimbat din nou completul de judecată, dosarul 2485/300/2011 revenind iar la completul format din judecătorii Irina Raluca Bădescu şi Codruţa Strâmb.

          7) În data de 21.11.2014 am înregistrat la Inspecţia Judiciară din CSM plângerea cu nr. 1/25596 (a se vedea anexa 143), prin care am sesizat încălcările legii la Curtea de Apel Craiova, în dosarele 7386/1285/2010 şi 1613/54/2014, respectiv:

          (a) repartizarea dosarului 7386/1285/2010 a fost făcută cu încălcarea procedurii prevăzută la art. 93 din Hotărârea CSM 387/2005^[18] privind obligativitatea repartizării dosarului în aceeaşi zi cu data intrării acestuia la instanţă, faţă de împrejurarea că am solicitat date în legătură cu repartizarea dosarului în funcţie de data intrării în instanţă, însă Curtea de Apel Craiova nu ne-a trimis dovezi referitoare la data intrării dosarului la instanţa şi data înregistrării acestuia în registrul general, nici fişa dosarului, nici fişa de repartizare, ci doar ne-a comunicat că nu ni se pot pune la dispoziţie aceste documente, având în vedere că ele se referă şi la alte dosare şi ca dosarul a fost înregistrat la data de 24.01.2014 şi la aceeaşi dată a fost repartizat automat.

Această situaţie justifică pe deplin suspiciunea că încălcarea procedurii repartizării aleatorii a dosarelor au avut drept rezultat ajungerea dosarului la un anumit complet de judecată, format din preşedinte Constantin Popescu şi judecători Mariana Mot şi Sanda Lungu, care, vădit nelegal şi neîntemeiat, a respins excepţia lipsa competentei materiale şi, pe fond, a respins acţiunea subsemnatului.

          (b) în dosarul 1613/54/2014 au fost încălcate procedurile prev de art. 83 şi 93 din Hotărârea CSM 387/2005^[19], cu rezultatul repartizării dosarului la completul de judecată format din magistraţii Ochea Neli, Moleanu Ecaterina, Lotus Gherghina, care au respins cererea de revizuire a subsemnatului, această susţinere fiind îndreptăţită de faptul că am solicitat informaţii în legătură cu repartizarea dosarului în funcţie de data intrării acestuia în instanţă, însă Curtea de Apel Craiova nu ne-a trimis nici extras din registrul general al instanţei, nici fişa dosarului şi nici fişa de repartizare, ci numai o adresă ca nu ne poate pune la dispoziţie aceste documente având în vedere că ele se referă şi la alte dosare, cu menţiunea că dosarul a fost înregistrat la data de 02.10.2014 şi a fost repartizat aleatoriu în data de 03.10.2014 (a se vedea anexa 144).

În legătură cu acest dosar, inspectorul judiciar fără nume menţionează în rezoluţie ca întârzierea cu o zi a repartizării aleatorie este justificată de „staţionarea” dosarului, ca urmare a faptului că dosarul a fost ţinut în mapa pentru a doua zi, conform menţiunii de la pagina 4 ,alin. 2, din rezoluţie.

Or, în contextul în care art. 83 din Hotărârea CSM 387/2005 nu prevede ţinerea la mapa până a doua zi, singurul motiv pentru care dosarul a „staţionat” la mapa este acela de a se aştepta ziua următoare, pentru ca să se realizeze „repartizarea dedicată” la completul de judecată format din magistraţii Ochea Neli, Moleanu Ecaterina, Lotus Gherghina, care să adopte soluţia favorabilă părţii adverse.

          8) În data de 29.03.2016, am înregistrat la Inspecţia Judiciară din CSM plângerea (a se vedea anexa 145) în legătură cu existenţa unor indicii temeinice care evidenţiază că cercetarea judecătorească în dosarul nr. 3414/1285/2011 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeş este părtinitoare şi mă prejudiciază, învederând că:

             (a) judecătorul fondului a înlăturat în mod nejustificat proba cu expertiza contabilă, tolerează în mod repetat că cea de a doua expertiză, dispusă în legătură cu legalitatea cvorumului adunării generale de la SC Farmec SA, să se efectueze în lipsa documentelor contabile şi a altor înscrisuri neprezentate de societate, încălcând astfel dispoziţiile legale.

             (b) judecătorul fondului în mod nejustificat şi părtinitor a apreciat că sunt suficiente documente la dosar pentru a se efectua o expertiza temeinică şi se pronunţă o hotărârea, aplicând greşit dispoziţia ICCJ de strămutare a dosarului.

             (c) însăşi ICCJ a încălcat procedura de repartizare aleatorie a dosarelor faţă de cererea de strămutare a dosarului 3414/1285/2011 şi că există legături între persoane din anturajul administratorilor Farmec, persoane din conducerea ICCJ şi CSM, însă, cu toate acestea, plângerea nu a fost analizată şi soluţionata până în prezent, Consiliul Superior al Magistraturii refuzând să dea curs solicitării mele.

          9) Inspecţia Judiciară din cadrul CSM nu mi-a comunicat până în prezent rezoluţiile finale adoptate cu privire la sesizările primite de la Ministerul Justiţiei ca urmare a plângerilor subsemnatului, respectiv:

1. sesizarea nr 45092/19.05.2017 cu privire la care, prin adresa nr. 45092/19.01.2018 (a se vedea anexa 146), am fost informat că Ministerul Justiţiei a înţeles să o trimită la CSM – Inspecţia Judiciară cu privire la încălcarea legii în dosar 3414/1285/2011 de către magistratul Costinel Staiculescu (a se vedea anexa 147 – plângerea subsemnatului către Ministerul Justiţiei)
2. sesizarea din 05.05.2017 cu privire la care, prin adresa nr. 40335/31.01.2018 (a se vedea anexa 148), am fost informat că Ministerul Justiţiei a înţeles să o trimită la CSM – Inspecţia Judiciară cu privire la încălcarea legii în dosar 1129/1285/2016 de către magistratul Flavius Moţu, preşedinte al Tribunalului Specializat Cluj (a se vedea anexa 149– plângerea subsemnatului către Ministerul Justiţiei)
3. sesizarea nr. 63168/15.07.2017, cu privire la care, prin adresa nr.63168/17.08.2016 (a se vedea anexa 150), am fost informat că Ministerul Justiţiei a înţeles să o trimită CSM – Inspecţia Judiciară cu privire la gravele abateri săvârşite la Curtea de Apel Bucuresti vizand inlocurirea completului de judecată în dosar 2485/300/2011, cu încălcarea legii (a se vedea anexa 151 – plângerea subsemnatului către Ministerul Justiţiei).
4. În data de 30.03.2018, Inspectia Judiciara ne comunica rezolutia nr. 7671/IJ/3407/DIJ/2017 (a se vedea anexa 152) ca urmare a plangerii din 17.10.2017 (anexa 77) si plangerea subsemnatului impotriva rezolutiei CSM din 04.05.2018(anexa 153).

          B. Inspecţia judiciară a ignorat, în mod similar, şi încălcarea legii de către magistraţii care au validat abuzurile funcţionarilor Consiliul Concurenţei cu privire la investigaţii selective şi aplicarea discreţionară a amenzilor faţă de anumite firme care au fraudat bugetul şi au depreciat climatul concurenţial şi mediul de afaceri şi de viaţă în România.

          10) Inspecţia Judiciară urmează acelaşi „model” de protecţie a magistraţilor care încalcă Dreptul European, astfel:

             (a) Plângerea Prestige din 12.06.2012 a sesizat următoarele nereguli:

• Încălcarea principiului continuităţii ca urmare a trecerii dosarului 27411/2/2005 de la judecătorul Gheorghe Grecu la judecătorul Magdalena Diana Bulancea, deşi judecătorul Gheorghe Grecu a continuat să funcţioneze la Curtea de Apel până în anul 2010, rezultatul fiind respingerea probelor concludente, admiterea neîntemeiata a excepţiei lipsei de interes invocată din oficiu de către instanţă de judecată şi de către intervenienta Colgate Palmolive şi respingerea pe fond a acţiunii reclamantei Prestige, care a avut ca obiect redeschiderea investigaţiei şi aducerea la îndeplinire a hotărârii Curţii de Apel nr. 302/22.02.2005 privind obligarea pârâtului Consiliul Concurenţei să declanşeze şi să efectueze investigaţia legală pe bază de probe;
• Încălcarea dreptului la apărare al subscrisei Prestige şi ca urmare a împrejurării că a fost împiedicată de judecătorul fondului să ia cunostiinţa de probele cu înscrisuri care au fost încuviinţate de completul de judecată şi au fost depuse la dosar de către Consiliul Concurenţei, sub pretextul că acestea sunt SECRETE (!!??);
• Încălcarea dreptului la apărare al subscrisei Prestige ca urmare a respingerii tuturor probelor solicitate, probe cu înscrisuri, probe cu martori şi cu expertiză, prin care se încalcă dreptul la un proces echitabil, garantat de către Comisia Europeană prin Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene;

             (b) Prin rezoluţia nr. 2295/IJ1797/DIJ/14.09.2012 (a se vedea anexa 154), fără o analiză completă, Inspecţia Judiciară răspunde că modificările completului de judecată s-au realizat cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alin 1 lit b) şi art. 22 alin 1 lit c) şi d) din ROI şi că au fost aprobate prin hotărârile nr.15/11.09.2009 şi nr.41/22.12.2010 ale Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti.

Art. 22 alin 1 lit c) şi d) şi art. 26 lit b) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti reglementează modul în care sunt compuse completele de judecată şi modul în care se pot schimba completele de judecată, situaţia excepţională în care această schimbare este posibilă, cât şi necesitatea aprobării de către colegiul de conducere a acestor schimbări.

Numai că, Inspecţia Judiciară nu a arătat în decizie (a se vedea anexa 154) care a fost situaţia excepţionala care a impus preluarea dosarului de la judecătorul Gheorghe Grecu şi repartizarea cauzei unui judecător nou numit, în condiţiile în care acesta din urmă trebuia să preia doar dosarele judectorului pensionat Carata Glodeanu, în locul căreia a fost numit prin decizia Inspecţiei Judiciare, conform extras:

“Repartizarea doamnei judecător Bulancea Diana Magdalena s-a făcut potrivit Hotărârii nr. 452/12 martie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ulterior eliberării din funcţie, prin pensionare, a judecătorului Carata Glodeanu Constanta Floriana (Decretului Preşedintelui României nr. 52/1 aprilie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 226/7 aprilie 2009.”

În fapt, de la Curtea de Apel Bucureşti a plecat prin pensionare judecătorul Carata Glodeanu, în locul căreia a fost numită Diana Magdalena Bulancea, însă acesteia din urmă i-au fost repartizate spre soluţionare dosarele judecătorului Gheorghe Grecu, printre care era şi dosarul dintre Prestige Trading şi Consiliul Concurenţei privind investigaţia Colgate Palmolive, deşi conform regulamentului de ordine interioară, judecătorului nou numit trebuia să i se repartizeze spre soluţionare dosarele judecătorului pensionat, în locul căruia a fost numită la Curtea de Apel, prin Decizia 452 a Inspecţiei Judiciare din data 12.03.2009, a fost numită la Curtea de Apel.

Înlocuirea nelegală a judecătorului titular Gheorghe Grecu cu judecătorul Magdalena Bulancea a fost făcută de CSM cu REZULTATUL de a mi se respinge probele în cauză, de a ne încălca dreptul la apărare prin invocarea unor înscrisuri faţă de care nu ne-am putut apăra şi faţă de care nici nu avem convingerea că, în realitate, înscrisurile „SECRETE” au existat la dosar.

În realitate nu au existat la dosar înscrisurile în legătură cu care judecătorul Magdalena Bulancea a menţionat că sunt „secrete” (a se vedea anexa 155 – încheierea), acest magistrat a creat aparenta unor „PROBE” în dosar pentru a justifica pronunţarea unei hotărâri, care este nelegală şi netemeinică, deoarece a fost dispusă cu încălcarea dreptului la apărare şi încălcarea principiului oralităţii şi contradictorialităţii, respectiv cu nerespectarea art. 14 alin 5 şi art. 15 v.c.proc.civ, probele din dosar neputând fi secrete faţă de părţile din respectiva cauză, aceasta fiind raţiunea pentru care judecătorul iniţial desemnat a fost înlocuit cu încălcarea legii.

• Inspecţia Judiciară reţine în mod eronat că noi am pus în discuţie soluţia pronunţată, care este supusă căilor de atac, şi nicidecum încălcările de procedura ale completului de judecată, respectiv nerespectările dreptului la apărare şi modalitatea nelegală de administrare a probelor, astfel încât a refuzat să efectueze orice verificări.

          (11) Plângerea înregistrată cu nr. 16845/12.06.2012 (a se vedea anexa 156) NU a fost soluţionată până în prezent de către Inspecţia Judiciară;

În legătură cu această petiţie, în cadrul completării din data de 11 mai 2012 la plângerea adresată Comisiei Europeană, am anexat plângerea subscrisei Prestige adresată Inspecţiei Judiciare în legătură cu care am rugat Comisia Europene să o transmită acestei instituţii naţionale, în vederea exercitării competenţelor de cercetare şi aplicare a măsurilor şi sancţiunilor legale ca urmare a incalcălcării de către Curtea de Apel Bucureşti a principiului continuităţii şi al repartizării aleatorii, dar şi a altor norme procesuale, în dosarul menţionat mai sus.

Considerăm că dacă Inspecţia Judiciară, prin rezoluţia nr. 2295/IJ/1797/DIJ/2012 din data de 14.09.2012 (a se vedea anexa 154) nu ar fi soluţionat formal plângerea cu privire la Curtea de Apel Bucureşti – care a înlocuit NEJUSTIFICAT un judecător în dosar, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 11 şi art. 139 din Legea nr.304/2004, şi care atrage de la sine încălcarea nejustificată a principiului continuităţii şi principiului repartizării aleatorii, dar şi a altor drepturi procesuale şi norme de drept, cu consecinţa nerespectării dreptului proprietăţii al reclamantei Prestige şi a dreptului la un proces echitabil, s-ar fi evitat pronunţarea sentinţei nr 4229/25.06.2012, vădit ilegală şi neteinică, prin care s-a dispus, conform extras:

“Admite excepţia lipsei de interes a reclamantei SC PRESTIGE TRADING SRL în ceea ce priveşte capătul de cerere din acţiune referitor la obligarea pârâtului CONSILIUL CONCURENŢEI la redeschiderea investigaţiei în legătură cu pretinsă nerespectare de către SC COLGATE PALMOLIVE SRL a prevederilor art.5 alin.(1) lit.a) şi d), art.6 lit.a), b), c), g) din legea nr.21/1996, invocată de către intervenienta în interes propriu SC COLGATE PALMOLIVE SRL. Respinge acest capăt de cerere, ca rămas fără interes.”

          9. MINISTERUL JUSTIŢIEI

          Vă rog să observaţi lipsa de reacţie şi transparentă a Ministrului Justiţiei, într-o perioadă de timp rezonabilă, care să contribuie la remedierea derapajelor şi la respectarea dreptului la un proces echitabil care să protejeze proprietatea, faţă de sesizările subsemnatului cu privire la încălcarea legii de către judecători, procurori şi experţi judiciari, având în vedere următoarele considerente:

          1) În data de 26.05.2016 am înregistrat la Ministerul Justiţiei plângerea nr. 47913 (a se vedea anexa 157), referitor la repartizarea dosarelor la diferite instanţe, fără răspuns din partea Ministerului Justiţiei.

În dosarele 155/1285/2013, 659/1/2013, 5136/1/2012, 8167/1/2011, 1312/1/2015, 7386/1285/2010, 1613/54/2014, am cerut instanţelor, respectiv ICCJ, Tribunalului Alba, Tribunalului Satu Mare, Curţii de Apel Oradea, Tribunalului Mehedinţi şi Curţii de Apel Craiova să ne comunice dovada repartizării dosarelor către completele de judecată, însă instanţele nu ne-au răspuns, astfel că am sesizat Ministerului Justiţiei să solicite instanţelor să ne respecte acest drept legitim şi să ne comunice dovadă de repartizare a dosarelor la instanţe în aceeiaşi zi cu data intrării, cu extrase din registrul olograf de ieşire şi de intrare al fiecărui dosar la instanţă care să poată dovedi că repartizarea dosarelor s-a făcut conform legii.

          2) În data de 15.07.2016 am înregistrat la Ministerul Justiţiei plângerea nr. 63168 (a se vedea anexa 150), prin care am solicitat doamnului Ministru că, în calitatea de membru CSM, să sesize inspecţia judiciară cu privire la gravele abateri săvârşite la Curtea de Apel Bucureşti vizând înlocuirea completului de judecată în dosarul 2485/300/2011 cu încălcarea dispoziţiilor legale privind continuitatea completelor de judecată şi încălcarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie a dosarelor pe toată durata desfăşurării procesului penal, în raport de următoarele aspecte:

• la termenul din 23.03.2016, completul de judecată format judecătorii Luminiţa Cristiu Ninu şi Dan Lupaşcu a fos înlocuit cu judecătorii Bădescu Irina Raluca şi Strâmb Codruta, iar dacă a fost firească înlocuirea judecătorului Dan Lupaşcu, ca urmare a pensionării, nu a avut nici o justificare şi înlocuirea judecătorului Cristiu Ninu Luminiţa
• judecătorul Strâmb Codruţa provine de la Tribunalul Satu Mare, instanţă cu privire la care există indicii că reprezentanţii societăţii Farmec au întreprins măsuri de “STIMULARE” pentru obţinerea unor soluţii favorabile în dosarele având ca obiect litigii comerciale cu subsemnatul, conform înregistrării convorbirilor telefonice dintre Turdean Liviu şi Pântea Petru Iacob, interceptate legal în dosarul penal nr. 3164/P/2012.

Ministerul Justiţiei mi-a comunicat că o copie a Memoriului a fost transmisă comisiei pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinarea a judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului de Justiţie, (însă nu am primit niciun răspuns pana in prezent?!)

          3) În data de 16.02.2017 am înregistrat la Ministerul Justiţiei plângerea cu nr. 14563 (a se vedea anexa 158) cu privire la încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează procesul civil de către judecătorul Cristina Roxana Bărăila de la Tribunalul Specializat Argeş, fără a primi vreun RĂSPUNS din partea Ministerului Justiţiei, deşi am sesizat abateri grave ale magistratului, respectiv:

• judecătorul a respins obiecţiunile depuse de subsemnatul ignorând faptul că am prezentat numeroase dovezi că expertiza nu reflectă realitatea şi că, în lipsa registrelor prevăzute de lege în Hotarea 885/1995 şi art. 177 Legea 31/1990, expertiza nu poate fi întocmita, mai ales că însăşi instanţă a dispus ca aceste registre să fie depuse la dosar, însă pârâta Farmec nu s-a conformat dispoziţiilor magistratului şi nu a depus la dosar registrul acţiunilor, iar registrul acţionarilor nu conţine vărsămintele, contrar disp prev la art. 177 alin 1 din Legea 31/1990
• judecătorul a dispus, la termenul din 22.06.2016, ca expertul cauzei să facă dovadă că toate actele au intrat în posesia şi a experţilor parte, conform extras: “….în măsura în care opinia experţilor parte nu se afla în acel dosar, experta cauzei să facă dovadă că toate actele au intrat în posesia şi a experţilor parte”.
• judecătorul a menţionat în încheierea din 06.12.2016 (a se vedea anexa 159) ca expertul numit a avut în vedere registrul acţiunilor, iar societatea parată precizează, conform încheierilor instanţei de judecată, că nu are registrul acţionarilor.

          4) În data de 05.05.2017 am înregistrat la Ministerul Justiţiei plângerea prin care am solicitat să exercite acţiunea disciplinară împotrivajudecătorului Moţu Flauvius, preşedintele Tribunalului Specializat Cluj, având în vedere legăturile acestuia cu CSM, deoarece este expert care funcţionează în cadrul acestei instituţii şi am îndoieli cu privire la imparţialitatea Inspecţiei judiciare în activitatea de cercetare a abaterilor disciplinare ale acestuia, având în vedere următoarele aspecte sesizate:

• Moţu Flavius a săvârşit mai multe abateri disciplinare, deoarece, în calitatea sa de preşedinte de instanţă, şi-a folosit poziţia pentru a rezolva problemele directorilor de la Farmec SA, cu care sunt în stare de litigiu, în dosarele aflate pe rolul instanţei pe care o conducea la acea dată, având în vedere că susnumitul este nasul lui Ani Cristian, director la societatea parată Farmec SA, ceea ce, în contextul refuzului acestui magistrat de a se abţine de la judecarea litigiilor dintre subsemnatul şi Farmec SA, îndreptăţeşte îndoială cu privire la imparţialitatea sa în soluţionarea acestor căuşe
• acelaşi magistrat, deşi a avut cunoştinţă că un judecător din cadul Tribunalului pe care îl conduce a primit suma de 10.000 lei de la partea adversă, respectiv de la Farmec SA, a menţinut judecătorul în completul de judecată care a judecat cauza civilă în care parata era societatea de la care primise suma de bani.

Prin adresele nr. 40335/26.01.2017 şi nr. 40579/26.01.2017, Ministerul Justiţiei mi-a comunicat că sesizarea mea a fost trimisă la Inspecţia judiciară fără să mi se comunice ce a constatat Ministerul Justiţiei – Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în material răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, să exercite acţiunea disciplinară potrivit art 44 alin. 3 din Legea 317 /2004, şi nu Inspecţia Judiciară. (????)

          5) În data de 19.05.2017 am înregistrat la Ministerul Justitiei plângerea nr.45092, prin care am solicitat să se exercite acţiunea disciplinară împotriva judecătorului Staiculescu Costinel de la Tribunalul Specializat Argeş, în temeiul art 44 alin 3 din Legea 314/2004, având în vedere următoarele motive:

• existenţa suspiciunii cu privire la motivul şi legalitatea transferului judecătorului Staiculescu Costinel la Tribunalul Specializat Argeş, în condiţiile în care acesta a manifestat o grabă nejustificată în soluţionarea dosarului 3414/1285/2011, în sensul că a judecat şi a respins toate cererile depuse în dosar la numai 5 zile după transferul la această instanţă, perioadă de timp în care, în mod evident, nu ar fi avut timpul necesar să studieze dosarul şi aceste cereri;
• nerespectarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie a dosarului la completul de judecată compus din judecătorul Staiculescu Costinel, în condiţiile existenţei unor îndoieli justificate cu privire la imparţialitatea acestuia.

Deşi am formulat această plângere tocmai datorită modului în care Inspecţia Judiciară din CSM îşi exercită atribuţiile în legătură cu sesizările subsemnatului privind abaterile de la lege ale unor magistraţi care judecă litigiile cu Farmec SA, prin adresa nr. 45092/19.01.2018, Ministerul Justiţie mi-a comunicat că a înţeles să trimită sesizarea mea tocmai Inspecţiei Judiciare din CSM (a se vedea anexa 146), iar până la această dată, aşa cum era previzibil, CSM nu mi-a comunicat rezultatul cercetărilor efectuate.

          6) În data de 20.02.2018 am înregistrat la Ministerul Justiţiei cererea cu nr. 16269 (a se vedea anexa 160), prin care am solicitat să îmi fie comunicat actul de sesizare transmis către Inspecţia Judiciară a CSM de către Ministerul Justiţiei, care conţine constatările acestei instituţii cu privire la fiecare din cele trei cazuri ataşate (a se vedea anexa 161) precum şi adresele sau rezoluţiile de răspuns primite de la Inspecţia Judiciară de către Ministerul Justiţiei, având în vedere că adresele din datele de 14.12.2016, 30.01.2018, 19.01.2018 (a se vedea anexa 162) prin care acest minister îmi comunică faptul că a fost sesizată Inspecţia Judiciară a CSM în urma petiţiilor subsemnatului

Ministerul Justiţiei a soluţionat o parte din plângerile subsemnatului cu întârziere mare şi nu ne-a comunicat constatările cu privire la încălcarea legii de către instanţe, judecători şi experţi.

          7) În data de 28.02.2018 am transmis pe email la Ministerul Justiţiei plângerea (a se vedea anexa 163) referitor la abaterile expertului Marilena Ghiţă în dosar 1514/1285/2012 la Tribunalul Constanta (?).

          10. INSTANŢELE DE JUDECATĂ

În perioada 2005-2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus strămutarea unui număr de 38 de dosare ca urmare a cererilor subsemnatului, deoarece a constatat existenţa unor influenţe la mai multe instanţe de judecata din Cluj şi din ţară. Dacă până în anul 2012 instanţele de judecată au admis prin hotărâri judecătoreşti irevocabile un număr de 34 acţiuni promovate de subsemnatul, dintr-un total de 43 de procese privind hotărâri ilegale ale funcţionarilor de la Farmec SA, ulterior, TOATE ACŢIUNILE AFLATE PE ROLUL INSTANŢELOR AU FOST RESPINSE, deşi instanţele au avut de dezlegat acţiuni în anulare cu acelaşi obiect, ceea ce, în contextul datelor şi informaţiilor publice, justifică aprecierea cu privire la existenţa unei justiţii selective, controlată şi dirijată în mod sistemic de ofiţeri de informaţii, foşti sau actuali, care au un interes personal în anumite operaţiuni ilicite şi de fraudare a statului.

