DESPRE CORUPTIA DIN ROMANIA, CARE DISTRUGE AFACERI SI VIETI

Capitolul V Capitolul VII

CAPITOLUL VI – PERSOANELE IMPLICATE DIN CADRUL INSTITUŢIILOR ŞI AUTORITĂŢILOR

1. FUNCŢIONARI DIN CADRUL ANAF

(1) Ionut MISA – in calitate de presedinte in exercitiu in septembrie 2018 la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a respins in data de 31.08.2018 pe un bilet adeziv (post-it) cu scris de mana „MASURI FARA DNA” dupa o perioada de timp de peste 100 de zile de tinut la mapa, propunerea Directiei de Integritate a ANAF privind Raportul de ancheta interna al DGI 2689/25.06.2018 care contine si sesizarea Directiei Nationala Anticoruptie.

In data de 03.07.2018 am transmis catre presedintele ANAF cererea nr. 48051 (a se vedea anexa) si cererea nr. 161 din data de 19.07.2018 (a se vedea anexa), ambele petitii fara raspuns
Catre aceeasi persoana am transmis si in anul 2014 sesizarea din 06.05.2014 (a se vedea anexa), precum si reluarea cererilor care au fost transmise prin email in data de 08.09.2014 (a se vedea anexa), in timp ce Ionut Misa a detinut calitatea de director general al DGAMC, directia de integritate, a constatat in 2016 conform adresa 3770/11.10.2016 ca se confirma ca DGAMC in cadrul inspectiei fiscale la Farmec nu a avut in vedere sesizarile subsemnatului catre DGAMC
Apropierea lui Ionut Misa de Murfatlar-Euroavipo, principalul furnizor de alcool nedenaturat la Farmec SA,
In perioada 1998-1999 Ionut Misa a lucrat un an la AGROSERVICE SRL din judetul Constanta. Firma Agroservice era actionara la randul ei intr-o alta companie locala Europlus SA Constanta, conform datelor obtinute cu ajutorul aplicatiei termene.ro. O alta societate actionara din cadrul Europlus era Vitivinicola, devenita ulterior dupa privatizare LOOO, VIE VIN Murfatlar, prima piesa in construirea ulterior a retelei de firme Murfatlar – Euroavipo. Murfatlar-Euroavipo este principalul furnizor al unei cantitati de 1.500.000 litri de alcool rafinat nedenaturat catre Farmec SA (a se vedea anexa 28.1, anexa 28.2 – explicatii la facturi de achizitie alcool, DAI-uri, rapoarte de preparare, rapoarte de sigilare la furnizor, rapoarte de desigilare la beneificar Farmec, note de intrare receptie la Farmec (NIR-uri) si anexa 350 – nota explicativa si anexa 11 si anexa 12 la Raportul de inspectie fiscala din 15.12.2014, documente contabile care evidentiaza ca alcoolul nu a fost denaturat cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 200 si 206 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal. Functionarii ANAF au facut exceptare de la Lege si pana in prezent.

Grupul de firme din jurul mărcilor Murfatlar a păgubit, conform DNA, bugetul public cu 600 milioane de lei în perioada 2010-2014. În acest inteval, noul ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa, era șeful Direcției de Finanțe Publice Constanța sau director general la direcția de Mari Contribuabili din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Altfel spus, avea în fișa posturilor – atât pe funcția din Constanța, cât și pe cea ulterioară din București – responsabilitatea să știe ce se întâmplă la Murfatlar.

Anchetatorii DNA au precizat ca, conform datelor din ancheta Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind Murfatlar, cei patru acționari – George Ivănescu, Emanuel Dobrănăuțeanu, Ion Șerban, Dobrănăuțeanu și Cătălin Bucura – ar fi început să prejudicieze statul (în perioada când Ionut Mișa se afla la conducerea Fiscului constănțean).

“În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos”, au precizat anchetatorii.

Procurorii anchetează în acest dosar doar funcționari de la Finanțe care au semnat acte prin care statul a fost păgubit de grupul Murfatlar. Ionuț Mișa nu este anchetat în această cauză, fiind suspectați cinci înalți funcționari din cadrul ANAF de fapte de abuz în serviciu prin care aceștia au sprijinit grupul Murfatlar să evite plata datoriilor de sute de milioane de lei.

In anul 1999 pana in 2004 Ionut Misa a fost promovat la Impozite si Taxe la Primaria Constanta
In fine, patru ani mai tarziu, Ionut Misa a fost promovat in functia de seful administratie publice Constanta, dupa ce a fost numit sef al Serviciului indrumare colectare venituri, sef serviciu Registru Contribuabili si sef administratia finantelor publice oras Eforie.
In anul 2013 a fost promovat seful Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, secretar de stat la Ministerul Finantelor Publice, Ministrul Finantelor Publice, director la DGAMC si presedinte la ANAF.
Extras din Articol cetateanul.net

(2) Gelu Stefan Diaconu – presedinte la ANAF in perioada dintre 2012 – 2015.

Ion Theodor Popescu cunoscut ca si Joni Popescu este general SRI cu 4 stele, roman, care a indeplinit functia de adjunct al directorului Serviciul Roman de Informatii, a sustinut numirea lui Gelu Diaconu de sef la Directia Generala a Vamilor din Romania. Perioada dintre 1997 si 2009 in care Gelu Diaconu a fost numit director general la Directia Generala a Vamilor din Romania si vicepresedinte la Autoritatea Nationala Vamala, coincide cu initierea cererilor Farmec de restituire a accizelor fara ca Farmec sa prezinte atasat documentele prevazute in Lege privind consumul efectiv de alcool in fabricatie dar totusi, si cu nerespectarea legii, functionarii Farmec s-au bucurat din partea functionarilor vamali de decizii de restituire a accizelor.

Atunci cand generalul nu l-a mai putut sustine l-a adus adjunct la Directia contestatii din Ministerul Finantelor; apoi cu o sustinere proaspata, vicepresedinte la Autoritatea Nationala Vamala, dupa care a fost promovat presedinte la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF)

In aceiasi perioada cand a ocupat functia de director la vamile din Romania si vicepresedinte la Autoritatea Nationala Vamala, a construit Hotelul International pe numele sotiei Mihaela Diaconu, in parteneriat cu Costica Dumitrescu pe firma Comity Prod Exim. Vasile Marica, seful sindicatului ANAF mentioneaza intr-un articol ca hotelul International detinut de Gelu Diaconu (fostul presedinte ANAF) are o valoare de 42 milioane de euro.

Compania denumita Comity Prod Exim detinuta de Mihaela Diaconu si off-shorul Cipriot, Cartha Limited, nu figureaza in declaratiile de avere si interese ale lui Gelu Stefan Diaconu in perioada cand acesta detinea functia de presedinte la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). Agentia Nationala de Integritate nu a facut cercetari sub acest aspect.

Familia Dan Rusanu sunt nasii familiei Gelu Diaconu iar avocatul Alexandru Bogdan este o persoana comuna care reprezinta atat interesele firmei OFF-SHORE KLARTECH LIMITED, firma care apartine familiei Gelu si Mihaela Diaconu, cat si asociat cu una din fiicele lui Dan Rusanu – Ruxandra Ana Rusanu in firma Smart Hospitality Inc SRL. Hotelul cu acelasi nume, International din Sinaia apartine firmelor familiei Rusanu. Pe de alta parte, Alexandru Bogdan este asociat si cu Nicoleta Diaconu, fiica sotilor Diaconu, impreuna cu care detine, in parti egale firma Phadis Solution SRL.

Gelu Diaconu in calitate de presedinte ANAF a fost sesizat in data de 16.02.2015 cu cererea inregistrata cu nr. 9873 (a se vedea anexa) iar fata de continutul operatiunilor fictive si ilicite de la Farmec, mentionate in cerere, nu a avut nicio reactie, nu a dispus nicio verificare fiscala reala.

Gelu Diaconu, in calitate de vicepresedinte al Autoritatii Nationale Vamale si director al Directiei Vamale, a avut in subordine Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale, a avuta în perioada in care Raportul Curtii de Conturi (www.cameradeputatilor.ro), a constatat ca functionarii vamali din cadrul Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale au restituit accizele la Farmec SA in lipsa oricaror verificari privind consumul de alcool in fabricatie, aceeasi perioada care a vizat si Raportul de inspectie fiscala intocmit in 15 decembrie 2014, care ulterior ca nelegal a fost anulat de catre Curtea de Apel Cluj prin sentinta 46/2015. Functionarii vamali Ioan Rus, Ioan Gligor, Ioan Zadic care au restituit accizele la Farmec, in mandatul de presedinte al lui Gelu Diaconu la DGAMC si au intocmit Raportul formal de inspectie fiscala (teatru) au fost transferati la Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale.

În calitatea sa de presedinte ANAF – la data formulării mai multor sesizari si cereri privind refuzul ANAF de a verifica realitatea facturilor emise de Farmec, care ulterior au fost anulate, stornate, neincasate si sterse din contabilitate, precum si a inregistrarilor fictive ca urmare a achizitiilor la Farmec SA de alcool nedenaturat si neutilizat integral in fabricatie, dar si faptul ca functionarii de la Farmec SA obtin decizii de restituire a accizelor fara verificari si fara sa prezinte documentele prevazute de pct. 22 alin. 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal^{^[1]} – Gelu Diaconu a ignorat petiţiile subsemnatului, inclusiv inscrisurile si observatiile pe care le-am comunicat in atentia domniei sale cu ocazia petitiei inregistrata in data de 16.02.2015 cu nr. 9873 (a se vedea anexa 31)

Această lipsă de orice reacţie din partea fostului preşedinte ANAF, în exercitarea atributelor acestei funcţii, ar putea sa aiba explicatia in existenţa unui anumit inters personal, in contextul in care sotia sa este acţionar al societăţii COMITY PROD EXIM SRL, care desfăşura relaţii de afaceri cu firma PRODVINALCO Cluj (producătoare de băuturi alcoolice), in perioada in care Gelu Diaconu ocupa o functie publica, respectiv de presedinte sau vicepreşedinte ANAF, în condiţiile unei suspiciuni rezonabile că această societate a primit şi a folosit pentru producerea de băuturi spirtoase cea mai mare parte din cantitatea de alcool achiziţionată de Farmec SA în regim de scutire de accize, dar care nu a fost denaturată şi utilizata in procesul de fabricatie al acestei societăţi.

(4) Dragos Doros – presedinte la Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in perioada dintre 2016 si inceputul anului 2017 nu a solutionat SESIZAREA înregistrată sub nr. 62163/18.11.2016 (a se vedea anexa 285) si nu a dispus efectuarea de verificari fiscale la Farmec SA de către Direcţia Antifrauda Fiscală si Inspecţia Fiscală, această atitudine putând fi explicată de faptul că Dragos Doros, in perioada mai 2013 – martie 2016, a fost director al KPMG Tax SRL, societate din grupul KPMG, iar, din anul 2011 până în anul 2017, Farmec SA a transferat către acest grup de firme sume de bani de aproximativ 40.000 euro anual, dintre care exemplificam:

catre KPMG AUDIT SRL, in perioada 2011-2015, suma de peste 870.000 lei,
catre KPMG TAX SRL, in perioada 2012-2015, suma de peste 43.000 lei
catre KPMG ROMANIA SRL, in anul 2012, suma de peste 35.000 lei, desi in data de 18.11.2010 am propus fara succes un auditor in schimbul unei sume doar de 5.000 de euro anual, propunere respinsă fără nicio justificare, în condiţiile mentinerii unor plati exagerate catre KPMG, care, în fapt, evidentiaza efectuarea unor plati ce au, in subsidiar, si alte interese.

(5) Ioan Zadic, Ioan Gligor, Ioan Rus sunt functionari ANAF cu sediul in Cluj Napoca care in cadrul Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale – DSAOV, au participat de-a lungul timpului la restituiri ilegale de accize la Farmec fara ca Farmec sa prezinte documente prevazute in lege iar ulterior aceleasi persoane in cadrul Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili la „TEATRUL” a manifestat prin inspectia fiscala care s-a derulat in perioada cand Gelu Stefan Diaconu avea calitatea de presedinte la ANAF. Prin raportul de inspectie fiscala incheiat la 15.12.2014 de inspectorii ANAF mentionati mai sus au obligat societatea Farmec la plata sumei de 67.000.000 lei (15.000.000 euro), acestia cunoscand ca valoarea de plata nu are un suport legal, ceea ce s-a si intamplat deoarece Curtea de Apel Cluj, prin sentinta 46/2016 (a se vedea anexa) a anulat ca nelegal raportul de inspectie fiscala. Numai ca, diversiunea bine ticluita a celor trei Ioan Gligor, Ioan Rus si Ioan Zadic a fost facuta ca sa nu efectueze verificari cu privire la inregistrarile fictive cu care au fost sesizati prin sesizarea din 06.05.2014 (a se vedea anexa). Dar nici ulterior DGAMC nu a dorit sa efectueze verificarile cu privire la frauda fiscala la Farmec (a se vedea anexa 18 – petitia catre DGAMC din 14.09.2017) fara verificari si nesolutionata pana in prezent.

(6) Alin Ghiurca – director adjunct in cadrul Directiei Generale de Administrare Fiscala s-a deplasat la Cluj pentru a „conveni” cu inspectorii Marcela Snador, Ioan Rus, Ioan Gligor si Ioan Zadic continutul Raportului de inspectie fiscala, in conditii de natura care sa permita ulterior anularea RIF-ului prin sentinta 46/2016 a Curtii de Apel Cluj (anexa 284).

Coniventa lui Alin Ghiurca cu autorii RIF-ului, pentru realizarea unui control fiscal formal si pentru stabilirea unor obligaţii de plată nejustificate în sarcina Farmec, în sumă de 67.064.505 lei, decurge din urmatoarele considerente:

- Raportul de inspectie fiscala mentioneaza in prima pagina ca inspectia fiscala a fost inceputa ca urmare a sesizarilor subsemnatului, conform extrasului de mai jos:
- Controlul fiscal nu a efectuat verificari incrucisate privind realitatea si legalitatea operatiunilor fictive care au fost mentionate de subsemnatul in sesizarile 68342 din 29.11.2011; nr 34021 din 05.07.2012; nr. 7565 din 14.02.2012; catre DGAMC cu nr. 1149815 din 06.05.2014, nr. 1164267/27.06.2014, nr. 1177438 din 25.07.2014;
- Directia de integritate a ANAF prin adresa din data de 11.10.2016 (a se vedea anexa 21), a confirmat ca functionarii DGAMC nu au efectuat verificari cu privire la sesizarile subsemnatului, conform extras: „aspectul sesizat dedumneavoastra s-a confirmat, coroborat si cu numarul mare de aspecte semnalate..”
- Controlul fiscal nu a efectuat verificari cu privire la faptul ca societatea Farmec a achizitionat alcool izopropilic neaccizabil, care a fost utilizat integral in procesul de fabricatie a produselor de curatire, precum si alcool rafinat in regim de restituire a accizelor, in legatura cu care Raportul de Inspectie Fiscala evidentiaza ca alcoolul achizitionat nu a fost denaturat, deşi aceste operaţiuni contrare legii au fost menţionate în sesizările subsemnatului;
- Din anexele 11 si 12 ale Raportului de inspectie fiscala, care au fost semnate de functionarii Farmec si functionarii fiscali (a se vedea anexa 22.1, anexa 22.2 – nota explicativa si anexele 11 si 12 la RIF), rezultă că, desi au cunoscut ca functionarii Farmec au beneficiat nejustificat de scutirea de accize pentru 1.500.000 litri de alcool nedenaturat, functionarii fiscali mentionati mai sus nu au evidentiat faptul esenţial ca alcoolul nu a fost denaturat şi, chiar mai mult, pe baza unor bonuri de consum intrasocietare, documente nefiscale, au acreditat aparenţa ca alcoolul nedenaturat a fost utilizat in fabricatie la Farmec SA, dar ignorandu-se cu intentie dispozitiile prevazute de art. 200 alin. 8 şi art. 206 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal, privind faptul ca probele evidentiaza ca 1.500.000 litri de alcool rafinat desi nu a fost denaturat, dar a beneficiat de restituirea accizelor (a se vedea anexa 28.1, anexa 28.2 – Nota explicativa facturi de achizitie, DAI-uri, NIR-uri, etc).

(7) Ciuban Doru, Nicolae Campan, Laurentiu Suciu, Mihaela Ignea, Sabo Delia, Samboan Maria, Muresan Margareta, Andrei Ioan Haas, Vasilica Sandu, Carmen Augusta Patru, Claudia Emilia Gheorghe, Adrian Vlasceanu, Daniela Nita, precum si alti functionari in cadrul Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale au restituit accize în favoarea Farmec SA, fără ca functionarii acestei societăţi sa prezinte documentele prevazute la pct 22 alin 34 din Normele Metodologice de Aplica a Codului Fiscal si fara verificăril privind realitatea şi legalitatea consumului efectiv în procesul de fabricţie a alcoolului achiziţionat în regim de scutire de accize (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 – procese verbale de control fiscal si decizii de restituirea accizelor).

(8) Cuc Mariana, Minuta Angela, Ratiu Rodica si Nicolae Ioan Horea (toţi având domiciliul în Cluj-Napoca), inspectori fiscali in cadrul DGAMC – ANAF, au creat aparenta efectuării unui al doilea control fiscal(care precede necesitatea efectuarii unei inspectii fiscale generale), in urma caruia s-a intocmit procesul verbal nr. 31/21.06.2017 al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, activitate de control în care s-a urmat „MODELUL” anterior mentionat, în sensul că:

– Functionarii fiscali au ignorat constatarile Curtii de Conturi privind lipsa verificari impuse de lege a fi efectuate cu ocazia acordarii fiecarei scutiri de accize.

– Functionarii fiscali, ca şi în cazul controlului fiscal finalizat prin RIF-ul din 15.12.2014, nu au efectuat verificari incrucisate privind realitatea si legalitatea documentelor care au fost emise de Farmec, în condiţiile în care:

in perioada 2007-2018, Farmec SA nu a prezentat Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale documentele prevazute la punctul 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicarea a codului fiscal, dar a beneficiat de decizii de scutire de accize, care s-au compensat lunar cu TVA-ul datorat (a se vedea anexa 8 – extras din Raportul anual intocmit de KPMG);
Farmec SA a emis facturi cu produse care contin alcool, catre clienti din tara si din strainatate, care ulterior nu au fost incasate si au fost inchise in contabilitate sub forma de cheltuieli nedeductibile si provizioane in valoarea de peste 70.000.000 lei;
Farmec SA a emis facturi cu produse care contin alcool, catre clienti din tara si din strainatate, care ulterior au fost anulate si stornate, reprezentând un procent de 12-13% din totalul facturilor emise de Farmec, însă aceste facturi nu figureaza ca au fost inregistrate la clienti, pe bază de NIR, si nu exista dovada ca produsele au fost reintroduse in stocul din gestiunea Farmec, pe bază de documente, respectiv notă de intrare-recepţie;
Farmec SA a emis note contabile de scazamant pe cheltuieli nedeductibile, care nu reflecta realitatea;

– Functionarii fiscali nu au efectuat verificari privind serviciile fictive achitate catre clienti din tara si din strainatate, inclusiv avocati, si nici transferul unor sume de bani în conturi bancare ale unor firme din ţări cu regim fiscal offshore, prin care s-a diminuat profitul impozabil al Farmec SA (a se vedea si punctul 19 referitor la Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor);

– Functionarii fiscali nu au verificat realitatea si proportionalitatea sumelor de bani din contractele de asistență juridică dintre societate si avocati si a contractelor dintre avocati si functionari ai societatii pe actiuni, nu au evidentiat valorile care rezulta din contractele de asistenta juridica incheiate de catre societate cu avocati si sa le compare cu contractele de asistenta juridica incheiate de catre aceiasi avocati cu administratorii/directorii societatii, ca persoane fizice, in dosare in care calitatea de parte, invinuit, faptuitor sau suspect o are atat societatea, cat si administratori sau directori ai societatii, pentru a releva cum fondurile societății sunt fraudate in beneficiul administratorilor acesteia;

– Functionarii fiscali din cadrul DGAMC, care au participat la controalele fiscale formale din 15.12.2014 si 21.06.2017, au incalcat dispoziţia din Raportul Curtii de Conturi prin care s-a interzis ca persoanele care participa la viitoare controale fiscale la Farmec SA sa aiba domiciliul in Cluj (a se vedea anexa 14 – extras raportul Curtii de Conturi referitor la restituirea ilegala de accize la Farmec SA – pag.157):

„ANV putea conform codului de procedura fiscala sa ceara delegarea de competente pentru ca inspectia fiscala sa fie efectuata de activitatea de inspectie fiscala din cadrul altei structuri vamale, pentru a se elimina orice suspiciune cu privire la independenta persoanelor care efectueaza aceasta misiune.”

Sesizarea din 14.09.2017 (a se vedea anexa 18) si adresele de raspuns ale DGAMC (a se vedea anexa 19) catre vicepresedintele inspectiei fiscale, evidentiaza incalcarea legii de catre functionarii fiscali.

(9) Andrei Haas, în calitate de inspector fiscal, a participat direct la restituirile de accize la Farmec SA, după care a fost promovat în funcţia de director la Directia de Finante Publice Cluj, apoi în funcţia de director la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, în competenţele căreia intră şi acţiuni de verificare fiscală privind activitatea companiei Farmec SA.

(10) Laurentiu Dan Pusderca, directorul Directiei Antifrauda – Sectia 7 Sibiu din cadrul ANAF, nu a indeplinit dispozitiile structurii centrale ale Directiei Generale Antifrauda, transmise cu ocazia repartizarii petitiei din 31.07.2017 (a se vedea anexa 288).

Laurentiu Dan Pusderca a incalcat art. 45 alin 2 din legea 188/1999^[2] deoarece nu a respectat dispozitiile superiorului ierarhic in doua randuri:

- 1. Cu ocazia nerespectarii dispozitiei date de Directia Antifrauda Fiscala – Structura centrala care prin adresa nr. A.DAF 22496/01.08.2017 a dispus catre Directia Antifrauda Sectia Sibiu condusa de Laurentiu Dan Pusderca: „..in pregatirea actiunii veti tine cont de urmatoarele obiective…1. obiective principale: …analiza legalitatii si realitatii documentelor care au stat la baza deciziilor de scutire de la plata accizelor; … modul de utilizare a alcoolului etilic denaturat sau nedenaturat in procesul de fabricatie al produselor cosmetice tinand cont de rapoartele de productie, bonurile de consum si alte documente care au stat la baza iesirii din gestiune…2. Obiective secundare: verificarea operatiunilor provenind din achizitii intracomunitare si livrari intracomunitare de bunuri/servicii precum si verificarea documentelor justificative….”
  2. Cu ocazia nerespectarii dispozitiei presedintelui ANAF la acea data care, cu ocazia petitiei din 14.02.2018 (a se vedea anexa) a dispus Directiei Antifrauda Fiscala: “pentru analiza si masuri legale, cu analizarea in mod corespunzator a tuturor aspectelor sesizate”, privind solicitarea DGAF de la DGV a cererilor Farmec de restituire a accizelor in perioada 2007-2018, procese verbale de control, deciziile de restituire si documentele aferente privind consumul efectiv in fabricatie care au fost prezentate de Farmec cu ocazia fiecarei cereri de restituire a accizelor.

Lurentiu Dan Pusderca, detinand calitatea de director general la Directia Generala a Vamilor, Gelu Diaconu l-a numit pe Laurentiu Dan Pusderca director de regionala vamala Brasov, iar, ulterior, in calitate de presedinte al ANAF, l-a numit in functia de director adjunct la Directia Antifrauda Fiscala-Sectia 7 Sibiu, desi Gelu Diaconu era informat despre calitatea de inculpat al lui Laurentiu Dan Pusderca in dosarul penal nr. 481/64/2009/a1, situatie care, potrivit legii, interzicea numirea intr-o functie de director in cadrul ANAF.

Laurentiu Dan Pusderca este cel mai longeviv director din Directia Antifrauda Fiscala, care a “rezistat” in toate perioadele de timp in care au fost inlocuiti de mai multe ori toti directorii din Directia Antifrauda fiscala, singurul care, de fiecare data, a ramas in functia de director adjunct la Antifrauda Sibiu, “recunostinta” fiind exprimata de acesta prin decizia de clasare a petitiei nr.856/14.09.2017, dupa numai cinci zile de la primire, fara a se efectua niciun control fiscal si nici verificari incrucisate privind fraudele fiscale mentionate in petitie si fara a se solicita de la Farmec SA si de la Directia de Supraveghere Accize si Operatiuni Vamale documentele care au stat la originea emiterii fiecarei cereri de restituire a accizelor si a fiecarei decizii de restituire a accizelor (a se vedea petitia – anexa 23). Nu a efectuat verificari cu privire la tematica si fraudele indicate in petitie. Este evidenta legatura dintre mentinerea sa in functia de director adjunct la regionala Sibiu si continuarea fraudelor la Farmec SA. Citeste si despre Laurentiu Dan Pusderca si fratele sau avocat in cauzele in care Laurentiu Dan Pusderca isi exercita sau nu atributiile functiei de director ANAF. (Cap. VI, pct 1.10)

Laurentiu Dan Pusderca are urmatoarele vulnerabilitati, care nu exclud vicierea controlului fiscal, mai ales că a fost tergiversat timp opt luni (a se vedea anexa 289 – adresa nr. 13113/17.10.2018, semnata de catre Dan Laurentiu Pusderca):

– a fost director al structurii vamale Brasov, care cuprinde şi Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale, care, prin colegi, sefi şi persoane apropiate lui Laurenţiu Dan Pusderca, ce fac parte dintr-un grup larg de interese, a restituit ilegal accizele la Farmec SA in perioada 2007 – pana in prezent;

– este de notorietate publică faptul că fratele său, Adrian Pusderca, este avocat in Baroul Brasov si, în această calitate, participa in cauze si procese in care Laurentiu Dan Pusderca este implicat ca functionar public al ANAF, cum ar fi, spre exemplu, dosarul nr. 481/64/2009/a1 al Curţii de Apel Brasov, având ca parti SC Rolem SRL, prin avocat Pusderca Adrian – reclamant, şi DIRECŢIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE BRAŞOV – parat, în care a fost admisă cererii de investire cu formula executorie formulată împotriva instituţiei de stat;

– prin sentinţa penală nr. 1322/02.07.2013, pronunţată în dosarul nr.4156/197/2013, în bazaart.278¹ alin.8 lit.b C.p.p., Judecătoria Braşov „admite plângerea petentei Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov formulată împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov din data de 11.12.2012, pronunţată în dosarul nr.11/P/2012 pe care o desfiinţează şi trimite cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale faţă de Pusdercă Laurenţiu Dan….”;

– se poate observa ca Dan Laurentiu Pusderca inca analizeaza riscul fiscal, desi i-am prezentat suficiente documente din care rezultă că Farmec SA formulează lunar cereri şi primeste decizii de restituire a accizelor, fara sa prezinte documentele contabile privind consumul efectiv al alcolului în fabricaţie, asa cum prevede pct. 22³³ alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 – cereri de restituire, procese verbale de control fiscal, decizii de restituire accize)

Din perspectiva acestor considerente nu putem disocia refuzul evident al domnului Laurenţiu Dan Puşdercă de a solicita de la Farmec SA şi de la Direcţia de Supraveghere a Accizelor fotocopia dosarului privind fiecare restituire de accize alcool rafinat din perioada 2007-2018 şi efectuarea de verificări încrucişate privind realitatea şi legalitatea documentelor prezentate de Farmec SA de faptul că domnul Laurenţiu Dan Puşdercă a fost singurul director menţinut în anul 2017 de regionala antifraudă pentru a efectua aceste modificări legale în conformitate şi cu petiţiile către preşedintele ANAF din 04.01.2018 (a se vedea anexa 290) şi 14.02.2018 (a se vedea anexa 27). Menţinerea în funcţie a domnului Dan Laurenţiu Puşdercă coincide cu refuzul acestuia de a solicita verificări încrucişate o copie de la Direcţia de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale şi de la Farmec SA cererile de restituire, procesele verbal de control şi deciziile de restituire a accizelor privind fiecare restituire la Farmec SA de accize alcool corespunzător perioadei 2007-2018.