          10.1. ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

          A. Încălcarea legii şi a Dreptului European la ICCJ, privind fraudele de la Farmec SA         

1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a repartizat anumitor complete de judecată patru cereri de strămutare a dosarului civil nr. 3414/1285/2011, cu nerespectarea procedurilor de repartizare a dosarului in aceeasi zi cu data intrarii dosarului la instanta prevazut de art. 83 si 93 din Hotararea CSM nr. 387/2005 si art. 11 si 139 din Legea 304/2004, cu scopul şi rezultatul că dosarul să fie strămutat de la Tribunalul Specializat Cluj la Tribunalul Specializat Argeş şi repartizat spre judecare preşedintelui Tribunalului, doamna Ruxandra Ionescu, cu încălcarea dispoziţiilor de repartizare în aceeaşi zi cu data intrării dosarului la instanţă.În fapt a fost o „EXECUŢIE” a mea, îndeplinirea unor ordine şi înţelegeri extrajudiciare, nu a existat un proces civil în limitele legii şi sub imperiul dispoziţiei prevăzute la art. 129 alin 5 C.pr.civ.vechi[20]privind obligaţia judecătorilor să contribuie la aflarea adevărului. Scopul şi rezultatul urmărit a fost protejarea intereselor funcţionarilor de la Farmec SA de a nu se afla adevărul despre faptul că un număr din acţiuni nu au fost subscrise şi nu au fost achitate de acţionari şi despre fraudele societăţii şi a bugetului de stat. „EXECUŢIA” mea în dosarul nr. 3414/1285/2011 a coincis cu vătămarea intereselor mele legitime garantate de lege şi Dreptul European şi prejudicierea patrimonială cu suma de 75.680 lei, contravaloarea unei expertize semnată de Mirela Pintea, Marcel Vulpoi şi Ioan Culda, care nu reflectă realitatea în timp ce experţii parte ai reclamantului Violeta Radu şi Elena Văduva nu au putut să-şi întocmească opinia pentru că nu au primit documentele de la Farmec, chiar şi după ce Tribunalul Specializat Argeş a amendat societatea şi a obligat-o la transmiterea documentelor în format electronic şi au întocmit o Notă justificativa faţă de imposibilitatea semnării raportului de expertiză şi a formulării opiniei separate (a se vede anexa 164).

Astfel,

          În urma cererilor subsemnatului din 28.06.2017 şi 02.08.2017, ICCJ nu ne-a comunicat cu extras din registrul general al instanţei data intrării cererilor la instanţă, data repartizării aleatorie a dosarului cu extras din sistemul ECRIS.

În legătură cu dosarul 3414/1285/2011 au fost formulate trei cereri de strămutare de către subsemnatul, ca urmare a motivelor de bănuială legitima care decurg din împrejurarea ca magistratul Oros Voichita Laura a primit suma de 10.000 lei de la societate sub formă de premiu unic, iar domnul Flavius Iancu Moţu este preşedintele instanţei şi NASUL lui Ani Cristian unul dintre directorii societăţii.

• Prima cerere de strămutare a dosarului 3414/1285/2011 a subsemnatului în dosarul nr. 8167/1/2011 al ICCJ, complet de judecată compus din doamnele judecător Moglan Raluca, Nestor Beatrice, Susanu Rodica (a se vedea anexa 165);
• A doua cerere de strămutare a dosarului 3414/1285/2011 a subsemnatului în dosarul nr. 5136/1/2012, complet de judecată compus din doamnele judecător: Curelea Lavinia, Nicolae Adina, Tarcea Iulia (a se vedea anexa 166);
• A treia cerere de strămutare a dosarului 3414/1285/2011 a subsemnatului în dosarul nr. 659/1/2013, complet de judecată compus din doamnele judecător: Susanu Rodica, Floarea Elena, Aurelia Rusu (a se vedea anexa 167).

Cele trei cereri de strămutare ale subsemnatului au avut motive diferite

• Farmec SA a formulat o singură cerere de strămutare (a patra din dos. nr. 3414/1285/2011), după ce trei cereri, menționate mai sus, fuseseră respinse, cerere care a fost admisă (în dosarul ICCJ nr. 1312/1/2015 de completul de judecată format din domnii judecători: Constantin Brânzan, Marian Buda, Voicheci Eugenia) deşi nu conţine motive de bănuială legitimă (a se vedea anexa 168).

Din perspectiva considerentelor de mai sus, în mod legitim, mi se accentuează suspiciunea că mutarea dosarului civil 3414/1285/2011 de la Tribunalul Specializat Cluj în jurisdicţia Curţii de Apel Piteşti, în data de 29.04.2015, de către completul de judecată compus din magistraţii VOICHECI EUGENIA, Constantin Brânzan, Marian Buda, a fost efectuată în scopul ca în dosar să se respingă toate cererilor de probe, să se înlăture proba cu expertiza privind descărcarea de gestiune, în curs de efectuare, să se pronunţe hotărâri favorabile administratorilor societăţii pe acţiuni, cu încălcarea dreptului la apărare, a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate, dosarul fiind trimis spre judecată la instanţe din Piteşti, având în vedere că acestea sunt favorabile societăţii Farmec SA.

Completul caruia i-a fost repartizata cererea de stramutare cu nerespectarea simultana a dispozitiilor prevazute la art. 83 si 93 din Hotararea CSM 387/2005 si art. 11 si 139 din legea 304/2004, din perspectiva faptului ca ICCJ nu a dovedit cu inscrisuri (a se vedea anexa 169 – adresele primite de la ICCJ) ca urmare a petitiilor subsemnatului (a se vedea anexa 170) cu privire la data intrarii si introducerii dosarului in sistemul ECRIS in aceeasi zi cu data intrarii la instanta a celor patru cereri de stramutare mentionate mai sus

          B. Încălcarea Legii şi a Dreptului European la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind protejarea practicilor anticoncurenţiale,

faţă de care am înregistrat un prejudiciu patrimonial, iar dreptul de proprietate a fost încălcat.

          2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,a blocat autoritatea Consiliului Concurenţei de a efectua investigaţii, în cazul Colgate Palmolive clienţii şi concurenţii săi, care a fost deschis prin ordinul 36/2007 al Consiliului Concurenţei, iar prin decizia ICCJ nr. 2502/12.05.2009 acest ordin a fost anulat (a se vedea anexa 171), în condiţiile în care Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa 1634/28.05.2008 (a se vedea anexa 172), a respins cererea Colgate Palmolive de a obliga Consiliul Concurentei să închidă investigaţia.

Completul de judecată a fost format din judecătorii Camelia Bratu, Adriana Deneş şi Dana Iarina Vartires, aceasta din urmă fiind membru al Colegiului director al Şcolii Româno-Americane ASEBUS (conform extras – a se vedea anexa 173.1, anexa 173.2), împrejurare care nu exclude o legătură de interes de natură să contribuie la vicierea deciziei nr. 2502/12.05.2009 a ICCJ, într-un sens favorabil firmei Colgate Palmolive.

          3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încălcat dreptul la apărare al subscrisei Prestige, principiul oralităţii şi al contradictorialităţii, prin decizia nr. 2576/17.05.2007 (a se vedea anexa 174) în contextul în care petenta nu a avut cunoştinţă de realitatea şi conţinutul probelor din dosar, cu scopul şi rezultatul de a respinge recursul Prestige.

Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Prestige având ca obiect obligarea paratului Consiliul Concurentei să declanşeze investigaţie în cazul Kraft Foods România (în prezent Mondelez România) pentru fapte anticoncurenţiale dovedite cu probe.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie respinge recursul reclamantei PRESTIGE, deşi societatea a învederat, prin Notele de concluzii, nerespectarea flagrantă a normelor procedurale şi îngrădirea dreptului sau la apărare, ca urmare a imposibilităţii de a lua cunoştinţă de toate probele dosarului, inclusiv faptul că se pronunţă o hotărâre judecătorească fără ca PRESTIGE să cunoască probele existente în dosar, ceea ce încalcă principiul contradictorialităţii, al oralităţii, ceea ce conduce la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti cu încălcarea dreptului la apărare al reclamantei PRESTIGE.

Prin respingerea acţiunii PRESTIGE, instanţele de judecată au validat refuzul Consiliului Concurenţei de a deschide investigaţie în cazul Kraft Foods şi clienţii săi, însă hotărârile au fost adoptate pe baza unor înscrisuri în legătură cu care s-a pretins că ar fi fost depuse la dosar (?!) de către Consiliul Concurenţei, fără a se permite societăţii reclamante să se convingă că aceste probe au existat în realitate, să ia cunoştinţă de conţinutul inscrisurilor şi să îşi susţină cererea prin probe formulate în raport de aceste înscrisuri, astfel fiind încălcat dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil ale reclamantei Prestige.

Simpla invocare de către Consiliul Concurenţei în faţa instanţelor de fond şi de recurs a confidenţialităţii actelor, ca urmare a faptului că societatea Kraft Food le-a apreciat ca fiind confidenţiale, nu este suficientă şi de natură să justifice măsura dispusă de instanţă de a îngrădi dreptul la apărare al reclamantei PRESTIGE faţă de înscrisurile la care nu i s-a permis accesul, cu atât mai mult cu cât s-a recunoscut, în cadrul judecătoresc, faptul că nu era îndeplinită procedura prevăzută de art. 44 alin. (3) din Legea concurenţei privind constatarea secretului ori confidenţialităţii unor documente, date sau informaţii din dosarul cauzei.

          4) Decizia ICCJ nr. 2326/20.05.2014, prin care s-a respins recursul Prestige privind casarea sentinţei Curţii de Apel ce a admis excepţia ridicată din oficiu de către judecătorul fondului referitoare la lipsa de interes a societăţii noastre, Prestige întrucât Consilului Concurenţei nu mai are dreptul de a deschide investigaţie şi de a aplica sancţiunile legale.

Or, în contextul în care paratul Consiliul Concurenţei s-a opus acestei excepţii cu menţiunea că poate să deschidă investigaţie cu verificarea practicilor anticonurentiale care să includă toată perioada până în prezent şi totodată să îndeplinească şi hotărârea instanţei privind deschiderea investigaţiei, instanţă de judecată nu a avut un temei legal să blocheze dreptul şi obligaţia Consiliului Concurenţei stabilită prin lege de a declanşa o investigaţie legală, dar şi prin hotărârea judecătorească privind obligarea Consiliului Concurenţei de către Curtea de Apel să deschidă investigaţie legală, dar neîndeplinită până în prezent.

          10.2. CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

          A. Încălcarea legii la Curtea de Apel Bucureşti în dosare privind fapte de fraudare a societăţii Farmec şi a subsemnatului.

          1) La Judecătoria sector 2 Bucureşti, pentru a pronunţa sentinţa în dosarul penal nr. 2485/300/2011, a fost adus judecătorul Florentina Ivancioiu de la Judecătoria Constantă, căreia i-a fost repartizată cauza cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 11 si art 139 din Legea 304/2004 care reglementează repartizarea aleatorie a dosarului pe toată durata desfăşurării procesului, iar magistratul a dispus o soluţie de achitare şi a motivat sentinţa după un număr de 400 de zile.

La Curtea de Apel Bucureşti, după ce cauza a rămas în pronunţare, în data de 27.05.2015 dosarul 2485/300/2011 a fost repus pe rol, instanţa dispunând din oficiu efectuarea unei expertiza financiar-contabile, însă după această dispoziţie completul de judecată a fost înlocuit de două ori, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 11 şi art 139 din Legea 304/2004 care reglementează principiul continuităţii şi obligarea distributiei aleatorie a dosarului pe durata procesului penal, conform căruia “activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiei în care judecătorul nu poate participa la judecata din motive obiective”.

Înlocuirea completului de judecată a apelului compus din judecătorii Cristiu Ninu Luminiţa şi Lupaşcu Dan cu magistraţii Bădescu Irina Raluca şi Strâmb Codruta s-a făcut cu nerespectarea dispoziţiilor legale prevăzute la art. 11 şi art. 139 din legea 304/2004, care reglementeaza imperativ distributia aleatorie a dosarelor pe toata desfasurarea procesului si continuitatea magistratilor in dosar. Inlocuirea ambilor judecători nu se justifică şi nu este obiectivă, din perspectiva împrejurării că magistratul Cristiu Ninu Luminiţa a fost înlocuită deşi a continuat să funcţioneze ca judecător în cadrul aceleiaşi secţii penale a Curţii de Apel Bucureşti.

Înlocuirea a doua oară a completului de judecată, la termenul din data de 19.09.2017, s-a făcut din nou cu încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează principiul continuităţii şi repartizării aleatorii a dosarelor, completul de judecată format din Bădescu Irina Raluca şi Strâmb Codruţa fiind înlocuit cu completul format Cristiu Ninu Luminiţa şi Gheorghisan Corina Cornelia.

          2) La Curtea de Apel Bucuresti, dosarul nr. 30272 a fost repartizat completului de judecata compus din Francesca Vasile, Adriana Bajan si Iuliana Ciolca care au respins recursul subsemnatului si au pronuntat hotararea de achitare doar pentru fapta penala care la acea data nu a intervenit prescriptia, prin decizia 52 din ..01.2011. Dosarul a fost repartizat completului de judecata mentionat mai sus, cu nerespectarea dispozitiei prevazute la art. 11 si 139 din legea 304/2004. Procesul penal a durat 11 ani, situatie care a condus la interventia prescriptiei privind doar fapte penale iar pentru fapte de abuz in serviciu in forma agravanta, magistratii mentionati mai sus au pronuntat solutia de achitare pentru fapte in legatura cu care nu a intervenit prescriptia la acea data. Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea dreptului subsemnatului la un proces echitabil şi a obligat România la plata sumei de 5.000 lei, în dosarul 28962/2004.

          B. Încălcarea legii de către Curtea de Apel Bucureşti privind protejarea practicilor anticoncurenţiale şi neîndeplinirea până în prezent de către Consiliul Concurenţei şi de către Curtea de Apel Bucureşti a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

          (1) Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa nr. 4229/25.06.2012 (a se vedea anexa 176), a respins acţiunea reclamantei Prestige Trading în contradictoriu cu Consiliul Concurenţei, hotărâre dispusă în condiţiile în care:

          (2) Curtea de Apel, în timpul desfăşurării procesului, a încălcat dispoziţiile care reglementează principiul continuităţii, deoarece în data de 18 iunie 2012 a trecut nejustificat dosarul civil nr. 27411/2/2005 de la judecătorul Gheorghe Grecu la judecătorul Magdalena Diana Bulancea, cu toate că judecătorul Gheorghe Grecu a continuat să activeze în cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ.

          (3) Curtea de Apel Bucureşti a aplicat greşit hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 452/12.07.2009 (a se vedea anexa 177) prin care s-a dispus transferul magistratului Diana Magdalena Bulancea de la Iaşi la Bucureşti, în locul magistratului Carata Glodeanu, ca urmare a pensionării, iar nu în locul magistratului Gheorghe Grecu, astfel că repartizarea dosarelor de la judecătorul Gheorghe Grecu la judecătorul Diana Magdalena Bulancea s-a făcut cu încălcarea deciziei CSM şi a art. 11 şi art. 139 din Legea 304/2004, care reglementează principiul continuităţii şi al repartizării aleatorie.

          (4) Curtea de Apel Bucureşti a încălcat principiul oralităţii şi al contradictorialităţii deoarece a pronunţat hotărârea pe baza unor probe pe care reclamanta Prestige nu le cunoaşte. Probele în dosar au fost considerate „secrete” faţă de reclamanta şi au fost prezentate instanţei la cererea mea de către paratul Consiliul Concurenţei în legătură cu care Curtea a apreciat că sunt probe concludente.

Faţă de aceasta împrejurare, Curtea de Apel Bucureşti a încălcat dreptul la apărare al reclamantului.

          (5) Curtea de Apel Bucureşti nu a dispus masuri legale in dosarul civil nr. 27411/2/2005 pentru aducerea la îndeplinire a hotărârii definitivă şi irevocabila nr. 302 a Curţii de Apel Bucureşti (a se vedea anexa 4) şi decizia nr. 37 irevocabilă a ICCJ (a se vedea anexa 5), care dispun Consiliului Concurentei să deschidă investigaţie şi să cerceteze aspectele de nelegalitate menţionate de către Prestige în plângerea către Consiliul Concurenţei, deoarece nu a soluţionat petitul acţiunii reclamantei care se referă la obligarea pârâtului Consiliului Concurenţei să redeschidă investigaţie, să îndeplinească hotărârea Curţii de Apel menţionată mai sus şi să cerceteze faptele anticoncurenţiale menţionate în plângerea Prestige către Consiliul Concurenţei.

Prin sentinţa nr. 302 a Curţii de Apel Bucureşti se constată refuzul nejustificat al Consiliului Concurenţei de a deschide investigaţia legală, conform extras:

“Curtea constată că prezenta acţiune în contencios administrativ este admisibila potrivit art. 1 din legea nr. 29/1990 şi art. 52 din Constituţia Ramaniei, reclamata invocând un refuz nejustificat de rezolvare a plângerii sale, prin admiterea acesteia numai în parte, cu privire la anumite practici anticoncurenţiale şi la o anumită perioadă analizată”

“Curtea constată că prin plângerea înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RS – 198/08.09.2004, reclamanta a solicitat declanşarea unei investigaţii prin care să se verifice încălcarea dispoziţiilor art. 5 şi 6 din Legea nr. 21/1996 de către SC Colgate Palmolive Ramania SRL, prin recurgerea la practici anticoncurenţiale şi abuz de poziţie dominantă pe pieţele produselor livrate de acesta, cu referire la contractele încheiate între…..”

          (6) Curtea de Apel Bucureşti, prin judecătorul Magdalena Bulancea, a propus din oficiu, iar apărătorul Colgate Palmolive a îmbrăţişat excepţia lipsei de interes a Consiliului Concurenţei de a aplica amenzi, chiar în contextul în care apărătorul Consiliului Concurenţei s-a opus acestei excepţii, cu menţiunea că este de acord să facă analiza faptelor anticoncurenţiale în formă continuata până în prezent.

Respingerea acţiunii prin sentinţa nr. 4229/25.06.2012 (a se vedea anexa 176), prin admiterea excepţiei ridicate din oficiu, este nelegală şi netemeinică (a se vedea anexa 178 – Note scrise ale Consiliului Concurentei şi anexa 179– Note scrise ale Prestige) şi a adus o gravă vătămare intereselor legitime ale reclamantei Prestige, precum şi încălcarea dreptului de proprietate, care nu a fost protejat de un proces echitabil, întrucât nu s-a permis Consiliului Concurenţei să deschidă investigaţie legală, să cerceteze ceea ce Curtea a dispus anterior prin decizie irevocabilă şi nu s-a îndeplinit până în prezent, respectiv faptele anticoncurenţiale, împiedicând Prestige să promoveze la instanţă cerere în pretenţii pentru reparaţia prejudiciilor şi a vătămărilor care au fost produse în urma acestor practici anticoncurenţiale.

          10.3. TRIBUNALUL BUCUREŞTI

          A. Încălcarea legii la Tribunalul Bucureşti, cu consecinţa protejării fraudelor de la Farmec SA

          1) Soluţia de menţinere a ordonanţei de clasare emisă de procurorul Alexandra Carmen Lancranjan privind fapta de evaziune fiscala la Farmec SA, pronunţată de Tribunalul Bucuresti in dosarul penal 12283/3/2016, este nelegala si netemeinica, întrucât a fost adoptată numai pe baza a 2 volume din dosarul de urmărire penală, în condiţiile în care acesta era compus din 53 de volume (a se vedea anexa 40 – adresa parchetului care evidentiaza ca dosarul nr. 14382/P/2010 contine 53 volume), iar subsemnatul, la termenul din 14.09.2016, am transmis instanţei cererea de repunere pe rol pentru reîntregirea dosarului, ignorată de judecătorul Mihai Valentin, ca şi dispoziţia magistratului ce a condus anterior completul de judecată, respectiv Elena Popescu, care, la termenul de judecata din 22.06.2016, a decis solicitarea de la Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti a întregului dosar de urmarire penala (a se vedea anexa 180). Dosarul penal nr 12283/3/2016 dintre ANAF, în calitate de parte vatamata, si functionarii Farmec SA, în calitate de intimati inculpati, a fost repartizat judecatorului Mihai Valentin cu incalcarea procedurii prevazuta la art 11 si art. 139 din Legea 304/2004 care reglementeaza distributia aleatorie a dosarului pe parcursul desfasurarii procesului.

          2) Dosarul penal 30272/3/2007 Tribunalul Bucuresti a fost repartizat dupa o asteptare de trei saptamani (a se vedea anexa 181 – adresa raspuns de la Tribunal), cu incalcarea procedurii prevăzute la art 93 din Hotararea CSM 387/2005 privind repartizarea in aceeasi zi cu data intrarii dosarului la instanta.

          B. Încalcarea legii la Tribunalul Bucuresti in dosarul 23011/299/2007 prin mentinerea ordonantei de scoatere de sub urmarire penala a presedintelui si a membrilor plenului Consiliului Concurentei, adoptată în dosarul penal nr. 9016/P/2005, care a fost preluat de la parchetul competent prin decizia procurorului general de la acel moment, Laura Codruta Kovesi (a se vedea anexa 85 – rezolutia de preluare a dosarului a doamnei Laura Codruta Kovesi) şi a fost inchis fără se efectua vreun act de urmarire penala de către PÎCCJ, deşi începerea urmăririi penale a fost dispusa la PJS2 ca urmare e concluziile expertizei prin care se constata un prejudiciu de 2.100.000 lei.

Dosarul penal 23011/299/2007 a fost repartizat cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304 privind distributia aleatorie a dosarelor in aceeasi zi cu data intrarii pe rolul instanţei de judecată, prevazuta la art 83 si 93 din Hotararea CSM 387/2005, completului de judecata compus din magistraţii Voica Valerica – presedinte, Alexandru Niculina si Daniel Gradinaru.

          10.4. JUDECATORIA SECTOR 1 BUCURESTI

          Doua dosare diferite, dar cu miza mare si interes personal a unor ofiteri de informaţii, au fost repartizate aceluiasi magistrat Georgiana Tudor cu incalcarea procedurii de distributie aleatorie prevazute de art. 11 si 139 din Legea 304/2004, in cazul dosarului penal 17522/299/2005, si celei prevazute de art. 83 si 93 din Hotararea CSM 387/2005, în cazul dosarului 23011/299/2007.

1. Dosarul penal nr 17522/299/2005, avand inculpati functionari de la Farmec SA care au fost trimisi in judecata prin rechizitoriul intocmit de catre Parchetul General (a se vedea anexa 182.1, anexa 182.2) pentru mai multe fapte la legea privind capitalul social al societatii si refuzul administratorilor privind inscrierea in registrul actionarilor a unui numar de 90.000 actiuni, a fost repartizat judecatorului Mariana Constantinescu, iar după 9 termene, la 17.04.2006, acesta afost inlocuit de magistratul Georgiana Tudor, cu incalcarea dispozitiei prevazuta de art.11 şi art. 139 din Legea 304/2004 referitoare la repartizarea aleatorie a dosarelor pe toată durata procesului.
   Urmare cererii privind modul de repartizare a dosarului nr. 17522/299/2005 (a se vedea anexa 183), Judecatoria sector 1 nu mi-a facut dovada ca dosarul s-a repartizat aleatoriu, respectiv un extras din registrul general al instanţei, ci mi-a comunicat doar o fisa din care nu rezulta numarul de dosar, iar actele nu sunt certificate pentru conformitate (a se vedea anexa 184).
2. Dosarul penal nr. 23011/299/2007, privind partea vătămată Prestige şi functionari de la Consiliul Concurentei, în calitate de intimati inculpati, şi având ca obiect plangere impotriva ordonantei procurorului de netrimitere în judecată, ca urmare a deciziei Laurei Codruta Kovesi, procuror general al PICCJ, din data de 29.08.2007 (a se vedea anexa 85), de preluare a dosarului şi de închidere a acestuia fără a se efectua vreun act de urmărire penală, deşi motivaţia preluării a „complexitatea dosarului”, a fost repartizat aceluiaşi magistrat Georgiana Tudor, cu încălcarea procedurii de repartizare aleatorie, iar Judecătoria sector 1 nu ne-a comunicat dovezi care să infirme această susţinere.

          10.5. TRIBUNALUL SPECIALIZAT CLUJ

La Tribunalul Specializat Cluj acei magistrati carora, in mod controlat si dirijat, li se incredinteaza cu „grija” cauzele Farmec SA, nu urmaresc realizarea actului de dreptate in limitele legii, ci doar cum sa respinga cererile in dosare. Dreptul meu de proprietate nu este protejat în cadrul unui proces echitabil, hotararile in proces se iau intr-un alt cadru, Constitutia, Legea si Dreptul European raman doar o firava promisiune scrisa in cartile de drept, in cazuri in care anumiti ofiteri de informatii, fosti sau actuali si politicieni au un interes personal, ca urmare a fraudarii societatii Farmec, a bugetului de stat si a subsemnatului.