Prin intermediul lui L.D. Pusderca a fost protejata “frauda” Farmec prin restituiri de accize, deoarece sesizarile subsemnatului din 31.07.2017 si 14.09.2017 au fost trecute de la Directia Antifrauda sectia Oradea, la antifrauda sectia Sibiu iar L.D. Pusderca nu a indeplinit dispozitiile obligatorii date prin adresa A.DAF 22496/01.08.2017 de catre Directia Generala Antifrauda Fiscala, structura centrala care contine obiective principale si obiective secundare. Neindeplinirea dispozitiilor sefului ierarhic superior, L.D. Pusderca atrage de la sine nerespectarea Legii prevazuta la art. 45 alin 2) din Legea 188/1999^[3]. Citeste si despre practica lui Laurentiu Pusderca de a efectua sau nu controale fiscale iar avocatul agentului economic este fratele sau Adrian Pusderca (cap. VI. Pct 1.10).

(11) Raluca Dragan, a fost promovata in functia de director adjunct la Directia Juridica a ANAF, avand in vedere ca a participat nemijlocit, ca reprezentant legal-delegat al ANAF, parte in dosarul penal 3164/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, şi nu si-a exercitat atributiile de serviciu prin cereri catre Parchet sau catre Politie prin care sa solicite efectuarea cercetarii penale, administrarea probelor care au disparut de la dosar, desi a fost informata prin adrese de catre subsemnatul (a se vedea anexa 41.1, anexa 41.2 – adresele subsemnatului catre Directia Juridica din cadrul ANAF).

În acest dosar penal, Raluca Dragan nu a solicitat nici parchetului şi nici instantei de judecată sa lamureasca situaţia lipsa unei cantitatii de 26.000 litri de alcool, evidenţiată chiar în expertiza semnata de expertul numit, Mândru Gheorghe, şi expertul consilier al Farmec SA, Vulpoi Marcel, cantitate egala cu cantitatea de denaturant care nu a fost inregistrata in gestiunea Farmec şi care corespunde unei cantităţi de 1.500.000 litri de alcool accizabil, aşa cum rezultă şi din Raportul de control al Garzii Financiare – Comisariatul General (a se vedea anexa 286), cu consecinţa producerii unui prejudiciu de 8.280.667,26 euro, ca urmare a lipsei denaturantului, constatat prin opinia din acelasi dosar a expertului parte Violeta Radu (a se vedea anexa 287).

Raluca Dragan a ignorat cererile subsemnatului catre Directia Juridica a ANAF (a se vedea anexa 41.1, anexa 41.2 – cereri din data de 01.11.2014 si 14.11.2014), precum şi cele învederate aceleeaşi direcţii, prin adresele 913378/19.05.2016 si nr. 48597/16.09.2016 (a se vedea anexa 41.1, anexa 41.2), cu privire la faptul că dosarul de urmarire penala nr. 3164/P/2012, aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, conţinea doar doua volume din cele 60 de volume reprezentand dosaul de urmarire penala aflat la Parchet (conform adresa parchet nr. 100674/12.03.2014 – a se vedea anexa 40), şi, in calitate de reprezentant al ANAF – parte vatamata, nu a solicitat instantei sa intregeasca dosarul penal pentru a se pronunţa o hotarare temeinica si legala, imprejurare fata de care Tribunalul Bucuresti a mentinut ordonanta de clasare emisă de Parchet, in lipsa probelor care au disparut de la dosar, dar si in lipsa intregului dosar de urmarire penala compuns din 60 de volume si fără efectuarea vreunor cercetări penale privind constatarile Curtii de Conturi.

(12) Marian Stefanescu, in calitate de ofiter al Serviciului Roman de Informatii si director general la Directia Generala de Integritate din cadrul ANAF, nu a reusit sa ceara de la Directia Vamilor documentele privind frauda dintre 2007 si 2018, de la Directia de control fiscal, sa indice valoarea prejudiciului ca urmare a practicii mentionate in petitia subsemnatului catre DGAMC din 14.09.2017 (a se vedea anexa) si sa sesizeze Parchetul in temeiul art. 291 C.proc.pen.

Marian Stefanescu, este ofiter al Serviciului Roman de Informatii, UM 0472. In calitate de director general al Directiei de Integritate din ANAF a incalcat dispozitiile legii prevazute la art. 45 alin 2 din legea 188 deoarece nu a indeplinit dispozitiile presedintelui ANAF care au fost data cu ocazia petitiei subsemnatului din 14.02.2018 (a se vedea anexa) si la art 291 alin 1.C.p.p. deoarece nu a solicitat toate probele de la Directia Vamilor privind cereri Farmec de restituire a accizelor, procese verbale de control fiscal si deciziile de restituire din perioada 2007-2018, nu a solicitat cuantificarea valorii prejudiciului in cadrul Directiei de control fiscal DGAMC si nu a sesizat DNA cu toate probele.

Marian Stefanescu, coordonator al Directiei Generale de Integritate, a respins si cererea subsemnatului din 12.12.2017 prin care am solicitat inlocuirea inspectorului Georgeta Craciun, deoarece tergiverseaza finalizarea anchetei interne, nu a urmarit ca persoanele din cadrul directiilor ANAF sa furnizeze inscrisurile care au fost solicitate initial, prin adrese, sa cheme la audiere persoanele care au fost citate si au refuzat, imprejurari care au favorizat continuarea fraudelor, interventia prescriptiei si nerecuperarea unor prejudicii. Am invederat potrivit dispozitiei prevazute la art. 291 Cod proc pen⁵ alin 1, in cazul in care seful unitatii (persoana cu functia de conducere in cadrul unei autoritati a administratiei publice) a luat cunostiinta, in perioada de timp dintre 2007-2018, de savarsirea unei infractiuni,pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, este obligat sa ia masurile legale ca urmele infractiunii sa nu dispara,respectiv, in cauza de față, sa solicite de la Directia de Supraveghere a Accizelor o fotocopie a fiecarui dosar de restituire a accizelor din perioada 2007 – 2018, cereri de restituire accize, procese vebale de restituire si decizii de restituire si documentele aferente privind consumul efectiv al alcoolului asa cum prevede pct 22³³ alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba sa nu dispara, apoi sa sesizeze de indata Parchetul.

Astfel, in cadrul anchetei interne privind activitatea functionarilor ANAF, am invederat Directiei Generale de Integritate, in sesizarile din 12.12.2017 (a se vedea anexa 25), 09.01.2018 (a se vedea anexa 29) si 14.02.2018 (a se vedea anexa 27) sa solicite Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale, in fotocopie, dosarul fiecarei restituirI de accize din perioada 2007-2018, respectiv cererile de restituire si documentele aferente, procesele verbale de control fiscal pentru restituirea accizelor si deciziile de restituire si apoi sa sesizeze Parchetul avand in vedere ca i-am prezentat cateva exemple de cereri de restituire care beneficiaza de restituire a accizelor fara ca Farmec sa prezinte documentele prevazute in lege la pct 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 – cereri de restituire, procese verbale de control fiscal si decizii de restituire a accizelor).

Directia de Integritate a ANAF nu a solicitat de la Directia Generala a Vamilor o fotocopie a fiecarui dosar de restituire din perioada 2007 – 2018 respectiv cereri de restituire a accizelor, procesele verbale de control fiscal si documentele aferente, deciziile de restituire si documentele aferente si nu a sesizat PARCHETUL cu aceste PROBE in conformitate cu art 291⁵ Cod procedura penala, desi am transmis catre Directia Generala de Integritate (a se vedea anexa 25) inscrisuri din continutul carora rezulta ca functionarii Farmec nu au prezentat Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale documentele prevazute in Lege. Directia de Integritate nu a sesizat Directiile de control fiscal, Directia Generala Antifrauda si DGAMC sa efectueze controalele fiscale adecvate.

(13) Georgeta Craciun, inspector de integritate, s-a aflat in permanenta pe perioada anchetei interne sub indrumarea lui Adrian Dinu care a fost adus cu delegatie de la Serviciul Roman de Informatii. Georgeta Craciun a solicitat directiilor documente, informatii , audieri de persoane, in legatura cu care a apreciat ca sunt necesare, utile si concludente anchetei interne, dar activitatile nu au fost indeplinite, pe parcursul anchetei interne

Georgeta Craciun a trecut cu vederea inactiunea si activitatea formala si nelegala a persoanelor din cadrul directiilor de control fiscal, Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) SI Directia Generala Antifrauda Fiscala, care coincide cu protectia fraudelor, refuzul subordonarii de catre DGAF privind indeplinirea dispozitiilor structurii centrale care au fost date cu ocazia Notei de indrumare din data de 30.08.2017 si nerecuperarea prejudiciilor.
Inspectorul de integritate a incalcat dispozitia prevazuta la art. 45 alin 2 din Legea 188, nu s-a subordonat sefului ierarhic superior, respectiv dispozitiei presedintelui ANAF, care a fost data cu ocazia petitiei din 14.02.2018 inregistrata cu nr. 633, care a dispus masuri legale cu privire la solicitarea de la Directia Vamala a copiei fiecarui dosar de restituire, respectiv cereri Farmec de restituire accize si documentele aferente, procese verbale de control fiscal, decizii ANAF de restituire din perioada dintre 2007-2018, in contextul in care, desi Farmec nu a prezentat documentele prevazute in lege, Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale a dispus ilegal restituirea accizelor. In legatura cu prejudiciul rezultat, inspectorul de integritate nu a cerut Directiei de control fiscal DGAMC sa stabileasca valoarea prejudiciului ANAF, ca urmare a faptului ca Farmec nu a prezentat documentele prevazute in lege, cu ocazia fiecarei cereri de restituire a accizelor si ca urmare a operatiunilor fictive mentionate in petitia catre DGAMC din 14.09.2017 (a se vedea anexa), fara verificari pana in prezent.
Inspectorul de integritate nu a solicitat directiei de control fiscal sa constate valoarea prejudiciului rezultat, diminuarea profitului impozabil al societatii Farmec, ca urmare a faptului ca:
- Functionarii de la Farmec nu au prezentat documentele prevazute in Lege si totusi ANAF a restituit accizele;
- Farmec a trecut si inregistrat pe cheltuieli nedeductibile facturi neincasate in valoare care depaseste 15.000.000 euro, produse care, in realitate nu au fost livrate. Facturile neincasate reprezinta operatiuni fictive si au fost emise pentru a crea aparenta utilizarii alcoolului, ANAF fiind prejudiciat ca urmare a faptului ca functionarii de la Farmec au compensat lunar TVA-ul de plata cu contravaloarea accizelor care au fost achitate concomitent cu acizitia alcoolului, iar societatea Farmec fiind prejudiciata cu cantitatea de alcool neutilizat si cu contravaloarea impozitului de 16% platit nejustificat.
- Functionarii de la Farmec au emis facturi cu produse care contin alcool dintre care, lunar 10-12% din facturile emise au fost apoi anulate si stornate fara ca produsele sa fie inregistrate cu NIR-uri la clienti si ca produsele sa fi fost reintroduse in gestiunea Farmec,
- Functionarii de la Farmec au inregistrat pe cheltuieli nedeductibile note contabile de scazamant a unor cantitati mari de materii prime si produse finite care nu reflecta operatiunile reale,
- Functionarii de la Farmec au inregistrat pe cheltuieli nedeductibile servicii suspect fictive in valoare de zeci de milioane de euro – transferuri de bani in tara, in tari europene si catre firme cu regim OFFSHORE. Aceste sume de bani au diminuat profitul impozabil al Farmec SA.
- DGAMC a refuzat sa efectueze verificari incrucisate reale si nu aparente, privind realitatea si legalitatea acestor operatiuni ilicite,
- Functionarii de la Directia de Integritate a ANAF, desi au fost informati in cadrul sesizarii din 12.12.2017, nu au cerut Directiei de Control DGAMC din ANAF sa efectueze aceste verificari incrucisate, deoarece mare parte banii au ajuns in buzunarele unor politicieni, functionari publici care, contribuie la mentinerea acestei “afaceri” prin fraudarea companiei Farmec, a statului si a subsemnatului.
- Functionarii Farmec au transferat milioane de euro catre avocati care, in egala masura au aparat si functionarii de la Farmec in calitate de persoane fizice, in dosare civile sau penale. Citeste si petitia catre DGAMC din 14.09.2017 (anexa) fara verificari.

(14) Mirela Fitarau – sef serviciu din sectia de Integritate ANAF, din perspectiva faptului ca ancheta interna a durat peste doi ani jumatate, nu a efectuat o analiza impreuna cu inspectorul de integritate si cu directorul directiei si nu a dispus masuri obligatorii si nelimitative privind activitatile care trebuie avute in vedere in cadrul anchetei interne privind functionarii ANAF, termene obligatorii de executie si verificari privind efectuarea in grafic a activitatilor si respectarea termenelor de executie pe etape.

(15) Daniel Diaconescu – titular director Directia generala de informatii fiscale ANAF, a fost adus cu delegatie pe postul de director adjunct la Directia de Integritate a ANAF este ofiter al Serviciului Roman de Informatii, a fost numit cu delegatie in functia de director adjunct la Directia de Integritate ANAF desi are calitatea procesuala de suspect in dosarul penal privind afacerea Euroavipo/Murfatlar, instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie, iar Euroavipo a fost principalul furnizor de alcool rafinat al societatii Farmec, careia i-a livrat o cantitate de 1.500.000 litri de alcool rafinat cu concentratie 96,5%, care nu a fost denaturat (a se vedea anexa 28.1, anexa 28.2 –documentele care evidentiaza ca alcoolul care a fost achizitionat de Farmec de la Euroavipo nu a fost denaturat – nota explicativa, DAI-uri, facturi de achizitie, rapoarte de preparare, rapoarte de sigilare la furnizori, rapoarte de sigilare la beneficiari NIR-uri). Citeste si despre ANAF referitor nota explicativa si documentele contabile, facturi, dai-uri, care dovedesc ca alcoolul nu a fost denaturat si totusi ANAF a dat decizii de restituire a accizelor cu nerespectarea art. 200 si 206 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (Cap. V, pct 2).

(16) Adrian Dinu – ofiter SRI – delegat la Directia de Integritate, a participat alaturi de inspectorul de integritate cu rezultatul tergiversarii efectuarii unei analize, desi greu de inteles prin analiza gradelor dall in timp ce din analiza cantitatilor se poate observa cu usurinta ca desi lipseste denaturantul, functionarii ANAF au restituit accizele cu nerespectarea art. 200 si art. 206 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal, corespunzator unor cantitati uriase de alcool rafinat nedenaturat utilizabil la fabricatia de vodka (a se vedea anexa 28.1, anexa 28.2 – nota cu explicatii, facturi de achizitie, rapoarte de preparare, rapoarte de sigilare la furnizori, NIR-uri).

2. AVOCATI

(1) Claudiu Brehar, avocat din Baroul Cluj, a primit de la societatea Farmec SA sume de bani care depasesc 2.000.000 lei, echivalent a 500.000 Euro, iar avocatul Ziadin Denis, de asemenea aparator al Farmec SA, inclusiv in dosarul de la Tribunalul Constanta, a primit suma de peste 700.000 lei. Discrepanta dintre onorariile celor doi avocati, care isi impart in mod egal efortul de reprezentare a Farmec SA in instanta, sugereaza ca avocatul Claudiu Brehar (care poarta, nu întâmplător, acelasi nume cu cel al unei judecatoare de la Inalta Curtede Casație și Justiție) are si alte ”merite” decat cele care tin de prestatia de avocat.

Avocatul Claudiu Brehar, secondat de avocatul Denis Zadin, au reusit sa inregistreze succesul remarcabil de a convinge judecatorii si expertii numiti in dosare sa ignore si sa incalce dispozitiile legale care reglementeaza desfasurarea procesului echitabil si chiar propriile dispozitii ale instantelor de judecata care au fost date in dosare.

Prezentam doar cateva exemple:

1. In dosarul nr. 802/1285/2016 al Curţii de Apel Cluj avocatii au convins completul de judecata compus din magistraţii Andrei Axente Irinel si Veres Roxana Mihaela ca, împotriva prevederilor art 519 si 520 c.pr.civ, sa nu trimita cauza la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru a se lamuri o chestiune de drept, invocându-se că nu ar fi o chestiune nouă, susţinere neîntemeiată din perspectiva faptului ca exista hotarari contradictorii in legatura cu problema de drept pusă în discuţie, care trebuie lamurita in mod unitar de catre ICCJ (a se vedea anexa 206 – sesizare ÎCCJ), iar magistratii au “imbratisat” susţinerile greşite ale avocaţilor, respingând cererea de sesizare a ÎCCJ (a se vedea anexa 291 – incheierea din 23.06.2018), incalcandu-se dreptul la un proces echitabil, care sa imi asigure protecţia dreptului la proprietate.

2. In dosarul 442/1285/2017 al Tribunalului Specializat Cluj, avocatii au convins pe magistratul Ancuta Pavelescu, la termenul de judecata din 29.11.2017, sa respinga actiunea de chemare in judecata privind nelegalitatea introducerii in statutul Farmec a unui prag de limitare, chiar daca hotararea incalca dreptul European (a se vedea anexa 292), respectiv art. 33 alin 4 din a Doua Directiva a Consiliului Europei din 2012, potrivit căruia „Dreptul de preempţiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv….”, ceea ce înseamnă interzicerea limitării prin statut a dreptului subsemnatului de a subscrie noi acţiuni emise de Farmec.

3. In dosarul 3414/1285/2011 al Tribunalului Specializat Arges, avocatii au convins magistratii sa-si ignore propria hotarare ca expertul numit „sa faca dovada ca toate actele au intrat in posesia si a expertilor parte”, care au fost adoptată la termenul din 22 iunie 2016;
Deşi la termenul de judecată din 27.04.2016 Tribunalul a amendat societatea Farmec ca nu prezinta documentele cerute de expertii parte Violeta Radu si Elena Vaduva ai reclamantului, la termenul din 06.12.2016 avocatii au convins judecatorul Roxana Cristina Baraila sa respinga obiectiunile subsemnatului, in conditiile in care, pe de o parte, expertiza nu evidentiaza realitatea, iar, pe de alta parte, expertii consilieri VR si VE au fost blocati sa intocmeasca opinia in lipsa documentelor cerute si au prezentat instantei o Nota de imposibilitatea efectuarii raportului de expertiza (a se vedea anexa 164), deoarece nu au primit documentele cerute, împrejurarea constatată şi de judecatorul Valer Copae la termenul din 30.03.2016, când a sancţionat şi obligat pârâta Farmec să se conformeze dispoziţiei de a furniza expertilor parte documentele necomunicate acestora.
La termenul din 10.10.2017, la Curtea de Apel Pitesti, completul de recurs format din magistratii Fundatureanu Adina, Vaduva Dumitru şi Vilvoi Denisa au venit in sala de sedinte asa de bine „convinsi”, incat chiar în deschiderea sedintei de judecată, primele cuvinte pronunţate au fost „astazi cauza va ramane in pronuntare…”, ceea ce reprezintă o antepronunţare cu privire la cererea de probe cu înscrisuri, instanţa formându-şi „convingerea” cu privire la respingerea acestei cereri înainte de fi discutată in contradictoriu in sala de sedinta, cu consecinţa respingerii si a acţiunii, pentru ca, în aceeasi zi, completul care a judecat cererea de recuzare să fie la fel de „convins”, insistand sa judece cererea de recuzare (a se vedea anexa 241) fara ca reclamantul sa prezinte dovada chitantei (a se vedea anexa 240 – Nota cu transcrierea sedintei de judecata).

4. In dosarul 1021/1285/2016 al Tribunalului Specializat Cluj, avocatii au convins pe magistratul R. R. Costea sa respinga toate cererile, inscriindu-se pe aceeasi traiectorie prefigurata de respingere a actiunii, chiar daca hotararea incalca art. 33 alin 4 din Directiva A Doua a Consiliului Europei, mentionata mai sus, si art. 217 alin 1 din Legea 31/1990.

5. In dosarul 1021/1285/2016 al Tribunalului Specializat Cluj, completul de judecata format din magistratul Daniela Hamciuc a respins cererea de recuzare a sefului său (a se vedea anexa 202), cu mentiunea ca cererea a fost formulata cu rea credinta, motivand eronat ca in dosar dispozitia prevazuta la art. 11 din Legea 304/2004 a fost respectata, deşi motivul de recuzare decurgea din imprejurarea ca dosarul nu a fost repartizat aleatoriu, în înţelesul corect al legii, repartizarea aleatorie presupune indeplinirea simultana a dispozitiilor prevazute la art. 83 si 93 din Hotararea CSM nr. 387/2005 si art. 11 din Legea 304/2004 şi, deci, nu poate fi acoperită prin introducerea dosarului in sistemul ECRIS cu o intarziere de o zi fata de data intrarii dosarului la instanta, la un moment la care este cunoscută ordinea completelor de judecată ce ar putea primi respectivul dosar, întrucât se poate realiza o repartizare cu dedicaţie unui anume complet de judecată.
Vădit nejustificat, in raport de considerentele mai sus prezentate şi de conţinutul cererii de recuzare, magistratul Daniela Hamciuc a imputat reclamantului lipsa bunei credinte, deşi întreg actul de justiţie trebuie sa inceapa si sa se desfasoare sub auspiciul unei bune credinte si imparţialităţi ale magistratului, inexistente în speţă, în condiţiile în care subsemnatul am promovat actiunea si am interesul deplin de a beneficia de o hotarare luata in conditiile respectarii legii şi doar adversarii mei sunt interesati sa se judece repede si sa se respinga actiunea, previzionand rezultatul ca urmare a nerespectării principiului repartizării aleatoprii, respectiv respingerea cererilor mele, care urmareau exclusiv aflarea adevarului în cauză.

6. Avocatul Claudiu Brehar a primit de la Farmec onorariu de peste 2.000.000 lei, dupa ce a intrat si in dosarul 1514/1285/2012 de la Tribunalul Constanta a reusit sa-l convinga pe judecatorul Adrian Oprea, la termenul din 21.02.2018 sa nu aduca la indeplinire propria hotarare care a dat-o la termenul din 26.01.2018 expertului numit, avocatilor si paratei, conform extras din incheiere (a se vedea anexa 211 – incheierea din 26.01.2018) si sa accepte ca societatea parata Farmec SA sa nu depuna la dosar registrul actiunilor si registrul actionarilor cu varsaminte, informatii pe care art. 177 alin 1 din legea 31/1990 le prevede, pe care judecatorul le-a incuviintat ca probe concludente si utile in dosar, iar judecatorul sa accepte ca actiunile folosite la vot au fost subscrise desi parata a prezentat cereri de subscriere doar pentru 224.000 actiuni din totalul de 649.000 actiuni din 1995 si actiunile au fost achitate desi expertul a mentionat ca nu a primit documentele (chitante, ordine de plata) care sa dovedeasca plata actionarilor in contul actiunilor, in contextul in care ICCJ prin decizia 2930/2008 (a se vedea anexa) a statuat cu putere de lucru judecat ca actiune achitate sunt acele actiuni care au fost achitate de actionari (a se vedea anexa 351 – note scrise dosar 1514 depuse la termenul din 03.10.2018)

Avocatul Claudiu Brehar a reusit sa convinga judecatorul sa accepte expertiza fara solutionarea obiectivului 1, in lipsa documentelor cerute de expertul numit, asa cum expertul mentioneaza la pagina 9 din expertiza conform extras: „mentionez ca in ceea ce priveste documentele de plata parata nu a pus la dispozitia expertilor toate documentele prin care s-au efectuat platile (state de plata pentru retineri salariale, state de prime , chitante, ordine de plata, etc)…” si
Judecatorul Adrian Oprea sa se substituie expertului numit cu mentiunea ca expertul numit a primit documentele cerute paratei desi expertul numit a mentionat in expertiza ca nu a primit documentele cerute.

7. In dosarul 1129/1285/2016 al Tribunalului Specializat Cluj, avocatii au convins pe magistratul Flavius Motu – NAŞUL de cununie al unuia dintre directorii Farmec SA – să nu respecte dispozitia prevazuta la art 42 alin. 1 pct. 13 din cod proc civ si sa nu se abţină în a soluţiona dosarul, ignorand legatura care ii stirbeste impartialitatea şi atrage incompatibilitatea, iar, ulterior, respectivul judecator a fost convins sa mentina în funcţia de administrator pe Horea Turdean, fratele unuia dintre parati, chiar daca este incompatibil.

In plus, avocatii au reuşit perfomanţa de a-l convinge pe magistrat sa „solutioneze actiunea” prin admiterea excepţiei „lipsei de interes a reclamantului”, chiar daca exista numeroase indicii si dovezi ca administratorii au prejudiciat societatea si interesele mele de acţionar semnificativ, ceea ce exclude „lipsa de interes” invocată şi impunea ca magistratul sa aduca de indata la dosar probele care contribuie la aflarea adevarului si sa dispuna angajarea răspunderii administratorilor în solidar.

8. imprejurarea ca magistrati de la instanţele judecătoreşti din judeţul Cluj ii permit avocatului Claudiu Brehar sa-si formuleze apararile in procese de la pupitrul destinat PROCURORULUI DE SEDINTA, imi îndreptăţeşte suspiciunea ca magistratii au cunoştinţă despre faptul ca avocatul Farmec SA reprezinta prelungirea influentei si vointei unor ofiteri de informatii, in fata instantelor de judecata.

9. avocatul Claudiu Brehar a beneficiat de suma de 1.700.000 lei de la AEROPORTUL international Cluj (a se vedea anexa 293), precum şi de suma de 132.000 lei de la Consiliul Judetean Cluj, desi aceste institutii de stat/publice au asigurată asistenţa juridică de mai mulţi consilieri juridici cu contract de munca permanent, iar baroul Cluj are mai multi avocati. Oare care sunt motivele pentru care avocatul Claudiu Brehar este preferat?

10. Legatura sus puse? Avocatul Claudiu Brehar a primit peste 1.800.000 lei de la societatile TRANSFEROVIAR controlate de numitul Mitica Calin iar intr-o fotografie postata pe internet figureaza Mitica Calin, Cosmin Gusa, Rares Bogdan, Octavian Hoandra si Eduard Hellvig – directorul Serviciului Roman de Informatii

(2) Societatea civilă de avocati Biris Goran, a avut calitate de avocat al Farmec SA in dosarul 12283/3/2016, împotriva ANAF, dar a îndeplinit si funcţia de ministru secretar în cadrul Ministerului Finantelor Publice in perioada aprilie 2016 – septembrie 2016, iar, în anul 2016, Farmec SA a transferat catre societatile controlate de catre acesta peste 2.500.000 lei.

(3) Societatea civilă de avocati Musat&Asociatii, în care are calitatea de partener si Gheorghe Buta, fost judecător la ÎCCJ – Secţia comercială, a primit de la Farmec SA peste 500.000 lei, în baza unor contracte pentru dosarul 6493/90/2011de la Curtea de Apel Arges (un singur termen de judecata) şi, ulterior, la ICCJ, precum şi pentru dosarul 1516/1285/2012 de la Curtea de Apel Cluj (un termen de judecata).