          Tribunalul Specializat Cluj a fost condus de catre judecatorul Flavius Iancu Motu in perioada dintre 01.01.2012 – 01.01.2018. Magistratul Flavius Motu este NASUL lui Ani Cristian unul dintre directorii de la Farmec SA. In calitate de presedinte al instantei a repartizat dosarele „Farmec” domniei sale sau ANUMITOR colegi subordonati cu nerespectarea procedurii prevazuta la art. 11 si 139 din Legea 304/2004 privind reaprtizarea aleatorie a dosarelor. Obiectivul urmarit cat si rezultatul sunt evidente, respingerea in timpul desfasurarii procesului a cererilor mele si respingerea actiunilor formulate de subsemnatul chiar prin admiterea exceptiei lipsei mele de interes ridicata de catre partea adversa.

          Presedintele Tribunalului Specializat Cluj incepand cu luna ianuarie 2018 este judecatorul Rares Razvan Costea care, in anul 2016, a fost adus cu delegatie si i-a fost repartizat dosarul civil 1021/1285/2016 cu nerespectarea simultana a dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2004.

Ulterior, magistratul Razvan Rares Costea a fost promovat in functia de presedinte la Tribunalul Specializat Cluj in ianuarie 2018.

          Desi art. 57 alin. 6 din Legea 303/2004^[21] permite doar o prelungire a mandatului de sase luni, Razvan Rares Costea a beneficiat deja din partea doamnei Denisa Baldean, presedintele Curtii de Apel Cluj de trei mandate de delegare obtinute cu incalcarea legii. La data delegarii judecatorului Razvan Rares Costea au fost 9 (noua) solicitari de transfer la Tribunalul Specializat Cluj, intre care doamna judecator Ana Aldea, care avea o vechime de judecator de 19 ani in magistratura si domnul Razvan Rares Costea o vechime de judecator doar de 6 ani.

Judecatorul R.R. Costea a fost candidat unic si a dobandit postul de presedinte al Tribunalului Specializat Cluj. La aceasta institutie mai activeaza si alti magistrati priceputi si cu probitate profesionala care nici nu au candidat la postul de presedinte, dar, „intamplator”, nici nu li se mai repartizeaza dosarele Farmec.

Exemplific, doamna magistrat Nicoleta Kosa a incuviintat expertiza in dosarul nr. 1433/1285/2010. Pentru ca functionarii Farmec au constatat ca nu exista o cale de comunicare extrainstitutionala cu doamna magistrat Nicoleta Kosa au depus la dosar cerere de achiesare la motivele de nelegalitate ale reclamantului (a se vedea anexa 243) in vederea renuntarii la proba cu expertiza care s-ar fi efectuat corect pe baza de documente aduse la dosar si nu pe baza de impresii si intelegeri si ulterior sa fie semnata de catre expertul numit. Solutia a fost in consecinta una pozitiva. Alte dosare intre subsemnatul si Farmec SA nici nu s-au mai repartizat doamnei judecator mentionata.

In schimb, judecatorul R.R. Costea a fost adus cu delegatie si i-a fost repartizat dosarul 1021/1285/2016 cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2004 privind repartizarea aleatorie cu rezultatul respingerii cererilor de probe si a respingerii actiunii in anulare a hotararii AGEA din 19.10.2016 de majorare ilegala cu limitarea dreptului subsemnatului de a subscrie noi actiuni si nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 216 si 217 din Legea 31 care reglementeaza conditiile legale privind majorarea cu limitare ! (nu conteaza daca limitarea se face in statut sau cu ocazia hotararii de majorare)

Ulterior judecatorul a fost promovat in functia de presedinte la Tribunalul Specializat Cluj.

La Tribunalul Specializat Cluj a fost pregatita „EXECUTIA” mea in mai multe dosare civile cu o ignorare inspaimantatoare a Legii, fata de abuzurile administratorilor de la Farmec SA, imprejurare fata de care dispozitiile Constitutiei si Dreptului European raman doar o promisiune.

Coincidente sau acte initiate si pregatite in cadrul institutional ?

          1. Judecatorul Flavius Iancu Motu este NASUL unuia dintre directorii de la Farmec SA si in calitate de preasedinte al Tribunalului Specializat Cluj si-a repartizat^[22]dosarul 1129/1285/2016, cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din legea 304/2004, cu rezultatul de a judeca interesele functionarilor de la Farmec SA in conditiile favorabile acestora.

Judecatorul Iancu Flavius Motu, ca urmare a relatiei personale NAS-FIN si de prietenie cu directorul ANI Cristian, membru in conducerea societatii cu care ma aflu in litigiu, persoană care are o contributie determinanta in modul defectuos de desfasurare a activitatii societatii, activitate nelegala care face obiectul prezentei ACTIUNI de atragere a raspunderii persoanelor din conducerea societatii pe actiuni, a incalcat obligatia legala prevazuta la art. 43 alin 2 C.pr.civ de a se abtine stiind ca exista un motiv de incompatibilitate in privinta sa.

          La termenul din 17.05.2017, magistratul Flavius Motu nu s-a abtinut iar un judecator subordonat presedintelui instantei Flavius Motu a respins cererea de recuzare (a se vedea anexa 185).

Din aceasta perspectiva, fiecare dintre noi avem posibilitatea in continuare sa analizam documentele care au facut si vor face obiectul dezbaterilor in cauza si sa stabilim in functie de hotararile care au fost luate la termenele anterioare si care urmeaza sa fie luate la urmatoarele termene in dosar si sa stabilim daca judecatorul Flavius Iancu Motu respinge sau admite cererile in dosar in calitate de NAS al unuia dintre directorii Farmec sau in calitate de magistrat. Admiterea sau respingerea cererilor din dosar au ca rezultat aflarea adevarului in functie de care se pot dispune masuri legale in societatea pe actiuni sau gasirea unor solutii ingenioase care au ca rezultat ascunderea adevarului si continuarea abuzurilor Farmec SA.

          In data de 15.12.2016 a fost inregistrata actiunea 1 (a se vedea anexa 186) iar in data de 11.01.2017 a fost conexata si actiunea 2 (a se vedea anexa 187). Ulterior au fost depuse la dosar inscrisuri in dovedirea actiunii si cererile de probe in data 08.05.2017 (a se vedea anexa 188) si in data 18.09.2017 (a se vedea anexa 189).

          La termenul de judecata din 14.02.2018, judecatorul Flavius Iancu Motu a respins cererea reclamantului prin aparator, de numire a unui curator (a se vedea anexa 190) in conformitate cu dispozitiile legii prevazute la art. 56 alin 2 si art. 58 Cod proc civ.^[23] Incheierile din 22.01.2018, 12.02.2018, 14.05.2018 si 22.05.2018 au fost redactate dupa mai mult de sase luni.

Rezultatul colaborarii dintre avocatul paratei si judecatorul Flavius Iancu Motu este evident si are rezultatul tergiversarii si impiedicarii aflarii adevarului pe baza de inscrisuri care sa fie aduse la dosar dar si blocarii oricarei cai legale de a indrepta o faradelege si de a recupera in contul societatii Farmec prejudiciul creat.

Dispozitia prevazuta la art. 42 alin 1, 2 si 13 cod proc civ^[24] nu a fost respectata de catre magistratul Flavius Iancu Motu (a se vedea anexa 191 – hotararea luata prin incheiere la termenul din 22.01.2018, deoarece a mentinut administrator la Farmec SA pe Horea Turdean in contextul in care Mircea Turdean, fratele si Mihaela Turdean, sotia, au calitatea de parati in actiunea de angajare a raspunderii si recuperarea unor sume de bani in contul societatii pe actiuni. Din nou, prin aceasta dispozitie, judecatorul Flavius Motu a favorizat persoanele parate cu nerespectarea legii, ceea ce este usor de previzionat ca se va intampla si in continuare pe parcursul judecatii.

Astfel, in dosar se tergiverseaza solutionarea cauzei din perspectiva faptului ca desi au trecut doi ani de la data introducerii actiunii la Tribunalul Specializat Cluj, timp in care, in dosar nu au fost solutionate si dispuse cererea de probe cu inscrisuri si cererea de probe cu expertiza, privind aflarea adevarului in cauza, referitor la fraudele functionarilor de la Farmec SA, deoarece in dosar inca se mai oscileaza intre indicatiile, pe care domnul avocat Claudiu Brehar le da instantei la fiecare termen ce sa faca judecatorul si cereri din oficiu ridicate de catre magistrati, care insumate contribuie la nesolutionarea cauzei civile pe baza de inscrisuri, care sa fie aduse la dosar, pentru aflarea adevarului.

          Magistratul Iancu Flavius Motu si-a repartizat dosarul si a suspendat judecata in dosar

          Judecatorul Flavius Iancu Motu avand tripla calitate de presedinte la Tribunalul Specializat Cluj, NAS DE CUNUNIE al lui Ani Cristian (director la Farmec SA, societate parata in dosar), presedinte la colegiu de conducere, si-a repartizat dosarul 1129/1285/2016 a doua zi, fata de data intrarii dosarului la registratura instantei, respectiv actiunea subsemnatului a intrat la instanta in data de 14.12.2016 ora 12.33 (a se vedea anexa 192 – extras transmitere pe email), iar dosarul a fost inregistrat in registrul general la dosare si repartizat in data de 15.12.2016 ora 9.21 (a se vedea anexa 193) documente primite de la instanta.

Astfel, magistratul Flavius Motu, in calitate de presedinte al Tribunalului Specializat de la acea data, si-a repartizat dosarul civil 1129/1285/2016 cu nerespectarea simultana a dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2014^[25], din perspectiva faptului ca dosarul nu a fost repartizat in ziua intrarii la instanta, ci a doua zi. Perioada de asteptare de o zi a avut ca rezultat trecerea timpului necesar pentru ca in acest timp sa fie introduse in sistemul ECRIS alte dosare, iar perceptia mea este ca dosarul Farmec „a asteptat” sa vina randul domnului Flavius Motu pentru a fi introdus in sistemul ECRIS. Cum un astfel de interes nu putea fi al subsemnatului, cred ca nu gresesc sa cred ca modul acesta de repartizare era urmarit de catre partea adversa si ca aceasta are convingerea ca prin ajungerea dosarului pe completul judecatorului Flavius Motu, cererile si actiunea mea urmeaza a fi respinsa sau suspendata judecata.

          La termenul din 22.01.2018 judecatorul fondului a pus in discutie exceptia lipsei de interes care a fost formulata de parata prin intampinare. Aparatorul meu, a depus la dosar la termenul din 02.04.2018 NOTE SCRISE (a se vedea anexa 194) si la termenul din 14.05.2018 NOTE SCRISE in legatura cu exceptia lipsei de interes a reclamantului iar la termenul din 21.05.2018 am depus NOTE SCRISE in legatura cu respingerea cererii de suspendare a judecatii (a se vedea anexa 195). Dar la termenul din 14.05.2018 domnul avocat Claudiu Brehar, avocat al paratei, a convins instanta sa puna in discutie la termenul de judecata din 14.05.2018 cererea suspendarii judecatii, chiar daca reclamantul si-a dovedit interesul nascut, legitim, chiar si dovedit.

Prin hotararea data in sedinta publica (a se vedea anexa 196 – extras portal), judecatorul Flavius Motu a suspendat judecata in dosar ; incheierea a fost redactata dupa 6 (sase) luni, desi am prezentat informatiile cerute de magistrat in ultima nota scrisa la termenul din 26.06.2017 (a se vedea anexa 196)

          2. Nici dosarul 1021/1285/2016 nu a beneficiat de o distributie aleatorie ci de o distributie dirijata unui anumit judecator.

          Dosarul a fost repartizat judecatorului Razvan Rares Costea de catre judecatorul Flavius Motu, NASUL^[26] lui Cristian ANI (persoana importanta in procesul decizional al FARMEC SA), cu nerespectarea cumulativa a dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din Legea 303/2004, fiecare din dispozitii contribuind la desfasurarea unui proces echitabil.

Astfel, dosarul 1021/1285/2016 a intrat la instanta in ziua de 11.11.2016 la ora 13.42 (a se vedea anexa 197 – extras transmitere prin email) si a fost introdus in sistemul Ecris a doua zi, cu nerespectarea procedurii prevazute la art. 11 si 139 din Legea 303/2004

Perioada de asteptare de o zi a avut ca rezultat trecerea timpului necesar ca in sistemul ECRIS sa fie introduse alte dosare care au intrat la instanta dupa data si ora la care a intrat actiunea introduse de mine in 11.11.2016 ora 13.42.

In aceste conditii nu putem vorbi de o distributie aleatorie a dosarului ci doar de o introducere controlata si dirijata in sistemul ECRIS a dosarului 1021/1285/2016.

In dosarul 1021/1285/2016 am aratat aceste nereguli si indoieli privind impartialitatea judecatorului R.R Costea insa aceasta nu s-a situat pe o pozitie echidistanta in sensul ca nu s-a abtinut, iar cererea mea de recuzare (a se vedea anexa 198) a fost respinsa de catre un judecator subordonat al dansului, ceea ce era de asteptat.

Judecatorul a respins in dosar toate exceptiile, toate cererile de probe si inscrisuri proba cu expertiza contabila, toate acestea fiind evident utile si concludente in solutionarea cauzei, dorind sa judece cat mai repede cererea mea de anulare a unei hotarari ilegale de majorare a capitalului social al Farmec SA din 19.10.2016. Este inadmisibila graba cu care domnul judecator doreste sa treaca la o analiza de suprafata a valabilitatii unui act juridic extrem de important pentru Farmec SA si actionarii sai: majorarea capitalului social prin emiterea a 1.000.000 de actiuni, majorare care s-a efectuat cu incalcarea art. 216 si art. 217 din Legea 31/1990^[27] si a art 33 alin 4 din Directiva a doua a Cosiliului Europei din 2012, care interzice explicit limitarea dreptului de preferinta in statutul societatii pe actiuni, conform extras:

„Dreptul de preempțiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv.…..”

Dosarul are obiect actiunea de anulare a Hotararii AGEA din 19.10.2016 privind majorarea ilegala la un pret de 2,5 lei per actiune, pret de emisiune subevaluat de peste 30 de ori, creind un prejudiciu societatii de peste 161.000.000 lei iar subsemnatului un prejudiciu de peste 50.000.000 lei prin impiedicarea participarii la majorarea de capital social. Actiunea in anulare (a se vedea anexa 199) a Hotararii AGEA de majorare cu 1.000.000 actiuni la pretul de 2.5 lei/actiune, conform prospectului de emisiune privind hotararea AGEA din 19.10.2016 (a se vedea anexa 200). Or, in acest context, faptul ca presedintele Curtii de Apel Cluj, doamna Denisa Baldean a adus cu delegatie judecatorul Razvan Rares Costea la Tribunalul Specializat Cluj cu consecinta directa a implicarii judecatorului in dosarul 1021/1285/2016, nu poate fi intamplatoare.

Respingerea si ignorarea probelor care au fost cerute in cauza de catre judecatorul R.R. Costea

• Judecatorul a respins cererile de probe cu inscrisuri si proba cu expertiza
• Judecatorul in cauza a considerat necesar sa verifice realitatea cvorumului prezentat de Farmec in tabelul de prezenta si a incuviintat PROBA IN DOSAR sa fie adus la dosar registrul actionarilor, sens in care prin adresa care a fost emisa la 20.09.2017 (a se vedea anexa 344), prin care Tribunalul a solicitat de la Registrul Miorita SA un extras din registrul actionarilor paratei, care sa contina informatiile prevazute la art. 177 alin 1 lit a) din Legea 31/1990.

Registrul Miorita nu a prezentat registrul actionarilor cerut de instanta care sa contina conform art. 177 din legea 31, actionarii si varsamintele actionarilor in contul actiunilor (a se vedea anexa 345 – adresa de raspuns de la Registrul Miorita). Registrul Miorita SA apartine numitului Mirel Borodi. Farmec a transferat 45.000.000 catre firma care apartine fratelui sau Marcel Borodi (citeste si despre Borodi, cap VI, pct 13.2).

Judecatorul Costea a renuntat tacit la aceasta proba care ar fi avut rolul sa evidentieze realitatea cvorumului prezentat de Farmec in procesul verbal al sedintei AGA din 19.10.2016 si nelegitimitatea persoanelor care sunt mentionate de Farmec in tabelul de prezenta cu ocazia Hotararii din 19.10.2016 prin prisma faptului ca nu exista dovada ca persoanele mentionate in registrul actiunilor au efectuat platile in contul actiunilor.

Prin sentinta 1191 din 27.06.2018 redactata in septembrie 2018, judecatorul R.R. Costea a respins actiunea in anulare, ignorand NOTELE scrise ale aparatorului reclamantului (a se vedea anexa) si REPLICA (a se vedea anexa) la concluziile scrise formulate de parata.

          In concluzie acesta nu este un proces ci o „EXECUTIE”, deoarece nu putem sa disociem legatura de cauzalitate dintre respingerea actiunii de catre judecatorul Costea si urmatoarele considerente care au prefigurat hotararea de respingere data prin sentinta 1191/27.06.2018, care a fost luata intr-un alt cadru cu doi ani inainte.

1. aducerea cu delegatie de catre doamna Denisa Baldean, presedintele Curtii de apel Cluj, a judecatorului R.R. Costea, de la un alt Tribunal
2. nerespectarea legii de catre presedintele Curtii de apel ca urmare a acordarii trei mandate de delegare a judecatorului R. R. Costea in timp ce legea permite doar doua mandate de delegare
3. preferarea de catre Denisa Baldean a judecatorului R.R. Costea, cu experienta de magistrat de 6 ani fata de alti judecatori care aveau expertienta de 19 ani
4. repartizarea dosarului 1021/1285/2016 cu preferinta judecatorului R.R. Costea cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din legea 304/2004 privind distributia aleatorie a dosarelor, cu rezultatul respingerii actiunii prin sentinta 1191

Prin sentinta 1191 din 2018 judecatorul RR Costea a respins actiunea in anulare a hotararii Agea de majorare a capitalului social la Farmec SA cu 1.000.000 actiuni din 19.10.2016

Hotararea a fost propusa si dispusa de catre administratorii Turdean si Pantea in folosul acestora la pretul per actiune de 2.5 lei, pret subevaluat de peste 30 de ori fara de valoarea contabila, cu limitarea subsemnatului de a subscrie actiuni, cu nerespectarea art. 216 si 217 din Legea 31/1990 si a art 29 din a Doua directiva a Consiliului Europei care interzice limitarea in statutul societatii. Hotararea a fost ilegala deoarece nu au fost respectate dispozitiile Legii 31 mentionate mai sus, respectiv in cazul limitarii dreptului de a subscrie al subsemnatului, prin prospectul de emisiune. Citeste si prospectul de emisiune – anexa 200. Societatea ar fi trebuit sa aiba un cvorum de trei patrimi din capitalul social subscris, un raport al administratorilor care sa prezinte pretul per actiune iar limitarea dreptului de preferinta sa fie ridicata prin hotararea administratorilor (art. 217 legea 31)

In mod surprinzator, judecatorul R.R. Costea retine la pagina 23 din sentinta ca „procedura de subscriere a noilor actiuni nu contine masuri de ridicare sau limitare a dreptului de preferinta al reclamantului”

Mentionez ca la data de 19.10.2016 detineam un numar de 272.318 actiuni inregistrate in registrul actionarilor iar pragul de limitare in statutul Farmec era la 190.000 de actiuni.

Or, potrivit prospectului de emisiune subsemnatul aveam voie sa subscriu din noua majorare, pana la maxima de 190.000 de actiuni, conform extras din prospectul de emisiune:

„numarul de actiuni noi ce pot fi subscrise in cadrul exercitarii dreptului de preferinta se va calcula respectand cele mentionate mai sus si prevederile art 8 alin 6 din Actul Constitutiv al societatii prin care se stabileste ca un actionar nu va putea detine mai mult de 190.000 de actiuni ale societatii”

Alin 2 de la pagina 2 si alin 1 de la pagina 3 din procedura de subscriere (anexa 200) a actiunilor reglementeaza explicit ca actiunile subscrise peste limita de 190.000 de actiuni nu se aloca. O alta limitare expresa a dreptului de preferinta al actionarilor este art 216, 217 din Legea 31/1990^[28] armonizat cu prevederile art 29 alin 4 din a doua directiva a Consiliului Europei^[29] care reglementeaza ca Dreptul de preemtiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau act constitutiv.

Ca urmare a nerespectarii Legii, a fost produs societatii un prejudiciu de peste 16.000.000 euro, subsemnatului un prejudiciu de peste 5.500.000 euro iar actiunile emise cu nerespectarea legii au fost efectuate in folosul persoanelor Turdean si Pantea.

5. respingerea cererilor de probe si ignorarea probei care a fost considerata de catre magistrat, concludenta si utila cauzei

6. judecatorul RR Costea a respins actiunea subsemnatului ca efect al admiterii exceptiei puterii de lucru judecat privind interzicerea pragului de limitare in statutul Farmec, dar a luat in consideratie doar hotarari judecatoresti favorabile partii adverse cu intentia si rezultatul de a favoriza partea adversa si a ignorat hotarari judecatoresti cu putere de lucru judecat privind hotarari AGA de majorare a capitalului scoial cu limitarea dreptului de a subscrie a subsemnatului si hotararea AGEA privind pragul de limitare in statut (a se vedea anexa 348 – sentinta 53/2009 si anexa 349 – decizia 36/2010 a Curtii de Apel Galati)

Astfel, sentinta 53/2009 a Tribunalului Cluj referitor la anularea AGEA din 27.09 si 06.12.2007 evidentiaza la pagina 12:

“Un alt motiv de nulitate absoluta al hotararilor atacate, apreciate ca intemeiat de catre instanta, il reprezinta incalcarea dispozitiilor imperative ale art. 216 si 217 din Legea 31/1990. Astfel textele de lege mentionate precizeaza “actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda” respectiv: “dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor”.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare al valorii de emisiune al actiunilor”

“Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand ¾ din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti”

“In mod corect a sesizat reclamantul faptul ca dispozitia din legea societatiilor comerciale este reiterata in art. 29 alin 4 din A doua directive a consiliului din 13.12.1976 care stabileste ca “dreptul de preemtiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv. Cu toate acestea, adunarea generala poate decide cu privire la aceasta. Organul de administrare sau conducere trebuie sa prezinte acestei adunari un raport scris motivand limitarea sau retragerea dreptului de preemtiune, justificand dreptului de emisiune propus”

“Instanta constata ca dreptul de preferinta apare astfel intr-un raport special – gen dreptul de preemtiune (drept individual care permite titularului sa isi manifeste o prima obtiune), avand o functie egalitara, tinzand sa mentina un anumit status quo intre actionari ”

“Fata de natura imperativa a acestor dispozitii, rezulta ca limitarea sau eliminarea dreptului de preemtiune se poate face numai pe baza unei hotarari a adunarii generale extraordinare. Faptul ca decizia limitarii dreptului de preferinta este una extaordinara este sublinat si de cvorumul impus pentru validitatea unei astfel de hotarari (hotararea va fi valabil luata numai cu prezenta actionarilor reprezentand ¾ din capitalul social subscris cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti)

“In speta majorarea de capital atacata s-a efectuat in conditiile limitarii dreptului de preferinta al actionarilor (existand un prag superior de 280.000 de actiuni care puteau fi detinute de un actionar) fara ca sa fie indeplinite conditiile imperative al art. 217 din LSC (raport scris al CA, justificarea pretului de emisiune si cvorumul de ¾)”

          Decizia 36/11.05.2010 a Curtii de Apel Galati referitor la anularea AGEA 27.09.2007 si 06.12.2007:

Pagina 4, 5: “Apelul nu este fondat. Nici motivul de apel referitor la gresita apreciere a Tribunalului ca au fost incalcate dispozitiile art. 216 si 217 din Legea mentionata mai sus, nu este intemeiat.

Fata de continutul art. 216 “actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda”; art. 217 alin 1: “dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea Adunarii Generale Extraordinare a actionarilor”, alin 2: “consiliul de administratia, respectiv directoratul, va pune la dispozitia adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor”, alin (3) “Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand ¾ din capitalul social subscris, cu majoraritate votului actionarilor prezenti” si de textul art. 29 alin 4 din a doua directiva a Consiliului din 13.12.1976 care stabileste ca: “dreptul de preemtiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv”. Cu toate acestea adunarea generala poate decide cu privire la aceasta. Organul de administrare sau conducere trebuie sa prezinte acestei adunari un raport scris, motivand limitarea sau retragerea dreptului de preemtiune, justificand pretul de emisiune propus”, rezulta ca limitarea sau retragerea dreptului de preemtiune se poate face numai pe baza unei hotarari a adunarii generale extraordinare, cu un cvorum reprezentand ¾ din capitalul subscris, in baza unui raport al consiliului de administratie care sa motiveze aceasta decizie sis a justifice pretul de emisiune propus (adica valoarea nominala a actiunilor plus o prima de emisiune, care sa egalizeze drepturile actionarilor lipsiti de dreptul de preemtiune cu cele ale actionarilor carora li s-a permis sa participe la majorare), altfel spus, o majorare de capital efectuata in conditiile limitarii sau eliminarii dreptului de preemtiune nu se poate face decat cu prima de emsiune”

‘’Curtea retine ca hotararile atacate, prin care a fost eliminat dreptul de preemtiune prin limitarea numarului de actiuni detinute de un actionar, nu indeplineste niciuna dintre aceste conditii, cvorumul la sedinta din 27.09.2007 fiiind de 67.43% iar la sedinta din 06.12.2007 fiind de 69.19% inferior celui legal. Respinge apelul declarat de Farmec”

In fine, oricata staruinta ar fi manifestat judecatorul R.R. Costea, pentru a crea aparenta unei legalitati privind motivarea sentintei 1191/27.06.2018 de respingere a actiunii subsemnatului, sunt doua aspecte juridice care nu pot fi depasite

• majorarea cu 1.000.000 de actiuni s-a desfasurat cu limitarea dreptului subsemnatului de a subscribe noi actiuni la un prag de limitare de 190.000 de actiuni mentionat ilegal in statutul Farmec, in timp ce subsemnatul detinea legal 272.000 actiuni, iar in acest caz, judecatorul nu a sanctionat nerespectarea de catre Farmec SA a dispozitiilor prevazute la art. 216 si 217 din Legea 31/1990
• limitarea in statut poate fi valida doar pentru tranzactii intre actionari privind actiunile detinute de fiecare dar este interzis sa fie limitat in statut dreptul unui actionar de a subscribe noi actiuni din noua emisiune.