(4) Societatea civilă de avocati Tuca, Zbarcea si Asociatii, prin avocaţii Ioana Hrisafi si Cornel Popa, au aparat interesele companiei Colgate Palmolive pe toata durata litigiului in dosarul civil si in dosarul penal, în care a fost parte ori ar fi trebuit să fie şi Consiliul Concurenţei, şi a transferat suma de 400.000 lei în contul lui Gheorghe Musliu, imediat dupa ce acesta a demisionat din funcţia de vicepresedinte antitrust al Consiliului Concurentei, în condiţiile în care, în perioada perioada exercitarii acestui mandat, vicepresedintele antitrust a respins desfăşurarea investigatiilor legale si nu a indeplinit hotararile judecatoresti prin care a fost obligat Consiliul Concurentei sa deschidă investigatie in cazul Colgate Palmolive în baza plangerii Prestige SRL.

3. PROCURORI

1) Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

i) Procurorul general al PICCJ a fost sesizat prin email (a se vedea anexa 294) cu Nota cu informatii publice din 17.10.2017 (a se vedea anexa 77) in legatura cu operatiuni care se circumscriu unor GRUPURI DE INTERESE, constituite pentru a actiona dirijat si concertat pe o perioada de timp de peste 10 ani, in scopul comiterii mai multor infractiuni, respectiv fals in declaratii, fals in inscrisurile societatii, uz de fals, evaziune fiscala, spalare de bani, delapidare, s.a.m.d., însă procurorul general a ignorat dispoziţiile art. 292 C.pr.pen., potrivit cărora avea OBLIGATIA sa se SESIZEZE din OFICIU si sa decline dosarul la parchetul competent.

ii) Procurorul general al PICCJ, in calitate de procuror ierarhic superior, a fost sesizat prin petitia din 27.11.2017, la care am ataşat plangerea si sesizarile catre DNA, cu privire la neîndeplinirea de către această unitate de parchet a obligaţiei de înregistrare sub numar cu indicativ „P”, potrivit art. 129 din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor şi art. 110 din Regulamentul Directiei Nationale Anticoruptie,a plangerii, sesizarilor si denuntul subsemnatului, pe care să le soluţioneze prin efectuarea de cercetări penale, însă, sub semnătura unui procurorul sef de sectie din cadrul PICCJ, prin adresa din data de 21.12.2017 (a se vedea anexa 81), mi s-a comunicat că petitia a fost trimisă la DNA, fără nicio verificare şi nicio măsură dispusă cu privire la neregulile sesizate.

2) Laura Codruta Kovesi, procuror şef al Directiei Nationale Anticoruptie

(1) Sesizarile si plangerile ca urmare a fraudarii statului, societatii Farmec si subsemnatului.

Farmec SA a transferat catre firma Alpiq Industries, care avea legătură cu Nicolae Bogdan Buzaianu, peste 3.800.000 lei, echivalentul a 900.000 euro, persoana despre care Elena Udrea a mentionat in presa (a se vedea anexa 295) : „Buzaianu petrecea vacante, acum cativa ani, poate si acum, pe Coasta de Azur cu procurori din DIICOT si DNA. Cand va fi cazul o sa am si niste nume…. La masa sau in vacantele domnului Buzaianu pe Coasta de Azur participau si procurori. Ca erau prieteni sau erau pur si simplu in anturajul domnului Buzaianu, ca urmare a problemelor pe care dansul le are, ramane de vazut”.

Din această perspectivă, consider ca Directia Nationala Anticoruptie, condusa de procurorul şef Laura Codruta Kovesi, nu a inlaturat influentele grupului de interese, nu a inregistrat sesizarile subsemnatului, ale DGA-MAI si ale Antifrauda – ANAF cu numar de dosar penal, nu a efectuat cercetari penale IN REM si pe persoane la Farmec SA in perioada dintre 2007 – 2018 de la Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale, nu a efectuat audieri, nu a cerut probe de la Directiile ANAF, nu a cercetat legatura dintre abuzurile magistratilor, încălcându-se prevederile art. 129 din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor şi art. 110 din Regulamentul Directiei Nationale Anticoruptie, precum şi dispozitiile care reglementeaza desfasurarea unui proces civil sau penal.

În perioada mandatului de procuror şef al Laurei Codruta Kovesi, DNA a fost sesizata de catre DGA din cadrul Ministerului de Interne, Directia Antifrauda din cadrul ANAF si de catre subsemnatul cu privire la aceleasi fapte de coruptie, ale unor functionari de la Farmec SA, cu participarea unor functionarii vamali din cadrul Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale au restituit accizele la Farmec SA, in perioada dintre 2007 si 2018, fara ca Farmec SA sa prezinte documentele privind consumul efectiv prevazut la pct 22³⁴ alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 – exemple cereri de restituire, procese verbale de restituire si decizii de restituire) si fără a efectua verificari privind acest consum, facturile emise de Farmec şi inregistrate la clienti, precum si retetele de fabricatie privind consumul si tipul alcoolului utilizat, deşi prejudicial adus bugetului de stat depaseste 276.000.000 lei, echivalentul a peste 60.000.000 euro.

În aceste condiţii, nu este de mirare că acţiunile frauduloase ale funcţionarilor Farmec SA, cu participarea unor funcţionari vamali, au fost protejate ulterior de către anumiţi funcţionari din instituţii şi autorităţi de stat, dar şi de unii magistraţi, care au încălcat dispoziţii legale specifice fiecărui domeniu de acţivitate al acestor structuri naţionale, cu rezultatul continuării faptelor de prejudiciere a statului, societatii si a subsemnatului si nerecuperării acestor prejudicii până în prezent.

(2) Laura Codruta Kovesi, în calitate de Procuror general al PÎCCJ, prin rezolutia nr 3626/2007, a preluat dosarul penal nr. 9016/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, si, ulterior, a dispus inchiderea acestuia, ca urmare a demersurilor efectuate de către Blair L. Labarge si Robert J. Tate, consilieri economici ai Ambasadei SUA la Bucuresti, atât pe lângă oficiali ai Consiliului Concurenţei, cât şi la Parchetul General al României, pentru inchiderea oricăror investigatii în legătură cu nerespectarea Legii de catre Colgate Palmolive in Romania şi de către funcţionarii publici care asigură protecţia activităţilor anticoncurenţiale ale acestei societăţi.

(3) Deşi, chiar prin rezolutia nr 3626/29.08.2007 (a se vedea anexa 85), Laura Codruţa Kovesi a motivat ca respectiva cauza ar fi prezentat un „..grad sporit de complexitate..”, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie dosarul penal a fost inchis in scurt timp, fara sa mai fie efectuata o alta activitate de urmarire penala, dupa ce la parchetul competent PJS1 Bucuresti a fost inceputa urmarirea penala impotriva membrilor plenului Consiliul Concurentei, a raportorului de investigatie si a fost intocmita o expertiza prin care se constatase un prejudiciu in valoare de 2.100.000 lei fara TVA, echivalentul a 800.000 euro la acea data, înregistrat de subscrisa într-o perioadă scurtă de timp (6 luni), precum si fapta ilegală de aplicare a unei amenzi de 1.500.000 lei subscrisei, ca urmare a refuzului de a accepta solicitarea făcută de catre doi functionari din Consiliul Concurentei de a ne retrage plângerile impotriva companiilor Colgate Palmolive si Kraft Foods, adresate acestei instituţii.

Este de menţionat că, în perioada respectivă, procurorul general Laura Codruta Kovesi, împreună cu procurorul consilier Marius Bulancea (care a fost promovat şi el la DNA), a avut o intalnire cu Mark Gitenstein, ambasador SUA la Bucuresti (conform fotografie – a se vedea anexa 296) şi Josef R. Bean Biden III, procuror general al statului Delaware din SUA, care gazduieste cele mai multe firme OFF-SHORE, printre care si Colgate Palmolive, cu un numar de peste 15 subsidiare înregistrate.

(4) Laura Codruta Kovesi, având, la data de 26.02.2015, funcţia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cand am trimis petitia catre Parlamentul European Comisia pentru Petitii si catre DNA, nu a dispus nicio măsură de verificare a vreunuia dintre aspecte din această petitie, desi contine informatii despre darea si primirea unor sume mari de bani de catre persoane care au legatura cu funcţionari din conducerea Consiliului Concurentei si cu investigatiile aflate in curs de desfasurare la această instituţie, fapte care, conform normelor legale, sunt doar în competenţa de cercetare a DNA.

(5) Laura Codruta Kovesi a beneficiat de al doilea mandat in functia de procuror general al PICCJ, apoi a fost promovata in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, situaţie profesională care, pe lângă influenţe de altă natură, poate fi şi rezultatul sprijinului persoanelor oficiale ce au intervenit pentru preluarea dosarului si inchiderea cercetarilor în ceea ce priveşte firma Colgate Palmolive, în condiţiile în care cercetarea faptelor din dosar avea un grad avansat de finalizare, iar probele deja administrate ar fi putut conduce la sesizarea instanţei de judecată.

3) Daniel Morar, a îndeplinit funcţia de procuror sef al DNA in perioada 2005-2012, perioada care include si refuzul din anul 2007 al Directiei Nationale Anticoruptie de a fi continuate cercetarile privind informatiile din continutul „scrisorii deschise” pe care Presedintele României a transmis-o la DNA pentru cercetari, iar, ulterior, a fost promovat judecator la Curtea Constitutionala.

În acest dosar instrumentat în timpul mandatului de procuror şef al lui Daniel Morar, un ofiţer de poliţie judiciară de la DNA a venit la sediul nostru si m-a audiat, însă ulterior mi-a comunicat telefonic că seful de sectie nu mai doreste sa contine cercetarea penală.

4) Gheorghe Popovici, procuror şef al Sectiei de Combatere a Coruptiei din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu a dispus solutionarea sesizarilor ANAF, DGA-MAI si a plangerii subsemnatului din 01.08.2017 (a se vedea anexa 94), privind incalcarea legii si a Dreptului European de catre functionari publici, magistrati, functionari de la societatea Farmec si functionari de la fabricile de alcool (a se vedea anexa 95) si ne-a comunicat adresele (a se vedea anexa 96.1, anexa 96.2, anexa 96.3) din care nu intelegem nimic, iar fraudarea bugetului, a societatii si a subsemnatului, faptele de coruptie si incalcarea legii in cadrul institutiilor continua pana in prezent.

5) Marius Bulancea, procuror şef sectie la DNA, a fost procuror consilier al Laurei Codruta Kovesi, in perioada in care aceasta a detinut calitatea de procuror General al PICCJ şi în care functionari din cadrul ambasadei SUA au efectuat interventii pentru litigiile in care au fost implicate companii multinaţionale din acest stat, care isi desfasoara activitatea economica şi in Romania, iar, ulterior, a urmat acelaşi traseu profesional ca şi şefa sa, fiind promovat in functia de procuror sef de sectie la Directia Nationala Anticoruptie.

Din perspectiva „meritelor profesionale ale procurorului Marius Bulancea, este exemplificativ faptul că sotia acestuia, Magdalena Bulancea, judecător la Curtea de Apel Bucuresti a primit spre soluţionare dosarul civil nr. 27411/2/2005 (in care intervenient era Colgate Palmolive) cu nerespectarea dispozitiei prevazute la art. 11 din Legea 304/2004, care reglementeaza repartizarea aleatorie, şi, din oficiu, a ridicat exceptia lipsei de interes a societatii Prestige, îmbrăţişată de apărarea firmei Colgate Palmolive, dar la care s-a opus Consiliul Concurenţei şi reclamanta Prestige, însă, bineînţeles că a admis-o şi a respins actiunea care avea ca obiect obligarea Consiliului Concurentei sa deschida investigatie legala in cazul firmei multinaţionale, conform unor hotarari judecatoresti anterioare neindeplinite.

6) Codruta Trandafir, procuror la Serviciul Resurse Umane din cadrul DIICOT, a detinut pana in anul 2016 calitatea de procuror sef serviciu in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, iar faptul că soţul acesteia, Ovidiu Adrian Trandafir, este colaborator/salariat al domnului Marcel Vulpoi, expert parte al inculpatilor de la Farmec SA, ne sugereaza ca functionarii de la Farmec SA au beneficiat de un statut privilegiat, în sensul de a nu fi cercetate faptele care s-au desfasurat in cadrul GRUPULUI DE INTERESE CU REZULTATUL infractiunilor de evaziune fiscala, fals in declaratii, uz de fals, delapidare, spalare de bani (…), un argument al acestei aprecieri fiind acela că procurorul Codruţa Trandafir a fost cercetata de CSM pentru tergiversarea solutionării unui dosar care privea operatiuni cu ALCOOL intre firme FANTOMA.

7) Cornel Ioana, procuror inspector in cadrul Inspectiei Judiciare a CSM, a dispus rezolutia nr. 7672/8IJ/1619/2017 (a se vedea anexa 297), care valideaza ca legala atitudinea si activitatea procurorilor DNA de a nu acorda numar unic si de a nu efectua cercetari penale, în care se menţionează: “Cu referire la lucrarea nr. 175/VIII-1/2016 ce are ca obiect sesizarea petentului cu privire la mecanismul de fraudare a Bugetului de Stat si a patrimoniului SC Farmec SA Cluj ce decurge din achizitiile de alcool in regim de scutire de accize, aceasta se afla in lucru pe rolul sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, urmand ca dupa finalizarea verificarilor sa i se comunice Solutia adoptata”

Or, inregistrarea unei plangeri/denunt ca si “LUCRARE” nu este prevazuta in codul de procedura penala, procurorul de caz si procurorul inspector adaugand la lege, context în care este pe deplin justificată concluzia că nu corespunde realităţii menţiunea ca plangerea este in lucru, fara ca dosarul sa primeasca indicativ “P”, iar in dosar sa se dispuna inceperea urmaririi penale conform art 305 si urmatoarele C.pr.pen., având în vedere şi precizarea din rezoluţie că in aceasta „LUCRARE” se efectueaza VERIFICARI si nu acte de urmarire penala, asa cum prevad dispozitiile din art 306 C.pr.pen., întrucât în cazul in care nu s-a acordat un indicativ „P”, nu se pot efectua cercetari penale (VERIFICARI), iar efectuarea cercetarilor penale nu poate fi facuta fara masura inceperii urmarii penale, conform art 305 si art. 306 din C.pr.pen.

8) Alexandra Carmen Lancranjan, procurorul adus cu delegatie

la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti şi care, cu nerespectarea dispozitiei prevazute la art. 64 alin 4 din Legea 304/2004, a preluat dosarul „Farmec” si alte dosare de la procurorul Ramona Ciobanu, cea căreia i-a fost repartizat iniţial dosarul 3164/P/2012 şi care a dispus masuri legale pentru cercetarea faptei de evaziune fiscala, in conditiile in care Directia Nationala Anticoruptie a inceput cercetarea penala impotriva procuror Ramona Ciobanu.

Ulterior trecerii dosarului „Farmec” la procurorul A.C.Lăncrănjan, care a ”urmat”acest dosar la două unităţi de parchet diferite, aceasta a dispus solutia de clasare a dosarului, prin ordonanţa din data de 13.01.2015, în condiţiile în care probele aflate la dosar evidentiaza un prejudiciu de peste 8.000.000 euro, iar noul procuror adus cu delegaţie şi cu „dedicaţie” a fost informat ca de la dosar au disparut mii de inscrisuri, mijloace de proba, precum şi despre faptul că expertiza nu a fost intocmita de catre expertul numit, ci de către expertul consilier al partii adverse, iar cererile de probe cerute de catre experti si de catre partea vatamata nu au fost solutionate, ignorându-se chiar şi constatarile Curtii de Conturi privind acordarea ilegală de scutiri de accize, in lipsa documentelor care dovedesc consumul alcoolului in fabricatie.

Suspiciunea rezonabilă cu privire la existenţa unor interese extrajudiciare care au determinat soluţia de clasare procurorului Alexandra Carmen Lăncrănjan este justificată de următoarele aspecte:

Generalul Dumitru Dumbrava – sef la Directia Juridica in cadrul Serviciului Roman de Informatii, a mentionat in cadrul audierilor in fata Comisiei Parlamentare de Control al Activitatii SRI, că o cunoaste pe Alexandra Carmen Lancranjan si a colaborat cu aceasta, fără a preciza dacă numai după promovarea la Direcţia Naţională Anticorupţie sau şi anterior, în perioada când a urmat dosarul „Farmec” la două parchete diferite pentru a putea fi închisă cercetarea cu privire la evaziunea fiscală

Procurorul Alexandra Carmen Lancranjan este presedintele Asociatiei LeaderJust si a primit sume de bani de la ONG-uri, însă nu s-a stabilit, in cadrul unei cercetari institutionale, sursa banilor catre LeaderJust si celelalte ONG-uri şi nici dacă au fost respectate dispoziţiile art.76 din Legea nr.303/2004^[4] privind statutul judecatorilor si procurorilor, acestia sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, in scopul apararii intereselor lor profesionale, precum si cele prevazute de art.11 alin.3 din statut, în conformitate cu care judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice, academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.

Avand in vedere ca procurorul Alexandra Carmen Lancranjan conduce organizatia LeaderJust, este evident ca se ocupa de procurarea si administrarea fondurilor acesteia şi, întrucât nu au fost publicate sursele de venit ale acestei asociatiei, este posibil ca acestea sa provina din sponsorizari de la unele societati care, direct sau indirect, pot avea probleme in justitie chiar cu dosarele instrumentate de doamna procuror, mai ales că Alexandra Carmen Lancranjan a omis sa evidentieze in declaratiile anuale de avere si interese veniturile incasate si contravaloarea serviciilor de care a beneficiat in calitate de presedinte al asociatiei (bilete de avion, cazare la hoteluri, care reprezinta plăți excursii s.a.m.d.).

Generalul SRI Dumitru Dumbrava a mentionat la audierile din Comisia Parlamentara de Control a activitatii SRI ca o cunoaste pe procurorul Alexandra Carmen Lancranjan si a colaborat cu ea, ca a interactionat cu procurori si judecatori. Daniel Dragomir, fost colonel SRI, a sustinut „Din datele care le detin, generalul Mitica Dragomir a coordonat ani buni pe procurorul Alexandra Lancranjan, alias Veverita”, desi, din perspectiva dispozitiei prevazute la art. 7 alin 1, 2, 3 si 4 din Legea 303/2004, colaborarea dintre magistrati si ofiteri din serviciile de informatii este interzisa. Legea prevede sanctiuni privind magistratul, iar actele procesuale sunt sub sanctionea nulitatii, conform extras din art. 7 alin 1, 2, 3, si 4 Legea 303/2004. (a se vedea anexa 320 – extras din ziarul Adevarul din 11.01.2018).

9) Mihaela Beldie Canela – procuror DNA

Directia Nationala Anticoruptie, prin sectia condusa de procurorul Marius Bulancea, a tinut in nelucrare un numar de 1.335 zile din 17 decembrie 2014, seziarea MAI-DGA, un numar de 627 zile din 24.11.2016 sesizarea ANAF-DGAF, un numar de 907 de ziledin 16.02.2016 de la sesizarea subsemnatului, un numar de 377 de zile de la plangerea subsemnatului din 01.08.2017 si un numar de 296 de zile de la cererea de probe si elemente in probatiune din 20.10.2017, pana la data de 12.07.2018, data la care procurorul Mihaela Beldie Canela a dispus prin ordonanta, inceperea urmaririi penale in REM

dupa o luna de zile, prin ordonanta din 21.08.2018, procurorul Mihaela Beldie Canela a dispus solutia de clasare fara ca in dosar sa fi fost efectuate activitati de cercetare penala, respectiv fara sa fi fost analizate inscrisurile prezentate de subsemnatul, probe in dosar si fara ca DNA sa fi adus la dosar, inscrisurile mentionate in plangere ca probe fara ancheta penala, fara sa fi fost efectuata audierea subsemnatului sau a altor persoane si fara nicio motivare.
Mihaela Beldie Canela si Alexandra Carmen Lancranjan au in supraveghere dosarele Belina si Teldrum care au legatura cu Liviu Dragnea, presedintele Partidului Social Democrat. In dosare nu se pronunta solutii de sesizare a instantei sau de clasare.

10) Cristian Ban, a fost promovat in functia de Procuror general

al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, iar, ulterior, a ajuns membru al Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile în care, anterior promovării, a fost de acord sa cedeze dosarul penal 9016/P/2005 la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, care l-a preluat prin rezoluţia 3626/2007 a Procurorului General Laura Codruta Kovesi (a se vedea anexa 85), dupa care a fost inchis, dosar în care au fost inculpaţi membrii plenului Consiliului Concurentei, iar subscrisa Prestige a fost parte vatamata, cu un prejudiciu material in valoare de 2.100.000 lei fara TVA, constatat prin expertiză, si cu o amendă în valoare de 1.500.000 lei, aplicată de Consiliul Concurentei pe baza unor documente falsificate, prejudicii nerecuperate ca urmare a închiderii nelegale a dosarului.

11) Tatiana Toader,în perioada în care a îndeplinit funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 2, nu a solutionat plangerea subsemnatului din 06.10.2011 şi, cu nerespectarea dispozitiei prevazute la art. 64 alin 4 din Legea 304/2004, a dispus trecerea dosarului nr. 14382/P/2010 de la procurorul iniţial desemnat la procurorul Alexandra Carmen Lăncrănjan, care, ulterior, a fost promovată cu delegaţie la Parchetul Tribunalului pentru a instrumenta acelaşi dosar declinat la această unitate de parchet.

Tatiana Toader a devenit membru al CSM începând cu data de 10.01.2017, iar această instituţie a solutionat formal plangerile inregistrate cu nr. 7671 si 7672 in 23.10.2017 (a se vedea anexa 129) si plangerea in cazul DNA (a se vedea anexa 133).

12) Alexandru Georgescu şi prim procurorul adjunct Solomon Nicolae, din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, au ignorat continutul documentelor, plangerilor, cererilor si sesizarilor (a se vedea anexa 298.1, anexa 298.2, anexa 298.3), precum si comunicatul din 17.10.2017 (a se vedea anexa 77), prin care le-a fost invederat faptul ca au existat si exista si in prezent fapte care nu au fost cercetate, iar altele au fost cercetate formal, dar şi fapte in legatura cu care nu s-a dispus sesizarea din oficiu, potrivit art. 292 Cpp, masura care ar fi condus la stoparea fraudarii bugetului de stat si a societatii Farmec si la recuperarea prejudiciilor.

13) Irina Lucia Sabo, prim procuror al Parchetului pe langa Tribunalul Cluj, după încetarea primului mandat, în decembrie 2017, a beneficiat de un nou mandat pentru aceeaşi funcţie, fiind de notorietate relaţiile existente între Mircea Turdean, directorul general de la Farmec SA, Marius Calin Sabo, sotul procurorului Irina Lucia Sabo şi deputatul Marius Petre Nicoara, şeful PNL Cluj, acesta din urmă determinând promovarea soţului Prim procurorului PTB Cluj.

O perioada de 20 de luni in dosar 297/P/2016 al Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj nu au fost efectuate activitati de cercetare penala, dosarul a stat in nelucrare. Doamna procuror Irina Lucia Sabo si-a incetat mandatul de prim procuror in luna decembrie 2017 si a beneficiat de un nou mandat de trei ani pentru calitatea de prim procuror.

Poate de aceea in dosarul penal cu nr unic 297/P/2016 procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj nu au efectuat deloc cercetari penale in legatura cu faptele pentru care a fost dispusa inceperea urmaririi penale „IN REM”, într-o perioadă de timp de 20 de luni, iar inceperea urmaririi penale pentru fapta de spalare a banilor a fost dispusa abia in data de 07.12.2017, desi ordonanta Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 2 Bucureşti, privind infracţiunile de evaziune fiscală, spalare a banilor si delapidare, a fost emisă în 19.10.2016.

14) Rica Leordean, procuror de caz în dosarul nr. 297/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj Napoca, a cunoscut că în dosar nu au fost efectuate acte de urmărire penală cu privire la faptele sesizate prin ordonanţa de declinare a Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 Bucureşti şi faţă de cererile subsemnatului din anul 2016 şi 2017(a se vedea anexa 299).

In urma studierii dosarului penal aflat in cercetare la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice Cluj am constatat faptul ca de la momentul la care dosarul a fost declinat la Cluj si repartizat subinspectorului Varga Liviu, nu s-au efectuat acte de urmarire penala relevante. Desi in ziua de 31.01.2017 m-am prezentat la Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj pentru audieri, doamna procuror Leordean a refuzat audierea subsemnatului.

In concret s-a intocmit o ordonanta de extintere a urmaririi penale cu privire la savarsirea unei fapte penale de catre suspecti si adrese catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 si DNA.

15) Isabela Nedelea, în calitate de prim procuror si Nicolae Argeseanu, in calitate de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Pitesti, au fost informați, in data de 20.02.2018, cu ocazia participarii mele la audienta la Parchet, in cadrul careia am adus la cunostiinta ca organele de cercetare penale ale politiei nu s-au conformat dispozitiilor prevazute la art. 303 alin 1 Cod proc pen^[5], in sensul ca nu au indeplinit dispozitiile obligatorii ale procurorului de caz care au fost date prin ordonanta emisa la data de 08.11.2017 (a se vedea anexa 126), dispozitii conform prevederilor art. 66 indice 1 alin (6) din Legea 304/2004, ca urmare a cererii de probe din data de 06.11.2017 (a se vedea anexa 125) si precizarilor din cererea referitor la admninistrarea probei cu inscrisuri astfel cum a fost admisa prin ordonanta din 08.11.2017.

Prin ordonanta din 08.11.2017 procurorul a admis administrarea probei cu înscrisuri solicitată de subsemnatul, constând în ridicarea unor înscrisuri aflate în posesie societăţii FARMEC SA şi având o relevantă vădită asupra conţinutului expertizei incriminate, probă cu privire la care procurorul de caz a constatat ca fiind „temeinică şi utilă cauzei”, dispunând administrarea acesteia de către organul competent, respectiv lucrătorul de poliţie ce are în instrumentare dosarul.

În exercitarea cu bună credinţă a drepturilor procesuale, la data de 23.01.208, am transmis organelor de poliţie precizări cu privire la înscrisurile ce se impun a fi solicitate ori ridicate silit de la societatea FARMEC SA, în acord cu prevederile art. 5 alin. (1) din Codul de procedură penală^[6], prin care se statuează obligaţia organelor judiciare de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei.

Însă, timp de peste sase luni de zile, organele de poliţie ce au competenţa de efectuare a urmăririi penale nu au pus în aplicare dispoziţiile obligatorii ale procurorului şi nici măcar nu au solicitat societăţii FARMEC să predea înscrisurile admise ca probe prin ordonanţa procurorului din 08.11.2017.

Având în vedere tergiversarea de către organele de poliţie a administrării probelor admise de către procurorul de caz, am învederat această situaţie în cadrul audienţei ce mi-a fost acordată de Prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, care mi-a recomandat să îmi exercit dreptul procesual de a formula plângere cu privire la neîndeplinirea ce către organele de poliţie a măsurilor şi actelor de urmărire penală dispuse de către procurorul de caz, care sunt obligatorii şi prioritare pentru organele de cercetare, întrucât prin această acţiune s-a adus o vătămare legitimă intereselor mele legale.

Expertiza semnata de Mirela Pintea, Vulpoi Marcel si Ioan Culda reprezinta atat o marturie mincinoasa, fapta fata de care mi s-a produs vatamarea intereselor dar si un fals in declaratii, fapta prevazuta la art. 326 cod penal^[7] si uz de fals, fapta care mi-a produs un prejudiciu patraimonial si vartamarea intereselor deoarece expertii au intocmit un inscris oficial care nu reflecta realitatea in raport cu documentele contabile cerute de subsemnatul prin cererea de probe (a se vedea anexa 125) in legatura cu care doamna procuror Doina Lacramioara Popa a considerat ca proba cu inscrisuri este temeinica si utila cauzei si a dispus aducerea probelor la dosar.