          3. In dosarul 1121/1285/2016 nu a existat o distributuie aleatorie, prin trecerea cauzei de la judecatorul Voichita Oros la judecatorul Simona Ivanescu, cu nerespectarea art. 11 si 139 din legea 304/2004

Cererea de recuzare a doamnei magistrat Simona Ivanescu (a se vedea anexa 201) s-a soldat cu amendarea subsemnatului de catre domnul magistrat Iulian Pacurar (a se vedea anexa 202 – incheiere) in conditiile in care, anterior, domnul Iulian Pucurar a fost amendat de CSM si ca urmare a sesizarii subsemnatului, cu privire la faptul ca a redactat sentinta nr.6791/20.12.2011 DUPA TREI ANI. Din nou imi este cat se poate de clar ca magistratul Pacurar a actionat sub impulsul supararii provocate de masura aplicata de CSM, iar solutia pe care a dat-o cererii de recuzare este tot urmarea aceleiasi pozitionari fata de subsemnatul.

Or, in conditiile in care repartizarea aleatorie prevazuta in legea 304/2004 la art. 11 si 139 pe toata durata procesului, ar fi fost respectata, dosarul nr. 1121/1285/2016 nu ar fi fost repartizat la doamna magistrat Simona Ivanescu, cererea de recuzare a doamnei Ivanescu nu ar fi fost necesara, iar ACTIUNEA subsemnatului ar fi beneficiat de o judecata impartiala si nu ar mai fi fost respinsa.

          4. Dosarul 3414/1285/2011, i-a fost repartizat magistratului Voichita Oros (Grunea) cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 83 si 93 din Hotararea CSM 387/2005 si art. 11 si 139 din Legea 304/2004, in conditiile in care doamna magistrat Voichita Oros a primit de la Farmec suma de 10.000 lei, premiu unic.

Magistratul a desemnat “aleatoriu” expert judiciar in dosar pe Mirela Pintea care este fiica lui Dan Pintea – vicepresedinte al Federatiei Mecanicilor de Locomotiva din Romania, afiliata la Cartelul Alfa al carei presedinte este Bogdan Iuliu Hosu. Bogdan Hosu a solicitat prin cerere la ANAF sa mi se faca controale la firmele in care am interes si sa-mi indisponibilizeze actiunile detinute la Farmec SA, conform extras:

“..consideram ca in cazul in care au fost constatate eventuale acte de evaziune fiscala din partea actionarului minoritar pentru ca statul sa fie prejudiciat s-ar impune initierea unei proceduri de indisponibilizare a actiunilor derinute de acest actionar la SC Farmec SA si instituirea posibilitatii cumpararii acestora de catre actionarii SC Farmec SA de la stat”.

          Mirela Pintea a semnat o expertiza alaturi de Marcel Vulpoi care nu reflecta operatiunile reale privind subscrierea actiunilor de catre actionarii care au achitat actiunile si varsamintele actionarilor in contul actiunilor si mi-a solicitat suma de 75.000 lei drept onorariu. In cauza, parchetul Pitesti a dispus inceperea urmaririi penale pentru fapta de marturie mincinoasa in legatura cu expertiza in dosar.

Flavius Motu a respins cererea de abtinere a magistratului Oros si a refuzat sa-mi comunice incheierea.

          5. In dosarul civil nr. 442/1285/2017 magistratul Ancuta Pavelescu a incalcat dispozitiile legii prevazute la art. 217 alin 1) din Legea 31/1990 si art. 33 din A Doua Directiva a Consiliului Europei 2012^[30], care interzice pragul de limitare in statutul societatii pe actiuni, cu o interziere de sase luni fata de termenul de redactare a sentintei de 30 de zile mentionat la art. 346 C.pr.civ, judecatorul a motivat sentinta (a se vedea anexa), fata de care am formulat apelul (a se vedea anexa), iar cauza sa fie judecata de Curtea de apel Cluj sau la alta Curte de apel.

Obiectul dosarului este actiune in anulare a hotararii din 11.05.2017 a actionarilor de la Farmec SA (a se vedea anexa 203 – actiune in anulare) care se refera la pragul de limitare inclus in statut privind detinerea de actiuni de catre un actionar (respectiv de catre subsemnatul) la capitalul social al Farmec SA. Actiunea in anulare in dosarul 1021/1285/2016 are o stransa legatura de conexitate cu Hotararea definitiva care urmeaza sa fie luata in dosarul 442/1285/2017.

          6. Dosarul 1110/1285/2016 a fost repartizat magistratului Ancuta Pavelescu cu nerespectarea simultana a disp. prev. la art. 83 si 93 din Hotararea CSM 387/2005 si la art. 11 si art. 139 din Legea 304/2004 cu rezultatul respingerii actiunii. Judecatorul Ancuta Pavelescu a fost adusa tot cu delegatie la Tribunalul Specializat Cluj, sotul este procuror in cadrul DNA – sectia Cluj.

Exemplele pot continua, privind incalcarea legii la Tribunalul Specializat Cluj in legatura cu litigiul dintre subsemnatul si functionarii de la Farmec SA cu sediul in Cluj.

Nerespectarea Dreptului European si a Constitutiei Romaniei este favorizata in lipsa cercetarilor de catre Directia Nationala Anticoruptie privind posibile fapte de coruptie ca urmare a incalcarii repetate a legii de catre magistrati, precum si de protocoalele care au fost incheiate intre Serviciul Roman de Informatii si institutii judiciare, imprejurare fata de care nu putem exclude ca acesti magistrati, s-ar putea bucura de privilegiul exceptarii de la sanctiunile prevazute de lege, in baza unor parteneriate si colaborari cu anumiti ofiteri din serviciile de informatii, care au un interes personal la Farmec SA, privind mentinerea unor operatiuni ilicite cu capitalul social si cu patrimoniul societatii Farmec SA.

          10.6. CURTEA DE APEL CLUJ

          (1) Curtea de Apel Cluj, in dosarul nr 802/1285/2016, prin completul de judecata compus din domnul Andrei Axente Irinel si doamna Roxana Mihaela Veres, mi-a incalcat dreptul la un proces echitabil prin respingerea cererii (a se vedea anexa 206– cerere si anexele aferente) privind sesizarea Inaltei Curtii de Casatie si Justitie cu o chestiune de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei fata de care Inalta Curte de Casatie si Justitie urma sa pronunte o hotarare pentru dezlegarea unei probleme juridice, in conditiile in care nu exista o practica judiciara unitara, in sensul ca instanta de judecata a pronuntat hotarari judecatoresti contradictorii. Problema de drept se refera la modalitatea de interpretare a votului secret in cadrul adunarilor generale a actionarilor in societatea pe actiuni.

Curtea de Apel Cluj a respins cererea mea (a se vedea anexa 206) care a fost intemeiata pe dispozitia art 519 si 520 c.pr. civ. de sesizare a ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept, motivand ca problema nu este noua. Insa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu s-a mai pronuntat anterior pe aceasta chestiune de drept iar la instanta au fost pronuntate hotarari judecatoresti contradictorii, in legatura cu care, potrivit art. 519 si 520 c.pr.civ^[31] doar Inalta Curte de Casatie si Justitie poate sa dezlege aceste probleme de drept.

          (2) Presedintele Curtii de Apel Cluj, doamna judecator Denisa Baldean, a adus cu delegatie pe judecatorul Razvan Rares Costea in dosarul 1021/1285/2016 la Tribunalul Specializat Cluj.

Dosarul are obiect actiunea de anulare a Hotararii AGEA din 19.10.2016 privind majorarea ilegala la un pret de 2,5 lei per actiune, subevaluat de peste 30 de ori, creind un prejudiciu societatii de peste 161.000.000 lei iar subsemnatului un prejudiciu de peste 5.000.000 euro (25.000.000 lei).

Judecatorul Razvan Rares Costea a fost numit cu delegatie presedinte la Tribunalul Specializat Cluj dupa luna ianuarie 2018. Desi art. 57 alin. 6 din Legea 303/2004^[32] permite doar o prelungire a mandatului de sase luni, Razvan Rares Costea a beneficiat deja de trei mandate de delegare obtinute cu incalcarea legii.

Curtea de Apel Cluj a incalcat legea cu ocazia delegarii a treia oara a magistratului R. R. Costea iar Tribunalul Specializat Cluj a repartizat dosarul 1021/1285/2016 magistratului R. R. Costea cu nerespectarea disp prev la art. 57 alin 6) din Legea 303/2004.

La data delegarii judecatorului Razvan Rares Costea au fost 9 (noua) solicitari de transfer la Tribunalul Specializat Cluj, intre care doamna judecator Ana Aldea, avea o vechime de judecator de 19 ani in magistratura si magistratul Razvan Rares Costea o vechime de judecator doar de 6 ani.

Fata de considerentele de mai sus, aprobarea de catre doamna Denisa Baldean presedintele Curtii de Apel Cluj ca judecatorul Razvan Rares Costea sa fie adus mai intai judecator cu delegatie cu incalcarea Legii de Tribunalul Specializat Cluj, ulterior R. R. Costea sa fie CANDITAT UNIC la postul de presedinte al Tribunalului Specializat Cluj, dosarul 1021/1285/2016 sa ii fie repartizat magistratului R. R. Costea cu incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 83 si 93 din Hotararea CSM 387/2005 si art. 11 din Legea 304/2004, respingerea cererilor in dosar de catre R. R. Costea, respingerea cererii de recuzare a magistratului R. R. Costea, sunt argumente care ma determina sa consider ca exista o legatura de cauzalitate intre doamna presedinte a Curtii de Apel Cluj si aducerea cu delegatie, numirea judecatorului R. R. Costea in functia de presedinte al Tribunalului Specializat Cluj, respingerea cererilor subsemnatului si a actiunilor la Tribunalul Specializat si Curtea de Apel Cluj.

Intrucat Tribunalul Specializat si Curtea de Apel Cluj se afla in aceeasi cladire, dosarele au fost transferate de la Tribunalul la Curtea de Apel in data si momentul potrivit cand in sistemul ECRIS a venit randul completului de judecata potrivit.

          CHESTIUNEA DE DREPT SUPUSĂ DEZLEGĂRII

          Voința societară in societatea pe actiuni, ca un cumul al voințelor asociaților se exercită de către aceștia din urmă în special prin intermediul votului. O particularitate a votului pentru anumite situații expres prevăzute de legiuitor este caracterul secret al acestuia. Astfel, art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 (Legea societăților) prevede că:

„Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administraţie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari şi pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere şi de control ale societăţii”.

Raportat la acest text legal, chestiunea de drept ce trebuie tranșată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, ține de întinderea secretului votului. Altfel spus, întrebarea care se ridică este dacă secretul votului este limitat doar la momentul exprimării sale, sau se extinde și în etapa numărării voturilor și chiar ulterior acestui moment?

          CONDIȚII DE ADMISIBILITATE

          În vederea sesizării instanței supreme cu o chestiunea de drept ce trebuie tranșată, legiuitorul a prevăzut o serie de condiții de admisibilitate, detaliate în art. 519 si art. 520 Cod de procedură civilă:

Art. 519 C.pr.civ: „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.

          (3) Exemplele la Curtea de Apel privind incalcarea Constitutiei, Legii si Dreptului European pot continua, privind incalcarea Dreptului de proprietate, care nu este protejat prin Dreptul la un proces echitabil.


          10.7. TRIBUNALUL CONSTANTA

          1) In dosarul civil 5494/1285/2009, judecatorul Luminita Dan, sectia a II a civila, la termenul din 18.09.2012, mi-a adus o vatamare a intereselor dar si prejudicierea patromoniala cu suma de 42.650 lei,onorariu expertiza inainte sa se judece cererea de anulare a expertizei,

deoarece a pus in discutie si a incuviintat cererea expertului desemnat de majorare a onorariului (a se vedea anexa 207 – incheierea din 18.09.2012), cu 39.650 lei, (echivalent 10.000 euro) inainte ca magistratul sa judece cererea de anulare a expertizei (a se vedea anexa 208 – cererea subsemnatului din 17.09.2012), in contextul in care judecatorul a fost invederat ca expertul a intocmit expertiza cu incalcarea art 208 c.p.civ. vechi privind citarea partii. precum si inainte sa judece cererea de suspendare a judecatii pana la solutionarea dosarului penal 2485/300/2011 (a se vedea anexa 209) care a fost depusa la dosar de catre reclamant in data de 02.04.2012, in urma cu 170 de zile, cerere care ulterior a fost admisa in dosar de alt magistrat

In fapt, Tribunalul Constanta m-a obligat sa platesc 39.650 lei, fara o justa cauza, in urma dispozitiei Tribunalului Constanta, acesti bani au fost incasati din contul meu personal, suplimentar sumei de 3.000 lei, fara ca judecatorul sa judece cererea de anulare a expertizei (a se vedea anexa 210) prin care judecatorul fondului ar fi trebuit sa constate mai intai motivele privind nulitatea expertizei, respectiv incalcarea de catre expert a procedurii prevazuta la art. 208 V.c.proc. civ. privind citarea reclamantului si faptul ca expertiza a beneficiat de viza auditului de calitate, fara opinia expertului parte al reclamantului, care, nici nu a fost citat si nici nu a primit de la societate documentele pe care le-a solicitat.

Adversarii mei au „convins” judecatorul fondului sa urmeze „MODELUL FARMEC” privind efectuarea unor „EXPERTIZE” de catre partea adversa, care nu reflecta operatiunile reale, fara documente ci bazate pe ratiuni extrajudiciare, producandu-mi astfel o vatamare a intereselor si un prejudiciu patrimonial iar ulterior sa convinga judecatori sa accepte la dosar ca proba, expertiza, in legatura cu care expertul numit nu a indeplinit procedura legala de citare, expertiza nu solutioneaza obiectivele fixate de instanta, nu contine documentele contabile care au fost cerute de expert pe baza carora a fost intocmita expertiza, expertiza nu reflecta realitatea si nu contine opinia expertului parte al reclamantului, deoarece acesta nu a fost citat pentru efectuarea expertizei impreuna cu expertul contabil desemnat si nu a primit de la Farmec documente.

          2) In dosarul civil 1514/1285/2012, judecatorul Adrian Oprea, nu si-a indeplinit propria hotarare, pe care a dispus-o la termenul din 26.01.2018, nu a dispus masurile legale pentru aducerea la dosar a probelor (inscrisuri si expertiza) pe care le-a considerat concludente si utile cauzei civile.

Cata incredere poate sa mai aiba un justitiar in cinstea, probitatea, onestitatea, corectitudinea profesionala a acelui magistrat care nu isi respecta propria hotarare data in dosar ????!!!!!

Obiectul dosarului este actiunea in anulare a Hotararii AGEA din 06.08.2012. In scopul constatarii de catre magistrat asupra realitatii cvorumului mentionat in procesul verbal de sedinta, (cereri de subscriere si varsaminte ale actionarilor in contul actiunilor) si legitimitatii persoanelor mentionate in tabelul de prezenta, pe parcursul cercetarii judecatoresti care s-a intins pe 35 de termene de judecata, judecatorul Adrian Oprea a dispus:

• In incheiere a dispus paratei la termenul din 26.06.2013 (a se vedea anexa 230) si din 16.12.2013 sa depuna la dosar registrul actiunilor si registrul actionarilor intocmite conform legii care sa contina varsamintele. Parata Farmec nu a depus la dosar registrul actiunilor pretextand ca nu-l detine iar registrul actionarilor a fost depus fara varsaminte cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 177 alin 1 din Legea 31/1990^[33] care reglementeaza ca registrul actionarilor sa fie tinut cu varsamintele actionarilor in contul actiunilor;
• judecatorul nu a amendat societatea, si nici nu a dispus sa prezinte registrele in forma legala, PROBE in DOSAR in legatura cu care judecatorul a apreciat la termenele de judecata anterioare ca probele sunt concludente si utile dezlegarii cauzei civile 1514, desi am dovedit cu documente instantei de judecata, faptul ca in societatea Farmec exista registrul actiunilor si registrul actionarilor cu varsaminte, respectiv statutul Farmec si fisa postului (anexa 337) a persoanei care a intocmit ambele registre conform Legii,
• La termenul din 20.06.2014 judecatorul a dispus proba cu expertiza si a stabilit obiectivul 1 al expertizei: „Identificarea titularilor si a varsamintelor efectuate in contul actiunilor folosite pentru exprimarea votului din data de 06.08.2012 si verificarea respectarii prevederilor legale in materia contabilitatii, in ce priveste tranzactiile cu actiunile societatii parate, de la momentul privatizarii pana la data de 06.08.2012”
• Proba cu expertiza urma sa stabileasca pe baza de documente contabile,
  • realitatea cererilor de subscriere a actiunilor care au fost folosite la vot;
    in acest sens expertul parte Violeta Radu evidentiaza in expertiza ca Farmec a prezentat cereri de subscriere doar pentru un numar de246.467 actiuni din 649.318 actiuni emise la data privatizarii societatii;
  • realitatea varsamintelor actionarilor in contul actiunilor.

          In acest sens lipseste registrul actionarilor cu varsamintele actionarilor in contul actiunilor, proba in dosar. Lipsesc si documentele contabile, ordine de plata si chitante care sa evidentieze dovada platilor actionarilor in contul actiunilor, dar exista dovezi ca actiunile au fost platite de societatea Farmec SA. Exemplific – ordine de plata ale Farmec catre Asociatia Farmec Pas (a se vedea anexa 7) si extras din registrul actionarilor ca un numar de aproximativ 82.000 de actiuni au fost pastrate la dispozitia Asociatiei Farmec Pas (a se vedea anexa 338) si nu au fost platite de actionari, dar ulterior majoritatea actiunilor au fost trecute pe numele Turdean si Pantea si membrilor familiilor acestora si au fost folosite la vot in AGA din 06.08.2012.

• legitimitatea persoanelor mentionate in tabelul de prezenta cu ocazia AGEA din 06.08.2012 in contextul in care, in tabel exista un numar de 167 de persoane care au cumparat actiuni si care incalca dispozitiile prevazute la art. 8 din Statutul Farmec:

„actiunile nominative sunt cesibile numai intre actionari….actiunile dobandite in conditiile prezentului act constitutiv pot fi transmise catre terti doar prin mostenire legala”

• Expertul numit de Tribunal, Marilena Ghita a solicitat paratei Farmec documentele necesare expertizei prin adresa din 21.02.2017 (a se vedea anexa 339). Societatea Farmec nu a transmis documentele in format electronic stik sau pe site-ul electronic infintat pentru documentele necesare expertizei.
• Expertul numit Marilena Ghita la mai multe termene de judecata a invederat judecatorului Adrian Oprea, oral si cu inscrisuri, ca nu a primit de la Farmec documentele pe care le-a cerut (a se vedea anexa 340 – adresa expertului catre Tribunal la termenul din 21.02.2017 si ca fara registrul actionarilor cu varsaminte nu poate sa efectueze expertiza, conform extras din adresa expertului:
• “…3. Documentele necesare, fara de care nu se poate raspunde la obiectivele expertizei: registrul actiunilor, registrul actionarilor cu varsaminte in forma ceruta de HG 885/1995 (care sa cuprinda numele actionarilor, tranzactiile cu actiuni, seriile actiunilor, varsamintele efectuate, tipul, numarul si data documentelor prin care au fost efectuate varsamintele….”.
• iar conform extras expertiza expertul mentioneaza la pagina 19:

„mentionez ca in ceea ce priveste documentele de plata parata nu a pus la dispozitia expertilor toate documentele prin care s-au efectuat platile (state de plata pentru retineri salariale, state de prime , chitante, ordine de plata, etc)”

• Judecatorul nu a amendat societatea Farmec, in conformitate cu art. 187 (1) lit e) cod proc civ vechi^[34] si nu a obligat-o in temeiul art. 174 cod proc civ sa depuna la dosar registrul actiunilor, registrul actionarilor cu varsamintele actionarilor in contul actiunilor, probe nedepuse pe care le-a cerut atat magistratul cat si expertul, precum si toate documentele cerute de expert, privind cererile de subscriere, varsamintele actionarilor si legitimitatea persoanelor pe care expertul le-a cerut si nu le-a primit.
• La termenul din 26.01.2018 judecatorul Adrian Oprea a dispus expertului numit sa se intalneasca la sediul sau profesional cu expertii parte si cu avocatii partilor si sa ceara documentele necesare expertizei si neprimite inca iar partea parata sa le comunice in format electronic
• Intre termenele de judecata, expertul numit nu a convocat partile, nu a indeplinit hotararea mentionata mai sus, data la termenul anterior, dar a fost indemnat sa spuna la termenul urmator ca poate sa faca o expertiza fara documentele pe care le-a considerat anterior necesare, desi prin adresa din data 21.02.2017 a comunicat instantei ca nu se poate raspunde la obiectivele expertizei fara registrul actiunilor si registrul actionarilor cu varsaminte in forma ceruta de Lege, conform extras din adresa expertului numit mentionat mai sus.

La data de 16.02.2018 judecatorului Adrian Oprea i-a fost invederat de catre reclamant pentru termenul de judecata din 21.02.2018, in legatura cu faptul ca expertul si parata nu s-au conformat hotararii judecatoresti date anterior prin urmatoarele doua cereri:

• expertul parte Violeta Radu a depus la dosar cererea din 16.02.2018 (a se vedea anexa 212) prin care a aratat instantei, ca expertul numit nu s-a conformat si nu a convocat expertii parte si aparatorii si nici societatea parata nu a facut dovada ca a furnizat expertizei documentele neprimite si a atasat cererii catre instanta lista cu documentele neprimite (a se vedea anexa 213), respectiv documentele care au fost cerute de expertul numit, in cereri anterioare (a se vedea anexa 214) si nu au fost primite inca, dar in legatura cu care exista dovezi ca societatea Farmec le detine dar refuza sa le prezinte, spre exemplu registrul actiunilor, registrul actionarilor cu varsaminte, conform HG 885/1995 si art. 177 din legea 31/1990^[35], in care sa fie indicat tipul documentului, numarul documentului, data, valoarea cu care actionarii au efectuat plata actiunilor. Societatea nu a depus documentele contabile de plata ale actionarilor, in contul actiunilor care atesta varsamintele actionarilor (ordine de plata, chitante).
  • in aceeasi zi, reclamantul a depus la dosar cererea (a se vedea anexa 215) prin care a invederat instantei ca nu au fost indeplinite dispozitiile date de judecator la termenul anterior, in conformitate cu neindeplinirea hotararii din 26.01.2018 si subsemnatul am invederat si solicitat judecatorului sa amendeze societatea Farmec si expertul numit si sa dispuna furnizarea expertizei a documentelor care au fost cerute de expertul numit si neprimite inca si sa fixeze un termen rezonabil pentru intocmirea expertizei
• Deoarece judecatorul Adrian Oprea a refuzat la termenul de judecata din 21.02.2018 sa dispuna masurile legale care sa determine aducerea la indeplinire a propriei dispozitii, pe care a dat-o la termenul din 26.01.2018, am solicitat in temeiul art. 230 C.pr.civ cerere de preschimbare a termenului de judecata (a se vedea anexa 216) pentru ca sa dispuna paratei Farmec masurile legale, privind furnizarea expertilor a documentelor neprimite, inainte ca expertul sa prezinte la dosar raspunsurile la obiectivele expertizei, in lipsa documentelor pe care expertul le-a considerat necesare dar nu le-a primit.
• In lipsa dispozitiilor judecatorului care sa conduca la respectarea hotararii pe care a dat-o la termenul din 26.01.2018, in ziua de 05.04.2018 expertul numit Marilena Ghita a depus la dosar „expertiza” incompleta (a se vedea anexa 217), care, la pagina 19 precizeaza ca nu a primit toate documentele conform extras:

„mentionez ca in ceea ce priveste documentele de plata parata nu a pus la dispozitia expertilor toate documentele prin care s-au efectuat platile (state de plata pentru retineri salariale, state de prime , chitante, ordine de plata, etc) avand in vedere ca pana la data prezentului Raport expertul nu este in posesia tutoror documentelolor privind varsamintele, in ciuda demersurilor efectuate la termenul din 26.01.2018, expertul a informat instanta ca este in imposibilitate formularii unui raspuns pertinent referitor la plata actiunilor…”

Astfel, asa cum evidentiaza si expertul Marilena Ghita in adresa catre Tribunal din 22.01.2018:

„Cu toate acestea, expertul se vede in imposibilitatea de a formula o opinie clara si completa cu privire la componenta 1.2 a obiectivului 1 – „Identificarea varsamintelor efectuate in contul actiunilor utilizate ”, justificata de imposibilitatea finalizarii demersurilor de reconstituire a evidentei analitice intr-un orizont de timp rezonabil”,

Astfel, din motive si ratiuni care exced cauzei civile, judecatorul a ingaduit ca expertiza sa nu expertiza nu solutioneaza obiectivele expertizei nr. 1 si implicit obiectivul nr. 4, asa cum au fost fixate de catre instanta care au fost cerute de expertul numit, deoarece societatea parata nu a prezentat expertizei documentele care sa dovedeasca plata actiunilor de catre actionari, nici evidenta contabila analitica pe fiecare actionar in parte, privind varsamintele, nu au prezentat deloc registrul actiunilor, desi HG 885/1995 stabileste (a se vedea anexa 218 – capul de tabel care reglementeaza modul de tinere) iar registrul actionarilor prezentat nu contine varsamintele si nu este intocmit in conformitate cu art 177 din Legea 31/1990 si HG 885/1995.

• La termenul de judecata din 24.04.2018 reclamantul am depus la dosar cererea (a se vedea anexa 219) prin care am solicitat refacerea expertizei, amendarea paratei si a expertului si obligarea paratei sa furnizeze documentele neprimite pe link-ul electronic infiintat in urma dispozitiei instantei pentru documentele necesare expertizei, asa cum a dipus magistratul la termenele anterioare.
• Am invederat Tribunalului ca expertiza nu solutioneaza obiectivul 1 fixat de Tribunal si nu ne aduci nici o noutate, iar in lipsa documentelor contabile cerute de expertul Marilena Ghita conform normei profesionale CECCAR, expertiza ar fi trebuit sa fie denumita Nota justificativa fata de imposibilitatea semnarii raportului de expertiza contabila judiciara.
• CONTRARIETATEA dintre judecator care evidentiaza in incheierea din 09.05.2018 ca expertul numit a primit toate documentele pe care le-a cerut : „Din acest punct de vedere, trebuie remarcat că expertul şi-a întemeiat opiniile exclusiv pe materialul documentar pus la dispoziţie de către părţi, nefiind necesare alte precizări” si expertul numit care mentioneaza in expertiza (a se vedea anexa) la pagina 24 ca nu a primit documentele pe care le-a cerut conform extras: “in contextul absentei evidentei contabile analitice, pe fiecare actionar in parte, a lipsei registrului actiunilor si prezentarii unui registru al actionarilor care nu cuprinde varsamintele efectuate de actionari, expertul a incercat reconstituirea evidentei analitice pe fiecare actionar incepand de la privatizare pana la 06.08.2012”.
• Judecatorul a ignorat imprejurarea ca in Notele scrise din 09.05.2018 reclamantul a evidentiat ca Inalta Curtea de Casatie si Justitie, in decizia irevocabila nr. 2390/2008 (a se vedea anexa 224) a facut distinctia intre plati facute de societate sau de catre alte persoane diferite de actionari in contul actiunilor si plati efectuate de actionari, in contul actiunilor si pe cale de consecinta ICCJ a considerat nelegale aceste plati ( a se vedea anexa 223 – ordin de plata din 1995 Farmec catre Asociatia Farmec Pas)care au fost efectuate in contul actiunilor de catre societate sau de alte persoane diferite de actionarii in cauza si le-au anulat, conform extras decizie:

Or, expertul numit a aratat in expertiza doar faptul ca actiunile de la data privatizarii societatii au fost achitate catre FPS si FPP fara a identifica daca au fost achitate de catre actionari sau de catre Farmec sau alte persoane diferite de actionari.

Doamna expert Ghita in adresa nr. 17/22.01.2018 precizeaza faptul ca nu a putut sa verifice daca actiunile au fost achitate de catre actionarii care au votat cu ele. Astfel: “….La acest moment expertul nu poate formula un raspuns pertinent cu privire la varsamintele efectuate de fiecare dintre actionari”

Decizia 522/2007 a Curtii de Apel Bucuresti (a se vedea anexa 225) anuleaza hotararea AGEA din 22.10.2004 deoarece un numar de 40.281 actiuni nu au fost subscrise:

Pe acelasi principiu actiunile nesubscrise de la data privatizarii, precum si din emisiunile de actiuni, nu trebuiau folosite la vot.

Faptul ca actiunile au fost achitate catre FPP si FPS este clar deoarece in caz contrar nu s-ar fi realizat privatizarea societatii. Acest aspect al obligativitatii achitarii actiunilor era prevazut in contractele cu FPP si FPS asa cum precizeaza si expertul numit in cadrul expertizei:

“Actiunile FPS. Pentru achizitia actiunilor FPS a fost incheiat contractul nr. 269/17.05.1995 in urmatoarele conditii:

• Actiunile constituite drept gaj vor fi predate si indisponibilizate in numele FPS, la sediul societatii, pana la data platii intregrale a sumelor datorate pe comparator potrivit contractului 269/17.06.1995”
• Actiunile FPP. Pentru achizitia actiunilor FPP a fost incheiat contractul 243/15.06.1995 in urmatoarele conditii:

Art. 7.9 pana la rambursarea integrala a sumelor datorate..

Art. 7.6 cumparatorul se oblige sa plateasca pretul in conditiile prevazute la art. 4 plus dividendele datorate”.

• Judecatorul a retinut ERONAT ca expertul numit a refacut contabilitatea societatii (a se vedea anexa 220 pagina 2 din incheierea din 09.05.2018): “expertul a reconstituit evidenta analitica pe fiecare actionar, de la privatizare si pana la data de 06.08.2012”, fata de concluzia expertului numit care a mentionat in adresa catre instanta din 22.01.2018 (a se vedea anexa 226):

„Cu toate acestea, expertul se vede in imposibilitatea de a formula o opinie clara si completa cu privire la componenta 1.2 a obiectivului 1 – „Identificarea varsamintelor efectuate in contul actiunilor utilizate ”, justificata de imposibilitatea finalizarii demersurilor de reconstituire a evidentei analitice intr-un orizont de timp rezonabil”

si la pagina 14 din raportul de expertiza:

“in contextul absentei evidentei contabile analitice, pe fiecare actionar in parte, a lipsei registrului actiunilor si prezentarii unui registru al actionarilor care nu cuprinde varsamintele efectuate de actionari, expertul a incercat reconstituirea evidentei analitice pe fiecare actionar incepand de la privatizare pana la 06.08.2012”.

• Judecatorul a retinut gresit si ERONAT prin incheierea din 09.05.2018, fata de concluziile expertului numit si fata de notele scrise ale reclamantului. Astfel,

Magistratul a retinut la pagina 3 (a se vedea anexa 220):

„Verificând succesiunea actelor procesuale şi modul în care doamna expert şi-a fundamentat răspunsul la obiectivele încuviinţate la termenul din 18.06.2014 , se observă că aceasta şi-a exprimat opinii clare asupra aspectelor de specialitate puse în discuţie , existând o deplină concordanţă între obiective şi răspunsuri ; în măsura în care fiecare răspuns este justificat prin considerente expuse pe larg , cu trimitere la legislaţia incidentă , NU SE IMPUN LĂMURIRI SUPLIMENTARE ori o expertiză contrarie .

Din acest punct de vedere, trebuie remarcat că expertul şi-a întemeiat opiniile exclusiv pe materialul documentar pus la dispoziţie de către părţi, nefiind necesare alte precizări”

Or, expertul numit evidentiaza contrariul in adresa din 22.01.2018 catre Tribunal:

„Cu toate acestea, expertul se vede in imposibilitatea de a formula o opinie clara si completa cu privire la componenta 1.2 a obiectivului 1 – „Identificarea varsamintelor efectuate in contul actiunilor utilizate ”, justificata de imposibilitatea finalizarii demersurilor de reconstituire a evidentei analitice intr-un orizont de timp rezonabil”

si la pagina 19 din expertiza:

„mentionez ca in ceea ce priveste documentele de plata parata nu a pus la dispozitia expertilor toate documentele prin care s-au efectuat platile (state de plata pentru retineri salariale, state de prime , chitante, ordine de plata, etc) avand in vedere ca pana la data prezentului Raport expertul nu ete in posesia tutoror documentelolor privind varsamintele, in ciuda demersurilor efectuata la termenul din 26.01.2018, expertul a informat instanta ca este in imposibilitate formulurarii unui raspuns pertinent referitor la plata actiunilor”, (a se vedea anexa 217 – expertiza).

Reclamantul evidentiaza in notele scrise pentru termenul din 09.05.2018 (a se vedea anexa 222) la punctual 9: Consideratiile expertului parte Violeta Radu fata de concluziile expertului parte Marcel Vulpoi care sunt mentionate. Expertul parte Violeta Radu, in Raportul de expertiza obiectivul 1, mentioneaza la pagina 44 ca:

“In opinia expertului consilier Violeta Radu consecintele intocmirii unui raport de expertiza fara studierea/in lipsa documentelot adecvate, constau in formularea de catre expertul numit a unor concluzii viciate profund de lipsa verificarii documentelor ce atesta varsamintele facute de actionari in contul actiunilor subscrise”.

• Magistratul a evitat permanent masura prevazuta in Lege pentru obligarea paratei pentru prezentarea inscrisurilor necesare si utile dezlegarii cauzei si nu a sanctionat societatea parata concomitent cu dispozitia ca parata ca sa furnizeze expertizei documentele care au fost cerute de expertul numit. Pe parcursul a 34 termene de judecata, desi judecatorul a fost informat ca parata nu furnizeaza pe link-ul electronic documentele cerute de experti, judecatorul a amendat doar expertul numit dar nu si societatea astfel, judecatorului i-a fost invederat despre refuzul paratei Farmec de a furniza expertizei documentele care au fost cerute de catre expertul numit prin cererile de documente din data de 17.02.2017, 01.03.2017, 06.02.2018 (a se vedea anexa 214);
• Expertul numit a mentionat in adresa catre instanta din 22.01.2018 (a se vedea anexa 226):

“….La acest moment expertul nu poate formula un raspuns pertinent cu privire la varsamintele efectuate de fiecare dintre actionari.”

• Expertul numit a mentionat in expertiza la pagina 19 (a se vedea anexa 217) ca nu a primit documentele solicitate: “avand in vedere faptul ca pana la data prezentului raport expertul nu este posesia tuturor documentelor privind varsamintele, in ciuda demersurilor efectuate, la termenul din 26.01.2018 expertul a informat instanta ca este in imposibilitatea formularii unui raspuns pertinent referitor la plata actiunilor”.
• Expertul numit a evidentiat in fata judecatorului la termenul din 21.02.2018 ca nu a primit documentele contabile privind varsamintele actionarilor in contul actiunilor;

Extras din transcrierea sedintei din 21.02.2018:

Avocatul Toni Bobe: “expertul parte are aceleasi documente pe care le are si doamna expert, nu toate documentele pe care le-a solicitat doamna expert de la Farmec au fost comunicate”

Doamna expert Marilena Ghita: “Da, da”

• Expertul parte Violeta Radu a prezentat judecatorului in data de 16.02.2018 lista cu documentele care au fost cerute de expertul numit si neprimite, judecatorul a dispus societatii Farmec la termenul din 26.01.2018 sa depuna la dosar documentele neprimite:

“Avand in vedere dezbaterile din cadrul sedintei de astazi legate de materialul probator necesar expertului, instanta reaminteste faptul ca numai expertul contabil desemnat stabileste materialul probator necesar, precum si faptul ca acesta are obligatia de a comunica orice inscrisuri examinate si expertilor – parte. Pentru a determina daca anumite inscrisuri nu au fost communicate expertilor parte de catre expertul desemnat, instanta stabileste ca la data de 31.01.2018, orele 12.00 expertul contabil sa intocmeasca in cadrul unei sedinte comune cu expertii – parte si cu aparatorii alesi, materialul examinat, actele descrise punctual – daca exista – care nu au fost communicate si expertilor – parte precum si documentele solicitate societatii parate si neprimite inca.”

Pune in vedere aparatorilor alesi ai societatii parate sa informeze partea ca are obligatia de a comunica expertului aceste documente, pe cale electronica si sa faca dovada in acest sens”

          3) Judecatorul s-a substituit expertului numit, in sensul ca a acceptat expertiza ca proba in dosar, ignorand faptul ca expertul numit a mentionat ca expertiza nu se poate intocmi in lipsa documentelor urmatoare, conform extras din adresa expertului catre Tribunal din 21.02.2017 (a se vedea anexa 232):

“…3. Documentele necesare, fara de care nu se poate raspunde la obiectivele expertizei: registrul actiunilor, registrul actionarilor cu varsaminte in forma ceruta de HG 885/1995 (care sa cuprinda numele actionarilor, tranzactiile cu actiuni, seriile actiunilor, varsamintele efectuate, tipul, numarul si data documentelor prin care au fost efectuate varsamintele….”.

Nerezolvarea obiectivului 1 al expertizei, PROBA IN DOSAR, privind „indentificarea TITULARILOR si a varsamintelor in contul actiunilor…”, atrage de la sine insusirea nerealitatii persoanelor din tabelul de prezenta. Or, termenul de TITULARI conform dex inseamna Persoană care se bucură de un drept juridic iar LEGITIMITATEA persoanei trebuie verificata prin documentele de plata ale actionarilor care atesta proprietatea. Ce fel de expertiza este aceea care are la baza documente cenzurate de partea parata iar reclamantul urmeaza sa o plateasca ca proba in dosar? Care este utilitatea in dosar, a unei astfel de expertize judiciare, in conditiile in care chiar expertul considera ca nu poate formula un „raspuns pertinent referitor la plata actiunilor” ? Unde este caracterul de lucrare stiintifica al unui raport de expertiza judiciara? Unde este dreptul la proprietate?

Din perspectiva considerentelor de mai sus nu putem disocia lipsa repetata a masurilor legale ale judecatorului privind sanctionarea si obligarea societatii Farmec sa prezinte documentele care au fost cerute de expertul numit,

• concluziile judecatorului ca expertul numit a primit toate documentele, concluzii contrare concluziilor expertului numit
• ignorarea evidenta a concluziilor expertului formulate de expertul numit in defavoarea partii adverse cu privire la achitarea de catre societate iar nu de catre actionari a actiunilor Farmec dobandite de catre acestia in conditii nelegale
• prejudecarea dreptului de a cere un supliment de expertiza ca o consecinta a faptului ca judecatorul a retinut la pagina 3 din incheierea din 09.05.2018 (a se vedea anexa 220) ca nu are nelamuriri, astfel: “….in masura in care fiecare raspuns este justificat prin considerente expuse pe larg cu trimitere la legislatia incidenta, nu se impun lamuriri suplimentare, ori o expertiza contrarie”
• neindeplinirea de catre judecator a dispozitiei prevazute la art. 129 alin 5 c.proc.civ si a inexistenta vointei de aflare a adevarului in cauza, prin neobligarea paratei sa furnizeze documentele necesare expertizei reprezinta acceptarea tacita, ca expertul sa prezinte un raspuns formal la obiectivul 1: “identificarrea titularilor si a varsmintelor efectuate in contul actiunilor folosite pentru exprimarea votului din data de 06.08.2012”, imprejurare care favorizeaza functionarii paratei, care au folosit la vot un cvorum nereal fata de tabelele de prezenta prezentate in dosar

La termenul de judecata din 13.06.2018 am depus la dosar note scrise in legatura cu exceptia privind puterea de lucru judecat privind hotararea ICCJ nr. 2390/2008 (a se vedea anexa 332), cerere de obiectiuni care sa fie lamurite in cadrul unui supliment de expertiza (a se vedea anexa 333), cerere privind infatisarea inaintea instantei a expertilor pentru a da lamuriri (a se vedea anexa 333)

si cererea de recuzare a magistratului Adrian Oprea (a se vedea anexa 334), avand in vedere ca exista mai multe indicii ca judecatorul s-a antepronuntat cu privire la cererile mentionate mai sus, care urmeaza sa se judece si contribuie la aflarea adevarului in cauza in perioada cercetarii judecatoresti

Intrarea in dosar a avocatului Claudiu Brehar coincide cu faptul ca:

– judecatorul Adrian Oprea nu a aplicat paratei Farmec amenda prevazute in lege, fata de refuzul paratei de a depune la dosar registrul actiunilor si registrul actionarilor in forma prevazuta in Lege desi parata detine aceste probe.

– judecatorul Adrian Oprea nu a aplicat amenda paratei Farmec ca urmare a faptului ca la termenul din 21.02.2017 expertul Marilena Ghita a informat instanta ca nu a primit documentele necesare expertizei si a respins si cererea subsemnatului de amendare a paratei

Judecatorul Iolanda Aida Slate in cadrul Tribunalului Constanta a respins cererea de recuzare a magistratului Adrian Oprea (citeste si cererea din anexa 334) prin incheierea din 26.01.2018 (citeste si incheierea anexa 211) in conditiile in care, judecatorul a retinut la pagina 6

„În speţă, faptul că domnul judecător a dispus efectuarea unei expertize şi aceasta s-a efectuat fără ca expertul să aibă puse la dispoziţie anumite înscrisuri apreciate de petent ca relevante, dar şi faptul că domnul judecător a respins cererea de efectuare a unei noi expertize, nu pot constitui motive de imparţialitate…………………

Sub acest aspect, instanţa constată că îndoiala părţilor cu privire la imparţialitatea judecătorului desemnat să soluţioneze cauza trebuie să rezulte din fapte concrete şi, deci, să nu fie doar rodul imaginaţiei părţilor sau dedus din afirmaţiile înţelese greşit sau dintr-o interpretare pur subiectivă a părţilor”

          In incheierea sus mentionata judecatorul Aida Slate a retinut neadevarat urmatoarele:

          (1) „..expertul sa aiba la dispozitie anumite inscrisuri apreciate de petent ca relevante ..”

Consider ca este neadevarat ca inscrisurile necesare expertizei au fost apreciate de reclamant ca relevante, deoarece cererea de recuzare evidentiaza la pagina 3, ca expertul numit a cerut paratei inscrisurile necesare expertizei prin cererea de documente din data 21.02.2017 (citeste si cerere de documente a expertului numit din anexa 232), conform extras din pagina a 3 a a cererii de recuzare, mentionat in chenarul de mai jos:

Expertul numit a mentionat la termenul din 21.02.2017 prin adresa catre Tribunal ca nu poate sa efectueze expertiza in lipsa documentelor cerute de expert conform extras:

“…3. Documentele necesare, fara de care nu se poate raspunde la obiectivele expertizei: registrul actiunilor, registrul actionarilor cu varsaminte in forma ceruta de HG 885/1995 (care sa cuprinda numele actionarilor, tranzactiile cu actiuni, seriile actiunilor, varsamintele efectuate, tipul, numarul si data documentelor prin care au fost efectuate varsamintele….”.

iar conform extras expertiza expertul mentioneaza la pagina 19:

„mentionez ca in ceea ce priveste documentele de plata parata nu a pus la dispozitia expertilor toate documentele prin care s-au efectuat platile (state de plata pentru retineri salariale, state de prime , chitante, ordine de plata, etc)”

Judecatorul fondului Adrian Oprea a dispus paratei prin incheiere inca de la termenul din 23.09.2015, fata de documentele care au fost cerute de expertul numit, ce documente s-au predat si ce documente nu s-au predat expertului, conform extras din incheiere mentionat mai jos

„Instanta pune in vedere paratei prin aparator ca in raport de cele 8 tipuri de documente solicitate prin adresa de catre expert, sa indice ce documente a predat si ce documente nu a predat raportat la procesele verbale de predare primire a documentatiei”

• la termenul din 26.01.2018 judecatorul a dispus catre experti si catre societatea parata urmatoarele masuri cu privire la furnizarea in format electronic a documentelor necesare expertizei, care au fost cerute de expertul numit si partea parata NU le-a furnizat expertizei conform extras:

“… instanta stabileste ca la data de 31.01.2018, orele 12.00 expertul contabil sa intocmeasca in cadrul unei sedinte comune cu expertii – parte si cu aparatorii alesi, materialul examinat, actele descrise punctual – daca exista – care nu au fost comunicate si expertilor – parte precum si documentele solicitate societatii parate si neprimite inca. Pune in vedere aparatorilor alesi ai societatii parate sa informeze partea ca are obligatia de a comunica expertului aceste documente, pe cale electronica si sa faca dovada in acest sens”.

Or, hotararea judecatorului Adrian Oprea din 26.01.2018 NU a fost adusa la indeplinire nici de expertul numit, nici de parata dar nici insusi judecatorul fondului care a dispus-o.

La termenul urmator instanta, in temeiul art. 129 alin 5 cod proc civ ar fi trebuit sa dispuna amendarea societatii si sa ii puna in vedere sa depuna la dosar registrul actiunilor, registrul actionarilor cu informatiile prevazute la art. 177 alin 1 din legea 31/1990, precum si documentele care au fost cerute de expertul numit in adresa din feb 2017 si neprimite inca.

          (2) Este neadevarata retinerea judecatorului Aida Slate care a respins cererea de recuzare a judecatorului fondului Adrian Oprea, ca reclamantul a mentionat ca motivul recuzarii de impartialitate consta in respingerea de catre judecator a cererii de efectuare a unei noi expertize. „…dar si faptul ca domnul judecator a respins cererea de efectuare a unei noi expertize nu pot constitui motive de impartialitate…”

Deoarece la pagina 5 din cererea de recuzare este evidentiat in mod cu totul diferit motivul antepropnuntarii de catre judecatorul Adrian Oprea, motiv pentru care judecatorul Aida Slate il prezinta intr-un mod vadit eronat. Astfel judecatorul Adrian Oprea a mentionat in incheierea din data de 09.05.2018:

„Verificând succesiunea actelor procesuale şi modul în care doamna expert şi-a fundamentat răspunsul la obiectivele încuviinţate la termenul din 18.06.2014 …… , nu se impun lămuriri suplimentare ori o expertiză contrarie” .

Judecatorul fondului, Adrian Oprea, cu aceasta ocazie a respins cererea unei noi expertize, care a facut obiectul dezbaterii in sedinta din 09.05.2018 dar judecatorul s-a antepronuntat si a respins si cererea unui supliment de expertiza care la aceea data nu fusese inca redactata si nici nu a facut inca obiectul dezbaterii orale si constradictorii.

Fata de considerentele de mai sus, trist dar adevarat, este evident ca atat ambii magistrati s-au derobat cu usurinta de la obligatia profesiei stabilita la art 129 alin 5 din Codul de procedura civila, „judecatorii au indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza pe baza stabilirii faptelor si aplicarea corecta a legii…”

Or, in cauza este vadit gresita, interpretarea de catre judecatorul Iolanda Aida Slate a aspectelor privind impartialitatea asa cum sunt mentionate in cererea de recuzare cu o evidenta covarsitoare si nerespectarea si neaducerea la indeplinire de catre judecatorul Adrian Oprea a propriilor hotarari care au fost date cu ocazia stabilirii obiectivelor expertizei si in data de 26.01.2018 cu ocazia nefurnizarii de catre Farmec a documentelor pe care expertul numit le-a cerut paratei Farmec, reprezinta pentru mine argumente suficiente ca hotararile ambilor magistrati exced ratiunilor judiciare din dosar si au fost luate intr-un alt cadru. Din aceasta perspectiva, nu au fost lamurite in cadrul cercetarii judecatoresti aspectele de neregularitate privind actiunile care au fost folosite la vot cu ocazia hotararii Agea din 06.08.2012 care face obiectul cercetarii judecatoresti, care nu au fost subscrise si nu au fost achitate de actionari ci de societatea Farmec si persoanele care figureaza pe tabelul de prezenta dar nu au calitate de actionari pentru ca incalca art 8^[36] din Statul Farmec.

Nedreptatea judecatii astfel prefigurata este cu atat mai mare cu cat, timp de 35 de termene de judecata s-au consumat inutil eforturi de timp si bani, fara sa se afle adevarul, urmand sa platesc si onorariul expert pentru o proba cu expertiza care nu aduce NICI O NOUTATE!

In fine, consider ca solutionarea cauzei de catre magistrat, fara documentele pe care judecatorul si expertul numit le-au considerat probe in dosar sau inscrisuri fara de care nu poate fi intocmit raspunsul la obiectivul 1 al expertizei. In lipsa unor lamuriri pe baza de inscrisuri si probe, chiar si o solutie de admitere a actiunii nu poate sa fie mentinuta de instanta de apel. Iar in aceasta situatie magistratul are obligatia in temeiul art. 129 alin 5 c.proc.civ^[37] sa staruie, sa dispuna sanctiunea legala prevazuta la art. 187 alin1 lit e) din C.proc.civ. si sa dispuna masuri pentru depunerea la dosar a inscrisurilor necesare sau pentru clarificari explicite cu parata privind:

• • registrul actiunilor incuviintat ca proba de magistrat in legatura cu care am prezentat dovezi ca functionarii Farmec il detin
  • registrul actionarilor cu varsamintele actionarilor in contul actiunilor, conform art. 177 legea 31 pe care societatea il detine dar nu l-a depus la dosar (conform probe atasate)
  • cererile de subscriere a actiunilor care au fost folosite la vot in AGA din 06.08.2012
  • documentele de plata, ordine de plata si chitante ale fiecarui actionar in contul actiunilor
  • nota cu explicatii luate de experti pentru lamurirea nelegitimitatii unui numar de 167 de persoane care figureaza in tabelul de prezenta si nu sunt actionari cu respectarea prevederii art. 8 din Statutul Farmec: „actiunile nominative sunt cesibile numai intre actionari”….“actiunile dobandite in conditiile prezentului act constitutiv pot fi transmise catre terti doar prin mostenire legala”.
  • Din prespectiva tuturor acestor considerente, dreptul la proprietate in Romania mentionat in CONSTITUTIE ramane doar o promisiune, in cartile de justitie, pentru ca nu este protejata institutional prin asigurarea efectiva a dreptului la un proces echitabil, motiv pentru care sesizez cu toate probele Comisia Europeana si toti europarlamentarii sa constate ca dreptul la proprietate si accesul la un proces echitabil in mod sistemic nu exista in cazurile in care ofiteri din serviciile de informatii au un interes.