16) Lăcramioara Doina Popa, procuror de caz in dosarul 3680/P/2017 la Parchetul de pe langa Judecatoria Pitesti a dispus prin ordonanta din 08.11.2017 (a se vedea anexa 126) sa fie aduse la dosar probele care au fost cerute prin cererea de probe cu inscrisuri din data de 06.11.2017 (a se vedea anexa 125), cerere pe care procurorul a considerat-o temeinica si utila cauzei. Fata de imprejurarea ca politistul nu a adus la dosar probele care au fost incuviintate de catre procuror, in urma cu sase luni, in dosar au fost incalcate dispozitiile prevazute la art. 303 alin 2 Cod pr pen: „Dispozitiile date de procuror in legatura cu efectuarea actelor de urmarire penala sunt obligatorii si prioritare pentru organul de cercetare penala…’’ si dispozitiile prevazute la art. 5 C.p.p. privind aflarea adevarului: „Organele judiciare au obligatia de a asigura pe baza de probe, aflarea adevarului „Organele judiciare au obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului pe baza de probe”.

17) Adrian Petrescu, procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria sector 2 Bucureşti,prin ordonanta din data 19.10.2016 (a se vedea anexa 300.1, anexa 300.2), in dosarul penal nr. 14382/P/2010, a dispus clasarea cauzei pentru fapta de abuz in serviciu in forma continuata in legatura cu repartizarea divindendelor siincalcarea repetata a legii si a unor hotarari judecatoresti, imprejurare fata de care mi se incalca dreptul de proprietate deoarece ma aflu in imposibilitatea de a recupera de la administratorii de la Farmec SA suma de 2.200.000 lei, care a fost repartizata cu stiinta ilegal de catre acestia persoanelor din familiile acestora dupa ce Decizia Curtii de Apel Bucuresti 522/2007 a ramas irevocabuila prin decizia 2390/2008 a ICCJ.

Este de remarcat, în primul rând, că toate probele referitoare la această faptă au fost administrate şi urmărirea penală era finalizată cu mult timp înainte de adoptarea de către Curtea Constituţională a deciziei menţionate în motivarea ordonanţei de clasare a abuzului in serviciu retinut impotriva administratorilor societatii pe actiuni, ceea ce mă face să consider că au existat interese şi influenţe extrajudiciare care au determinat tergiversarea soluţionării cauzei pentru a nu se dispune trimiterea în judecată a persoanelor vinovate.

Această apreciere este susţinută de ipoteza existenţei unei intelegeri dintre politisti de la DICE si procurorul Adrian Petrescu pentru a nu se ajunge la trimiterea în judecată şi tragerea la răspundere penală a administratorilor FARMEC SA, care excede dispozitiilor art.321, art. 322 si urm.Cod pr.pen., avand in vedere ca, in adresa din data…de înaintare a dosarului catre parchet (a se vedea anexa 301), poliţistul Alexandru Popescu face următoarea menţiune: “…va inaintam alaturat dosarul penal 14382/P/2010, impreuna cu referatul cu propunerea de clasare, solutie discutata prealabil cu procurorul de caz”.

In continuare functionarii de la Farmec se bucura de faptul ca procurorului Adrian Petrescu i-a fost repartizat in continuare dosarul penal Farmec ramas la Parchetul de pe langa Judecatoria sector 2, care beneficiaza de nelucrarea dosarului din data de 17.10.2016 cand a fost emisa ordonanta si Nota de indrumare de catre acelasi procuror, in vederea prescriptiei si a solutiei de clasare previzionata in cazul Farmec in lipsa cercetarilor si a audierilor.

Tinerea dosarelor penale in nelucrare este o practica la parchetul de pe langa Judecatoria sector 2 Bucuresti, in contextul in care acelasi procuror Adrian Petrescu mi-a comunicat ordonanta din mai 2018 semnata de Adrian Petrescu (a se vedea anexa) care constata interventia prescriptiei in dosar 1481/P/2011 si incentarea procesului penal, situatie care favorizeaza persoanele vinovate de faptele penale. Urmeaza si alte dosare care confirma practica procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria sector 2 condus de primul procuror Tatiana Toader care a promovat la Consiliul Superior al Magistraturii.

18) Tanase Joita – procuror general al Romaniei. In aceeasi perioada in care procurorul Tanase Joita a exercitat mandatul de procuror general al Parchetului de pe langa ICCJ, avocatul Ovidiu Joita, fiul procurorului general al Romaniei a incheiat contract de consultant cu Liviu Turdean (a se vedea anexa 302).

Parchetul General condus de catre Tanase Joita a asigurat supravegherea in dosarul penal 305/P/2000 aflat sub ancheta Directiei de Cercetari penale din cadrul Inspectoratului General al Politiei

Consider ca nu poate fi disociata legatura de cauzalitate dintre:

trei solutii de scoatere de sub urmarire penala in dosarul 305/P/2000 al Parchetului de pe la Inalta Curte de Casatie si Justitie
doua propuneri de arestare a directorului general al Farmec care au fost intocmite de catre ofiteri ai Directiei de Cercetari Penale (a se vedea anexa 303) care au fost respinse de catre procurori din cadrul Parchetului General si
contractul de “consultanta” dintre avocatul Ovidiu Joita, fiul procurorului general Tanase Joita si Liviu Turdean
redeschiderea dosarului penal 305/P/2000 prin ordonanta primului procuror adjunct al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Marcel Sanpetru (a se vedea anexa 304), imediat dupa ce Tanase Joita a fost inlocuit si nu si-a mai exercitat influenta. Dupa incetarea mandatului, procurorul Tanase Joita a fost trimis de ministrul de externe Mircea Geoană în postul de consul general al României la Strasbourg, unde a activat până în 2005.
cu privire la dosarul 305/P/2000, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin DECIZIA adoptată în sedinta din 27.05. 2014, a luat act de declaratia Guvernului cu privire la recunoaşterea existenţei unei incălcări a art 6 alin 1 din CONVENTIE, care rezultă din durata excesivă a procedurilor interne în legătură cu cauza penală în care reclamantul a participat ca parte civilă si la care se refera in cererea 28962/2004, Nicolae Cristinel Olaneanu impotriva Romaniei, respectiv cauza penală anterior menţionată.

(19) Georgiana Hosu – procuror adjunct in cadrul Directiei de Investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism (DIICOT) a fost propusa de catre Tudorel Toader Ministrul Justitiei PSD-ALDE sa ocupe cu caracter definitiv functia de procuror adjunct la DIICOT, urmand ca CSM si presedintele Johannis sa-si exprime avizul. In timpul exercitarii mandatului de procuror general al Romaniei de catre Joita Tanase, acesta i-a incredintat dosarul penal 305/P/2000 procurorului Georgiana Hosu care a dispus solutia de clasare (scoatere de sub urmarire penala) pentru mai multe fapte (a se vedea anexa 342 – ordonanta procurorului Georgiana Hosu).

Este cunoscut ca la acea vreme Joita Ovidiu, avocat si fiul lui Joita Tanase, avea raporturi comerciale de consultanta cu Turdean Liviu, inculpat in dosarul penal 305/P/2000, acte judiciare care s-au incheiat la Parchetul General, au putut fi influentati de aceasta legatura de cauzalitate. Ordonanta de clasare a procurorului Georgiana Hosu a fost infirmata de trei instante de judecatata: judecatorie, tribunal si Curtea de Apel Bucuresti in dosarul 30272/3/2007.

4. POLITISTI

(1) Alexandru Popescu şi Catalin Ciongaru, poliţişti din cadrul IGPR-DICE, nu numai ca au asigurat cadrul disparitiei de la dosar a mii de inscrisuri, cu valoare probatorie (a se vedea anexa 105 – cerere de intregire a dosarului cu probele care au disparut), dar nici nu au dispus vreo măsură pentru refacerea dosarului de urmarire penala cu probele disparute şi nici nu au solutionat cererile de probe ale partii vatamate (a se vedea anexa 298.1, anexa 298.2, anexa 298.3 – centralizator cu cereri de probe), însă „au omis” cu stiinta efectuarea de cercetari si propunerea catre procuror privind extinderea cercetarilor penale cu privire la următoarele aspecte rezultate în cursul urmăririi penale:

Curtea de Conturi a constatat incalcarea legii de catre functionarii vamali care au restituit accizele la Farmec SA in lipsa oricaror verificari;
Farmec SA nu prezinta Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale documentele prevazute la pct. 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal
Farmec SA emite facturi cu produse care contin alcool, apoi fie le storneaza si le anuleaza fara ca produsele sa fie reintroduse in stocul din gestiunea Farmec, fie facturile emise nu sunt incasate si se inchid pe cheltuieli nedeductibile, in realitate produsele nefiind livrate la clienti, întrucât facturile nu figureaza inregistrate cu NIR-uri la aceştia.

Cei doi politistii nu au asigurat expertizei documentele contabile de iesire din gestiune care au fost cerute de experti prin cererile din 21.03, 10.04, 27.05, 08.07, 01.08 si 05.08.2013 (a se vedea anexa 109.1, anexa 109.2, anexa 109.3, anexa 109.4) si nu au efectuat cercetari fata de imprejurarea ca expertiza a fost efectuata de catre partea adversa, prin autor Anca Budeanu, salariat al expertului parte al inculpaţilor, Vulpoi Marcel (a se vedea anexa 119 – extras radacina electronica a expertizei).

Politistul Catalin Ciongaru a intervenit telefonic la expertul numit Mandru Gheorghe sa predea expertiza fara documentele care au fost cerute de experti prin cererile mentionate mai sus, iar politistul Alexandru Popescu a intervenit la Tiberiu Trandafir, auditor CECCAR, sa acorde auditul de calitate in lipsa opiniei expertului parte al subsemnatului, Violeta Radu.

Întelegerea dintre politistul Alexandru Popescu şi procuror (a se vedea anexa 301) privind solutia de clasare excede dispozitiile prevazute la art. 297 Cpp si are la baza ratiuni extrajudiciare.

(2) Aurel Dobre, director al Directiei de Investigare a Criminalitatii Economice din cadrul Politiei Romane, desi, in cadrul audientei din anul 2016 si in cererile ulterioare i-am învederat ca au disparut mii de probe din dosarul „Farmec”, situaţie ignorată total de poliţiştii din subordinea sa, nu a dispus masuri pentru intregirea dosarului cu probele disparute şi pentru efectuarea unei urmăriri penale cu respectarea legii (a se vedea anexa 272, anexa 273.1, anexa 273.2, anexa 274 – cereri catre Directorul DICE – nesolutionate).

(3) Liviu Varga, politist in cadrul SICE din Cluj, transferat de la poliţia Satu-Mare, este al treilea politist caruia i-a fost repartizat dosarul Farmec, înregistrat sub nr. 297/P/2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, în care nu au fost efectuate activitati de cercetare penala o perioada de timp de peste 20 luni şi este previzibilă adoptarea unei soluţii de clasare privind faptele penale de evaziune fiscale, spalare a banilor si delapidare in legatura cu care a fost inceputa urmarirea penala IN REM, dar nu au fost administrate probe in dosar si nu au fost efectuate activitati de cercetare penala pentru stabilirea faptelor şi a vinovăţiilor.

(4) Cătălin Voicu, politist în cadrul Sectiei 1 a Politiei Municipiul Pitesti, căruia i-a fost repartizat spre instrumentare dosarul 3680/P/2017 privindprivind fapte de marturie mincinoasa a expertilor Mirela Pintea, Marcle Vulpoi si Ioan Culda, nu şi-a îndeplinit obligaţiile în calitate de organ de cercetare penală şi nu a administrat probele in legatura cu care procurorul de caz a dispus prin ordonanta din 08.11.2017 (a se vedea anexa 126) că sunt concludente, utile şi absolut necesare soluţionării cauzei, încălcând prevederile art. 303 alin (1) C.pp., potrivit carora dispozitiile procurorului cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală de către organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare sunt obligatorii pentru acestea.

5. JUDECATORI

(1) Judecătorul Lucian Netejoru, este inspector şef al Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM, calitate în care analizează, avizează si semnează adresele de comunicare a rezoluţiilor pronunţate de către inspectorii din cadrul acestei inspecţii, ceea ce înseamnă că îşi însuşeşte continutul acestor rezoluţii şi girează o cercetare formală a abaterilor disciplinare sesizate, cum este cazul rezoluţiei de clasare a petiţiilor mele nr. 7671/24.10.2017 şi nr. 7672/24.10.2017 (a se vedea anexe 129 si 133) referitoare la încălcarea de către procurorii DNA a dispoziţiilor art.110 din Regulamentul de funcţionare al acestei structuri a parchetului şi art.129 din Regulamentul de ordine Interioara al parchetelor, care prevăd că documentele de sesizare trebuie sa primeasca număr de înregistrare însoţit de indicativul „P” (penal), în condiţiile în care DNA nu a acordat număr cu indicativ „P” şi nici nu a efectuat cercetari cu privire la faptele penale sesizate de subsemnatul, DGA-ANAF si DGA-MAI.

Din această perspectivă, se observă că motivarea din rezoluţia de clasare, emisă de Inspecţia Judiciară a CSM sub semnătura inspectorului Ioana Cornel şi a inspectorului şef Lucian Netejoru, în sensul că actele de sesizare a DNA cu privire la savarsirea mai multor infractiuni nu au fost înregistrate ca dosar penal cu indiciativ „P”, ci au fost inregistrate ca „LUCRARE” în care se efectuează „VERIFICĂRI” şi nu acte de urmărire penală, nu are corespondenţă cu normele de procedură penală şi, deci, nu este real si posibil sa se efectueze verificari de către DNA in afara limitelor prevazute de lege.

De asemenea, în mod formal a fost solutionată şi cea de-a doua plângere adresată Inspecţiei Judiciare la data de 24.10.2017, la care am atasat documentul din anexa 133, fiindu-mi comunicată la data de 15.11.2017 rezoluţia de clasare sub semnătura inspectorului Alin Bogdan Alexandru, cu motivarea că petiţia nu este semnată, ceea ce dovedeşte că inspectorul CSM nici nu a citit sesizarea mea, deoarece plangerea subsemnatului a fost semnata, dar, mai mult, nu putea fi clasată pentru acest motiv, deoarece, potrivit art. 74 litera e) din Legea nr. 317/2004, Inspectia Judiciara avea obligaţia să se sesizeze din oficiu, având în vedere numeroasele încălcări ale legii de către judecătorii şi procurorii mentionaţi în documentul ataşat petiţiei.

Este de notorietate faptul că magistratul Lucian Netejoru este membru al unei organizatii MASONICE (conform extrase din presă, a se vedea anexa 305), apartenenţă de natură a justifica întrebarea legitimă dacă inspectorul şef al Inspecţiei judiciare a CSM a fost sau nu influenţat de către colegi MASONI, evident intr-un cadru extra profesional, să-şi însuşească rezoluţiile de clasare a sesizărilor mele, faţă de modul formal şi superficial de solutionare a acestora, dar şi în raport de posibile relaţii ale funcţionarilor Farmec ori ale funcţionarilor din instituţiile publice, care formau obiectul peţiilor, cu această organzaţie.

(2) Judecătorul Flavius Moţu, preşedinte al Tribunalului Specializat Cluj, în perioada ianuarie 2012 – 2018, şi preşedintele completului de judecată în dosarele 1129/1285/2016 (având ca obiect angajarea răspunderii administratorilor Farmec), dosar 829/1285/2016, dosar 2116/1285/2011 şi dosar 1203/1285/2008) –este NAŞUL de cununie al lui Ani Cristian, director la Farmec SA (în termeni creştini, este părintele spiritual al acestuia), legatură de natură a vicia impartialitatea magistratului în soluţionarea conflictelor juridice în care parte este societatea Farmec, ceea ce ar fi impus asumarea obligaţiei de a se abţine de la judecarea unor asemenea cauze, în raport de dispoziţiile art.42 alin. 1, 9 şi 13, coroborate cu cele ale art. 43 din Codul de procedura civila, având în vedere motivul de incompatibilitate constând în aceea că “exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa”.

Relaţia NAŞ – FIN dintre Flavius Moţu şi Ani Cristian, alături de alte interese extrajudiciare, a determinat încălcarea statutului de magistrat şi a normelor legale de către preşedintele Tribunalului Specializat Cluj, care s-a folosit de această calitate pentru a nerespecta procedura de repartizare a dosarelor, in aceeasi zi cu data intrarii dosarului la instanta de judecata, reglementată prin art. 93 din HG 387¹, în scopul ca dosarele sa fie repartizate anumitor judecatori dispuşi sa incalce dispozitiile legale care reglementeaza modul de desfasurare a unui proces echitabil si sa pronunte hotarari favorabile partii adverse, astfel cum rezultă din următoarele exemple:

1) Presedintele Tribunalului Specializat Cluj la acea data, Flavius Iancu Motu, si-a repartizat dosarul civil 1129/1285/2016 cu nerespectarea a dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2014 în condiţiile în care a fost comunicat instantei in data de 14.12.2016, la ora 12.33, pe e-mail (a se vedea anexa 192 – comunicare mail), dar a fost repartizat a doua zi, in data de 15.12.2016, ora 9.21 (a se vedea anexa 193 – comunicare instanta).

Perioada de asteptare de o zi a avut ca rezultat trecerea timpului necesar pentru ca in acest timp sa fie introduse in sistemul ECRIS alte dosare, iar perceptia mea este ca dosarul Farmec “a asteptat” sa vina randul domnului Flavius Motu pentru a fi introdus in sistemul ECRIS. Cum un astfel de interes nu putea fi al subsemnatului, cred ca nu gresesc sa cred ca modul acesta de repartizare era urmarit de catre partea adversa si ca aceasta are convingerea ca prin ajungerea dosarului pe completul domnului judecator Flavius Motu, cererile si actiunea mea urmeaza a fi respinse.

Obiectul dosarului fiind angajarea raspunderii administratorilor şi directorilor de la Farmec SA, precum şi obligarea acestora la plata unor sume semnificative de bani în contul societăţii, iar la termenul din 29.05.2017 magistratul a propus din oficiu suspendarea judecatii pana la solutionarea dosarului 802/1285/2016, fara ca acest din urmă dosar să aiba o legatura cu angajarea raspunderii.

Ca urmare a scrisorii subsemnatului din data 29.09.2017 (a se vedea anexa 306), magistratul Motu Flavius s-a razgandit, a repus cauza pe rol, dar judecata a fost tergiversata circa 6 luni, iar la termenul din 22.01.2018, acelaşi magistrat a numit curator pe Horea Turdean, frate cu directorul general Mircea Turdean a carui raspundere am solicitat sa fie angajata prin actiune promovata la instanta, ignorand „cu grija” faptul ca, potrivit legii, interesul personal se manifesta pana la rude de gradul IV si interzice unui frate, respectiv cumnat, sa fie numit curator in locul administratorilor la Farmec SA, ceea ce reprezintă o decizie care protejeaza interesele persoanelor din familiile Turdean si Pantea şi a fost luată din perspectiva de nas al unuia dintre directorii de la Farmec SA.

În acelaşi dosar 1129/1285/2016, am formulat cerere de recuzare a judecatorului Motu Flavius, in urma careia nu numai ca acesta nu a formulat cerere de abtinere, dar, prin calitatea de preşedinte al instanţei, a determinat ca magistratul Claudiu Gligan sa respinga cererea de recuzare, cu o evidentă motivare formală, în condiţiile în care presedintele Motu Flavius nu dorea sa se admita cererea de recuzare, avand in vedere ca refuzase anterior sa se abtina, ceea ce a permis mentinerea si chiar perpetuarea unei incompatibilitati evidente a preşedintelui Tribunalului.

Admiterea cererii de suspendare a judecatii in sedinta publica din 22.05.2018 a fost indicată de apartorul paratilor Claudiu Brehar, la termenul de judecata din 14.05.2018. Admiterea cererii de suspendare nu este intemeiata (a se vedea anexa 195 – Note scrise depuse la dosar in legatura cu informatiile care au fost cerute de judecator), dar este o hotarare care favorizeaza interesul paratilor, ca in cadrul cererii de probe cu inscrisuri sa nu fie aduse la dosar cererile de restituire accize din perioada 2007-2018 si documentele aferente privind consumul efectiv al alcoolului in fabricatie la Farmec SA. Procesele verbale de control si deciziile de restituire accize, impreuna cu documentele care evidentiaza transferuri de sume mari in contul unor servicii nedovedit a fi reale.

2) Preşedintele instantei, Flavius Motu a repartizat dosarul civil 1021/1285/2016 magistratului Rares Costea Razvan, cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din Legea 303/2004, fiecare din dispozitii contribuind la desfasurarea unui proces echitabil.

Astfel, dosarul 1021/1285/2016 a intrat la instanta in ziua de 11.11.2016 la ora 13.42 (a se vedea anexa 197 – extras transmitere prin email) si a fost introdus in sistemul Ecris a doua zi la data de 14.11.2016 ora 09.08 (a se vedea anexa 197), cu nerespectarea procedurii prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2004 care reglementeaza distributia aleatorie a dosarului in ordinea intrarii la Tribunal”

Perioada de asteptare de o zi a avut ca rezultat trecerea timpului necesar ca in sistemul ECRIS sa fie introduse alte dosare care au intrat la instanta dupa data si ora la care a intrat actiunea introduse de mine in 11.11.2016 ora 13.42.

In aceste conditii nu putem vorbi de o repartizare aleatorie ci doar de o introducere controlata si dirijata in sistemul ECRIS a dosarului 1021/1285/2016.

Obiectul dosarului este majorarea de capital social cu 1.000.000 actiuni, la un preţ de 2,5 lei/acţiune, cu limitarea subsemnatului de a participa la subscrierea noilor acţiuni, limitare ce a fost efectuata prin proiectul de emisiune a acestor acţiuni, încălcându-se dispozitiile prevazute la art. 217 din Legea 31 si art. 29 din Directiva a Doua a Consiliului Europei şi creându-se o diferenta de peste 30.000.000 euro.

3) Preşedintele instantei, Flavius Motu, cu incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 139 Legea 304/2004, din care rezultă obligativitatea„asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii” pe tot parcursul procesului civil, a trecut dosarul nr 1121/1285/2016 de la magistratul Voichita Oros – care a primit de la Farmec SA suma de 10.000 lei, conform declaratie de avere – la magistratul Ivanescu Simona, împotriva căreia am formulat o plangere adresată Agentiei Nationale de Integritate (a se vedea anexa 264), nesoluţionată până în prezent, dar care generează o stare litigioasă între acest magistrat şi subsemnatul, de natură a ştirbi imparţialitatea judecătorului pe care l-am reclamat la ANI.

4) Preşedintele instantei, Flavius Motu a repartizat dosarele 1110/1285/2016 si 442/1285/2017 magistratului Ancuta Pavelescu cu nerespectarea procedurii de repartizare a dosarului in aceeasi zi cu data intrarii dosarului la instanta.

5) Preşedintele instantei, Moţu Flavius, în dosarul 3414/1285/2011, a respins cererea de abtinere formulata de judecatorul Oros Grunea Voichita Laura, care, in anul 2007, a primit suma de 10.000 lei de la Farmec SA, premiu unic, conform declaratiei de avere a magistratului, în timp ce judecatorul Hamciuc Daniela, in dosarul 2327/1285/2010, a admis cererea de abtinere formulata de acelaşi magistrat Oros Grunea Voichiţa Laura şi pentru aceleasi motive, fiindu-mi imposibil de înţeles considerentele pentru care doi judecatori din cadrul aceleiaşi instanţe pronunta solutii diametral opuse cu privire la o situaţie de fapt şi de drept identică.

6) În dosarul 1110/1285/2016 exista evident cazul de incompatibilitate prevazut de art 42 ind. 2 alin. 1 pct 13 Cod.pr.civ. fiind elemente intemeiate care creeaza indoieli cu privire la impartialitate, avand in vedere relatia cu domnul Ani Cristian, însă nici in acest dosar judecatorul Motu Flavius nu s-a abtinut.

7) În dosarul 829/1285/2016, am comunicat Tribunalului Specializat Cluj o cerere prin care am amintit notorietatea relatiei NAS – FIN dintre judecatorul Moţu Flavius si Directorul Farmec SA Ani Cristian, însă nici în urma acestei cereri magistratul nu s-a abtinut in solutionarea dosarului respectiv.

(3) Judecătorul Răzvan Rareş Costea, a fost numit presedinte la Tribunalul Specializat Cluj, începând cu ianuarie 2018 (???), şi, contrar dispoziţiilor art. 57 alin 6 din Legea 303/2004, care permit doar o prelungire a mandatului de sase luni, magistratul a beneficiat de trei mandate de delegare obtinute cu incalcarea legii.

La data delegării judecatorului Răzvan Rareş Costea au fost 9 (nouă) solicitări de transfer la Tribunalul Specializat Cluj ale altor magistraţi, dintre care judecătorul Ana Aldea avea o vechime de 19 ani in magistratura, faţă o vechime de numai 6 ani pe care o avea magistratul Răzvan Rareş Costea.

Această situaţie privilegiată de care a beneficiat magistratul Răzvan Rareş Costea poate explica şi decizia preşedinţelui Flavius Moţu de a-i repartiza dosarul nr. 1021/1285/2016 cu încălcarea normelor privind distributia aleatorie, având drept rezultat respingerea tuturor excepţiilor şi probelor utile şi concludente în soluţionarea cauzei, cu consecinţa pronunţării unei soluţii rapide cu privire la majorarea ilegală de capital social cu un număr de 1.000.000 acţiuni, adoptată de AGEA Farmec din data de 19.10.2016, prin care nu s-a permis participarea mea la subscrierea noilor acţiuni, încălcându-se normele legale şi a Doua Directivă a Cosiliului Europei, potrivit căreia „Dreptul de preempţiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv.…..”.

In sentinta nr. 1191/27.06.2018 care respinge actiunea in anulare a reclamantului, judecatorul a omis cu intentie ca majorarea cu un milion de actiuni care s-a propus si dispus de catre Turdean si Pantea in folosul acestora, a fost facuta conform prospect de emisiune – cu limitarea dreptului subsemnatului de a subscrie noi actiuni, cu nerespectarea dispozitiilor prev la art. 216 si 217 din Legea 31/1990 – la un pret de 2.5 ori lei, pret per actiune subevaluat de peste 30 de ori fata de valoarea contabila sau reala a unei actiuni la Farmec. Judecatorul a fost adus cu delegatie pentru solutia in acest dosar iar dosarul 1021/1285/2016 a fost repartizat a doua zi fata de data intrarii la Tribunal, cu nerespectarea art. 11 si 139 privind distributia aleatorie. Citeste si Tribunalul Specializat Cluj referitor la RR Costea – cap. V pct. 10.5)

Respingerea si ignorarea probelor care au fost cerute in cauza de catre judecatorul R.R. Costea

Judecatorul a respins cererile de probe cu inscrisuri si proba cu expertiza
Judecatorul in cauza a considerat necesar sa verifice realitatea cvorumului prezentat de Farmec in tabelul de prezenta si a incuviintat PROBA IN DOSAR sa fie adus la dosar registrul actionarilor, sens in care prin adresa care a fost emisa la 20.09.2017 (a se vedea anexa), prin care Tribunalul a solicitat de la Registrul Miorita SA un extras din registrul actionarilor paratei, care sa contina informatiile prevazute la art. 177 alin 1 lit a) din Legea 31/1990.

Registrul Miorita nu a prezentat registrul actionarilor cerut de instanta care sa contina conform art. 177 din legea 31, actionarii si varsamintele actionarilor in contul actiunilor (a se vedea anexa 345 – adresa de raspuns de la Registrul Miorita). Registrul Miorita SA apartine numitului Mirel Borodi. Farmec a transferat 45.000.000 catre firma care apartine fratelui sau Marcel Borodi (citeste si despre Borodin, cap VI, pct 13.2)

Judecatorul Costea a renuntat tacit la aceasta proba care ar fi avut rolul sa evidentieze realitatea cvorumului prezentat de Farmec in procesul verbal al sedintei AGA din 19.10.2016 si nelegitimitatea persoanelor care sunt mentionate de Farmec in tabelul de prezenta cu ocazia Hotararii din 19.10.2016 prin prisma faptului ca nu exista dovada ca persoanele mentionate in registrul actiunilor au efectuat platile in contul actiunilor.