          10.8. TRIBUNALUL SPECIALIZAT ARGEŞ

          La Tribunalul Special Argeş a avut loc „EXECUŢIA” mea în dosarul nr. 3414/1285/2011, al cărui obiect a fost acţiunea subsemnatului de anulare a hotărârii AGA Farmec SA din 14.07.2011 referitoare la descărcarea de gestiune a administratorilor pe baza unor registre de gestiune anulate şi prin prezentarea acţionarilor a unor situaţii financiare eronate, hotărâre adoptată pe baza votului unor persoane care nu aveau calitatea legală de acţionari, fiind folosite la vot actiuni nesubscrise şi neachitate de actionari, cu încălcarea prevederilor art. 8 din Statutul Farmec şi a dispoziţiilor imperative ale Legii 31/1190.

          1) Tribunalului Specializat Argeş a fost investit cu soluţionarea acestui dosar ca urmare a cererii de strămutare formulată de funcţionarii societatii Farmec (a se vedea anexa 168), care a facut obiectul dosarului nr. 1312/1/2015 al ÎCCJ şi a fost admisă de completul de judecată compus din magistraţii Constantin Branzan, Marian Buda, Eugenia Voicheci (aceasta din urmă fiind preşedinte al Secţiei a II-a civilă a ICCJ), în condiţiile în care:

• repartizarea dosarului pe complete nu s-a făcut în aceeaşi zi cu data intrării la instanţa supremă (care nu mi-a comunicat dovada repartizării aleatorii – a se vedea anexa 169 şi anexa 170), nerespectându-se prevederile art.83 si art.93 din Hotararea CSM 387/2005 şi a dispoziţiei prevazută la art. 11 din Legea 304/2004, care reglementează repartizarea aleatorie a fiecărei cereri, ci s-a aşteptat un interval de timp de o zi pentru a putea fi repartizat unui anumit complet de judecată, care să hotărască strămutarea şi repartizarea dosarului nr. 3414/1285/2011 la o anumita instanta. Astfel,
• cererea reclamantei nu conţinea niciun motiv că subsemnatul aş fi influenţat sau aş fi putut influenţa, în vreun fel, instanţele de judecată din judeţul Cluj
• anterior admiterii acestei cereri, cu privire la aceeaşi cauză ÎCCJ a respins 3 cereri de strămutare formulate de către subsemnatul (a se vedea anexele 165-166-167) şi care au facut obiectul dosarelor nr. 8167/1/2011(cerere respinsă de magistraţii Moglan Raluca, Nestor Beatrice şi Susanu Rodica), nr. 5136/1/2012 (cerere respinsă de magistraţii Curelea Lavinia, presedinte sectia I civila, Nicolae Adina şi Tarcea Iulia, actual preşedinte al ICCJ) şi nr. 659/1/2013 (cerere respinsă de magistraţii Susanu Rodica, Floarea Elena şi Aurelia Rusu)

          2) Din perspectiva acestor considerente, este pe deplin justificată suspiciunea că mutarea dosarului nr.3414/1285/2011 la Tribunalul Specializat Argeş a fost facută cu proiecţia că judecatorii acestei instanţe vor continua să respigă cererile subsemnatului şi să pronunţe hotărâri favorabile părţii pârâte, prin ignorarea şi neaducerea la indeplinire a măsurilor şi dispoziţiilor judecătoreşti, adoptate anterior în dosar şi care ar fi contribuit la aflarea adevărului, contrar intereselor frauduloase ale funcţionarilor Farmec a căror ativitate era supusă controlului judiciar, dar şi în raport de următoarele elemente relevante constatate pe perioada cât dosarul s-a aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj:

• la Tribunalul Specializat Cluj, dosarul nr. 3414/1285/2011 a fost repartizat cu încălcarea dispoziţilor privind repartizarea aleatorie, in aceeaşi zi cu data intrării la instanţă a cererii de chemare în judecată, cu consecinţa atribuirii cauzei unui anumit judecător, respectiv magistratul Voichita Oros, persoană care, anterior, a primit 10.000 lei de la societatea parata FARMEC SA, sub forma unui premiu unic (a se vedea anexa 138 – declaratia de avere)
• cererea de recuzare pe care am formulat-o pe deplin întemeiat (a se vedea anexa 233), a fost respinsă de către judecatorul Flavius Moţu, preşedintele Tribunalului Specializat Cluj şi NASUL de cununie al unuia dintre directorii de la Farmec SA (a se vedea anexa 234 – incheierea)
• Tribunalul Specializat Cluj a respins cererile de probe cu inscrisuri, dar a incuvintat efectuarea a doua expertize, una privind gestiunea societătii pentru perioada de 7 ani referitoare la descărcarea de gestiune a administratorilor Turdean si Pântea, iar a doua privind legalitatea actiunilor si actionarilor care au participat la vot in ziua de 14.07.2011, conform datelor menţionate în tabelul de prezenţă şi care rezultă din procesul-verbal de sedintă, expertize admise în contextul în care am făcut cunoscut, în mod public, prin cererea din anexa 235, faptul că magistratul Voichiţa Oros a primit de la Farmec SA suma de 10.000 lei, iar ulterior a respins cererile de probe cu inscrisuri ale subsemnatului

          3) La Tribunalul Specializat Arges, magistratul Ruxandra Maria Ionescu, în calitate de preşedinte al acestei instanţe, şi-a repartizat dosarul nr. 3414/1285/2011 cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 83 si art. 93 din Hotararea CSM nr. 387/2005 şi art. 11 din Legea 304/2004, care reglementeaza repartizarea aleatorie şi instituie obligaţia repartizării dosarului in aceeaşi zi cu data intrării acestuia la instantă şi, deşi prin hotărârea de strămutare ÎCCJ a dispus “că menţine dispoziţiile şi măsurile care au fost dispuse anterior” în cauză, preşedintele Tribunalului Specializat Argeş a revenit asupra probei cu expertiza privind gestiunea societătii, ignorând faptul că aceasta se afla în desfăşurare de doi ani şi că 18 volume din dosar conţineau probe care evidenţiază indicii privind înregistrări fictive în registrele anuale ale societăţii Farmec şi care nu pot fi valorificate decât în cadrul unei expertise.

De altfel, aceste probe au şi fost ignorate de către Tribunal în hotărârea adoptată în dosar, previzibil în favoarea societăţii Farmec şi în ocrotirea intereselor funcţionarilor acesteia, aşa cum a fost ignorată lipsa oricărei valori probatorii a expertizei privind nelegalitatea cvorumului la AGEA din data de 14.07.2011, în condiţiile în care a fost efectuată cu nerespectarea normelor legale şi profesionale, având drept consecinţă încălcarea dreptului subsemnatului la un proces echitabil, iar raportul întocmit şi semnat numai de expertul numit Mirela Pintea şi Marcel Vulpoi si Ioan Culda, experţii consilieri ai pârâtei Farmec NU reflectă operatiunile reale ale societăţii, nu soluţionează obiectivele stabilite de instanţă şi conţine menţiuni necorespunzătoare realităţii, astfel cum rezultă din următoarele aspecte semnificative:

• expertiza semnată de către Mirela Pintea, expert numit, Marcel Vulpoi şi Ioan Culda, experţii parte ai Farmec SA, reprezintă un înscris fals întocmit şi semnat de către aceşti experţi din perspectiva faptului că, la capitolul Concluzii, se mentionează că cvorumul cu care s-a luat hotararea AGEA din 14.07.2011 este legal, situaţie necorespunzătoare realităţii şi documentelor invocate în susţinerea acesteia
• expertiza nu evidenţiază documentele privind cererile de subscriere ale acţionarilor şi chitanţele sau ordinele de plată care să dovedească varsămintele effectuate de către fiecare actionar în contul actiunilor subscrise, în contextul în care din documentele de plată rezultă că acţiunile au fost achitate de societatea Farmec pentru o parte semnificativă dintre acţionari (a se vedea anexa 7 – ordine de plata ale societatii Farmec catre Asociatia Farmec Pas)
• opinia expertilor parte ai reclamantului Violeta Radu si Vaduva Elena nu a putut fi întocmită, deoarece nu au primit de la societatea Farmec documentele necesare expertizei (a se vedea anexa 236 – cererea expertilor din 25.04.2016 catre Tribunal), situaţie constatată şi de Tribunalul Specializat Argeş la termenul din 30.03.2016, când a şi sancţionat societatea si a dispus acesteia să prezinte documentele cerute de expertii parte, conform extras din incheierea de la termenul din 27.04.2016:

„avand in vedere solicitarea expertilor parte la care se refera dispozitia data prin incheierea din 30.03.2016, instanta constata ca aceasta obligatie nu a fost indeplinita, documentele justificative de plata a varsamintelor nefiind puse la dispozitia tuturor expertilor si in temeiul art 187 alin 1 pct 2 lit e din C.pr.civ. aplica conducatorului unitatii parate – societatea Farmec Sa o amenda civila in suma de 500 lei totodata dispune obligarea acestei societati sa puna la dispozitie documentele justificative de catre experti consilieri ai reclamantului”.

• ulterior acestei hotărâri a magistratului Valeriu Copae, judecătorii care au urmat in dosar nu au adus la indeplinire această dispoziţie şi nu au asigurat cadrul ca experţii parte ai subsemnatului-reclamant să primească documentele solicitate, deşi aceştia au întocmit şi depus la dosar Nota privind imposibilitatea efectuarii expertizei (a se vedea anexa 223), ca urmare a faptului ca societatea nu le-a comunicat documentele necesare expertizei, pronunţându-se în cauză prin luarea în considerare a opiniilor expertului numit Mirela Pintea şi experţilor parte ai pârâtei, Marcel Vulpoi/Ioan Culda, care au pretins că ar fi primit toate documentele, în condiţiile în care expertiza nu reflecta realitatea
• judecatorul fondului nu a respectat propriile hotarari ale Tribunalului Specializat Arges care au fost date in dosar, respectiv cea de la termenul din 22.06.2016, când instanta a dispus:

„..experta cauzei sa faca dovada ca actele toate au intrat in posesia si a expertilor parte..”,şi cea de la termenul din 18.05.2016, când s-a dispus:

însă, fără a fi îndeplinite aceste dispoziţii de către expertul numit, judecătorul a acceptat ca probă expertiza semnata de catre Pintea Mirela, Vulpoi Marcel şi Ioan Culda, pronunţându-se în cauză exclusiv prin luarea în considerare a opiniilor expertului numit şi a experţilor parte ai pârâtei, care au pretins că ar fi primit toate documentele, în condiţiile în care expertiza nu reflecta realitatea, iar experţii consilieri ai subsemnatului nu au avut acces la toate documentele necesare efectuării expertizei

• în perioada de timp în care cauza civilă a rămas în pronunţare, judecătorul fondului a ignorat cererea reclamantului de repunere pe rol a dosarului respectiv (a se vedea anexa 237) în vederea suspendării judecăţii, ca urmare a faptului că în dosarul penal nr 3680/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 2 Cod penal (a se vedea anexa 238– certificatul politiei) în legătură cu neregulile cuprinse în expertiza depusă în dosarul civil 3414/1285/2011.
• „credibilitatea” de care expertul contabil Mirela Pintea s-a bucurat din partea judecătorului fondului poate fi justificată de faptul că a fost desemnat in dosarul civil nr. 3414/1285/2011 încă de la Tribunalul Specializat Cluj, de catre magistratul Oros Voichita, cel care a primit de la Farmec SA suma de 10.000 lei, premiu unic in schimbul unui SMS ( a se vedea anexa 138 – declaratie de avere), iar tatăl expertului numit de aceasta, respectiv Dan Pintea, are calitatea de vicepresedinte al Sindicatului conducatorilor de locomotive, care face parte din “Cartel Alfa”, al cărui preşedinte Bogdan Hossu a facut o interventie la ANAF, prin cererea nr. 1924/12.09.2013 (a se vedea anexa 42), şi a solicitat presedintelui ANAF sa dispună un control la firma in care subsemnatul am un interes si sa imi ia actiunile pe care le detin la Farmec SA, pe care sa le vanda ulterior functionarilor de la Farmec SA.

          10.9. CURTEA DE APEL PITESTI

          Soluţionarea de către Curtea de Apel Piteşti a recursulului subsemnatului (a se vedea anexa 239) in dosarul civil nr. 3414/1285/2011 a fost doar un act de aducere la îndeplinire a “EXECUTIEI” mele realizată de către Tribunalul Specializat Argeş cu ocazia judecării cauzei în fond.

          1) Magistraţii Adina Fundatureanu, Denisa Vâlvoi şi Dumitru Văduva, membrii completului de judecată al Curţii de Apel Pitesti investit cu soluţionarea căii de atac a recursului, nu au efectuat o judecata ci au pronunţat o hotarare care a fost prefigurata inainte de sedinta, respectiv o anumită soluţie pregatită si discutată intr-un alt cadru decat cel procesual civil, care s-a concretizat, asa cum am previzionat, in respingerea recursului subsemnatului, admiterea recursului Farmec SA, admiterea recursului formulat de catre expertul Pintea Mirela si obligarea mea la plata unei diferente de onorariu de expert de aprox. 60.000 lei, suplimentar sumei de 15.032 lei onorariu de expert pe care am platit-o nemeritat, ca urmare a dispozitiei Tribunalului Specializat Arges, in timp ce expertiza in dosar nu reflecta realitatea, nu solutioneaza obiectivele, iar expertii parte Violeta Radu si Elena Vaduva nu au primit documentele cerute iar magistratul Valer Copae a constatat lipsa documentelor, a amendat parata, a dispus furnizarea documentelor in format electronic dar la termenele urmatoare, judecatorii au refuzat sa aduca la indeplinire aceasta hotarare care a fost data in dosar.

Astfel, la termenul din data de 10.10.2017, inca din deschiderea şedinţei, presedintele completului de judecata a mentionat ca “astazi cauza ramane in pronuntare”, fara ca vreunul din aparatorii partilor sa fi rostit un cuvant (a se vedea anexa 240 – nota de transcriere a sedintei).

Fata de imprejurarea ca, prin cererea de recurs (in dosar 3414/1285/20111 – a se vedea anexa 241), am solicitat administrarea probei cu inscrisuri noi, iar presedinta completului de judecata a afirmat inca de la inceput ca dosarul va ramane in pronuntare, inseamna ca, fara a da cuvantul in contradictoriu pe utilitatea si concludenta probelor, instanta si-a prefigurat respingerea oricaror probe cu inscrisuri, ceea ce echivaleaza cu faptul ca judecatorii si-au dat deja cu parerea cu privire la cauza, iar „convingerea” magistratilor privind respingerea cererii de probe cu inscrisuri a fost formata in afara cadrului legal, cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 127¹ si 129 alin 5 cod procedura civila^[38].

In situatia in care s-ar fi administrat probele cu inscrisuri propuse de catre subsemnatul, am fi dovedit ca repartizarea dosarului nu a fost efectuata in aceeasi zi cu data intrarii dosarului in arhiva, deoarece presedintele Tribunalului Specializat Arges, cunoscand ciclicitatea si ordinea de repartizare a dosarelor pe complete in cadrul sistemului Ecris, a asteptat repartizarea altor dosare, dupa care in sistemul Ecris sa vina randul completului de judecata compus chiar din persoana sa si sa-si repartizeze dosarul, iar in aceste conditii nu putem sa consideram ca repartizarea a fost aleatorie, ci dirijata.

Or, nerespectarea principiului distributiei aleatorii (consacrat de art. 11 si art. 139 din Legea 304/2004), atat la Tribunalul Specializat Arges cat si la Curtea de Apel Pitesti, cat si ca urmare a faptului ca dosarul nu a fost repartizat in aceeasi zi cu data intrarii dosarului in instanta (ceea ce reprezinta o incalcare a art. 83 si 93 alin.1 din Hotararea CSM nr.387/2005), reprezinta un motiv de nulitate absoluta a hotararii atacate si a intregii judecati a instantei de fond, cu consecinta desfiintarii sentintei si trimiterii spre rejudecare, iar respingerea probatoriului in dovedirea acestui motiv de nulitate absoluta reprezinta o antepronuntare a judecatorilor cu privire la acest motiv de recurs. Dar completul de judecata de recurs mentionat mai sus nu au manifestat aceasta preocupare de magistrati ci, folosindu-se de roba de magistrat au urmarit doar cum sa ma prejudieze patrimonial, sa ma invat minte , sa-mi aplice o ”corectie” in valoare de 70.000 lei, costul excesiv si nejustificat ale unei expertize care prezinta doar aspecte neadevarate.

          2) Respingerea cererii de suspendare a judecatii pana la solutionarea procesului penal in temeiul art.244 VCPC, avand ca obiect plangerea penala pentru savarsirea faptei de marturie mincinoasa de catre expertul Pintea Mirela care a intocmit si depus expertiza la Tribunalul Specializat Arges, reprezinta un alt motiv al prejudecării cauzei, accentuat si de faptul că a fost imbratisată propunerea aparatorului paratei, iar completul de judecată a recomandat ca dupa solutionarea procesului penal sa promovam cerere de revizuire, situatie fata de care va rugam sa observati nu numai convingerea completului ca in ziua respectiva trebuia judecata cauza, dar si graba excesiva privind solutionarea recursului la termenul din data de 10.10.2017.

Mai mult, instanta de recurs a ignorat si faptul ca instanta de fond nu a dispus lamurirea obiectiunilor la raportul de expertiza formulate de catre subsemnatul si nici nu a dispus, in temeiul art. 211 VCPC, aducerea expertului in instanta pentru a oferi lamuriri orale, incalcandu-se in acest mod disp.art.129 alin.5 VCPC privind luarea tutror masurilor necesare in vederea aflarii adevarului.

          3) Graba excesiva de a se judeca fondul cauzei s-a manifestat si prin aceea ca s-a constituit completul (compus din magistraţii Nuta Cortina, Chiornita Gabriela şi Ursula Sanda) şi a fost fixată judecarea cererii de recuzare în aceeaşi zi de 10.10.2017, la numai o ora si jumatate de la formularea acesteia, respectiv la ora 12.30, hotărârea fiind de respingere, de altfel previzibilă, câtă vreme preşedintele completului recuzat a suspendat cauza şi a mentionat ca ne vedem dupa solutionarea cererii de recuzare.

Magistraţii Nuta Corina, Chiornita Gabriela şi Ursula Sanda, din cadrul Curtii de Apel Pitesti, au manifestat şi ei un exces de celeritate, nemotivat obiectiv, pentru judecarea si respingerea cat mai rapid a cererii de recuzare formulată împotriva completului de recurs, chiar cu incalcarea procedurilor legale (a se vedea anexa 241 – cererea de recuzare), constatare ce rezultă din împrejurarea că la termenul de la ora 12.30, in lipsa depunerii la dosar a dovezii taxei de timbru, completul de judecata a propus din oficiu sa judece cererea şi ulterior judecăţii sa depun taxa de timbru in copie, după care in original.

Fata de imprejurarea că judecătorii au cunoscut că domiciliul subsemnatului este in Bucuresti, sector 2, iar, potrivit legii, plata taxei de timbru se achita la organele fiscale de domiciliu, iar nu in Pitesti, completul desemnat pentru judecarea cererii de recuzare a fixat termenul peste o ora si jumatate, ceea ce relevă evidenta dorinţă a completului de judecata recuzat ca cererea de recuzare sa se judece imediat, având reprezentarea clară că va fi respinsă (a se vedea inregistrarea sedintei de judecata din data de 10.10.2017) şi pune in lumina faptul ca ambele complete de judecata nu au dorit altceva decât să se soluţioneze recursul în aceeaşi zi şi sa se pronunte o hotarare prestabilită judecăţii, în favoarea societăţii Farmec SA şi administratorilor acesteia.

          În concluzie, din perspectiva tuturor considerentelor si argumentelor mentionate mai sus, se observă existenta unor indicii puternice privind lipsa de impartialitate a tuturor completelor de judecata din cadrul Tribunalului Specializat Argeş şi Curtea de Apel Piteşti, implicate în soluţionarea dosarului nr. 3414/1285/2011, cu consecinţa încălcării dreptului meu la un proces echitabil şi vătămarea intereselor mele legitime, această atitudine a magistraţilor fiind determinată într-un alt cadru decât cel instituţional legal şi a avut ca rezultat “EXECUTIA MEA”.

          10.10. TRIBUNALUL BRAŞOV

          Dosarul civil nr. 2930/1285/2011, având ca obiect acţiunea în anulare a hotărârii AGEA Farmec din data de 28.04.2011, adoptată ca urmare a propunerii administratorilor de validare a situaţiilor financiare ale societăţii pe anii 2008, 2009 şi 2010, a ajuns pe rolul Tribunalului Braşov. In baza deciziei ÎCCJ, care a constatat existenţa unor influenţe la Tribunalul Specializat Cluj şi a dispus strămutarea cauzei.

Chiar şi în această situaţie, acţiunile de influenţare sistemică a modului de soluţionare a litigiilor care afectează interesele financiare ale funcţionarilor Farmec SA, precum şi ale persoanelor conectate la acest sistem, s-au dovedit mai puternice decât statul de drept, astfel cum rezultă dintr-o serie de aspecte importante referitoare la nelegalităţile constate cu privire la judecarea acestui dosar.

          1) Cauza a fost repartizată a doua zi faţă de data intrării dosarului la Tribunalul Braşov, cu nerespectarea simultană a dispoziţiilor prevăzute de art. 83 şi art. 93 din Hotărârea nr. 387/2005 a CSM şi de art. 11 şi 139 din din Legea nr. 304/2004 care reglementează procedura de distributie aleatorie a dosarelor, introducerea acestui dosar în sistemul ECRIS după o zi de la intrarea la instanţă fiind făcută pentru ca dosarul să fie repartizat unui anumit complet de judecată, respectiv cel condus de magistratul Aurica Voinescu.

          2) Pe parcursul unei aşa-zise cercetări judecătureşti, care a presupus 35 de termene,perioadă de timp în care nu s-au administrat probele cu înscrisuri şi expertiză solicitate de către subsemnatul-reclamant, respinse încă de la termenul din 09.10.2013, cu motivarea că „proba nu este utilă, pertinentă si concludentă soluţionării cauzei”, judecătorul Aurica Voinescu a aşteptat o „EXPERTIZĂ COMANDATĂ ŞI CONTROLATĂ si SERVITA” într-un alt dosar, respectiv dosarul nr. 3414/1285/2011 aflat pe rolul Tribunalului Argeş, aceasta fiind singura explicaţie a amânării judecării cauzei timp de 6 ani. Citeste si Tribunalul Specializat Arges si Curtea de Apel Pitesti (cap. V, pct 10.8 si 10.9)

Încălcând flagrant normele procesuale şi dreptul subsemnatului la un proces echitabil, magistratul Aurica Voinescu a admis această expertiză drept „probă” cu nerespectarea dispoziţiei prevăzute la art. 169 alin (1) V.c.pr.civ., care statuează că „Administrarea probelor se face în faţa instanţei de judecată, dacă legea nu dispune altfel”, dar şi în condiţiile în care raportul întocmit şi semnat de către experţii Pintea Mirela (expert numit de instanţă), Marcel Vulpoi şi Culda Ioan (experţi desemnaţi de Farmec) cuprinde menţiuni şi concluzii necorespunzătoare realităţii documentelor contabile şi fără a conţine opinia experţilor consilieri ai subsemnatului, Violeta Radu si Vaduva Elena, care nu au primit documentele necesare şi au întocmit o Notă privind imposibilitatea întocmirii opiniei separate şi a semnării raportului de expertiză (a se vedea anexa 164)

          3) Folosirea drept „probă” în dosarul Tribunalului Braşov a expertizei efectuate în dosarul altei instanţe, având un alt obiect de judecată, face dovada că magistratul Aurica Voinescu a fost preocupat numai de a găsi un „mijloc de acoperire” a unei judecăţi „simulate” în dosarul 2930/1285/2011, într-o perioadă de 6 ani, în scopul vădit de a respinge acţiunea subsemnatului-reclamant, în lipsa oricărui temei de fapt şi de drept, ignorând chiar şi situaţii juridice dezlegate prin hotărâri judecătoreşti anterioare.