Prin sentinta 1191 din 27.06.2018 redactata in septembrie 2018, judecatorul R.R. Costea a respins actiunea in anulare, ignorand NOTELE scrise ale aparatorului reclamantului (a se vedea anexa) si REPLICA (a se vedea anexa) la concluziile scrise formulate de parata (a se vedea anexa)

In concluzie acesta nu este un proces ci o „EXECUTIE”, deoarece nu putem sa disociem legatura de cauzalitate dintre respingerea actiunii de catre judecatorul Costea si urmatoarele considerente care au prefigurat hotararea de respingere data prin sentinta 1191/27.06.2018, care a fost luata intr-un alt cadru cu doi ani inainte.

In mod surprinzator, judecatorul Costea retine la pagina 23 din sentinta ca „procedura de subscriere a noilor actiuni nu contine masuri de ridicare sau limitare a dreptului de preferinta al reclamantului”

Mentionez ca la data de 19.10.2016 detineam un numar de 272.318 actiuni inregistrate in registrul actionarilor iar pragul de limitare in statutul Farmec era la 190.000 de actiuni.

Or, potrivit prospectului de emisiune subsemnatul aveam voie sa subscriu din noua majorare, pana la maxima de 190.000 de actiuni, conform extras din prospectul de emisiune:

„numarul de actiuni noi ce pot fi subscrise in cadrul exercitarii dreptului de preferinta se va calcula respectand cele mentionate mai sus si prevederile art 8 alin 6 din Actul Constitutiv al societatii prin care se stabileste ca un actionar nu va putea detine mai mult de 190.000 de actiuni ale societatii”

Alin 2 de la pagina 2 si alin 1 de la pagina 3 din procedura de subscriere (anexa 200) a actiunilor reglementeaza explicit ca actiunile subscrise peste limita de 190.000 de actiuni nu se aloca. O alta limitare expresa a dreptului de preferinta al actionarilor este art 216, 217 din Legea 31/1990^[8] armonizat cu prevederile art 29 alin 4 din a doua directiva a Consiliului Europei^[9] care reglementeaza ca Dreptul de preemtiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau act constitutiv.

Ca urmare a nerespectarii Legii, a fost produs societatii un prejudiciu de peste 16.000.000 euro, subsemnatului un prejudiciu de peste 5.500.000 euro iar actiunile emise cu nerespectarea legii au fost efectuate in folosul persoanelor Turdean si Pantea.

oricata staruinta ar fi manifestat judecatorul R.R. Costea, pentru a crea aparenta unei legalitati privind motivarea sentintei 1191/27.06.2018 de respingere a actiunii subsemnatului, sunt doua aspecte juridice care nu pot fi depasite

majorarea cu 1.000.000 de actiuni s-a desfasurat cu limitarea dreptului subsemnatului de a subscribe noi actiuni la un prag de limitare de 190.000 de actiuni mentionat ilegal in statutul Farmec, in timp ce subsemnatul detinea legal 272.000 actiuni, iar in acest caz, judecatorul nu a sanctionat nerespectarea de catre Farmec SA a dispozitiilor prevazute la art. 216 si 217 din Legea 31/1990
limitarea in statut poate fi valida doar pentru tranzactii intre actionari privind actiunile detinute de fiecare dar este interzis sa fie limitat in statut dreptul unui actionar de a subscribe noi actiuni din noua emisiune.

(4) Denisa Livia Baldean – judecator si presedinte al Curtii de Apel Cluj

a aprobat trei mandate de delegare a judecatorului R.R. Costea de la un alt Tribunal cu nerespectarea dispozitiei prevazute la art. 57 alin. 6 din Legea 303/2004^[10] care reglementeaza dreptul doar la doua delegari

Judecatorul R.R. Costea a fost preferat de catre doamna Denisa Baldean desi la acea data avea cereri magistrati cu vechime si experienta mai multa in magistratura

Rezultatul a fost repartizarea dosarului 1021/1285/2016 judecatorului RR Costea cu nerespectarea art. 11 si 139 din legea 304/2004 privind distributia aleatorie, respingerea cererilor de probe, ignorarea hotararilor judecatoresti cu putere de lucru judecat favorabile reclamantului si respingerea actiunii cu nerespectarea art. 216 si 217 din legea 31. Citeste si despre Tribunalul Cluj dosar 1021 RR Costea – cap. V, pct. 10.5 (2).

(5) Judecatorul Simona Ivanescu, desemnat in dosarul 1021/1285/2016 la Tribunalul Specializat Cluj, ar fi trebuit sa se abtina de la soluţionarea acestei cauze, având în vedere dispozitiile prevazute la art. 43 alin (2) si art. 42 alin (9) şi existenţa unei stări de dusmănie între mine si acest magistrat, decurgând din sesizarea formulată împotriva acestuia şi înregistrată sub nr. 136/11.02.2012 la Agenţia Natională de Integritate, chiar în condiţiile în care petiţia mea a fost soluţionată formal, iar aspectele sesizate nu au fost verificate de ANI, împrejurarea faţă de care am înregistrat la aceeaşi instituţie, sub nr. 22959/08.08.2012, o completare a sesizării iniţiale, fără niciun rezultat până în prezent, ceea ce semnifică o anumită protecţie de care se bucură magistratul, iar această situaţie şi încalcarile legii mentionate mai sus, nu pot fi disociate de faptul ca judecatorul Simona Ivănescu a primit dosarul nr. 1121/1285/2016 de la completul direct 10 la completul directe 3, a fixat un nou termen de judecata peste numai 2 zile, respectiv 20.06.2017, cu intentia, declarată în sala de judecată, de a soluţiona „de urgenţă” cauza la acel termen, ceea ce a prefigurat şi pronunţarea unei hotărâri favorabile părţii adverse.

Faţă de această situaţie, la termenul din 20.06.2017 am formulat cerere de recuzare impotriva magistratului Ivănescu Simona, care a fost solutionata in aceeasi zi de catre magistratul Pacurar Iulian, judecator de permanenta în Completul de judecata C1 directe, ilegal desemnat să judece cererea de recuzare, care trebuia solutionata de catre completul C4 directe, deoarece judecatorul recuzat face parte din completul C3 directe, iar, potrivit art.110 din Hotararea CSM nr.1375*/2015 “ – (1) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluţiona de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie…”.

Trecerea acestui dosar de la un judecator la altul s-a facut de catre presedintele Tribunalului si colegiul de conducere din care fac parte atat magistratul Motu Flavius, cat si magistratul Ivanescu Simona, respectiv judecatorul căruia i s-a transferat dosarul şi, deşi am solicitat sa mi se comunice dovada repartizarii aleatorii a dosarului de la completul C10 la completul C3, cu respectarea disp.art.139 din legea nr.304/2004, presedintele Tribunalului mi-a comunicat numai că a fost desfiinţat completul C10 si că, in urma hotararii colegiului de conducere, dosarul a fost repartizat ciclic, precizând ca nu mi se poate comunica hotararea colegiului de conducere întrucât nu as avea calitatea de persoana interesata, deşi, în mod evident, eu am calitatea de persoana interesata pentru a fi informat daca magistratii care participa la judecarea actiunilor introduse de mine sunt numiti cu respectarea legii, iar dosarul le este repartizat cu respectarea dispozitiilor legale.

Apreciind că, în cazul in care legea nu este respectata in oricare din aceste doua situaţii, magistratii devin incompatibili cu solutionarea actiunilor introduse de mine, iar dreptul meu la informare imi este pe deplin legitim, am revenit cu cerere catre Tribunal, prin care am dovedit ca sunt persoana interesata, si am solicitat sa mi se comunice hotararea colegiului de conducere, însă, pana in acest moment nu am primit un raspuns.

(6) Judecatorul ANCUŢA PAVELESCU, de la Judecătoria Cluj, a fost adus cu delegaţie la Tribunalul Specializat Cluj şi i-a fost repartizat dosarul 442/1285/2017 cu nerespectarea procedurii dispozitie prevazuta la art .11 si 139 din Legea 304/2004 privind distributia aleatorie a dosarului in aceeasi zi cu data intrarii acestuia la instanta, iar magistratul astfel desemnat a respins actiunea subsemnatului de anulare a hotărârii AGA Farmec din 11.05.2017 privind modificarea in statutul societatii a pragului de limitare, nerespectând art. 14 alin. 5 si art. 15 C.proc.civ, in sensul ca nu a ingaduit aparatorului meu ales sa puna concluzii verbale in timpul sedintei publice de la termenul din data 21.12.2016 (???), incalcand principiul oralitatii si al contradictorialitatii prevazut de procedura civila

1) Magistratul Ancuta Pavelescu a respins actiunea subsemnatului, prin sentinta nr. 1954/06.12.2017, VALIDAND CA LEGALA limitarea prin STATUT, chiar daca Directiva a Doua a Uniunii Europene interzice limitarea ^[11] prin statut (a se vedea anexa 203 – actiunea in anulare si Note scrise), iar, imediat dupa pronunţarea acestei hotărâri, a primit numirea definitiva pe post de la Consiliul Superior al Magistraturii (a se vedea anexa 307). Dupa un numar de 202 zile de la data pronuntarii hotararii magistratul nu a redactat sentinta in dosar desi dispozitia prevazuta la art. 346 alin 5 cod proc civ reglementeaza redactarea in 30 de zile.

2) Sotul magistratului Ancuţa Pavelescu este procuror in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia Cluj, iar la structura centrala a DNA plangerea, denuntul, precum si sesizarile subsemnatului, ale ANAF-Direcţia Antifraudă si MAI-DGA nu au primit numar unic cu indicativ „P” timp de trei ani.

(7) Judecatoarele Puscasu Danusia si Roxana Mihaela Veres, în dosarul 1110/1285/2016 al Curţii de Apel Cluj, prin decizia nr. 78/01.02.2017, au respins apelul subsemnatului, în condiţiile în care dosarul le-a fost repartizat după 20 de zile, la 16.01.2016, ora 11:23,imprejurare fata de care exista suspiciunea rezonabila ca s-a urmarit repartizarea dosarului catre completul de judecata compus din aceşti magistrati, întrucât Roxana Mihaela Veres este un judecător care a mai participat la respingerea actiunii in dosarul 829/1285/2016, iar soţul magistratului, Adrian Puscasu este ofiţer în cadrul Serviciului de Pază şi Protecţie.

În aceste condiţii, completul de apel a pronunţat o hotarare vădit nelegală şi netemeinică, întrucât:

nu a avut in vedere îndeplinirea pe deplin a celor trei conditii necesare emiterii unei ordonante presedentiale şi a omis, cu rea-credinţă, să constate ca hotararea AGA ale carei efecte am solicitat sa fie suspendate, trebuie analizata si prin prisma dreptului subsemnatului de a imi proteja participatia la capitalul social al societatii prin evitarea diminuarii procentului de actiuni detinute ca urmare a majorarii capitalului social, fara posibilitatea mea de a subscrise actiuni noi.
a refuzat sa retina caracterul urgent al masurii proviziorii solicitate, determinat de faptul că până la soluţionarea pe fond a acţiunii în anulare a hotărârii AGA de majorarea ilegală a capitalului social al Farmec SA, cu limitarea dreptului meu de a subscrie noi acţiuni, actiunile ilegal emise, la un pret subevaluat, vor fi folosite la vot pentru operatiuni in legatura cu care nu mai poate fi restabilita situatia anterioara.

(8) Judecatorul Voichita Laura Oros – Grunea, de la Tribunalul Comercial Cluja încasat de la societatea Farmec SA suma de 10.000 lei,potrivit declaraţiei sale de avere(a se vedea anexa 138), însă a participat la judecarea dosarelor civile 7801/1285/2010, 3414/1285/2011 şi 1121/1285/2016, in care parte a fost societatea care i-a oferit banii, ca urmare a faptului că cererile sale de abţinere au fost respinse de către MOTU FLAVIUS, preşedinte al Tribunalului Cluj (a se vedea anexa 234), dar şi fost coleg de liceu si nasul de cununie al lui CRISTIAN ANI, unul dintre directorii societăţii Farmec SA.

În acest context, magistratul care a fost menţinut în dosar, Voichiţa Oros (Grunea), a manifestat o atitudine vădit subiectivă, părtinitoare în realizarea actului de justiţie, respingând cereri de probe şi procedând chiar la amendarea subsemnatului, în calitate de reclamant, pentru formularea acestor cereri, toate “eforturile” susnumitei având drept scop şi rezultat împiedicarea depunerii la dosar a înscrisurilor care sunt de natură a dovedi fraudarea bugetului de stat, a patrimonului societăţii şi a drepturilor acţionarilor.

(9) Magistraţii Adina Fundatureanu, Denisa Vâlvoi şi Dumitru Văduva, care au compus completul de judecată investit cu soluţionarea căii de atac a recursului in dosarul civil nr. 3414/285/2011, au participat la „EXECUTIA” mea in cadrul Curtii de Apel Pitesti din punct de vedere procesual si patrimonial deoarece au pronunţat o hotarare care a fost prefigurata inainte de sedinta, respectiv o anumită soluţie pregatită si discutată intr-un alt cadru decat cel procesual civil, care s-a concretizat, asa cum am previzionat, in respingerea recursului subsemnatului, admiterea recursului Farmec SA, admiterea recursului formulat de catre expertul Pintea Mirela si obligarea mea la plata unei diferente de onorariu de expert de aprox. 60.000 lei, sumplimentar sumei de 15.032 lei, in total 75.000 lei onorariu de expert (??!!) pe care am platit-o ca urmare a dispozitiei Tribunalului Specializat Arges, in schimbul unei expertize care nu reflecta realitatea!!!.

Astfel, la termenul din data de 10.10.2017, inca din deschiderea şedinţei, presedintele completului de judecata a mentionat ca “astazi cauza ramane in pronuntare”, fara ca vreunul din aparatorii partilor sa fi rostit un cuvant (a se vedea anexa 240 – nota de transcriere a sedintei). Fata de imprejurarile ca prin cererea de recurs (in dosar 3414/1285/20111 – a se vedea anexa 239) am solicitat administrarea probei cu inscrisuri noi, iar presedinta completului de judecata a afirmat inca de la inceput ca dosarul va ramane in pronuntare, inseamna ca, fara a da cuvantul in contradictoriu pe utilitatea si concludenta probelor, instanta si-a prefigurat respingerea oricaror probe cu inscrisuri, ceea ce echivaleaza cu faptul ca judecatorii si-au dat deja cu parerea cu privire la cauza.

In situatia in care s-ar fi administrat probele cu inscrisuri propuse de catre subsemnatul, am fi dovedit ca repartizarea dosarului nu a fost efectuata in aceeasi zi cu data intrarii dosarului in arhiva, deoarece presedintele Tribunalului Specializat Arges, cunoscand ciclicitatea si ordinea de repartizare a dosarelor pe complete in cadrul sistemului ECRIS, a asteptat repartizarea altor dosare, dupa care in sistemul ECRIS sa vina randul completului de judecata compus chiar din domnia sa si sa-si repartizeze dosarul, iar in aceste conditii nu putem sa consideram ca repartizarea a fost aleatorie, ci dirijata.

Or, nerespectarea principiului repartizarii aleatorii (consacrat de art. 11 si art.139 din Legea 304/2004, ca urmare a faptului ca dosarul nu a fost repartizat in aceeasi zi cu data intrarii in aceiasi zi a dosarului in instanta, reprezinta un motiv de nulitate absoluta a hotararii atacate si a intregii judecăți a instantei de fond cu consecinta desfiintarii sentintei si trimiterii spre rejudecare. Respingerea probatoriului in dovedirea acestui motiv de nulitate absoluta reprezinta o antepronuntare a judecatorilor cu privire la acest motiv de nulitate absoluta invocat in cererea de recurs.

Respingerea cererii de suspendare a judecatii pana la solutionarea procesului penal in temeiul art.244 VCPC, avand ca obiect plangerea penala pentru savarsirea faptei de marturie mincinoasa de catre expertul Pintea Mirela care a intocmit si depus expertiza la Tribunalul Specializat Arges, reprezinta un motiv nou al prejudecarii cauzei, accentuat si de faptul că completul de judecata a imbratisat propunerea aparatorului paratei si a recomandat ca dupa solutionarea procesului penal sa promovam cerere de revizuire, situatie față de care va rugam sa observati nu numai convingerea completului ca in ziua respectiva trebuia judecata cauza, dar si graba excesiva privind solutionarea recursului la termenul de judecata din 10.10.2017. Mai mult, instanta de recurs a ignorat si faptul ca instanta de fond nu a dispus lamurirea obiectiunilor la raportul de expertiza formulate de catre subsemnatul si nici nu a dispus in temeiul art.211 VCPC aducerea expertului in instanta pentru a oferi lamuriri orale, incalcandu-se in acest mod disp.art.129 alin.5 VCPC privind luarea tuturor masurilor necesare in vederea aflării adevărului.

Graba excesiva de a judeca s-a manifestat si fata de imprejurarea ca completul de judecata a fixat judecarea cererii de recuzare dupa o ora si jumatate, respectiv la ora 12.30, suspendand cauza, cu mentiunea ca ”ne vedem dupa solutionarea cererii de recuzare”.

Fata de imprejurarea că judecătorii au cunoscut că domiciliul subsemnatului este in Bucuresti, sector 2, iar, potrivit legii, plata taxei de timbru se achita la organele fiscale de domiciliu, iar nu in Pitesti, completul desemnat pentru judecarea cererii de recuzare a fixat termenul peste o ora si jumatate, ceea ce relevă evidenta dorintă completului de judecata recuzat ca cererea de recuzare sa se judece imediat, iar recursul sa se judece in aceeasi zi pentru a se pronunta o anumita solutie prefigurata.

In fine, din aceasta perspectiva, completul de judecata a cunoscut ca cererea de recuzare va fi respinsa (a se vedea inregistrarea sedintei de judecata din data de 10.10.2017).

In concluzie, din perspectiva tuturor considerentelor si argumentelor mentionate mai sus va rugam sa observati existenta unor indicii puternice privind lipsa de impartialitate a completului de judecata, cu consecinţa încălcării dreptului meu la un proces echitabil.

(10) Nuță Corina, Chiornita Gabriela şi Ursula Sanda, magistraţii din cadrul Curtii de Apel Pitesti, au manifestat o graba excesiva şi nemotivată obiectiv pentru judecarea si respingerea cat mai rapid a cererii de recuzare formulată împotriva completului de recurs din dosarul nr. 3414/285/2011 (a se vedea anexa 241 – cererea de recuzare), chiar cu incalcarea procedurilor legale. Această constatare rezultă neîndoielnic din împrejurarea că la termenul din data de 10.10.2017, la ora 12.30, în absența de la dosar a dovezii taxei de timbru, completul de judecata a propus, din oficiu, sa judece cererea şi ulterior judecăţii sa depun taxa de timbru in copie, după care să depun și originalul, ceea ce pune in lumina faptul ca si acest complet de judecata nu a dorit altceva decât să creeze posibilitatea ca magistraţii din completul recuzat să soluţioneze recursul în aceeaşi zi şi sa pronunte o hotarare prestabilită , în favoarea societăţii Farmec SA şi a administratorilor acesteia.

(11) Luminita Dan, judecator in cadrul Tribunalul Constanta,

in dosarul nr 5494/1285/2008, la mai multe termene de judecata a refuzat sa solutioneze cererea subsemnatului, în calitate de reclamant, privind suspendarea judecatii pana la solutionarea dosarului penal nr 2485/300/2011 (a se vedea anexa 209), precum si cererea de anulare a expertizei financiar-contabile pentru că a fost incalcată procedura legala de citare, prevazuta la art 208 c.pr.civ vechi, expertul numit nu a raspuns la obiectivele fixate de instanta, iar raportul întocmit de acesta nu contine opinia expertului parte al subsemnatului, deoarece societatea Farmec SA nu i-a furnizat documentele necesare expertizei.

În schimb, la termenul din 18.09.2012, judecatorul fondului a incuviintat cererea expertului Livia Bocian privind majorarea onorariului cu suma de 39.650 lei inainte de a se pronunta pe cererea de anulare a expertizei, prejudiciindu-ma cu suma solicitata de catre expert, la care se adauga suma de 3.000 lei pe care am platit-o anterior, in contextul in care expertiza, așa cum am arătat mai sus, a fost întocmita cu incalcarea procedurii.

Expertul numit mi-a retras din cont suma de 39.650 lei, iar, ulterior, judecata in dosar a fost suspendata de catre un alt magistrat pana la solutionarea dosarui penal nr 2485/3001/2011, astfel că amânarea solutionării cererilor de suspendare si anulare a expertizei, fără just temei, de către judecătorul Luminiţa Dan, mi-a creat un prejudiciu patrimonial in valoare de 42.650 lei si o vatamare a intereselor in cadrul procesului civil. In perioada dintre 01.01.2015-01.01.2016 judecatorul a beneficiat de calitatea de presedinte al Tribunalului Constanta.

(12) Adrian Oprea, judecator la Tribunalul Constanta

nu si-a respectat propria hotarare care a fost data in dosarul 1514/1285/2012 la termenul de judecata din 26.01.2018

Fata de aceasta imprejurare expertul numit Marinela Ghita a depus la dosar inscrisuri (a se vedea anexa 226 – adresa depusa la dosar in 22.01.2018) si expertiza depusă la dosar in data de 01.03.2018, dar care nu reflecta realitatea.

Judecatorul fondului cunoaste ca in dosar nu a fost indeplinita hotararea sa din 26.01.2018 mentionata mai sus, nu au fost solutionate cererile de probe depuse in dosar, care aveau rolul sa ca instanța să ia măsuri legale, in vederea respectarii dispozitiei prevazute la art 129 alin 5 c.pr.civ.vechi privind aflarea adevarului si administrarea inscrisurilor si a probei cu expertiza care sa reflecte realitatea. Este evident ca ne aflam la limita unui derapaj asemanator cu celelalte dosare, in legatura cu vicierea desfasurarii procesului civil in limitele prevazute de lege privind aflarea adevarului, administrarea unor probe care sa reflecte realitatea si sa sprijine solutionarea corecta a primului obiectiv al expertizei , pe baza de inscrisuri pe care parata nu le prezinta iar magistratul nu dispune sanctionarea paratei si obligarea acesteia sa le prezinte la dosar si expertizei
Dupa un numar de 35 de termene de judecata care reprezinta eforturi si costuri de deplasare pentru participare la un proces echitabil care sa se deruleze pe baza de probe si in limitele legii, judecatorul Adrian Oprea a admis in dosar proba cu inscrisuri, registrul actiunilor si registrul actionarilor care sa contina informatiile prevazute la art. 177 alin 1 lit a) din Legea 31/1990. Desi am prezentat dovezi ca aceste inscrisuri exista in societatea Farmec, functionarii Farmec refuza sa le depuna proba in dosar, judecatorul a tolerat absenta probelor din dosar si nu a amendat societatea conform dispozitiilor prevazute la art. 187 (1) 2 pct. e) v.C.pr.civ (a se vedea anexa 335 – cererea de amendare).

Intrarea in dosar a avocatului Claudiu Brehar coincide cu faptul ca:

– judecatorul Adrian Oprea nu a aplicat paratei Farmec amenda prevazute in lege, fata de refuzul paratei de a depune la dosar registrul actiunilor si registrul actionarilor in forma prevazuta in Lege desi parata detine aceste probe.

– judecatorul Adrian Oprea nu a aplicat amenda paratei Farmec ca urmare a faptului ca la termenul din 21.02.2017 expertul Marilena Ghita a informat instanta ca nu a primit documentele necesare expertizei si a respins si cererea subsemnatului de amendare a paratei

– mai mult, judecatorul Adrian Oprea a ignorat si faptul ca expertul numit M. Ghita a mentionat in adresa catre Tribunal ca nu poate sa intocmeasca expertiza fara documente:

“…3. Documentele necesare, fara de care nu se poate raspunde la obiectivele expertizei: registrul actiunilor, registrul actionarilor cu varsaminte in forma ceruta de HG 885/1995 (care sa cuprinda numele actionarilor, tranzactiile cu actiuni, seriile actiunilor, varsamintele efectuate, tipul, numarul si data documentelor prin care au fost efectuate varsamintele….”.

– contrarietatea dintre judecator si expertul numit privind inexistenta documentelor necesare expertizei. Judecatorul Adrian Oprea s-a substituit profesional expertului numit si a spus la termenul din 09.05.2018 ca a primit documentele necesare expertizei

“expertul a reconstituit evidenta analitica pe fiecare actionar, de la privatizare si pana la data de 06.08.2012”,

desi in expertiza expertul mentioneaza ca nu a primit documentele cerute conform extras:

„Cu toate acestea, expertul se vede in imposibilitatea de a formula o opinie clara si completa cu privire la componenta 1.2 a obiectivului 1 – „Identificarea varsamintelor efectuate in contul actiunilor utilizate ”, justificata de imposibilitatea finalizarii demersurilor de reconstituire a evidentei analitice intr-un orizont de timp rezonabil”

– judecatorul Adrian Oprea s-a antepronuntat la termenul din 09.05.2018 privind respingerea unui supliment la raportul de expertiza conform extras :

„Verificând succesiunea actelor procesuale şi modul în care doamna expert şi-a fundamentat răspunsul la obiectivele încuviinţate la termenul din 18.06.2014 , se observă că aceasta şi-a exprimat opinii clare asupra aspectelor de specialitate puse în discuţie , existând o deplină concordanţă între obiective şi răspunsuri ; în măsura în care fiecare răspuns este justificat prin considerente expuse pe larg , cu trimitere la legislaţia incidentă , NU SE IMPUN LĂMURIRI SUPLIMENTARE ori o expertiză contrarie .

in contextul in care aceasta cerere nu a fost inca formulata de reclamant.

– judecatorul Adrian Oprea nu si-a adus la indeplinire propria hotarare data la termenul din 26.01.2018 mentionata mai sus.

Legaturile de cauzalitate pot fi bazate doar pe ratiuni extrajudiciare.

Din perspectiva cerintelor mentionate mai sus este evidenta oscilatia judecatorului Adrian Oprea intre masurile care conduc la aflarea adevarului si la o hotarare bazata pe probe cu inscrisuri la dosar si proba cu expertiza bazata pe inscrisuri si nu pe aprecieri iluzorii si masurile judecatorului care au ca rezultat blocarea aducerii la dosar a probelor utile si concludente, care au fost incuviintate de judecator, care sa lamureasca obiectivele expertizei:

cererile de subscriere a actiunilor care au fost folosite la vot in AGEA din 06.08.2012
varsamintele actionarilor in contul actiunilor, ordine de plata si chitante in contextul in care am prezentat probe in dosar ca exista actiuni care nu au fost subscrise si au fost achitate de societate iar nu de actionari iar decizia ICCJ nr. 2390/2008 cu putere de lucru judecat constata ca au existat actiuni neachitate si nesubscrise de actionari, plus au mai existat si altele
legitimitatea persoanelor care figureaza in tabelul de prezenta pentru AGA din 06.08.2012 in legatura cu care un numar de 167 de persoane incalca reglementarile art. 8 din Statutul Farmec: „acţiunile nominative sunt cesibile numai între acţionari”…“actiunile dobandite in conditiile prezentului act constitutiv pot fi transmise catre terti doar prin mostenire legala”.