Astfel, aşa cum am arătat anterior, dosarul civil nr. 2930/1285/2011 are ca obiect acţiunea în anulare a hotărârii AGEA Farmec din data de 28.04.2011, adoptată ca urmare a propunerii administratorilor de validare a situaţiilor financiare ale societăţii pe anii 2008, 2009 şi 2010, hotărâre prin care s-a urmărit şi realizat eludarea a două hotărâri judecătoreşti anterioare, respectiv:

• sentinţa nr. 783/01.10.2010 a Tribunalului Specializat Cluj şi decizia nr. 36/25.11.2011 a Curţii de Apel Cluj, prin care a fost anulată situaţia financiară pentru anul 2008 prezentată acţionarilor de către administratori în AGEA
• sentinţa nr. 2244//07.04.2011 a Tribunalului Specializat Cluj (a se vedea anexa 242), prin care s-a anulat hotărârea AGEA pentru aprobarea situaţiilor financiare pe anul 2009, fiind admisă ACTIUNEA subsemnatului – reclamant ca urmare a cererii de achiesare (a se vedea anexa 243) a reprezentantului legal al pârîtei Farmec de achiesare la motivele de nelegalitate menţionate în cererea de chemare în judecată (a se vedea anexa 244)

Cu privire la această ultimă situaţie, este important de precizat că „achiesarea” formulată de reprezentanţii pârâtei a urmărit, în realitate, evitarea efectuării unei expertize privind nelegalitatea cvorumului cu care a fost luata hotararea si a situatilor financiare anuale prezentate actionarilor de catre administratorii de la Farmec în AGEA din 2009, care fusese deja dispusă în dosarul respectiv de către magistratul Nicolata Kosa, asupra căruia nu au existat posibilităţi de influenţare de către funcţionarii Farmec SA.

Dacă nu s-ar fi procedat în această modalitate, exista riscul ca o expertiză efectuată pe bază de documente şi în conformitate cu legea să stabilească toatenelegalităţile din situaţiile financiare prezentate spre aprobare (diferentele dintre stocurile prezentate actionarilor in registrele anuale si situatia de fapt a stocurilor societatii), mai ales că Raportul anual de audit al societăţii-pârâte evidenţia deja existenţa unor diferenţe între stocul scriptic şi stocul faptic, aşa cum rezultă din următorul extras: “Nu am urmărit inventarierea faptică a stocurilor fizice, aşa cum se prezintă la data de 31 decembrie 2009, deoarece această dată a fost anterioară perioadei în care noi am fost iniţial angajaţi ca auditori ai societăţii şi nu am fost convinşi de corectitudinea stocurilor cantitative folosind alte proceduri de audit”.

Acesta este şi motivul pentru care, în dosarul nr. 2930/1285/2011 soluţionat de magistratul Aurica Voinescu, acest judecător a respins cererea de probe cu expertiză şi a tergiversat judecat până i-a fost „servită” expertiza din dosarul altei instanţe, expertiză efectuată cu încălcarea normelor legale şi care nu se întemeiază pe documentele existente la societatea Farmec SA, deci care nu reflectă realitatea.

          4) Judecătorul fondului a ignorat şi cererea de repunere pe rol a cauzei in vederea suspendarii acesteia până la soluţionarea cauzei penale ce formează obiectul dosarului nr. 3680/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti (anexa 245 – note scrise), în care s-a început urmărirea penală pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă în legătura cu expertiza extrajudiciară admisă ca „probă” (a se vedea anexa 238 – certificat de începere a urmarii penale) şi s-a pronunţat prin respingerea acţiunii (a se vedea anexa 246 – extras portal justitie).

          5) În perioada de timp a derulării procesului, în condiţiile mai sus relevate, în anul 2014 magistratul Aurica Voinescu a fost promovat în funcţia de preşedinte al Secţiei a II-a Civilă a Tribunalului Braşov, iar în anul 2017judecatorul fondului a primit prelungirea cu încă trei ani a mandatului pentru această funcţie.

          6) În cursul judecăţii, în dosar a fost angajat de către Farmec SA şi avocatul Ioan Claudiu Prunaru, a cărui soţie a fost magistrat în cadrul Tribunalului Braşov, colegă cu Aurica Voinescu, judecătorul care a soluţionat cauza.

          10.11. CURTEA DE APEL BRASOV

          Pe rolul Curtii de Apel Brasov se afla cererea de recurs in dosarul 2930/1285/2011. Deci la Curtea de Apel Brasov functioneaza patru complete de recurs la sectia civila, dosarul meu sus mentionat a fost repartizat unui singur complet de judecata, fara distributie aleatorie cu nerespectarea art. 11 si 139 din Legea 304/2004.

Astfel, din corespondenta cu Curtea de Apel Brasov (a se vedea anexa) contine cerere petent din data 11.09.2018, adresa raspuns Curtea de Apel Brasov din 14.09.2018, cerere petent din 21.09.2018 se poate observa ca, colegiul de conducere au hotarat sa limiteze activitatea profesionala a completelor de judecata de la Curtea de Apel Brasov, dupa cum urmeaza:

– doar doua din cele patru complete de judecata sa judece cauze in materia societatii comerciale. Dar din adresa 21/29 din 14.09.2018 la punctul 4 (a se vedea anexa) mi se comunica la anexa 4 lista dosarelor care se judeca sub imperiul vechiului cod de procedura civila din careface parte si dosarul 2930/1258/2011 in care sunt apelant. Prin urmare, repartizarea dosarelor care se judeca pe vechiul cod de proceduras civila se face pe un complet de judecata diferit decat dosarele care se judeca pe nou cod de procedura civila

          In concluzie, dispozitiile prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2004 nu au fost respectate deoarece nu a existat o distributie aleatorie catre unul din cele patru complete de judecata de civil recus sunt limitate si dirijate in mod subiectiv sa judece doar anumite cauze. Care mai este distributia aleatorie in acest procedeu?

Urmand acest „procedeu” de distributie aleatorie, dosarul 2930 a fost repartizat completului de judecata, compus din magistratii Laura Feteanu, Marcela Comsa si Simona Gavrila

La termenul din 03.10.2018 magistratii Laura Feteanu, Codruta Voda, Carmen Bujan au respins cererea de probe cu inscrisuri de la Tribunalul Brasov prin care aceasta instanta sa faca dovada ca dosaryl 2930 a fost distribuit aleatoriu, cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2004 avand in vedere ca din documentele comunicate la Tribunalul Brasov nu rezulta ca s-a efectuat o distributie legala ci o repartizare preferentiala catre judecatorul Aurica Voinescu care a respins cereri de probe, a asteptat 34 de termene de judecata sa fie efectuata o expertiza la o alta instanta, expertiza care nu reflecta realitatea, expertiza ”servita” partii adverse pe care magistratul s-o aiba in vedere la respingerea actiunii, incalcand astfel principiul nemijlocirii. Judecatorul Aurica Voinescu a primit doua mandate de presedinte de sectie la Tribunalul Brasov in timpul asteptarii celor 34 de termene de judecata.

La termenul din 03.10.2018, judecatorii Laura Feteanu, Codruta Voda, Carmen Bujan au respins cererea de probe cu inscrisuri de la Tribunalul Brasov cu motivarea ca nu conteaza cum a fost repartizat dosarul si incalcarea legii privind lipsa distributiei aleatorii nu este un motiv de casare desi Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in mai multe cauze in sensul ca nerespectarea dispozitiilor legale privind distribuirea cauzei este motiv de nulitate a hotararii pronuntare in aceste conditii nr. 255/05.07.2017 pronunţată in dosarul 2185/2/2015;

Magistratii Laura Feteanu, Codruta Voda, Carmen Bujan de la Curtea de Apel Brasov au refuzat sa puna in vedere paratei Farmec sa aduca la dosar registrul actiunilor si registrul actionarilor, conform art. 177 din legea 31 cu toate ca aceasta proba a fost incuviintata de Tribunalul Brasov ca proba concludenta si utila dezlegarii cauzei, dar a refuzat sa le depuna la dosar iar instanta nu a aplicat dispozitia prevazuta la art. 174 cod proc civ vechi, in sensul ca nu a aplicat amenda si nici nu a socotit ca dovedite pretentiile reclamantului care a dovedit ca parata detine registrul actiunilor si registrul actionarilor cu varsaminte conform art. 177/legea 31 (anexa 337 – fisa postului si declaratia de martor a doamnei Onute Miluca).


          10.12. CURTEA DE APEL CRAIOVA

          1) Pe rolul Curţii de Apel Craiova s-a aflat dosarul nr. 7386/1285/2010, care a avut ca obiect acţiune în anulare a hotărârilor AGEA Farmec SA din datele de 12.12.2002 si 05.09.2003, prin care acţionarii socoetăţii au constatat efectuarea varsămintelor privind majorările de capital social realizate ilegal prin hotărârile AGEA din 12.03.2012 şi 31.01.2013, (a se vedea anexele 247), în condiţiile în care aceste ultime hotărâri ale acţionarilor au fost anulate de către instanţele judiciare, astfel:

• hotărârea AGEA din data de 12.03.2002, când s-a discutat majorarea capitalului social cu 280.000 de actiuni, la preţul subevaluat de 2,5 lei/acţiune, cu limitarea ilegală a dreptului meu de a participa la subscrierea noilor acţiuni emise, a fost anulată prin decizia irevocabilă nr 180/2003 a Curtii de Apel Oradea
• hotărârea AGEA din data de 31.01.2003, când s-a discutat majorarea capitalului social cu 480.000 de actiuni, la preţul subevaluat de 2,5 lei/acţiune, cu limitarea ilegală a dreptului meu de a participa la subscrierea noilor acţiuni emise, a fost anulată prin decizia irevocabilă nr 180/2003 3453/07.06.2005 a ÎCCJ (a se vedea anexa 248).

          2) Aceeaşi Curte de Apel Craiova a soluţionat şi dosarul nr. 1613/54/2014, având ca obiect cererea de revizuire a hotărârii adoptată in dosarul nr. 7386/1285/2010, anterior menţionat (a se vedea anexa 249 – actiunea si cererea de revizuire).

          3) Parcursul judiciar al dosarului nr. 7386/1285/2010, începând de la constituirea acestuia la Tribunalul Specializat Cluj, dar şi condiţiile în care s-a realizat soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acestuia de către Curtea de Apel Craiova, inclusiv a cererii de revizuire, relevă indicii puternice cu privire la existenţa unui sistem de control şi influenţare extrajudiciară a desfăşurării proceselor vizând acţiunile ilegale ale funcţionarilor Farmec SA, cu consecinţa adoptării unor soluţii favorabile intereselor acestora, chiar şi prin încălcarea normelor legale, astfel cum rezultă din următoarele aspecte semnificative:

• dosarul nr. 7386/1285/2010s-a constituit la Tribunalul Specializat Cluj şi a fost repartizat judecatorului Flavius Iancu Motu, NASUL de cununie al unuia dintre directorii Farmec SA, cu încălcarea dispoziţiei prevăzută la art. 83 şi art. 93 din Hotărârea nr. 387/2005 a CSM, care instituie obligaţia ca dosarul să fie repartizat în aceeaşi zi cu data intrării acestuia la instanţă si art. 11 si 139 din legea 304/2004 care instituie obligatia ca dosarul sa fie distribuit aleatoriu
• Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis existenţa unor influenţe de natură a nu asigura o justă şi imparţială judecată la Tribunalul Specializat Cluj, asfel că a dispus strămutarea soluţionării dosarului nr. 7386/1285/2010 la Tribunal Satu Mare, unde judecătorul desemnat, Marta Rita Salajan, a admis exceptia autoritatii de lucru judecat si exceptia tardivitatii, cu consecinţa respingerii acţiunii, prin sentinta nr. 199/22.11.2013 (a se vedea anexa 250), în condiţiile în care, din notele de redare a unor discutii telefonice dintre administratori ai Farmec SA, Turdean si Pantea, (a se vedea anexa 100) rezultă influenţarea acestei soluţii favorabile prin „măsuri de stimulare”, conform extras – pagina 8):

„Înv. PANTEA PETRU IACOB: Păi, mă! 2003, 2004, care tu zici c-ai influenţat să câştigăm la SATU MARE”

„PANTEA LUCIAN: Da.”

• Curtea de Apel Oradea, prin decizia nr 10/30.04.2013, a casat hotărârea Tribunalului Satu Mare şi a trimis cauza spre rejudecare, confirmând nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei civile nr. 199/22.11.2013 adoptată sub anumite influenţe, luate în considerare şi de către ÎCCJ, care a admis din nou strămutarea cauzei civile de la Tribunalul Satu Mare la Tribunalul Mehedinti
• controlul permanent realizat de sistemul relaţional al funcţionarilor Farmec SA a determinat ca, la Tribunalul Mehedinţi, să fie din nou încălcată procedura de repartizare aleatorie a dosarului, în scopul de a fi repartizată cauza unui anumit complet de judecată, respectiv a celui condus de magistratul Claudiu Brandibur, care a pronunţat o soluţie nelegală şi netemeinică, prin sentinta nr. 199/22.11.2013, împotriva căreia ambele părţi au declarat recurs
• la Curtea de Apel Craiova, instanţa de recurs, dosarul nr. 7386/1285/2010 a fost repartizat tot cu încălcarea procedurii prevăzută la art 83 alin. 1 pct. 1 şi art. 93 din Legea 387/2005, respectiv a doua zi faţă de data intrării dosarului la instanţă, si cu nerespectarea dispoziţiilor art. 11 si 139 din legea 304/2004 care reglementeaza distributia aleatorie, în scopul si cu rezultatul ca dosarul 7386/1285/2010 sa ajunga la completul de judecată compus din magistraţii Sanda Lungu, preşedinte, Constantin Popescu şi Mariana Mot, membrii ai completului de judecată care, prin decizia irevocabila nr. 419/18.09.2014 (a se vedea anexa 251),a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi excepţia tardivităţii şi, drept urmare, a respins acţiunea subsemnatului, prin decizia irevocabilă nr. 419/18.09.2014 (a se vedea anexa 251),ignorand toate argumentele juridice care au fost formulate prin aparator (a se vedea anexa 252 – note scrise).
• cererea de revizuire a decizie nr. 419/18.09.2014 (a se vedea anexa 249), care a format obiectul dosarului nr. 1613/54/2014, a fost repartizată din nou a doua zi, faţă de data intrării la instanţă, încălcându-se prevederile art. 83 alin. 1 si art. 93 din Hotararea nr. 387/2005 a CSM si cu nerespectarea art. 11 si 139 din legea 31/1990 privind repartizarea aleatorie (a se vedea anexa 253 – cererea subsemnatului si documentele trimise de la Curtea de Apel Craiova cu privire la dosarului susmenţionat), cauza ajungând „cu dedicaţie” la completul compus magistraţii Neli Ochea, Ecaterina Moleanu şi Gherghina Lotu, care au respins revizuirea prin decizia irevocabilă nr. 535/02.12.2014 (a se vedea anexa 254), ignorand actiunea si notele scrise (a se vedea anexa 255), hotărâre de respingere favorabilă intereselor funcţionarilor de la Farmec SA şi, greu de exclus, intereselor persoanelor implicate în obţinerea acesteia.

          10.13 TRIBUNALUL SATU MARE

          Aşa cum s-a menţionat mai sus, există indicii temeinice că hotararea judecatorului Marta Rita Salajan, care a fost pronunţată in dosar civil nr 7386/1285/2010 al Tribunalului Satu Mare privind anularea majorarii ilegale de capital social din 2002-2003, a fost influentata prin acordarea de „stimulente”, asa cum rezulta din inregistrarea convorbirilor telefonice dintre administratorii societatii, dar cu privire la care nu s-au efectuat cercetările şi actele de urmarire penala ce se impuneau (extras din nota de redare a covorbirilor telefonice dintre administratorii societatii Farmec – pag. 8):

„Inv. PANTEA PETRU IACOB: Păi, mă! 2003, 2004, care tu zici c-ai influenţat să câştigăm la SATU MARE (n.n.: la Satu Mare a fost pe rolul Tribunalului dosarul 7386/1285/2010)

PANTEA LUCIAN: Da.”

          11. AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE

          Horia Georgescu, in cadrul unei emisiunii de televiziune pe postul Antena 3 din data de 28.02.2018, a afirmat că in perioada in care şi-a exercitat functia de presedinte al Agentiei Nationale de Integritate (aprilie 2012 – martie 2015), directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, l-a convocat periodic pentru discutii cu privire la lucrarile Agentiei Nationale de Integritate, conform extras (sursa: Interviu – antena3.ro):

„Intervenea Maior în dosare?

Horia Georgescu, fostul director al Agenţiei Naţionale de Integritate, susţine că George Maior a minţit la comisia parlamentară.
„Se intervenea direct în dosare, punctual, şi se spunea cum trebuie acţionat”, a spus Horia Georgescu.Întrebat dacă au fost întâlniri ce au depășit cadrul legal, fostul șef ANI a spus că Șelaru nu era singurul judecător.

„Erau mai mulţi, doamna Stanciu, domnul Ionuţ Matei(…)…. George Maior avea contacte cu foarte mulţi şefi de instituţii. ….”

Or, intalnirile profesionale dintre presedintele Agentiei Nationale de Integritate si Directorul Serviciului Roman de Informatii nu puteau avea un alt scop şi rezultat, decat „ controlul” privind solutiile pe lucrarile din cadrul Agentiei Nationale de Integritate şi cu privire la anumiţi functionari din institutii si magistrati parteneri ai Serviciului Roman de Informatii. Faţă de dezvăluirea publică făcută de Horia Georgescu, consider pe deplin justificată aprecierea mea că exista o legatura de cauzalitate intre „intalnirile profesionale” ale directorului Serviciului Roman de Informatii şi preşedintele Agentiei Nationale de Integritate si modul în care această instituţie şi-a exercitat atributele de competenţă in cazul celor 14 plangeri ale subsemnatului privind incalcarea legii de catre magistrati, în sensul că inspectorii de integritate, fie ca nu au solutionat anumite plangeri, fie ca nu au sesizat Parchetul pentru cercetarea infractiunii de fals in declaratii oficiale. Din aceasta perspectiva, nu poate fi exclusă premisa existenţei unor parteneriate între Serviciul Roman de Informatii si magistratii mentionati in cele 14 plangeri adresate Agenţiei Nationale de Integritate, imprejurare care pune sub semnul nelegalitatii actul de justitie la care au participat acesti magistrati. In acest context, consider ca nu putem disocia repartizarea dosarelor Farmec spre rejudecare acestor magistrati de tratamentul „prietenos” al Agentiei Nationale de Integritate cu privire la aceştia, având în vedere şi constanta nerespectare a procedurii de repartizare aleatorie prevazuta la art. 11 din Legea 304/2004, cu rezultatul adoptării unor hotarari judecatoresti netemeinice şi nelegale, dar favorabile functionarilor de la Farmec si în folosul acestora şi al partenerilor din diferite instituţii ale statului.

          Agenţia Naţională de Integritate a fost sesizată în legătură cu încălcarea legii de către un număr de 14 magistraţi care au soluţionat dosare în care societatea Farmec SA a fost ori este parte, însă inspectorii ANI au soluţionat formal petiţiile – în sensul că nu au efectuat verificările necesare pentru a stabili dacă magistraţii se află în stare de incompatibilitate, având în vedere că declaraţiile de avere şi de interese nu au fost completate în conformitate cu dispoziţiile legii, în scopul prezentării unor situaţii de fapt ce nu corespund realităţii şi pentru a ascunde posibile fapte de corupţie – ori nu au soluţionat încălcările de lege menţionate în plângerile subsemnatului, prin decizii motivate, (a se vedea anexa 256) şi nu au seszizat parchetul, întemeiul art. 291 C.pr.pen. sau art. 227 V. C.pr.pen, astfel:

          (1) Plangerea nr. 140/11.01.2012 privind pe Georgiana Tudor, magistrat la Judecatoria sector 1 Bucuresti, care a semnat sentinta nr. 1591/2007, in dosar 30272/3/2007– NESOLUTIONATA (a se vedea anexa 257)

          (2) Plangerea nr. 133/11.01.2012 privind pe Iuliana Riciu, magistrat la ICCJ – Secţia Contencios Administrativ, care a semnat decizia nr. 2757/21.05.2009 – NESOLUTIONATA

          (3) Plangerea nr. 137/11.01.2012 privind pe Adrian Bordea (anexa 258), magistrat la ICCJ, care a pronuntat decizia nr.4421/2005 in dosarul nr.8866/2004, ignorand alta deciziei ICCJ cu privire la aceeasi hotarare AGA – SOLUTIONATA FORMAL, aşa cum rezultă din adresa nr. 5646/31.01.2012 (a se vedea anexa 256), în sensul că s-a clasat plangerea subsemnatului fara a fi efectuate cercetari in legatura cu neregulile aratate cu privire la situaţia sotiei si a fiului magistratului, pentru a se stabili daca acestia au incheiat contracte cu statul sau cu institutii publice, conform sectiunii 5 din Ghidul de completare a declaratiilor de avere si interese;

          (4) Plangerea nr. 149/11.01.2012 privind pe Isabelle Tocan (a se vedea anexa 259), judecător la Curtea de Apel Bucureşti, care, în perioada în care a funcţionat la Tribunalul Bucuresti a semnat decizia nr. 335/12.05.2010, sesizare privind urmatoarele nereguli constatate din analiza continutului declaratiilor de avere si interes ale acestui magistrat:

• Postelnicu Doru-Constantin, soţul magistratului, este asociat in patru societăţi comerciale, respectiv Pelican Invest SRL, Colibri Invest SRL, Block Invest One SRL, Block Seven SRL, din care trei se aflau în procedură de dizolvare, toate avand ca obiect de activitate: “dezvoltare-promovare imobiliara”, situatie de fapt neprecizata in declaratia de interese a judecatoarei;
• neevidenţierea în declaraţia anuală de avere si interese a veniturilor soţului obţinute din activitatea de avocat, care a fost prestata si in societatea Norr Stiefenhofer Lutz, societate ce se ocupa cu consultanta, contabilitate, audit.

Plângerea a fost SOLUTIONATA FORMAL prin decizia ANI nr. 4541/26.01.2012, care, în fapt, a fost nemotivata si nu a prezentat motivele pentru care nu s-a inceput investigatia impotriva respectivei judecatoare, mai ales că nu s-a facut dovada efectuarii demersurilor necesare pentru a se afla daca societatile sotului magistratului investigat, neevidentiate in declaratiile de avere si de interese, au participat la incheierea unor contracte cu statul sau cu institutiile publice şi nici nu a fost sesizat Parchetul pentru cercetari privind falsul in declaratii.

          (5) Plangerea nr. 142/11.01.2012 privind pe Saracut Mihaela (a se vedea anexa 260), magistrat la Curtea de Apel Cluj, care a semnat sentinta civila nr.4544/21.10.2013, pronuntata in dosarul nr 2610/2003 – SOLUTIONATA FORMAL prin decizia de clasare nr. 5867/31.01.2012, fara a se investiga aspectele relevate in plangerea subsemnatului referitoare la numitul „Muresan”, in favoarea caruia magistratul a instrainat un apartament la preţul de 90.000 euro, în condiţiile în care valoarea impozabila a acestuia era de aprox. 57.000 ron, cu mult inferioară pretinsului preţ al tranzacţiei;

          (6) Plangerea nr. 141/11.01.2012 privind pe Delia Ana Marusciac (a se vedea anexa 261), magistrat la Curtea de Apel Cluj, care a semnat decizia civila nr. 103/2004, pronuntata in dosarul nr. 740/2004 – NESOLUTIONATA;

          (7) Plangerea nr. 139/11.01.2012 privind pe Francisca Maria Vasile (a se vedea anexa 262), magistrat la Curtea de Apel Bucuresti, care a semnat decizia nr. 52/13.01.2011, pronunţată in dosarul 30272/3/2007 – NESOLUTIONATA

          (8) Plangerea nr. 138/11.01.2012 privind pe Adriana Elena Bajan (a se vedea anexa 263), magistrat la Curtea de Apel Bucuresti, care a semnat decizia nr. 52/13.01.2011, pronunţată in dosarul 30272/3/2007 – NESOLUTIONATA;

          (9) Plangerea nr. 136/11.01.2012 privind pe Simona Ivanescu (a se vedea anexa 264), magistrat la Tribunalul Specializat Cluj, care a semnat sentinta nr.4219/2011, pronunţată in dosarul nr.101/1285/2011– SOLUTIONATA FORMAL prin decizia nr 25730/11.05.2012, in urma careia rezulta că judecatorul investigat nu a depus declaratia de avere in anul 2006, astfel nedeclarand bunurile cumparate in 2005, iar in declaratia depusa in anul 2011 nu a declarat firma de consultanta a sotului acesteia, însă ANI precizeaza ca magistratul si-a declarat totusi bunurile aferente anul 2005, in declaratiile de avere depuse ulterior, in perioada 2007-2011, si ca formularul declaratiei de interese nu contine solicitari referitoare la functiile sau calitatile detinute la societati comerciale de catre sotul declarantului.

          (10) Plangerea nr. 135/11.01.2012 privind pe Claudia Jderu (a se vedea anexa 265), magistrat la Tribunalul Bucuresti, care a semnat decizia nr. 335/12.05.2010, pronunţată in dosarul 30272/3/2007 – SOLUTIONATA FORMAL prin decizia ANI nr. 2625/17.01.2013, fara sa fie efectuate de catre ANI activitati de control, în contextul celor mentionate in continutul plangerii subsemnatului referitor la veniturile sotului magistratului, mentionate „confidential” de acesta in declaratia de avere, şi fără a fi sesizat Parchetul pentru cercetari privind falsul in declaratii.