1. Judecatorul a incalcat dispozitia prevazuta la art 129 alin 5 V. c. pr.civ.

„Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc.”

la termenul de judecata din 03.10.2018, cu ocazia pronuntarii hotararii de respingere a cererilor reclamantului privind suplimentul de expertiza, exceptia puterii lucrului judecat cu privire la faptul ca ICCJ a statuat ca nu pot fi considerate ca fiind achitate acele actiuni care NU AU FOST ACHITATE DE CATRE ACTIONARI, ci de catre alte persoane juridice sau fizice, altele decat actionarii in cauza. De asemenea hotararea respectiva a evidentiat faptul ca actiunile care au fost emise si ulterior distribuite dar nu au avut la baza cereri de subscriere, nu pot fi considerate drept actiuni subscrise astfel ca nu pot fi apreciate ca titluri valide, si audierea expertului (a se vedea anexa 222 – cerere de audiere expert, anexa 221 cerere supliment de expertiza, anexa 228.1, anexa 228.2, anexa 228.3, anexa 228.4 – exceptia puterii lucrului judecat prin care ICCJ a statuat prin decizia irevocabila ca actiuni achitate sunt doar actiunile achitate de actionari, anexa 351 note scrise pentru termenul din 03.10.2018), avand in vedere urmatoarele motive:

judecatorul a urmarit sa creeze cadrul favorabil functionarilor paratei privind nedepunerea la dosar a probelor, respectiv a registrului actiunilor si registrul actionarilor cu varsaminte, informatii prevazute la art 177^[12] alin 1) din Legea 31/1990 desi prin incheierea din data 16.12.2013 magistratului Adrian Oprea a dispus aducerea la dosar a registrelor.
de ce? Pentru ca persoanele din familia Turdean si Pantea in calitate de administratori si directori la Farmec au detinut 0,4% din actiunile societatii Farmec si au dobandit 63% ca urmare a faptului ca au folosit la vot in sedintele AGEA actiuni nesubscrise si neachitate de actionari cu nerespectarea art 101 din Legea 31 /1990 si au dobandit aceste actiuni care nu au fost subscrise de actionari, care au fost platite de societatea Farmec (a se vedea anexa 223 – exemple de ordine de plata, plati Farmec catre Asociatia Farmec PAS), a se vedea anexa 338 – extras din registrul actiunilor 82.000 de actiuni la dispozitia Farmec PAS si ulterior au fost trecute pe numele persoanelor Turdean Liviu, Turdean Mihaela, Turdean Horea, Turdean Mircea, Turdean Ioana, Pantea Petru Ioana si Bria Sebastian – nepot.
Un numar de 167 de persoane mentionate in tabelul de prezenta din AGEA care face obiectul cercetarii judecatoresti incalca dispozitiile prevazute la art. 8 in statutul societatii Farmec „actiunile sunt cesibile numai intre actionari” in sensul ca nu pot fi considerate ca fiind achitate de catre actionari ci de alte persoane care nu aveau dreptul conform statutului sa cumpere actiuni.
Societatea Farmec detine registrul actiunilor si registrul actionarilor cu varsaminte, asa cum am invederat Tribunalul prin adresa din data de 25.05.2014, argumentand acest lucru cu fisa postului si declaratia de martor a doamnei Onute Miluca.
Prin incheierea din data de 16.12.2013 judecatorul a dispus sa fie depuse la dosar registrul actiunilor si actionarilor
Judecatorul Adrian Oprea nu a amendat reprezentantul legal art. 187 (1) lit e) cod proc civ vechi^[13] si nu a obligat-o in temeiul art. 174 cod proc civ sa depuna la dosar registrul actiunilor, registrul actionarilor cu varsamintele actionarilor in contul actiunilor.
Judecatorul a dispus expertiza cu obiectivul 1: „Identificarea titularilor si a varsamintelor efectuate in contul actiunilor folosite pentru exprimarea votului din data de 06.08.2012 si verificarea respectarii prevederilor legale in materia contabilitatii, in ce priveste tranzactiile cu actiunile societatii parate, de la momentul privatizarii pana la data de 06.08.2012”
Expertul numit M. Ghita a mentionat in adresa din 21.02.2017 ca fara registrul actiunilor si registrul actionarilor nu poate sa efectueze expertiza conform extras:

Judecatorul a dispus expertului si societatii Farmec in data de 26.01.2018 sa ceara si parata sa prezinte documentele neprimite.
in data de 20.02.2018 expertul a mentionat ca societatea nu i-a furnizat documentele cerute, judecatorul a cerut ca expertul sa aduca expertiza intocmita fara documentele cerute de expert.

Redarea inregistratilor discutiilor telefonice in dosar 3164/P/2012 evidentiaza ca Lucian Pintea si Mircea Turdean platesc “STIMULENTE” pentru ca totul sa le fie favorabil.

„inv. Turdean Liviu: Acum ar fi bine. părerea mea, să vorbeşti şi tu cu Lucian, că eu nu am nici o putere, tu eşti totuşi tatăl lui Lucian, Mircea pleacă….

Inv. Pântea Petru Iacob: Am vorbit. Ştii ce mi-o spus Lucian? Şi aşa spun toţi, şi Mircea şi cealaltă e categoric împotrivă ….n-o interesează, că nu răspunde ea. Că o luat asemenea măsuri, da mă înţelegi tu cu asemenea MĂSURI DE STIMULARE, încat TOTUL VA FI IN FAVOAREA NOASTRĂ”.

Judecatorul a cerut expertului numit expertiza fara documentele cerute de expert cu privire la dovada subscrierii actiunilor folosite la vot si dovada platii actionarilor in contul actiunilor de catre actionari si nu de catre societatea Farmec.
La data de 02.04.2018 expertul numit a depus la dosar o expertiza (a se vedea anexa 217) care nu prezinta nici o informatie despre: 1) subscrierea actiunilor folosite la vot; 2) plata actiunilor de catre actionari; 3) legitimitatea persoanelor mentionate in tabelul de prezenta in raport de reglementarea art 8 din STATUT, in vederea solutionarii obiectivului expertizei fixat de judecatorul Adrian Oprea : „Identificarea titularilor si a varsamintelor efectuate in contul actiunilor folosite pentru exprimarea votului din data de 06.08.2012 si verificarea respectarii prevederilor legale in materia contabilitatii, in ce priveste tranzactiile cu actiunile societatii parate, de la momentul privatizarii pana la data de 06.08.2012”

2. In cadrul „expertizei” expertul numit mentioneaza LA PAGINA 19 ca nu a putut sa constate daca actiunile au fost platite de actionari pentru ca nu a primit documentele:

„mentionez ca in ceea ce priveste documentele de plata parata nu a pus la dispozitia expertilor toate documentele prin care s-au efectuat platile (state de plata pentru retineri salariale, state de prime , chitante, ordine de plata, etc) avand in vedere ca pana la data prezentului Raport expertul nu este in posesia tutoror documentelolor privind varsamintele, in ciuda demersurilor efectuate la termenul din 26.01.2018, expertul a informat instanta ca este in imposibilitate formularii unui raspuns pertinent referitor la plata actiunilor…”

Redarea inregistratilor discutiilor telefonice in dosar 3164/P/2012 evidentiaza ca Lucian Pintea si Mircea Turdean platesc “STIMULENTE” pentru ca totul sa le fie favorabil.

„inv. Turdean Liviu: Acum ar fi bine. părerea mea, să vorbeşti şi tu cu Lucian, că eu nu am nici o putere, tu eşti totuşi tatăl lui Lucian, Mircea pleacă….

INTELEGEREA EXTRAJUDICIARA

Dar, judecatorul va respinge actiunea reclamantului pentru ca „expertiza” in dosar a constat ca actiunile au fost achitate omitand sa spuna ca:

(i) ICCJ a statuat in decizia 2390 din 03.07.2008 cu putere de lucru judecat ca actiunile achitate sunt acele actiuni care au fost achitate de actionari si nu de alte persoane, conform extras de la pagina 5 din decizia din anexa 224;

“Numarul actiunilor subscrise pentru emisiunea suplimentara din 1998 a fost 159.719 actiuni dintr-un total de 200.000 de actiuni. Numarul actiunilor achitate pentru emisiunea suplimentara din 1998 este de 184.688 actiuni dintr-un total de 200.000 actiuni”

„Or in cauza de fata s-a stabilit in baza raportului de expertiza insusit de instanta de apel care a confirmat sustinerea intimatului ca din cele 200.000 actiuni aferente emisiunii 1998, au fost subscrise 159.719 actiuni si au fost achitate 184.688 actiuni.

La stabilirea platilor, in mod corect nu s-a luat in calcul procesul verbal de compensare cu SC AUREXIM in suma de 12.750.000 lei, deoarece nu era actionar la Farmec SA, aplicandu-se corect dispozitiile art. 205 din Legea 31/1990.”

(ii) Expertul numit a mentionat ca nu a primit documentele cerute de la Farmec sa constate daca actionari si-au platit actiunile si ca art. 101 din Legea 31/1990 spune ca o actiune platita da un drept de vot. Extras din pag 19 expertiza: „mentionez ca in ceea ce priveste documentele de plata parata nu a pus la dispozitia expertilor toate documentele prin care s-au efectuat platile (state de plata pentru retineri salariale, state de prime , chitante, ordine de plata, etc) avand in vedere ca pana la data prezentului Raport expertul nu ete in posesia tutoror documentelolor privind varsamintele, in ciuda demersurilor efectuata la termenul din 26.01.2018, expertul a informat instanta ca este in imposibilitate formulurarii unui raspuns pertinent referitor la plata actiunilor”

3. Practica vatamarii interselor procesuale si prejudicierii reclamantului de catre judecatorul de la tribunalul Constanta.

in data de 09.05.2018 judecatorul Adrian Oprea a respins aducerea la dosar a probelor, situatie care favorizeaza persoanele Turdean si Pantea de la Farmec care au luat hotarare in urma folosirii la vot a unor actiuni nesubscrise si neachitate de actionari precum si persoane care nu au calitatea de actionari legitimi.
Judecatorul Aida Iolanda Slata a respins cererea de recuzare a judecatorul Adrian Oprea cu mentiuni neadevarate. Citeste si despre judecatorul Aida Slata (cap. VI, pct 5.13).
In dosarul civil 5494/1285/2009, judecatorul Luminita Dan, sectia a II a civila, la termenul din 18.09.2012, mi-a adus o vatamare a intereselor dar si prejudicierea patromoniala cu suma de 42.650 lei,onorariu expertiza inainte sa se judece cererea de anulare a expertizei, deoarece a pus in discutie si a incuviintat cererea expertului desemnat de majorare a onorariului (a se vedea anexa 207 – incheierea din 18.09.2012), cu 39.650 lei, (echivalent 10.000 euro) inainte ca magistratul sa judece cererea de anulare a expertizei (a se vedea anexa 208 – cererea subsemnatului din 17.09.2012), in contextul in care judecatorul a fost invederat ca expertul a intocmit expertiza cu incalcarea art 208 c.p.civ. vechi privind citarea partii. precum si inainte sa judece cererea de suspendare a judecatii pana la solutionarea dosarului penal 2485/300/2011 (a se vedea anexa 209) care a fost depusa la dosar de catre reclamant in data de 02.04.2012, in urma cu 170 de zile, cerere care ulterior a fost admisa in dosar de alt magistrat.

4. Este Tribunalul Constata un lacas al dreptatii iar judecatorii niste misionari ai adevarului sau devine o cladire in care hotiile primesc legitimitate cu ajutorul unor venerabile persoane care poarta roba de magistrat, iar reclamantul ramane cu cheltuiala peste 100.000 lei, efort financiar menifestat prin onorarii expert numit, expert parte, onorarii avocati, cheltuieli cu deplasarile la 36 de termene de judecata ????

(13) Judecatorul Aida Iolanda Slate – judecator la Tribunalul Constanta

a prezentat neadevarat in incheiere (a se vedea anexa 352) motivele respingerii cererii subsemnatului de recuzare a magistratului Adrian Oprea (a se vedea anexa 334), imprejurare fata de care magistratul nu a urmarit judecarea cererii mele ci respingerea cererii de recuzare iar motivarea cererii de recuzare a fost o chestiune formala. Citeste si despre Tribunalul Constanta (cap. V, pct. 10.7).

(14) Aurica Voinescu, judecator, presedinte la sectia civila la Tribunalul Brasov

a incalcat procedura prevazuta la art. 169 C.pr.civ vechi in dosarul pendinte nr. 2930/1285/2011, deoarece nu a administrat in dosar nemijlocit proba cu expertiza, la termenul din 09.10.2013 a respins cererea de probe cu expertiza, cu motivarea că “Respinge proba cu expertiza contabila ca nefiind pertinenta, concludenta si utila cauzei solicitata de reclamant” (conform extras din Încheiere),în timp ce la termenul din 07.05.2014 a considerat caasteapta proba cu expertiza “servită” in alt dosar dar care nu reflecta realitatea in dosarul civil 3414/1285/2011, aflat pe rolul altei instante.

Acest magistrat, care a fost promovat în funcţia de preşedinte al Sectiei civile in anul 2014 si, în anul 2017, i-a fost prelungit mandatul pentru inca trei ani, a descurajat reclamantul sa si exercite dreptul la apărare pe baza de probe administrate nemijlocit în faţa instanţei, in vederea aflarii adevarului si, la termenul de judecata din 18.11.2015, a dispus reclamantului sa nu mai formuleze alte cereri de probe, sub sanctiunea amenzii, astfel fiind incalcată dispozitia expresa din art. 224 cod proc. civ., potrivit cărei “Instanta este obligata, in orice proces, sa puna in discutia partilor toate cererile, exceptiile, imprejurarile de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu”.

(15) Marcela Comsa, judecator la Curtea de Apel Brasov.

Magistratul Marcela Comsa, este coautor la o lucrare comerciala “Tratat practic de insolventa” de 1136 pagini alaturi de Speranta Aurora Munteanu, Flavius Iancu Motu si doctor Mihaela Saracut.

Speranta Aurora Munteanu este partener in afaceri cu KPMG Romania. Farmec transfera anual sume de bani peste 200.000 lei, echivalentul a 45.000 euro catre KPMG. KPMG nu evidentiaza in rapoartele de audit la Farmec SA nerespectarea legii de catre functionarii Farmec .
La termenul din 03.10.2018 in dosarul 2930/1285/2011, magistratul Marcela Comsa s-a abtinut formal pentru a creea aparenta unei impartialitati. In fapt, colegii de complet au continuat procesul.

(16) Laura Feteanu, Codruta Voda, Carmen Bujan, judecatori la Curtea de Apel Brasov

au primit dosarul 2930/1258/2011 pentru judecarea apelului (a se vedea anexa 336 – apelul). Desi la Curtea de Apel Brasov functioneaza patru complete de judecata de apel, colegiul de conducere al Curtii de apel a repartizat dosarul 2930 in care sunt parte, acestui complet de judecata. In aceste conditii nu au fost respectate dispozitiile prevazute la art. 11 si 139 din legea 304/2004 privind distributia aleatorie. Citeste si despre Curtea de Apel Brasov (cap. V, pct. 10.11).

La termenul din 03.10.2018 magistratii Laura Feteanu, Codruta Voda, Carmen Bujan au respins cererea de probe cu inscrisuri de la Tribunalul Brasov, prin care aceasta instanta sa faca dovada ca dosarul 2930 a fost distribuit aleatoriu, cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2004, avand in vedere ca din documentele comunicate la Tribunalul Brasov nu rezulta ca s-a efectuat o distributie legala ci o repartizare preferentiala a dosarului 2930 catre judecatorul Aurica Voinescu care a respins cereri de probe, a asteptat 34 de termene de judecata sa fie efectuata o expertiza la o alta instanta, expertiza care nu reflecta realitatea, expertiza ”servita” partii adversem pe care magistratul s-o aiba in vedere la respingerea actiunii, incalcand astfel principiul nemijlocirii. Judecatorul Aurica Voinescu a primit doua mandate de presedinte de sectie la Tribunalul Brasov in timpul asteptarii celor 34 de termene de judecata.

La termenul din 03.10.2018, judecatorii Laura Feteanu, Codruta Voda, Carmen Bujan au respins cererea de probe cu inscrisuri de la Tribunalul Brasov cu motivarea ca nu conteaza cum a fost repartizat dosarul si incalcarea legii privind lipsa distributiei aleatorii nu este un motiv de casare desi Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in mai multe cauze in sensul ca nerespectarea dispozitiilor legale privind distribuirea cauzei este motiv de nulitate a hotararii pronuntare in aceste conditii nr. 255/05.07.2017 pronunţată in dosarul 2185/2/2015. Referitor la dosarul 2930/1285/2011 nu a existat o distributie aleatorie nici la Tribunal nici la Curtea de apel Brasov, dispozitia prevazuta la art. 11 si 139 din Legea 304/2004 nu a fost respectata iar dosarul a fost repartizat anumitor persoane, atat la Tribunalul Brasov cat si la Curtea de Apel Brasov cu rezultatul respingerii probelor, a respingerii actiunii si obligarea la plata unor onorarii, nu pot sa accept ca propietatea nu este protejata in Romania de un proces echitabil iar justitie dirijata are ca efect vatamarea intereselor si prejudicierea patrimoniala a persoanelor care au fost furate de catre persoanele din mediul privat.

Magistratii Laura Feteanu, Codruta Voda, Carmen Bujan de la Curtea de Apel Brasov au refuzat sa puna in vedere paratei Farmec sa aduca la dosar registrul actiunilor si registrul actionarilor care sa contina informatii, conform art. 177 din legea 31 cu toate ca aceasta proba a fost incuviintata de Tribunalul Brasov ca proba concludenta si utila dezlegarii cauzei, dar a refuzat sa le depuna la dosar iar instanta nu a aplicat dispozitia prevazuta la art. 174 cod proc civ vechi, in sensul ca nu a aplicat amenda si nici nu a socotit ca dovedite pretentiile reclamantului care a dovedit ca parata detine registrul actiunilor si registrul actionarilor cu varsaminte conform art. 177/legea 31 (anexa 337 – fisa postului si declaratia de martor a doamnei Onute Miluca)

Pentru termenul de pronuntare din 10.10.2018 am formulat cererea de repunere pe rol a dosarului 2930 in vederea administrarii probelor si aplicarii art 174 c.pr.civ (a se vedea anexa 353).

(17) Judecatorul Magdalena Diana Bulancea, prin decizia nr. 452/12.07.2009 a CSM a fost transferata de la Curtea de Apel Iaşi la Curtea de Apel Bucuresti, in locul magistratului Carata Glodeanu, care s-a pensionat din cadrul aceleasi sectii.

În această situaţie, magistratului Magdalena Diana Bulancea i-au fost repartizate dosarele aflate în derulare la completul judecătorului Gheorghe Grecu, printre care si dosarul nr. 27411/2/2005 dintre Prestige Trading si Consiliul Concurentei, iar acest magistrat a preluat dosarele completului condus, înainte de pensionare, de magistratul Carata Glodeanu, repartizare ce s-a facut cu nerespectarea dispoziţiilor art.11 si art.139 din Legea 304/2004, intrucat Gheorghe Grecu a continuat sa activeze ca judecator in cadrul aceleasi sectii, cat si cu incalcarea deciziei 452/12.03.2009 a CSM, potrivit căreia dosarele nesoluţionate de magistratul-pensionat Carata Glodeanu se repartizau judecătorului transferat în locul vacant, respectiv Bulancea Diana Magdalena.

Acest transfer de dosare cu nerespectarea legii, de la judecatorul Gheorghe Grecu la judecatorul Bulancea Magdalena, s-a facut ca urmare a imprejurarii ca magistratul Gheorghe Grecu, in alte dosare similare celui dintre Prestige Trading şi Consiliul Concurenţei, a dispus solutii legale, dar nefavorabile societatilor corporatiste, inclusiv in cazul companiei Colgate Palmolive, semnificativă fiind hotărârea pronunţată în dosarul nr. 3060/2/2007, prin care a respins cererea Colgate Palmolive Romania SRL de a se inchide investigatia deschisa din oficiu de catre Consiliul Concurentei prin Ordinul presedintelui nr. 36/2007.

Judecatorul Magdalena Diana Bulancea este sotia lui Bulancea Marius care la randul sau este participant permanent la conferintele ONG-ului Freedom House si „..incaseaza bani de la Freedom House pe diverse colaborari…”, conform informatiilor prezente pe site-ul Lumea Justitiei, iar printre finantatorii si sponsorii Freedom House se numara si companii americane.

In prezent, Magdalena Diana Bulancea detine calitatea de judecator la Bruxelles, iar Marius Bulancea detine calitatea de procuror sef de sectie in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.

(18) Georgiana Tudor, judecator de la Judecatoria sector 1 Bucuresti

a primit spre solutionare dosarul penal nr. 17522/299/2005 (având ca obiect inculparea unor administratori ai Farmec SA), în care a pronuntat solutia de achitare (a se vedea anexa 308 – Note de concluzii scrise si sentinta 1591/04.07.2007) şi nr. 23011/299/2007 (având ca inculpaţi membrii Plenului Consiliului Concurenţei), în care a menţinut ordonanţa PÎCCJ de scoatere de sub urmarire penala (a se vedea anexa 308 – Note de concluzii scrise si anexa sentinta din 1591/04.07.2007), în condiţiile în care desemnarea acestui magistrat pentru judecarea celor două cauze s-a făcut cu încălcarea dispoziţiei prevazută de art. 139 din Legea 304/2004 privind repartizarea aleatorie pe tot parcursul procesului.

Împotriva magistratului Tudor Georgiana, care a fost promovată judecator la sectia a II a penala a Curtii de Apel Bucuresti, am formulat o sesizare adresată Agenţiei Nationale de Integritate, înregistrată sub nr. 140/11.01.2012 (a se vedea anexa 257) privind incompatibilitatea cu calitatea de judecator a acesteia şi a sorei sale Stefania Tudor (a se vedea anexa 257), avand in vedere ca Tudor Georgiana nu s-a conformat obligatiilor legale ce rezulta din prevederile Legii nr.303/2004 privind statutul magistratilor, deoarece detine si alte functii sau desfasoara activitati interzise de art. 7 din lege, respectiv a completat in mod eronat declaratiile de avere si de interese, ceea ce o situeaza in sfera incompatibilitatilor prevazute de lege.

Agenţia Naţională de Integritate nu mi-a comunicat nici un raspuns ca urmare a sesizarii mentionate mai sus, ceea ce îndreptăţeşte aprecierea că judecatorul Georgiana Tudor a beneficiat de un tratament privilegiat privind aplicarea dispozitiilor legale de catre această instituţie, situaţie care nu poate fi disociata de imprejurarea ca acelaşi judecator a primit doua dosare penale diferite, cu incalcarea procedurii legale de repartizare aleatorie, si a pronunţat hotarari favorabile partilor care aveau şi au şi în prezent sprijinul unor factori de decizie din instituţiile statului ori al unor foşti sau actuali ofiţeri de informaţii, care pot determina adoptarea unor hotărâri nelegale dar favorabile protejării intereselor financiare ale persoanelor implcate.

(19) Judecatorul Mihai Valentin, de la Tribunalul Bucuresti a fost numit in dosarul 12283/3/2016 fara ca această cauză să fie repartizată aleatoriu in conformitate cu prevederile din Legea 304/2004 şi din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu rezultatul pronunţării de către acest magistrat a unei sentinţe de confirmare a soluţiei de clasare cu privire la faptele de evaziune fiscala, în formă continuată, hotărâre adoptată in lipsa dosarului de urmarire penala compus din 53 de volume, cunoscand această neregulă (a se vedea anexa 309 – cererea subsemnatului – parte vatamata la termenul din 14.09.2016).

(20) Judecatorul Adrian Bordea, In calitate de presedinte al completului de judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie, compus din Adrian Bordea, Gabriela Stecoza si Ana Savin au respins in data de 03.10.2005 actiunea subsemnatului privind hotararea AGA de constatare a subscrierilor si achitarilor majorarii ilegale cu limitarea subsemnatului, in conditiile in care judecatorul a cunoscut ca in data de 07.06.2005 Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis actiunea si a anulat Hotararea actionarilor din 30.01.2003 de majorare a capitalului social cu 400.000 de actiuni cu privire la aceeasi majorare ilegala de capital social. Judecatorul Adrian Bordea este fiul generalului Aron Bordea, fostul sef al Directiei I – Politic a DSS – Directia Securitatii Statutlui din timpul regimului comunist.

UIterior, judecatorul Adrian Bordea a fost promovat presedinte al sectiei a II a a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

(21) Judecatorul Ioan Turcu, în calitate de vicepresedinte al Curţii de Apel Cluj şi preşedinte al completului de judecată care a soluţionat dosarul nr. 6110/2003, a pronunţat decizia nr. 39/2004 (anexa 310), favorabilă administratorilor societăţii Farmec, prin care s-a validat o hotărâre AGA de constatare a unei majorări de capital social, în condiţiile în care, anterior, prin decizia nr. 180/2003 (anexa 248), Curtea de Apel Oradea anulase definitiv şi irevocabil hotărârea de aprobare a aceleiaşi majorări de capital social, iar ulterior, după ieşirea din magistratură, Turcu Ion a incasat peste 200.000 lei (RON) de la societatea Farmec SA, in calitate de avocat al invinuitilor Liviu Turdean, Petru Iacob Pantea si al societăţii (a se vedea anexa 311 – contract).

(22) Dana Iarina Vartires, Camelia Bratu si Adriana Denes – judecatori la Inalta Curte de Casatie si justitie

Completul de judecată in dosarul 3060/2/2007 a fost format din judecătorii Camelia Bratu, Adriana Deneş şi Dana Iarina Vartires, aceasta din urmă fiind membru al Colegiului director al Şcolii Româno-Americane ASEBUS (conform extras – a se vedea anexa 173.1, anexa 173.2), împrejurare care nu exclude o legătură de interes de natură să contribuie la vicierea deciziei nr. 2502/12.05.2009 a ICCJ, care a schimbat decizia Curtii de Apel nr. 1634/28.05.2008 prin care anterior fusese respinsa cererea Colgate Palmolive de a inchide investigatia declansata la Consiliul Concurentei prin ordinul 36 al presedintelui Consiliului Concurentei.

6. MINIŞTRI

(1) Rovana Plumb, ministru interimar la Ministerul Educatiei si vicepresedinte al Partidului Social Democrat, fost vice-prim-ministru al Guvernului si deputat in Parlamentul Romaniei, iar in trecut calitatea de ministru in mai multe guverne ale Romaniei. Functionarii de la Farmec SA au transferat suma de 700.000 euro catre un cont cu regim OFFSHORE din CIPRU in legatura cu care politia, parchetul si Oficiul de spalare au „omis” sa lamureasca daca banii s-au intors in buzunarul lui Turdean, in contul Rovanei Plumb sau in contul unor persoane apropiate a acestora.

In dosarul penal nr. 3164/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, ofiterii de politie si procurorii de supraveghere din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti nu au solicitat, prin comisie rogatorie, stabilirea circuitului bancar şi destinaţia finală a sumei de 700.000 euro transferată din contul societăţii FARMEC SA în contul societăţii Allplington Investment Limited, cu sediul in Cipru, transfer efectuat ca urmare a unor contracte bilaterale încheiate între Farmec SA, societatea Allplington Investment Limited şi societatea Gerovital Cosmetics SA din Romania, in care fostul ministru ROVANA PLUMB a avut participaţii şi are interese şi în prezent, contracte care pot să nu reflecte operaţiuni comerciale reale (a se vedea anexa 312.1, anexa 312.2, anexa 312.3). In acelaşi dosar penal Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a comunicat IGPR-DIF informaţii şi documente din care rezultă că din suma de bani transferată de societatea Farmec în Cipru, suma de 60.000 euro a fost transferată în România într-un cont deschis la ALPHA BANK, fără, însă, să se precizeze numele beneficiarului, respectiv al titularului contului şi documentele de justificare a plăţii. Aceste aspecte, desi au fost concludente pentru ofiterii de la IGPR-DICE, ulterior dupa raspunsul incomplet primit de la Oficiul pentru Combaterea si Prevenirea Spalarii Banilor care confirma ca 600.000 euro s-au intors in Romania, politistii Catalin Ciongaru si Alexandru Popescu si procurorul Alexandra Carmen Lancranjan „au abandonat” continuarea cercetarii pentru aflarea numelor persoanelor care au beneficiat de bani, conform extras din cererea IGPR-DICE catre Oficiul pentru Combaterea si Prevenirea Spalarii Banilor:

„Care este circuitul/traseul complet al sumelor de bani, transferuri din contul societatii ALLPINGTON INVESTMENT LIMITED pana la utilizatorul final cu precizarea persoanei fizice/societatii catre care au fost platite sume, valoarea si justificarea obiectului platii/explicatii” (a se vedea anexa 63 si anexa 64 – cererea politiei IGPR si extras din raspunsul ONPCB).