          (11) Plangerea nr. 134/11.01.2012 privind pe Georgiana Pulbere (a se vedea anexa 266), magistrat la Curtea de Apel Constanta, care a semnat decizia nr. 612/02.09.2010, pronunţată in dosarul 1908/1285/2009 – NESOLUTIONATA;

          (12) Plangerea nr. 132/11.01.2012 privind pe Dumitru Mirancea (a se vedea anexa 267), magistrat la Curtea de Apel Bucuresti, care a semnat decizia nr. 52/13.01.2011, pronunţată in dosarul 30272/3/2007 – NESOLUTIONATA;

          (13) Plangerea nr. 2582/03.10.2011 privind pe Camelia Cengher (a se vedea anexa 268), magistrat la Tribunalul Specializat Cluj, care a semnat ordonanta nr. 99/13.01.2011, cu privire la care, prin adresa nr. 119128/07.11.2011, mi s-a comunicat de către ANI ca, in conformitate cu prevederile art. 11 din Legea 144/2007, va fi efectuată evaluarea averii magistratului investigat si că mi se va comunica rezultatul final al acesteia, insa nici pana astazi nu am primit vreo informaţie din partea ANI.

          (14) Plangerea nr. 2531/28.09.2011 (a se vedea anexa 269) privind pe Nicolae Durbaca, magistrat la Curtea de Apel Alba Iulia, care a semnat decizia nr. 802/20.06.2011, cu privire la care, prin adresa nr. 111901/12.10.2011, mi s-a comunicat de către ANI că, in conformitate cu prevederile art. 11 din Legea 144/2007, va fi efectuată evaluarea averii magistratului investigat si că mi se va comunica rezultatul final al acesteia, insa nici pana astazi nu am primit vreo informaţie din partea ANI.

          12. DIRECŢIA GENERALĂ DE PROTECŢIE INTERNĂ DIN CADRUL MINISTERULUI DE INTERNE

          1. Directia Generala de Protectie Interna (DGPI), din cadrul Ministerului de Interne, a fost sesizată in 15.09.2016 (a se vedea anexa 270) in legatura cu faptul ca politistii Catalin Ciongaru si Alexandru Popescu au asigurat cadrul disparitiei de la dosarul 3164/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunal Bucuresti a mii de probe in legatura cu care exista dovezi ca au existat la dosar, însă, deşi fapta politistilor se circumscrie infracţiunii de favorizare a infractorului, prev. de art. 269 Cp., DGPI nu a sesizat organul de cercetare penala.

          2. Fata de imprejurarea ca DGPI nu şi-a exercitat corespunzător competenţele şi nu a dispus masurile legale, politistii de caz implicati in alte dosare penale, aflate in nelucrare, nu au efectuat, in cadrul anchetei, audierea subsemnatului parte vatamata si aducerea la dosar a probelor care sunt necesare pentru aflarea adevarului, dovedirea faptelor penale si recuperarea prejudiciilor care au fost pricinuite statului si societatii, aşa cum rezultă din următoarele cazuri exemplificative:

1. In dosarul penal nr. 297/P/2016 al Parchetului de pe langa Tribunal Cluj, a fost inlocuit politistul de caz si a fost adus la SICE Cluj Liviu Varga, care nu a efectuat in dosar activitati de cercetare penala, nu m-a audiat si nu a administrat în dosar probele pe care le-am indicat si pe care le-aş fi putut completa cu ocazia audierii.
2. In dosarul penal nr. 3680/P/2017 al Parchetului de pe langa Judecatoria Pitesti, politistul Catalin Voicu nu a administrat probele in legatura cu care procurorul a dispus prin ordonanta din 08.11.2017 (a se vedea anexa 126), timp de 4 luni, incalcand dispozitiile prevazute la art. din Codul de procedură penală
3. Politistul Viorel Borjogo, din cadrul IGPR – DICE, nu m-a audiat si nu a administrat probele necesare pentru aflarea adevarului in dosarul penal nr. 12052/P/2016 (a se vedea anexa 271– adresa DICE catre subsemnatul din 14.11.2017)

Or, toate aceste inactiuni contribuie la vatamarea interesului legitim si sunt de natura sa favorizeze persoanele care au participat la fapte si prejudicii.

          3. Directorul DICE din cadrul IGPR, Aurel Dobre, ar fi trebuit sa formuleze o sesizare penala parchetului competent pentru fapta prevazuta la art. 269 c.p privind favorizarea infractorului. fata de cererile subsemnatului din anul 2016 privind reintregirea dosarului penal 3164/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunal Bucuresti, respectiv:

1. Cererea din data de 07.03.2016, inregistrata cu nr A/201/07032016, prin care am solicitat ridicarea de la Farmec SA si aducerea la dosar a unor documente, facturi, contracte, extrase de conturi bancare, balante analitice, jurnale de vanzari, rapoarte anuale consolidate, fise de cont, etc (a se vedea anexa 118.1, anexa 118.2), probe absolut necesare pentru soluţionarea legală şi temeinică a dosarului;
2. Cererea din 24.06.2016, inregistrata cu nr. 100103, prin care am solicitat aducerea la dosar a inscrisurilor care au disparut, in doua etape, probe necesare pentru solutionarea faptei de falsificare a documentelor (a se vedea anexa 272);
3. Cererea din 27.06.2016, inregistrata cu nr. 100109, reprezinta o revenire la cererea anterioara de probe (a se vedea anexa 118.1, anexa 118.2);
4. Cererea din 31.08.2016, inregistrata cu nr. 100335, prin care am solicitat să mi se comunice daca ofiterul de politie a intocmit un referat de terminare a urmaririi penale si daca a adus la dosar inscrisurile din cererile de probe anterioare (a se vedea anexa 273.1, anexa 273.2);
5. Cererea din 13.08.2016, inregistrata cu nr. 100388, prin care am solicitat aducerea la dosar de catre politie a probelor care au disparut şi nu se mai află în dosar (a se vedea anexa 274);

          13. CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILI AUTORIZATI DIN ROMANIA (CECCAR)

          1) CECCAR este o organizatie de functionari publici, independenti, dar care functioneaza şi „independent” fata de dispoziţiile legale si judecatoresti, fara ca persoanele din conducerea organizatiei sa dispuna masuri administrative pentru respectarea acestora, având în vedere că Robert Sova, presedintele acestei organizaţii este:

– partener de afaceri, coautor la revista Curierul fiscal (a se vedea anexa 275) cu Pantea Iacob, administrator la Farmec SA, in perioada 1995 – 2011, si tatal lui Lucian Pintea, administrator la Farmec SA in prezent, dar si cu avocatul Gabriel Biris, care a primit de la Farmec SA peste 700.000 lei.

– Robert Sova este coleg la Facultatea de Contabilitate, Audit si Control de Gestiune cu Marcel Vulpoi, care este seful Comisiei de Disciplina a organizatiei locale CECCAR Ilfov si expert parte al functionarilor de la Farmec care au calitate de inculpati, precum si persoana impotriva careia am formulat plangere la Ceccar pentru ca a redactat o expertiză ce nu reflecta realitatea, în numele expertul numit într-un dosar penal, iar acesta numai a semnat raportul întocmit de firma lui Marcel Vulpoi, insă Robert Sova a ignorat sesizarea si nu a solutionat aceste derapaje in cadrul institutional  

Din aceasta perspectiva se poate observa ca, interpretând părtinitor normele CECCAR şi beneficiind de sprijinul persoanelor din conducerea CECCAR, respectiv al presedintelui CECCAR si al persoanelor din comisiile de disciplina ale organizatiei CECCAR, experti contabili manifesta un interes mai mare pentru expertize viciate care nu reflecta realitatea operatiunilor economice si nu sunt dovedite cu documentele care au stat la baza expertizei, avand in vedere ca expertizele intocmite si prezentate autoritatilor judiciare de catre expertii Mirela Pintea, Marcel Vulpoi, Ioan Culda, Livia Bocian, Gheorghe Mandru şi Marilena Ghita nu reflecta realitatea, nu prezinta atasat documentele necesare expertizei si nu au cerut instantei de judecata sa oblige societatea sa prezinte înscrisurile deţinute de aceasta şi fără de care nu se puteau finaliza şi întocmi rapoartele de expertiză prezentate organelor judiciare.

          2) Conducerea CECCAR a tolerat incalcarea legii si a Normei profesionale 35 de catre expertii judiciari autorizati, fapte grave care au fost mentionate şi argumentate in mai multe sesizari si plangeri adresate acestei organizaţii profesionale, nesolutionate pana in prezent sau solutionate formal:

1. in data de 17.06.2014 am trimis presedintelui CECCAR sesizarea inregistrata cu nr 6283 (a se vedea anexa 276) – fara RASPUNS.
2. in data de 26.10.2016 am trimis plangerea inregistrata cu nr. 10541, catre presedintele CECCAR (a se vedea anexa 277) – FARA RASPUNS
3. În schimb, atitudinea preşedintelui CECCAR, Robert Sova, a fost total diferită cu privire la cererea lui Marcel Vulpoi, expert contabil parte al inculpatilor Turdean si Pantea, in dosarele penale, dar si expert parte al societatii parate Farmec SA, formulând un răspuns cu promptitudine, după numai trei zile (a se vedea anexa 278), deşi se solicitau lămriri, care Nu pot avea o legatura cu procedura penala si cu dispozitia data de catre Curtea de Apel Bucuresti, in dosar 2485/300/2011.

          3) Marcel Vulpoi a intocmit si semnat, alaturi de Mirela Pintea si Ioan Culda, un raport de expertiza care nu reflecta realitatea şi cu privire la care se efectueaza cercetari penale, in dosarul nr. 3680/P/2017 al Parchetului de pe langa Judecatoria Pitesti, pentru fapte de marturie mincinoasa, însă CECCAR Cluj a acordat viza de audit cu incalcarea dispozitiei prevazuta la art. 3532 din Norma profesionala 35, in conditiile in care expertiza Marcel Vulpoi, Mirela Pintea si Ioan Culda nu contine si opinia expertilor parte Violeta Radu si Vaduva Elena, deoarece expertii parte nu au primit documentele cerute si au intocmit Nota justificativa fata de imposibilitate intocmirii raportului de expertiza (a se vedea anexa 164).

          4) În data de 02.11.2012 am formulat plangerea nr. 1283 impotriva expertilor Livia Bocian si Ioan Culda (a se vedea anexa 279) pentru incalcarea procedurii de citare prevazuta in lege, iar expertiza nu reflecta realitatea si nu contine si opinia expertului parte al subsemnatului, deoarece societatea nu i-a furnizat documentele necesare, situaţie faţă de care:

• • în data de 13.05.2013, prin Hotararea Comisiei de Disciplina de pe langa Consiliul Superior al CECCARr (a se vedea anexa 280), completul de judecata compus din Alexandru Bran – presedinte, Apostol Grosoiu si Sorina Popescu – membrii a admis existenta unor influente la Cluj si a admis cererea de stramutare la Comisia de disciplina Ceccar Bucuresti.
  • in data de 06.11.2013 completul de judecata compus din Adrian Opris – presedinte, Camelia Anton si Gheorghe Spiridon – membrii, au respins sesizarea subsemnatului prin hotararea nr. 60, în dosarul nr. 3/2013, în condiţiile în care aceasta nu este motivata (a se vedea anexa 281)
  • in data de 09.01.2014 am formulat plangere impotriva hotararii 60 (a se vedea anexa 282), care a fost pusa in discutie de Comisia Superioară de Disciplina din cadrul CECCAR dupa 4 ani, care, în raport de NOTA scrisa a subsemnatului, depusa in sedinta din 02.02.2018 (a se vedea anexa 283), a pronunţat hotararea nr. 7/28.02.2018, emisa de completul de judecata compus din Luminita Turcu – presedinte, Fanel Popescu şi Tudor Cristea – membri, prin care s-a anulat hotararea nr. 60/2013, dar nu s-a judecat fondul sesizării, ci s-a trimis cauza spre rejuducare.

Deci, dupa aproape 5 ani, în mod evident, conducerea CECCAR evită să constate si sa sanctioneze incalcarea dispoziţiilor legale prevazute la art. 208 V.C.pr.civ, întrucât expertul a efectuat expertiza fara sa ma citeze si fara opinia expertului parte al subsemnatului, precum si incalcarea conduitei profesionale de catre experti, desi expertul contabil Livia Bocian mi-a adus o vatamare a intereselor legitime, dar si un prejudiciu patrimonial, fata de imprejurarea ca expertiza pentru care expertul a primit din contul meu 39.650 lei nu evidentiaza realitatea si nu îşi dovedeste concluziile cu documente contabile atasate lucrarii, in conditiile in care expertul parte nu a putut sa intocmeasca opinia deoarece nu a primit documentele necesare.

          5) Incalcarea Legii prin procedura CECCAR prevazuta la art 3531.9^[39] din Norma profesionala 35

– dispozitia prevazuta la art 127 si la art 351^[40] din codul de procedura civila reglementeaza oralitatea si contradictorialitatea, inclusiv a probelor aflate la dosar

– Art. 249 cod proc civ obliga ca cel care face o sustinere, respectiv expertul, sa o dovedeasca: „Sarcina probei. Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”

– Art 3531.9 din Norma profesionala 35^[41] prin denumirea corecta a Normei permite ca inscrisurile pe care se sprijina concluziile expertului numit sa nu fie atasate expertizei.

Or, din aceasta perspectiva, oralitatea si contradictorialitatea prevazute in lege nu sunt indeplinite in cazul in care expertul numit prezinta expertiza care nu reflecta realitatea, fara ca inscrisurile care stau la baza concluziilor expertizei sa fie atasate iar expertul parte nu a primit de la partea detinatoare inscrisurile necesare expertizei. In aceasta situatie, nici obiectiunile nu pot fi formulate in mod argumentat. 6)

          6) NECESITATEA MODIFICĂRII NORMEI CECCAR 3531.9, pentru a inlatura cazurile in care multi experti parte manifesta un interes extrajudiciar mai mare, pentru a raspunde la obiectivele expertizei, fara ca expertiza sa reflecte realitatea iar opinia expertului parte al partii interesate nu se poate intocmi in lipsa documentelor, in vederea indeplinirii dispozitiilor Legii care reglementeaza oralitatea, contradictorialitatea si dreptul la aparare este necesar ca norma profesionala CECCAR sa fie modificata si sa oblige expertii sa efectueze expertiza si sa ataseze in mod transparent concluziilor expertizei, in format electronic cu opis, documentele contabile pe care le-a consultat.

 

Capitolul IV                                                                                                                   Capitolul VI

---

1. Extrase din Regulamentul de funcţionare a Curţii de Conturi:Art 19 alin (1) Consilierul de conturi din cadrul departamentelor de control/audit trebuie sa se asigure, in principal, de urmatoarele: r) efectuarea actiunilor de verificare, de valorificare a constatarilor consemnate in actele intocmite si de urmarire a modului de indeplinire a masurilor dispuse prin decizie in conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati. ↑
2. Art 21 alin (1) Directorul de la nivelul departamentului de contro/audit trebuie sa se asigure, in principal ca:o) actele intocmite in urma actiunilor de verificare, procedura de valorificare a constatarilor consemnate in acestea si procedura de urmarire a modului de indeplinire a masurilor dispuse prin decizie respecta prevederileregulamentului privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea constatarilor rezultate din aceste activitati. ↑
3. Art 107 „in situatia in care se constata erori sau abateti de la legalitate si regularitate si/sau fapte pentru ca exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, care provin din exercitiile financiare anterioare perioadei verificate si care pot sau nu continua pana la zi, controlul se poate extinde si asupra acestora. ↑
4. Art 171 pentru valorificarea constatarilor inscrise in raportul de control si respectiv, in nota de constatare prevazuta la pct 125 care constituie anexa a raportului de control, Curtea de Conturi poate dispune/solicita: b₂) sesizarea organelor de urmarire penala si informarea entitatii controlate in legatura cu aceasta sesizare, in situatia in care se contata, in urma controlului Curtii de Conturi, existenta unor fapte pentru care exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, care au determinat sau nu producerea de prejudicii. ↑
5. Art. 291 cod pr pen: Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane    (1) Orice persoană cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice sau în cadrul altor autorităţi publice, instituţii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi orice persoană cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară.    (2) Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuţiilor sale a luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, este obligată să sesizeze de îndată organul de urmărire penală. ↑
6. Pct 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal: ” Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială, cererea de scutire de accize, însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente” ↑
7. Art. 291 C.p.p.- Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane    (1) Orice persoană cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice sau în cadrul altor autorităţi publice, instituţii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi orice persoană cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară.    (2) Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuţiilor sale a luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, este obligată să sesizeze de îndată organul de urmărire penală. ↑
8. Art. 17 alin. (3) din Legea 21/1996 valabila in perioada 2009 pana in 29.12.2015 “Preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de concurenţă trebuie să aibă o independenţă reală şi să se bucure de o înaltă reputaţie profesională şi probitate civică. Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei se cer studii superioare, înaltă competenţă profesională, o bună reputaţie şi vechime de minimum 10 ani în activităţi din domeniile: economic, comercial, al preţurilor şi concurenţei sau juridic”.Art. 15 alin 1 pct g) din Legea 21/1996 valabila din 29.12.2015 pana in prezent: „(4) Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:    g) are o vechime de minimum 10 ani în activităţi din domeniul economic sau juridic;” ↑
9. Potrivit art.15 alin. (6) din legea concurentei valabil dupa 29.12.2015 pana in prezent:“Calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi profesionale sau de consultanţă, cu participarea, directă ori prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea de funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia funcţiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie”.Potrivit art. 17 alin (5) din legea concurentei valabila din anul 2009 pana la 29.12.2015: “Calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi profesionale sau de consultanţă, cu participarea, directă ori prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea de funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia funcţiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie” ↑
10. Art. 292 C.p.p. – Sesizarea din oficiu: „Organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârşit o infracţiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289-291 şi încheie un proces-verbal în acest sens.” ↑
11. (34) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială, cererea de scutire de accize, însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente ↑
12. Art. 40 din Legea 21/1996: “(1)La primirea unei cereri sau plângeri denunţând, respectiv acuzând o practică anticoncurenţială, Consiliul Concurenţei examinează dacă aceasta prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigaţii.” ↑
13. Art. 220 – (1) Acţiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui plătite, la data subscrierii, în proporţie de cel puţin 30% din valoarea lor nominală şi, integral, în termen de cel mult 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale.    (2) În acelaşi termen vor trebui plătite acţiunile emise în schimbul aporturilor în natură.    (3) Când s-a prevăzut o primă de emisiune, aceasta trebuie integral plătită la data subscrierii. ↑
14. art. 297 alin 1 C.p., raportat la art. 13 din Legea 78/2000: “Traficul de influenţă. (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. ↑
15. Art. 139 – (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc: b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii; ↑
16. Art. 11 din Legea 304/2004: “activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, cu exceptia situatiei in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective” ↑
17. Art. 52 din Legea 304/2004:”Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului , urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti” ↑
18. Art. 93 – (1) Actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, IN ACEEASI ZI, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, număr din aplicaţia ECRIS şi dată certă, în ordinea primirii. ↑
19.     1. Registrul general de dosare    În acest registru se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, curţi de apel sau la secţiile acestora, cu rubricile stabilite în acest scop; sub acelaşi număr se vor înregistra toate cererile depuse ulterior sau corespondenţa în legătură cu dosarul. Dosarele vor fi înregistrate în ordinea primirii, cronologic, fiind necesară ţinerea evidenţei acestora cu INDICAREA DATEI SI OREI într-o rubrică distinctă, atât în registrul de la registratura generală a instanţei, cât şi în registrul general al secţiei la care a fost repartizat fiecare dosar. ↑
20. Art. 129 alin 5 V.c.pr.civ:  „Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc.” ↑
21. Art 57 alin 6 din Legea 303/2004: “delegarea judecatorilor se poate face pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita cu acordul scris al acestora cel mult inca 6 luni” ↑
22. Art 14 din Hotararea CSM 387/2005: “Art. 14 – (1) Preşedintele tribunalului specializat exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii acestuia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, scop în care:    i) urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;” ↑
23. Art. 56 cod proc civ – Capacitatea procesuală de folosinţă;   (2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii
    Art. 58 Cod proc civ:Curatela specială    (1) În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.    (3)^**) Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.    (4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată. ↑
24. Art. 42 alin 1, 2 si 13 cod proc civ : Alte cazuri de incompatibilitate absolută^*)    (1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii:    1. când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuţia părţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) şi (5), nu îl face pe judecător incompatibil;    2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;  13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.    (2) Dispoziţiile alin. (1) privitoare la soţ se aplică şi în cazul concubinilor. ↑
25. Art. 11 din Legea 304/2004: “activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, cu exceptia situatiei in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective” ↑
26. Art. 14 – (1) Preşedintele tribunalului specializat exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii acestuia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, scop în care:    i) urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor; ↑
27. Art. 216 Legea 31/1990 – (1) Acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, în primul rând acţionarilor existenţi, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă.    (2) Exercitarea dreptului de preferinţă se va putea realiza numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală sau de consiliul de administraţie, respectiv directorat, în condiţiile art. 220¹ alin. (4), dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. În toate situaţiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinţă nu poate fi mai mic de o lună de la data publicării hotărârii adunării generale, respectiv a deciziei consiliului de administraţie/directoratului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.    (3) Orice majorare a capitalului social efectuată cu încălcarea prezentului articol este anulabilă.    Art. 216^1*) – Acţionarii au un drept de preferinţă şi atunci când societatea emite obligaţiuni convertibile în acţiuni. Dispoziţiile art. 216 se aplică în mod corespunzător.    Art. 217 – (1) Dreptul de preferinţă al acţionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor.    (2) Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, va pune la dispoziţie adunării generale extraordinare a acţionarilor un raport scris, prin care se precizează motivele limitării sau ridicării dreptului de preferinţă. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a acţiunilor.    (3) Hotărârea va fi luată în prezenţa acţionarilor reprezentând trei pătrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor acţionarilor prezenţi.    (4) Hotărârea va fi depusă la oficiul registrului comerţului de către consiliul de administraţie, respectiv de către directorat, spre menţionare în registrul comerţului şi publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. ↑
28.  Art. 216 – (1) Acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, în primul rând acţionarilor existenţi, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedăArt. 217 – (1) Dreptul de preferinţă al acţionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor. ↑
29. Directiva a doua a CE: Dreptul de preempțiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv. Cu toate acestea, adunarea generală poate decide cu privire la aceasta. Organul de administrare sau conducere trebuie să prezinte acestei adunări un raport scris motivând limitarea sau retragerea dreptului de preempțiune și justificând prețul de emisiune propus. Adunarea generală hotărăște în conformitate cu normele privind cvorumul și majoritatea prevăzute la articolul 44. Hotărârea adunării se publică sub forma prevăzută de legislația fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE. ↑
30. A Doua Directiva a Consiliului Europei 2012: „Dreptul de preempțiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv.” ↑
31. Art. 519 – „Obiectul sesizării. Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”Art. 520 – Procedura de judecată (1) Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susţin admisibilitatea sesizării potrivit dispoziţiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor. ↑
32. Art 57 alin 6 din Legea 303/2004: “delegarea judecatorilor se poate face pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita cu acordul scris al acestora cel mult inca 6 luni” ↑
33. Art. 177 din legea 31/1990:(1) În afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină:a) un registru al acţionarilor, care să arate, după caz, numele şi prenumele,codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor..” ↑
34. Art. 187^{*)cod proc civ}  – Încălcarea obligaţiilor privind desfăşurarea procesului. Sancţiuni    (1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:    1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:    e) contestarea, cu rea-credinţă, de către autorul ei a scrierii sau semnăturii unui înscris ori a autenticităţii unei înregistrări audio sau video; ↑
35. Art. 177 din legea 31/1990:(1) În afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină:a) un registru al acţionarilor, care să arate, după caz, numele şi prenumele,codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor. Evidenţa acţiunilortranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionarese realizeaza cu respectarea legislatiei specifiaca pietei de capital; ↑
36. Art 8 din Statul Farmec „actiunile sunt cesibile doar intre actionari” …“actiunile dobandite in conditiile prezentului act constitutiv pot fi transmise catre terti doar prin mostenire legala” ↑
37. “Art. 129 alin (5) V.c.pr.civ:  „Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc.” ↑
38. Art. 127 V.c.pr.civ: “Pricinile se dezbat verbal, dacă legea nu dispune altfel.” ↑
39. 3531.9. Anexele la raportul de expertiză contabilă fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către ex pertul con ta bil / experţii contabili cu scopul de a susţine o constatare din cu prinsul rapor tu lui de expertiză con tabilă. ↑
40.  Art. 351 – Oralitatea, nemijlocirea şi contradictorialitatea    (1) Judecata cauzei se face în faţa instanţei constituite potrivit legii şi se desfăşoară în şedinţă, oral, nemijlocit şi în contradictoriu.    (2) Instanţa este obligată să pună în discuţie cererile procurorului, ale părţilor sau ale celorlalţi subiecţi procesuali şi excepţiile ridicate de aceştia sau din oficiu şi să se pronunţe asupra lor prin încheiere motivată.    (3) Instanţa se pronunţă prin încheiere motivată şi asupra tuturor măsurilor luate în cursul judecăţii. ↑
41. Norma 35 – art. 3531.9. Anexele la raportul de expertiză contabilă fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către ex pertul con ta bil / experţii contabili cu scopul de a susţine o constatare din cu prinsul rapor tu lui de expertiză con tabilă. ↑