După revoluția din decembrie 1989, Rovana Plumb a ajuns director comercial la SC Miraj SA și a devenit cea mai bună prietenă de afaceri și de confidențe a doamnei Dana Năstase, fiica unui fost ministru al Agriculturii din epoca Ceașescu. Presa vremii a relatat că cele două prietene au încercat să acapareze, în primii ani ai capitalismului de cumetrie, în mod direct sau prin interpuși, cele două fabrici mari de cosmetice din România, Miraj București și Farmec Cluj. Cert este că în perioada respectivă SC Miraj SA a intrat în faliment și a fost privatizată pe ochi frumoși, Rovana Plumb devenind acționar principal și președinte al Consiliului de Administrație la noua firmă creată, SC Gerovital Cosmetics SA. Tot în perioada respectivă s-a scris despre înstrăinarea veroasă a licenței pentru cunoscutele produse Gerovital patentate de academicianul Ana Aslan.

Grație apropierii de familia Năstase, în timpul guvernării PSD din perioada 2000-2004, Rovana Plumb a fost promovată în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, având rang de secretar de stat. În această funcție, vreme de patru ani, a tăiat și a spânzurat exersând controalele tematice cu motivație indeobște politică. Dovada maximă a apropierii și loialității Rovanei Plumb a fost numirea sa ca mandatar financiar al campaniei prezidențiale din 2004 a ex-premierului Adrian Năstase. Grație protectorului său Adrian Năstase, Rovana Plumb a fost aleasă deputat PSD în 2004 și președinte al Organizației Naționale de Femei a PSD, funcție care i-a asigurat intrarea în Biroul Permanent Național al PSD, în calitate de vicepreședinte al partidului.

Numele Rovanei Plumb este legat și de câteva dosare de corupție cu rezonanță politică. Astfel, în calitate de mandatar financiar, n-a fost străină de afacerea cu materiale electorale produse de Eurographica pentru care a fost condamnat fostul premier Adrian Năstase. Numele său apare și în dosarul de luare de mită al deputatul ex-PSD de Dâmbovița, Ion Stan. Mai nou, Rovana Plumb este acuzată că, în calitate de ministru al Mediului, a numit ilegal membrii Consiliului de Administrație și pe directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Adam Crăciunescu, care este urmărit penal în dosarul retrocedărilor frauduloase de peste 300 milioane de euro din județul Bacău, în condițiile în care atribuțiile în acest sens reveneau ministrului delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură (la vremea respectivă, doamna Lucia Varga). Citeste “Ceausismul coafat al Rovanei Plumb”

Extras din publicatia Secunda: http://www.secundatv.ro/

„Rovana Plumb ar fi făcut intervenții la Direcţia de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor vamale și la ANAF pentru ca inspecția fiscală de la societatea FARMEC să se efectueze în condiții “impuse”, nu “la liber”.

Doamna Plumb are trecere la domnul Plăiaşu . Polițiștii solicită ajutor de la Plăiașu

Plecând de la această informație cumva normală pentru România – un ministru să facă presiuni asupra unor directori de instituții – am ajuns la un borcan cu miere în jurul căruia roiesc în draci muștele politice. Este vorba despre o tranzacție aparent legală, normală, între trei firme: Fostul MIRAJ, FARMEC și firmă ALLPLINGTON Investment Limited, un offshore cu sediul în Cipru. Iar legătura doamnei ministru Rovana Plumb este una cu totul și cu totul specială!

Neculae Plăiașu este un “om de bine” pentru şmecherii politici. Plăiașu a fost un “bun român” atât în fruntea ANAF, cât și a Oficiului.

Cu șase zile înainte de Crăciunul din 2012, polițiștii IGPR comisar Cătălin Ciongaru și directorul comisar-şef de Poliție Claudiu Scarlatache au trimis o adresă către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSP). În adresă, polițiști cereau, conform legilor în vigoare, ajutor din partea Oficiului pentru a elucida drumul parcurs de 700.000 euro plătiți de societatea FARMEC către offshore-ul ALLPLINGTON.”

(2) Adrian Nastase, primul ministru al Romaniei in perioada 2000-2004,

prin OUG nr. 165/06.12.2001, guvernul condus de premierul ADRIAN NĂSTASE, sub semnătora acestuia, si domnului Cristian Diaconescu, a dispus scutirea retroactiva de la plata a taxelor vamale în valoare de 1.193.700 USD (a se vedea anexa 313), corespunzator utilajelor cu seria 1/22-22/22 livrate societăţii FARMEC SA de către ONUDI şi care au facut obiectul importului definitiv efectuat la data 10.06.1998, conform invoice/factura externa (a se vedea anexa 314), import pentru care se datorau taxe vamale în condiţiile legii în vigoare la momentul introducerii în ţară a utilajelor şi care a fost realizat pe baza unor documente comerciale falsificate, aşa cum s-a stabilit în cauza penală în care nu a putut fi atrasă răspunderea penală a persoanelor vinovate numai datorită împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de contrabandă, însă emiterea cu efect retroactiv a OUG nr. 165/2001 de către guvernul premierului ADRIAN NĂSTASE a avut drept consecinţă şi imposibilitatea atragerii răspunderii civile a persoanelor vinovate pentru prejudiciul produs bugetului de stat la momentul săvârşirii infracţiunii, respectiv în anul 1998.

(3) Ionut Misa, ministrul Finantelor Publice in perioada 2017-2018, in prezent presedinte ANAF, director general al Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili in 2014 – 2017 (DGAMC), a ignorat, în două rânduri, sa dea curs solicitarilor Tribunalului Specializat Cluj in dosarul civil 3414/1285/2011 de a efectua verificarile dispuse de instanță. Astfel, desi in perioada în care au fost emise solicitarile de catre tribunal, Farmec SA s-a aflat in inspectie fiscala, directorul general al DGAMC, domnul Ionut Misa, a tolerat neefectuarea verificarilor fiscale dispuse de instantă, nesocotind constatarile Curtii de Conturi cu privire la lipsa oricaror verificari la Farmec SA privind consumul alcoolului in fabricatie, a documentelor, declaratiilor si facturilor emise de Farmec pentru produse care contin alcool.

In cadrul unei audiente din anul 2014 a subsemnatului, domnul Ionut Misa, mi-a solicitat transmiterea pe mail a sesizarilor nesolutionate de catre DGAMC, pe care le-am inregistrat anterior cu viza la DGAMC. Am trimis pe mail sesizarile in data de 08.09.2014, ora 13.29, dar Ionut Misa nu a dispus efectuarea verificarilor nici dupa aceasta informare.

Directia de Integritate a ANAF mi-a comunicat prin adresa nr. 3770/11.10.2016 (a se vedea anexa 21) ca se confirma faptul ca DGAMC nu a efectuat verificari cu privire la sesizarile subsemnatului, perioada de timp in care domnul ministru Ionut Misa detinea calitatea de director general al DGAMC – directia competenta sa efectueze aceste verificari fiscale.

„….adresele/sesizarile formulate de dumneavoastra si inregistrate la DGAMC sub nr. 1149815/06.05.2014, nr. 116426727.06.2014, nr. 11774381/25.07.2014 si nr. 667551/29.07.2015 …aspectul sesizat de dumneavoastra s-a confirmat, coroborat si cu numarul mare de aspecte semnalate care necesita o perioada mai mare de timp pentru analiza si verificarea lor pertinenta, petitia mai sus mentionata a fost transformata in cadrul Directiei generale de integritate in actiune de control intern”

In cadrul DGAMC nu au fost efectuate verificari fiscale privind faptul ca functionarii de la Farmec nu prezinta Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale documentele prezentate la pct. 22 alin 34 din Normele Metodologice de Aplicare a Codului Fiscal cu ocazia cererilor de restituire a accizelor si nici verificari temeinice privind inregistrarile fictive mentionate in sesizarile catre DGAMC din 2014, 2015 si 14.09.2017 (a se vedea anexa 18).

Pasivitatea domnului ministru Ionut Misa poate sa fie determinata de faptul ca Ionut Misa a fost angajat in domeniul privat intr-o societate comerciala care era co-actionar la o ferma viticola la Murfatlar, care potrivit DNA, a pagubit bugetul public cu 600.000.000 lei. Grupul Murfatlar-Euroavipo a fost principalul furnizor de alcool nedenaturat la Farmec SA, peste 1.500.000 litri, in legatura cu care ANAF nu a efectuat verificari pana in prezent, ignorand documentele și probele din care rezulta faptul ca cantitatea de alcool mentionata mai sus nu a fost denaturata.

Presedintele ANAF, Ionut Misa, a tinut la mapa peste trei luni propunerea Directiei de Integritate a ANAF privind sesizarea Directiei Nationale Anticoruptie in cazul functionarilor ANAF care au efectuat controale la Farmec si au restituit accizele fara ca Farmec sa prezinte documentele prevazute in Lege in perioada 2007-2018 iar domnul Ionut Misa – presedinte ANAF a trimis inapoi raportul de ancheta interna fara nicio motivare dar cu recomandarea scrisa pe un bilet adeziv (post-it) “MASURI FARA DNA”. Citeste si despre Ionut Misa (cap. VI, pct 1).

7. DEPUTAŢI ŞI SENATORI

(1) Deputaţii Claudiu Iulian Manda – deputat PSD, seful Comisiei Parlamentare de supraveghere a activitatii SRI nu a raspuns ca urmare a petitiei subsemnatului din 30.10.2017, Marian Gheorghe Cusca, Attila Verestoy, Radu Babus, Ioan Cristian Chirtes, Doina Elena Federovici, Gabriel Horia Nasra, Cezar Florin Preda, Lucian Stanciu Viziteu, membri ai Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, au fost sesizati prin petitia din data de 30.10.2017 (a se vedea anexa 61), însă nu am fost solicitat pentru audieri sau pentru informatii suplimentare şi nu am primit vreun raspuns până în prezent.

Lipsa si refuzul exercitarii controlului parlamentar de catre Claudiu Manda nu poate fi disociata ca legaturi de CAUZALITATE cu:

frauda Farmec care beneficiaza de la ANAF de restituiri de accize fara ca Farmec sa prezinte documentele prevazute in Lege privind consumul efectiv al alcoolului in fabricatie, “afacere” in care sunt implicati ofiteri de informatii si politicieni;
cenzura activitatii deputatului PSD de catre anumiti ofiteri privind exercitarea controlului parlamentar in anumite cauze de fraudare a statului si a proprietatii private, poate decurge din relatia de notorietate dintre Claudiu Manda, Olguta Vasilescu fost primar al Craiovei, Gheorghe Bica fost sef la politia Craiova si indrumator al lui Fanel Trandafir zis Cimino la teza de doctorat, Nicoleta Miulescu, secretar general la primaria Craiova si nasa copiilor lui Cimino si Fanel Trandafir zis Cimino care beneficiaza annual de sume mari de bani rezultate din inchirierea unor baraci fara autorizatie de construire, o parte din ele fiind amplasate fara un drept legitim pe domeniul primariei si implicat in “afaceri” cu carduri, conform extras filmari video care sunt postate pe internet:

„Colegiul electronic din Craiova e foarte cunoscut, iar in timpul comunismului a pregatit foarte multi ingineri IT dintre care multi sunt someri azi. Craiova e INFAMA si pentru criminalitate. E poreclita ”Palermo a Romaniei”. Arestari peste arestari, executii la comanda intre interlorpi si bande de spargatori de carduri. Operatiunea aceasta e condusa pe fata de o mana de „nasi” interlopi care, efectiv, conduc orasul. Au format o alianta, cunoscuta ca „Fratia”. Cimino, Gigioc, Caiac, Mavrichie, Rosianul si Magaru. Toti au fost acuzati de trafic de arme, santaj, spalare de bani si alte fraude financiare”.

Desi documentul subsemnatului a invederat pe deplin Comisia de surpaveghere a activitatii SRI, nu numai despre inactiunea Serviciului Roman de Informatii dar au fost invederate indicii puternice privind controlul dirijat al institutiilor statului de ofiteri si politicieni privind fraudarea bugetului de stat si a proprietatii private, nu a existat o reactie din partea deputatului Claudiu Manda, presedintele Comisiei parlamentare, nu am fost audiat, nu au fost audiati ofiteri ai SRI, nu au fost dispuse masuri de remediere, nu a fost exercitat controlul parlamentar.

(2) Deputatii Iancu Caracota, Emilia Arcan, Costel Soptica, Catalin Fenechiu, Remus Gotiu, Virginel Iordache, Lucian Romascanu, Ioan Stan, Ioan Talpos, Adrian Tutuianu si

(3) Senatorii Ion Balan, Valentin Boboc, Lavinia Cosma, Dumitru Lovin, Costel Dunava, Adrian Prisnel, Istvan Antal, Octavian Goga, George Ionescu, Marius Margarit, Elvira Sarapatin, din cadrul Comisiilor pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii din Camera Deputatilor si Senatul Romaniei, desi au fost sesizati cu documentul din 17.10.2017 (a se vedea anexa 77), care contine informatii cu privire la institutiile care nu isi indeplinesc atributiile stabilite prin Lege, nu au avut nicio reactie si nu au indeplinit niciun demers legal, nu am fost contactat pentru a fi audiat sau pentru a furniza informatii suplimentare.

(4) Deputatul Georgian Pop, presedintele Comisiei permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, in timpul mandatului dintre 2013 – 2017, perioadă în care am sesizat comisia cu documentele inregistrate sub nr. 1277/02.04.2015 şi 3038/07.06.2016, mi-a comunicat un raspuns formal, la petitiile subsemnatului din data de 24.06.2014 si din data de 15.10.2014 catre Comisia permanenta de supraveghere a SRI nu au fost puse in discutia membrilor acestei comisii parlamentare pentru verificarea de catre deputati daca documentele care au fost comunicate au facut obiectul unor verificari de catre ofiteri ai Serviciului Roman de Informatii si, drept consecinta, dacă s-a realizat sesizarea de catre SRI a autoritatilor competente.

8. PERSOANE DIN CONDUCEREA CURŢII DE CONTURI

(1) Mihai Busuioc, presedintele Curtii de Conturi, nu a dispus masurile legale prevăzute in Regulamentul de functionare a Curtii de Conturi (art. 19 alin 1¹ si art. 21 alin (1) lit o)², art. 107₃ si art. 171⁴), si in art 291 cod proc. pen., potrivit sesizarii si cererii subsemnatului inregistrata cu nr. 120801 in data de 11.01.2018 (a se vedea anexa 16.1, anexa 16.2, anexa 16.3, anexa 16.4), care au fost solutionate la fel ca petitiile anterioare.

(2) Cosmin Nicula, vicepresedinteal Curtii de Conturi şi coordonator al Departamentului II, care efectueaza auditul Ministerului de Finante, ANAF, Justitie, etc nu a dispus masurile legale care se impuneau ca urmare a controlului Curtii și a constatarilor facute cu acel prilej.

Faptul ca Simona Nicula, sotia vicepresedintelui, aspiră sa fie trecuta de la biroul vamal Otopeni în postul de director adjunct la Directia de Integritate a ANAF, sugereaza că aceasta promovare ar putea fi rasplata unor ofiteri de informatii fata de imprejurarea ca, Curtea de Conturi nu a solutionat sesizarea subsemnatului din 11.01.2018 si nici petitiile anterioare și nu a solicitat fotocopii ale fiecarui dosar privind cererile Farmec SA de restituire accize si documentele aferente, privind consumul efectiv al alcoolului, procesele verbale de control fiscal si deciziile de restituire a accizelor, corespunzator perioadei 2007-2018.Toate aceste măsuri se impuneau avand in vedere constatarile Curtii de Conturi cu privire la perioada 2007-2011 si documentele pe care le-am comunicat Curtii de Conturi (a se vedea anexa 16.1, anexa 16.2, anexa 16.3, anexa 16.4), din continutul carora se poate observa ca Farmec SA beneficiaza de scutiri de la plata accizelor desi nu prezinta Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale, documentele privind consumul efectiv, prevazute la pct. 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

(3) Dan Firtescu, consilier de conturi, si Alexandru Costache, director al Departamentului II – Finante Publice, desi, in cadrul audientei din 01.11.2016 ora 11.00, mi-au promis instituirea masurilor de remediere si extindere a auditului Curtii de Conturi pentru perioada 2012-2018, precum si solicitarea de la Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale a fotocopiei fiecarui dosar de restituire a accizelor, in fapt conducerea Curtii de Conturi nu a solutionat sesizarea si petitia din 11.01.2018 (a se vedea anexa 16.1, anexa 16.2, anexa 16.3, anexa 16.4), nu au solicitat la Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale fotocopii ale fiecarui dosar privind cererile de restituire a accizelor si documentele aferente, privind consumul efectiv al alcoolului, procesele verbale de control fiscal si deciziile de restituire a accizelor, corespunzator perioadei 2007-2018 şi nici nu a dispus extinderea auditului pentru perioada 2012-2018 si nici sesizarea parchetului ca urmare a raportului de ancheta interna incheiat la 01.08.2018 de catre Directia de Integritate a ANAF.

(4) Alexandru Costache – Director departamentul II Curtea de Conturi, nu a dispus sesizarea parchetului, extinderea perioadei 2012-2018 privind practica Farmec sa nu prezinte documemtele prevazute in lege, privind consumul efectiv de alcool dar totusi sa beneficieze de la ANAF de decizii de restituire a accizelor, nu a solicitat probele de la ANAF si in temeiul art. 291 cod proc pen nu a sesizat Parchetul.

9. PERSOANE DIN OFICIUL PENTRU COMBATEREA SI PREVENIREA SPALARII BANILOR

(1) Daniel Marius Staicu, presedinte al Oficiului pentru Combaterea Spalarii Banilor, nu a comunicat Parchetului platile Farmec catre conturi offshore, ca urmare a sesizarii subsemnatului din data de 30.10.2017 (a se vedea anexa 65)

(2) Radu Constantin Catalin, membru reprezentat al MJ

(3) Marius Vorniceanu, membru reprezentat al Curtii de Conturi

(4) Nicolae Plaiasu – fost presedinte la Oficiul pentru Combaterea și Prevenirea Spalarii Banilor nu a comunicat Parchetului informatiile cerute in dosarul 3164/P/2012 desi politia a solicitat Oficiului pentru Combaterea si Prevenirea Spalarii Banilor informații complete cu privire la “… circuitul/traseul complet al sumelor de bani, transferuri din contul societatii ALLPINGTON INVESTMENT LIMITED pana la utilizatorul final cu precizarea persoanei fizice/societatii catre care au fost platite sume, valoarea si justificarea obiectului platii/explicatii”.

10. PERSOANE DIN AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE

Horia Georgescu, presedintele Agentiei Nationale de Integritatein perioada dintre 2012 – 2015, perioada de timp in care Agentia Nationala de Integritate din Romania fie nu a raspuns sesizarilor subsemnatului, fie a raspuns formal, neefectuand verificarile legale necesare pentru a stabili daca magistratii se afla in stare de incompatibilitate, avand in vedere ca declaratiile de avere si interese nu au fost completate in conformitate cu dispozitiile legale, cu scopul prezentarii de situatii de fapt ce nu corespund realitatii, pentru a ascunde fapte de coruptie.

In cadrul sesizarilor au fost semnalate incalcari ale legii in legatura cu domnii si doamnele magistrati: Georgiana Tudor (sentinta nr. 1591/04.07.2007 si sentinta nr. 201/03.03.2008), Iuliana Riciu, Adrian Bordea, Isabelle Tocan, Mihaela Saracut, Delia Marusciac, Francisca Vasile, Adriana Bajan, Claudia Jderu, Georgiana Pulbere, Dumitru Mirancea, Camelia Cengher, Nicolae Durbaca.

Persoanele mentionate in sesizari au fost supecte a fi incompatibile cu calitatea de magistrati. Desi aspectele sesizare nu au fost lamurite de Agentia Nationala de Integritate , domnii magistrati au continuat sa emita hotarari in calitate de magistrati.

Horia Georgescu a mentionat in cadrul emisiunii TV din data de 28.02.2018 pe postul de televiziune Antena 3 ca in perioada exercitarii mandatului de presedinte al Agentiei Nationale de Integritate a avut intalniri regulate cu directorul Serviciului Roman de Informatii, domnul George Maior, pe baza investigatiilor aflate in lucru la Agentia Nationala de Integritate.

In conformitate cu declaratia publica a domnului presedinte Horia Georgescu, la Agentia Nationala de Integritate discutiile cu domnul George Maior director SRI aveau in vedere modul de solutionare al unor sesizari aflate pe rolul Agentiei, iar nesolutionarea sau solutionarea formala fara verificari a incalcarii legii de catre persoanele mentionate in plangeri, acrediteaza premiza ca unii magistrate, inclusiv acele persoane mentionate in sesizarile catre ANI, au beneficiat de o protectie din partea reprezentantilor celor doua institutii care nu exclude intelegeri extrajudiciare care au stat la baza hotararilor pe care le-au pronuntat in cazul subsemnatului, hotarari judecatoresti pe care le-am evidentiat la capitolul 43 privind Agentia Nationala de Integritate.

11. PERSOANE DIN CONSILIUL CONCURENTEI

Bogdan Marius Chiritoiu – presedintele Consiliului Concurentei

1) Starea de incompatibilitate a lui Bogdan Marius Chiritoiu cu calitate de presedinte la Consiliului Concurentei, decurge din urmatoarele considerente:

Primul motiv de incompatibilitate decurge din neîndeplinirea dispoziţiei prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea 21/1996 valabila in perioada 2009 pana in 29.12.2015 si art. 15 alin 1 pct g) din Legea 21/1996 valabila din 29.12.2015 pana in prezent^[14], potrivit căreia preşedintele, membrii plenului Consiliului Concurentei trebuie să aibă o experienţă activă, economică şi/sau juridică de 10 (zece) ani, iar Bogdan Marius Chiriţoiu nu îndeplinea această condiţie, aşa cum rezultă din CV-ul şi declaraţia de avere a acestuia.

Al doilea motiv de incompatibilitate decurge din neconformarea cu dispoziţiile art. 17 alin (5) din legea concurentei valabila din anul 2009 pana la 29.12.2015, art.15 alin. (6) din legea concurentei valabil dupa 29.12.2015 pana in prezent^[15], potrivit cărora oricărui membru al plenului Consiliului Concurentei îi este interzis să deţină societăţi de consultanţă, direct sau prin persoane interpuse, ori să facă parte din alte Asociaţii care i-ar putea afecta Deciziile în calitatea de membru şi preşedinte al plenului, deoarece legiuitorul a stabilit ca membrii plenului Consiliului trebuie să fie INDEPENDENŢI.

Preşedintele în exerciţiu al Consiliului Concurenţei, Bogdan Marius Chiritoiu, a fost numit preşedinte al Consiliului Concurentei la data de 27 aprilie 2009, dată la care era asociat şi deţinea direct 33% în societatea Creator Consulting SRL şi respectiv cu 90% în societatea BMC Consultant SRL (administratorul acestei societăţii fiind chiar tatăl – Constantin Chiritoiu), ambele societăţi având ca obiect de activitate declarat,: “activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”.

La data de 20 mai 2009, dându-şi seama de evidenta stare de incompatibilitate cu funcţia în care a fost numit, Bogdan Marius Chiriţoiu convoacă adunarea generală a asociaţilor şi declară că renunţă la părţile sociale ce le deţinea în cele două societăţi, cesionandu-le tatălui, adică lui Chiritoiu Constantin, ceea ce reprezintă un artificiu juridic, deoarece Preşedintele Consiliului în exerciţiu nu a suspendat activitatea societăţii de consultanţă, ci a transferat-o unei persoane interpuse nelegal, în raport cu dispoziţia prevăzută la art. 17 alin. (5) enunţata mai sus

Al treilea motiv al incompatibilităţii îl reprezintă şi acela că Bogdan Marius Chiritoiu este membru al Institutului ASPEN România din acelaşi an 2009,dar şi membru al Comitetului Naţional pentru Dezvoltare, contrar dispoziţiilor art. 17 alin. (5) din Legea concurentei valabila pana la 29.12.2015 si art. 15 alin (6) din Legea concurentei valabila de la data de 29.12.2015 pana in prezent, care interzic apartenenţa la oricare structură economică a persoanei care ocupă funcţia de preşedinte şi membru al plenului Consiliului Concurenţei, tocmai pentru a proteja independenta membrilor Consiliului Concurenţei.

2) Bogdan Marius Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurenţei, prin ordinul nr. 7/2010 (a se vedea anexa 72), a dispus arhivarea şi ascunderea probelor care au fost obţinute în urma unei percheziţii informatice şi care evidenţiază înţelegeri şi excluderi de la raftul unor reţele de retail, precum şi refuzul de a negocia:

“până la data de 31.01.2010 documentele care alcătuiesc dosarul investigaţiei declanşată prin ordinul nr. 36/2007 indiferent de suportul pe care se găsesc, vor fi arhivate şi nu vor mai putea fi folosite în nici o altă procedura a Consiliului Concurenţei” (a se vedea anexa 72)

3) Bogdan Marius Chiritoiu, preşedintele Consiliului Concurentei a refuzat să soluţioneze plângerea Prestige şi Galic formulată în anul 2011 şi înregistrată sub nr. RG-17050 (a se vedea anexa 73), ca urmare a constatării unor înţelegeri între marii retaileri şi lideri de categorie de produs, în legătură cu practici de excludere de la raft a produselor anumitor concurenţi şi cu refuzul de a negocia cu anumiţi agenţi economici, existenta şi creşterea constantă valoric şi procentual a unor taxe de raft, clauze contractuale abuzive, nereciproce şi neegale faţă de taxele practicate de retaileri în ţările vest europene. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Marius Chiritoiu, prin scrisoarea nr. 16925 din 13.01.2012 (a se vedea anexa 69), mi-a comunicat refuzul declanşării investigaţiei legale, considerând sesizarea şi plângerea societăţilor noastre ca fiind o simplă „adresa” (a se vedea anexa 74).

4) Bogdan Marius Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei nu a indeplinit hotararile judecatoresti date prin sentinta 302/2005 a Curtii de Apel Bucuresti si Decizia Irevocabila nr. 37/2006 a ICCJ care au statuat ca: „Consiliul Concurentei in mod nejustificat nu au deschis investigatie…”, (a se vedea anexa 4 si 5).

5) Bogdan Marius Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei a informat eronat Comisia Europeana (a se vedea anexa 75.1, anexa 75.2 – scrisoarea Consiliului Concurentei catre Comisia Europeana).

6) Nathaniel Cornoiu Jitarasu – inspector de Concurenta in cadrul Consiliului Concurentei, s-a opus ca Bogdan Marius Chiritoiu sa inchida investigatia „BANCI” privind abuzul Bancilor in relatia cu consumatorii de credite si a intocmit o Nota, in calitate de membru al comisiei de „peer review”. Raportul intocmit de Nathaniel Cornoiu are cateva sute de pagini si estimeaza ca prejudicierea consumatorilor atinge valori de miliarde de euro ca urmare a unor clauze abuzive care nu exclud intelegeri. Probele existente in dosar la data intocmirii Raportului de catre Nathaniel Cornoiu impuneau sanctionarea bancilor si recomandarea unor masuri de remediere pentru viitor.

12. CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILI AUTORIZATI DIN ROMANIA

Robert Aurelian Sova, profesor si presedinte al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor autorizati din Romania, prescurtat CECCAR, nu a solutionat plangerea impotriva expertilor Bocian Livia, Pintea Mirela, Dumitrescu Mihaela, Vulpoi Marcel, care urmeaza un „MODEL” comun de efectuare a unei expertize in dosarele in care Farmec SA este parte.

Pentru a intelege încrengăturile de interese in care se regăsesc și presedintele CECCAR si Farmec SA, mentionez ca revista Curierul Fiscal reprezinta o afacere care serveste intereselor domnilor: Robert Sova – presedinte la CECCAR, Pantea Petru Iacob – fost administrator la Farmec SA, succedat de fiul acestuia, Lucian Pintea, Gabriel Biris, avocat al Farmec SA care a primit un onorariu de peste 700.000 lei, Constantin Tulai, Mihai Ristea – vicepresedinte CECCAR.

Constantin Tulai este ruda cu Oana Tulai, asociat si administrator la Ikorsoft SRL, cu sediul in incinta societatii Farmec SA, strada Henri Barbusse nr 16 din Cluj. Administratorii Farmec au transferat peste 4.000.000 lei catre SC Ikorsoft SRL, fără o contraprestațoie reală. Tot din colegiul Curierului Fiscal a facut parte si Ioan Turcu, fost judecator si avocat al Farmec SA si al inculpatilor Liviu Turdean si Pantea Petru Iacob in dosarul nr. 6110/2003, care a pronunțat Decizia Curții de Apel Cluj cu nr. 39/2004, mentionata mai sus. Printre sponsorii/colaboratorii acestei publicatii se numara si KPMG precum și societatilecivile de avocati Biris Goran si Dobrinescu Dobrev SCA, catre care Farmec a transferat sume importante de bani.

In contextul acestor legaturi, Corpul Expertilor Contabili, condus de actualul presedinte CECCAR, Robert Sova nu a solutionat plangerile formulate impotriva următorilor experti contabili:

1. Impotriva expertului Livia Bocian, in data de 02.11.2012 a fost formulata plangere (a se vedea anexa 279) care a fost respinsa de completul compus din Adrian Opris, Camelia Anton si Gheorghe Spiridon. Am formulat recurs in data de 08.05.2014. Recursul a fost pus pe rol de abia dupa 4 ani, in data de 15.12.2017. Desi recursul a fost admis prin hotararea nr. 7 din data de 28.02.2018 (a se vedea anexa 315) a fost trimis spre rejudecare cu rezultatul emitarii unei hotarari legale privind cauza ilicita (a se vedea anexa 283 – Note scrise 2018)

2. Impotriva expertilor Marcel Vulpoi si Gheorghe Mandru am formulat plangerea din 26.10.2016 (a se vedea anexa 316). Raportul de expertiza in dosarul 3164/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti a fost intocmit de catre autor Anca Budeanu, salariat in cadrul cabinetului Vulpoi&Toader Management, din care face parte Vulpoi Marcel, expertul consilier al învinuiţilor (conform extras radacina electronica – anexa 119), iar expertul desemnat Mandru Gheorghe a semnat un raport de expertiză pe care nu l-a întocmit personal.

3. Impotriva expertilor Marcel Vulpoi si Mirela Pintea am formulat plangerea din 26.10.2016 (a se vedea anexa 316). Tribunalul Comercial Cluj a desemnat-o expert pe doamna Pintea Mirela Oana in dosarul nr. 3414/1285/2011 și a încuviințat participarea la efectuarea expertizei a doi experți asistenți/consilieri din partea subsemnatului, respectiv Văduva Elena și Radu Violeta, si doi experti asistenti/consilieri din partea Farmec SA, respectiv Vulpoi Marcel si Culda Ioan. Expertiza depusa la instanta contine doar opinia expertilor Pintea M. si Vulpoi M., fara opinia expertilor parte Radu V. si Vaduva E. Opinia Radu V. si Vaduva E. nu a putut fi formulata datorita lipsei documentelor pe care instanta le-a pus in vedere societatii Farmec SA sa le prezinte. Tribunalul a constatat aceste nereguli si pe cale de consecinta a dat dispozitii si sanctiuni societatii si expertului Pintea, iar acestia nu s-au conformat, documente pe care expertul numit sustine ca le-a verificat.

Fata de imprejurarea ca Pintea Mirela a solicitat un onorariu excesiv de 75.680 lei, valoare de 25 de ori mai mare fata de valoare de 3.000 lei avans fixata de catre Tribunal MA PREJUDICIAZA de doua ori, pe de o parte pentru ca expertiza Pintea/Vulpoi/Culda nu a raspuns la obiectivele fixate de instanta mentionate mai jos in sensul ca nu evidentiaza documentele de plata, ordine de plata, chitante ale actionarilor in contul actiunilor, nu a respectat hotatari judecatoresti date in dosarul pendinte sau in alte dosare iar pe de alta parte imi solicita o valoare excesiva care nu reflecta realitatea.

Magistratul a desemnat “aleatoriu” expert judiciar in dosar pe Mirela Pintea care este fiica lui Dan Pintea – vicepresedinte al Federatiei Mecanicilor de Locomotiva din Romania, afiliata la Cartelul Alfa al carei presedinte este Bogdan Hossu. Bogdan Hossu a solicitat prin cerere la ANAF sa mi se faca controale la firmele in care am interes si sa-mi indisponibilizeze actiunile detinute la Farmec SA, conform extras:

“..consideram ca in cazul in care au fost constatate eventuale acte de evaziune fiscala din partea actionarului minoritar pentru ca statul sa fie prejudiciat s-ar impune initierea unei proceduri de indisponibilizare a actiunilor derinute de acest actionar la SC Farmec SA si instituirea posibilitatii cumpararii acestora de catre actionarii SC Farmec SA de la stat”.

Mirela Pintea a semnat o expertiza alaturi de Marcel Vulpoi care nu reflecta operatiunile reale privind subscrierea actiunilor de catre actionarii care au achitat actiunile si varsamintele actionarilor in contul actiunilor si mi-a solicitat suma de 75.000 lei drept onorariu. Fata de expertiza, parchetul Pitesti a dispus inceperea urmaririi penale pentru fapta de marturie mincinoasa.

Nu se poate disocia imprejurarea ca domnul expert Marcel Vulpoi care detine o functie de conducere in Corpul Expertilor sectia Ilfov – prieten cu domnul Robert Sova – presedinte al Corpului Expertilor Contabili din Romania

– intocmeste expertiza prin autor Anca Budeanu, salariatul acestuia (a se vedea anexa 119 – extras radacina electronica in dosarul penal 3164/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti) si apoi expertii numiti si expertul parte Ioan Culda le semneaza, fara ca expertiza sa prezinte operatiunile economice reale si fara ca expertiza sa fie dovedita cu documentele contabile, procurorii si judecatorii au consemn sa accepte ca probe aceste pseudo expertize;

– beneficiaza de un statut “mai presus de lege” in contextul considerentelor de mai sus ca serveste interesul unor persoane din grupuri de interese privind neevidentierea in expertiza sau evidentierea cu “grija”a unor operatiuni economice ilicite in contextul in care in dosarele urmatoare a fost inceputa urmarirea penala dar cercetarile nu au fost finalizate.

Astfel,

in dosarul Ioan Niculae, publicatia Sursa Zilei evidentiaza (a se vedea anexa 317 extras ziar) ca “Marcel Vulpoi, profesor de contabilitate la ASE, expert CECCAR si patronul celei mai mari firme de consultant financiar-contabil din Ilfov, a fost pus sub acuzare de DIICOT pentru favorizarea unui grup de evazionisti care alimentau cu facturi false sute de alte firme”.
“Procurorii sustin ca Marcel Vulpoi stia despre “natura ilegala a activitatilor desfasurate de acestea”, puternica sa firma de consultant oferind servicii celor 42 de firme implicate, inclusiv in obtinerea de credite cu acte false si in accesarea de fonduri europene. DIICOT a confirmat pentru Sursa Zilei ca si un alt sef de echipa de la Vulpoi&Toader Management, Lucian Vutescu, a fost si el pus sub acuzare pentru aceleasi infractiuni ca si seful sau.
In dosarul Romgaz privind pe Varujan Vosganian si Ioan Niculae au fost desemnati trei experti contabili printre care si Marcel Vulpoi : “ cu Marcel Vulpoi pus sub acuzare pentru acuzatii grave, procurorii care instrumenteaza dosarul Romgaz ar trebui sa clarifice si in ce masura expertiza solicitata de ei a fost compromisa” (a se vedea anexa 317 extras din publicatia sursazilei.ro – “Expertiza in cazul Ioan Niculae…”

4. Impotriva expertului Marilena Ghita am formulat plangerea din 26.10.2016 (a se vedea anexa 163) din care rezulta ca expertul se substituie instantei de judecata, Tribunalul Constanta in dosarul 1514/1285/2012 si intervine pentru partea adversa in vederea modificarii obiectivului 1, nu invedereaza instantei ca motivul nepredarii raportului decurge din imprejurarea ca societatea parata nu prezinta inscrisurile necesare efectuarii expertizei si nu prezinta instantei ca o constatatare obiectiva facuta de sine cu privire la solicitarile de documente ale expertului parte necesare efectuarii expertizei.

Ministrul Justitiei a declinat plangerile petentului catre Corpul Expertilor Contabili (a se vedea anexa 148 – adresa Ministerului Justitiei catre subsemnatul).

In data de 28.02.2018 am sesizat Ministerul Justitiei si Corpul Expertilor Contabili (a se vedea anexa 163) cu privire la nerespectarea de catre expertul Marilena Ghita a obiectivelor expertizei si dispozitiei instantei care a fost data la data de 26.01.2018

Toate aceste plangeri ale subsemnatului si ale Ministerului Justitiei nu au fost solutionate de catre Corpul Expertilor Contabili timp de ani de zile, dar aceeași institutie, condusa de Robert Sova a comunicat, în doar trei zile, un răspuns Curtii de Apel Bucuresti in dosar 2485/300/2011 ca urmare a solicitarii expertului Marcel Vulpoi (a se vedea anexa 278 – adresa Marcel Vulpoi).

13. FUNCTIONARI FARMEC si PERSOANE „COLABORATOARE” ACESTORA

(1) Mihaela Turdean si Mircea Stanceanu,

functionari ai societatii Farmec, in perioada dintre 2007-2018 cu ocazia cererilor de restituire a accizelor pentru achiziţiile de alcool în regim de scutire de accize, nu au prezentat documentele prevazute la pct 22 alin. 34 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal, iar functionarii vamali au acceptat condiţiile impuse de functionarii de la Farmec, ceea ce justifică suspiciunea rezonabilă privind existenţa unor GRUPURI DE INTERESE (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 – cereri de restituire accize).

(2) Mirel Borodi

Acesta îşi are originea în Bistriţa, de unde provine şi generalul Virgil Ardelean, zis „Vulpea”, fost director al Serviciului de Informatii al Ministerului de Interne, şi este patronul Registrului Miorița SA, căruia administratorii Farmec SA i-au incredintat tinerea registrului actionarilor, și care, încălcând legea, asigură „secretizarea” varsamintelor actionarilor in contul actiunilor, în condiţiile în care Farmec SA a plătit peste 4.500.000 lei către Net Brinel, firma lui Marcel Borodi, rudă cu patronul de la Registrul Mioriţa SA, care a prezentat registrul actionarilor in dosar 1021/1285/2016 ca urmare a adresei Tribunalului fara informatiile prevazute in lege si care au fost cerute de judecator (a se vedea anexa 344 – adresa Tribunalului catre Registrul Miorita si raspunsul acestuia catre Tribunal) .

Firma Net Brinel a beneficiat de contract încheiate cu municipiul și județul Cluj-Napoca și alte autorități publice, semnificative fiind:

contractul privind EXTINDEREA SI MENTENANTA SISTEMULUI INFORMATIC AL REGISTRULUI ELECTORAL, în valoare de 6.461.210 euro, încheiat în urma unei licitaţii la care firma NET BRINEL a fost singurul ofertant;
contractul pentru dotarea instantelor cu aparate IT si contractul in valoare de 305.000 euro, cu TRANSGAZ, controlate de catre Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca;
contractele cu Consiliul Judetean Bistrita (peste 4.000.000 lei cu TVA ) și cu Consiliul Judetean Cluj (peste 400.000 lei cu TVA),
contractul cu Transgaz SA Medias, in valoare de peste 300.000 euro. Firma domnului Borodi, a fost singurul ofertant pentru acest contract pentru licente Microsoft, în cadrul unei licitatii deschise, fara a fi sustinuta si o licitatie electronica. La aceasta societate națională lucreaza Sergiu Lascu, fratele procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi

(3) Felix Tataru,

care a manageriat campania electorala a presedinteluiRomaniei, Traian Basescu in conditiile in care Farmec a transferat peste 600.000 lei catre firmele Chapter Four Communications si Chapter 4 Communications, firme care au legatura cu domnul Felix Tataru.

14. OFITERI DE INFORMATII

(1) Virgil Ardelean – general, a detinut timp de aproximativ 15 ani calitatea de ministru secretar de stat, director la unitatea militara de informatii a Ministerului de Interne. Farmec SA a transferat peste 800.000 lei catre SC Ten Transilvania Energy SRL, firma care a avut legatura cu fiul fostului director de la unitatea militara de informatii a Ministerului de Interne, domnul Virgil Ardelean (a se vedea anexa 318 – articol presa „Puii Vulpii” in care se mentioneaza ca domnul avocat Virgil Ardelean zis Vulpea protejeaza „oameni de afaceri, procurori sau ofiteri transilvaneni”. Deși nu mai deține o calitate oficială, domnul Virgil Ardelean l-a intampinat pe presedintele Klaus Johannis in cadrul deplasarii acestuia la Cluj.

(2) Dumbrava Dumitru, general de brigada este directorul directiei juridice din cadrul Serviciului Roman de Informatii, poarta acelasi nume cu domnul profesor Dumbrava Partenie, expert parte, colaborator al functionarilor de la Farmec SA si cu domnul Dumbrava Horatiu, membru in plenul Consiliului Superior al Magistraturii in perioada 2014 – 2017.

Extras din articolul HotNews:

„Generalul SRI Dumitru Dumbrava a confirmat, in Comisia SRI, ca o cunoaste si a colaborat cu procurorul Lancranjan, dar neaga ca ar fi ajutat-o in cariera. Generalul SRI Dumitru Dumbrava a spus, miercuri, la audierile din Comisia parlamentara de control al SRI ca o cunoaste pe procurorul DNA Alexandra Lancranjan si ca a colaborat cu ea”

Generalul Dumitru Dumbrava a incheiat un proces verbal la 26.02.2015 (a se vedea anexa 354 – mai multe adrese ale SRI), in numele Serviciului Roman de Informatii si al sigurantei nationale, prin care generalul a manifestat suspiciuni rezonabile, ca un executor din Oradea a indeplinit un act (aflat in legatura cu atributiile de serviciu) prin care a adjudecat un imobil din zona valorica 1 (central) din Oradea in favoarea unui afin de gradul II.

Nu cunosc cine are dreptate in acest caz dar intelegand ca este un caz de siguranta nationala, Serviciul Roman de Informatii a intervenit prin acest document catre institutia competenta.

In mod legitim ma intreb daca Serviciul Roman de Informatii si domnul general Mitica Dumbrava au intervenit la fel, cu aceesi masura, in cazul sesizarilor subsemnatului din anul 2014, 26.05.2015, 2016 si 17.10.2017 catre Serviciul Roman de informatii, privind:

– procurorul A.C. Lancranjan care a cunoscut ca de la dosarul 3164 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti au disparut mii de probe din dosar si totusi a dispus solutia de clasare pentru fapta de evaziune

– chiar Nota de redare in dosarul penal 92/P/2012 care evidentiaza influentarea judecatorilor la Tribunalul Satu Mare in dosar 7386/1285/2010 si plata unor „stimulente” de cointeresare pentru ca functionarii publici sa faca totul in favoarea persoanelor Turdean si Pantea.

(3) Simion CECCAN, colonel al Serviciului Roman de Informatii care in anul 2013 a fost transferat de la sectia SRI din Targu Mures la cea din Cluj, unde se afla sediul social al SC Farmec SA, companie care a beneficiat din partea Directiei de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale Cluj de restituirea de accize cu o valoare semnificativa pentru Bugetul de stat in perioada 2007-2018 fara sa prezinte documentele obligatorii prevazute la pct 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal. In anul 2013 i-am trimis acestuia prin posta, o cutie cu documente privind fraudarea statului si a societatii Farmec. Documentele nu au fost ridicate de la posta (a se vedea anexa 319 – documentul postal).

(4) Razvan Dociu – locotenent colonel (r) in Serviciul Roman de Informatii

in perioada in care a activat ca ofiter cu gradul militar de locotenent colonel in cadrul Serviciului Roman de Informatii si a fost detasat de la Structura Centrala la Sectia Prahova, a Serviciului Roman de Informatii, a desfasurat activitati care au inclus si “supravegherea” privatizarii societatilor de stat DERO SA, ROVIT SA, GFR, Vinalcool Valea Calugareasca SA.

Ulterior privatizării, toate societatile mentionate mai sus, cu sediul in judetul Prahova, au intrat in in patrimoniul unor persoane juridice si fizice, respectiv fabrica DERO SA a devenit proprietatea

Companiei Unilever Limited Europa, Vinalcol Valea Calugareasca a fost preluata de investitori britanici, noua denumire fiind Cramele Halewood, Grupul Feroviar Roman (GFR) cea mai valoara companie din grupul de firme GRAMPET SA este detinut de Gruia Stoica, fostul I.A.S. Valea Calugareasca a devenit SC ROVIT SA.

Concomitent cu intrarea companiei Dero SA in patrimoniul Unilever Group a fost adusi la “pachet” (a) societatea Aquila Part Prod Com, pentru distributia produselor nealimentare si alimentare Knorr, Rama, etc ale companiei Unilever si (b) Alexandru Suciu director coordonator comercial privind vanzarea produselor Unilever. Ulterior, Alexandru Suciu, a fost ajutat sa ocupe postul de director comercial in organigrama Unilever Group, ocazie cu care sa vegheze si la afacerea dintre companiile Aquila Part Prod Com si Unilever Group.

Actionarii companiei Aquila Part Prod Com sunt Catalin Vasile si Alin Dociu al carui tata este Razvan Dociu, locotenent colonel la Serviciul Roman de Informatii, care a fost imputernicit si delegat de catre Serviciul Roman de Informatii, cu supravegherea privatizarii companiei DERO SA si transferul proprietatii acesteia catre compania Unilever Group in Romania si in regiune.

La data preluarii SA din judetul Prahova in patrimoniul Unilever, societatea petenta Galic Prod se afla deja de cativa ani in contract cu Dero SA si vindea detergent in cantitate de cca 10.000 tone pe an.

Compania Aquila Part Prod Com a primit in “dar” de la Unilever exclusivitate pentru transportul logistic in Romania si spre tarile din regiune si distributia produselor Unilever cateva procente in plus fata de societatea Galic care a defasurat aceleasi servicii, iar concomitent/simultan excluderea din contractul cu Unilever a petentei Galic Prod si a altor societati, cu nerespectarea de catre Unilever a Legii Concurentei si a contractului care a fost incheiat intre Unilever, Galic Prod si ceilalti distribuitori.

Plangerea petentei Galic Prod SRL catre Consiliul Concurentei (a se vedea anexa 3) nu a fost cercetata de catre Consiliul Concurentei, acesta refuzand sa conexeze plangerea petentei la investigatia cu acelasi obiect care a fost deschisa in cazul Unilever iar ulterior presedintele Bogdan Marius Chiritoiu l-a inlocuit pe raportorul Dragos Popescu, ignorand continutul Notei care a fost intocmita de catre raportor privind indiciile cu privire la eventuala incalcare a art. 5 din lege de catre SC UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE SRL si de catre clientii si concurentii acestei societati, dupa care a inchis investigatia in cazul Unilever, fara acordul plenului Consiliului Concurentei.

Cu toate acestea, ca urmare a unor practici și înțelegeri anticoncurenţiale ale Colgate Palmolive România, Kraft Foods și Unilever South Central Europe, practici interzise de Legea Concurenţei nr. 21/1996, contractele menţionate mai sus au încetat, cu consecința că societățile Prestige şi Galic au înregistrat pierderi financiare imense, în conditiile în care excluderea lor din contractele respective a fost rezultatul unor intelegeri anticoncurentiale, cu rezultatul favorizarii unor agenti economici si a deprecierii concurentei. Urmând un „model” asemănător s-au desfăşurat şi contractele dintre Prestige şi companiile Orkla Foods şi GlaxoSmithKline, Carrefour Romania, Billa Romania, Kaufland Romania si contractele dintre Unilver South Central Europe, Galic si partenerii sai (…).

(5) Marian Stefanescu – ofiter al Serviciului Roman de Informatii, UM 0472, in calitate de director general al Directiei de Integritate din ANAF, a incalcat dispozitiile legii prevazute la art. 45 alin 2 din legea 188/1999, deoarece nu a indeplinit dispozitiile presedintelui ANAF care au fost data cu ocazia petitiei subsemnatului din 14.02.2018 (a se vedea anexa 27), precum si prevederile art 291 alin 1.C.p.p., deoarece nu a solicitat toate probele de la Directia Generala a Vamilor referitoare la cereriile Farmec de restituire a accizelor, procesele verbale de control fiscal si deciziile de restituire din perioada 2007-2018, nu a solicitat cuantificarea valorii prejudiciului in cadrul Directiei de control fiscal DGAMC si nu a sesizat DNA cu toate probele.

Marian Stefanescu, in calitate de coordonator a DGI, a respins si cererea subsemnatului din 12.12.2017 prin care am solicitat inlocuirea inspectorului Georgeta Craciun, deoarece tergiverseaza finalizarea anchetei interne, nu a urmarit ca persoanele din cadrul directiilor sa furnizeze inscrisurile care au fost solicitate initial, prin adrese, si sa fie chemate la audiere persoanele care au fost citate si au refuzat sa se prezinte, imprejurari care au favorizat continuarea fraudelor si interventia prescriptiei privind recuperarea unor prejudicii.

(6) Daniel Diaconescu – ofiter al Serviciului Roman de Informatii, a fost numit cu delegatie in functia de director adjunct la Directia de Integritate ANAF desi are calitatea procesuala de suspect in dosarul penal privind afacerea Euroavipo/Murfatlar, instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie, iar Euroavipo a fost principalul furnizor de alcool rafinat al societatii Farmec, careia i-a livrat o cantitate de 1.500.000 litri de alcool rafinat cu concentratie 96,5%, care nu a fost denaturat. Citeste si despre ANAF referitor nota explicativa si documentele contabile, facturi, dai-uri, care dovedesc ca alcoolul nu a fost denaturat si totusi ANAF a dat decizii de restituire a accizelor cu nerespectarea art. 200 si 206 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

(7) Adrian Dinu – ofiter in cadrul Serviciul Roman de Informatii cu delegatie la Directia de Integritate din cadrul ANAF, a avut calitatea de consilier al inspectorului de integritate, raportul de ancheta interna nu contine probele de la DGV, nu contine informatii precise, nu contine valoarea prejudiciului ANAF, nu a solicitat efectuarea unui control fiscal. Citeste si despre Directia de Integritate ANAF (cap. V, pct. 2.6.).

(8) Dan Valentin Capsuna – general in cadrul Serviciului Roman de Informatii, trecut de curand in rezerva, cunoaste organigrama functionarilor publici din institutiile din Romania (parchete, instante de judecata, s.a.m.d., care au rolul de „acoperiti” si raspund acelor persoane care stiu si pot sa acceseze serviciile lor.

Constantin Udrea, judecator militar cu grad de magistrat colonel la Curtea de Apel Militara Bucuresti, in data de 27.09.2018 a mentionat despre santajarea organelor judiciare intr-un interviu scris de George Tarata:

“In ce priveste protocoalele secrete incheiate cu organele judiciare, ele constituie o mare drama a poporului roman. N-as fi crezut vreodata ca voi trai momentul in care un serviciu de informatii sa gireze si sa coordoneze activitatea, in mod obscur evident, adica secret, activitatea organelor judiciare. N-am crezut ca voi trai aceste vremuri, si sper ca tinerii sa inteleaga ce pericole paste tara si statul de drept daca un serviciu de informatii conduce activitatea judiciara. E un semnal de alarma pe care vreau sa il tragem impreuna. E dramatic ce se intampla.

Dincolo de faptul ca ele (n.r. – protocoalele) contin dispozitii contra legii, adauga la lege, sunt date in baza unor hotarari ale CSAT semnate si de persoane care nu fac parte din CSAT. Cu alte cuvinte, care nu au vazut acele hotarari ale CSAT. Din moment ce presedintele Inaltei Curti sau presedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu au vazut care este hotararea CSAT cu doua zeroruri, adica strict secreta, dar in temeiul ei semnezi acel protocol, din moment ce nu stii ce contine acea hotarare, de ce ai semnat protocolul? Asta inseamna ca ti-a fost strecurat si l-ai semnat fortat, sau ai fost pus in situatia de a-l semna, sau ai aderat la el fara sa vrei sa stii ce e acolo. Sunt chestiuni asupra carora sper ca societatea civila va urmari si va deslusi ce este in spate.

Stiti cum au actionat? Au actionat sistematic, au mers nu numai prin protocoale, au modificat legislatia, organelor serviciilor de informatii le-au dat atributii judiciare, le-au dat competenta cea mai importanta intr-un proces penal, si anume aceea de a furniza o proba. Proba cea mai importanta este interceptarea, localizarea prin mijloace GPS. Aceste chestiuni, atata vreme cat sunt furnizate de un serviciu secret, fara sa-si asume raspunderea, fara a furniza suportul original de supraveghere pentru a fi verificat tehnic, asta inseamna ca el (n.r. – serviciul secret) conduce procesul penal, el stie la ce solutie se va ajunge, el poate santaja organul judiciar, fie ca e vorba de judecator sau de procuror dupa cum il are la mana cu niste chestiuni. Incet, incet au cotropit Justitia, indeosebi cea penala. Asta este drama acestei tari. Veti gasi in Codul de procedura penala fraze luate din manualul de culegeri de informatii”.

Capitolul V Capitolul VII

art. 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal: (34) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială, cererea de scutire de accize, însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente ↑
Legea 188/199 – Art. 45 (2) Funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici. ↑
Legea 188/199 – Art. 45 (2) Funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici. ↑
Art. 76 din Legea 303/2004: În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern. ↑
Art. 303 alin 1 C.pr.pen: Dispoziţiile date de procuror (1) Procurorul poate să dispună cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare sau de organele de cercetare penală speciale, după caz.” ↑
Art. 5 – Aflarea adevărului (1) Organele judiciare au obligaţia de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. (2) Organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credinţă a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancţionează conform dispoziţiilor prezentului cod. ↑
Art. 326 cod penal – Falsul în declaraţii Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. ↑
Art. 216 – (1) Acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, în primul rând acţionarilor existenţi, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedăArt. 217 – (1) Dreptul de preferinţă al acţionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor. ↑
Directiva a doua a CE: Dreptul de preempțiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv. Cu toate acestea, adunarea generală poate decide cu privire la aceasta. Organul de administrare sau conducere trebuie să prezinte acestei adunări un raport scris motivând limitarea sau retragerea dreptului de preempțiune și justificând prețul de emisiune propus. Adunarea generală hotărăște în conformitate cu normele privind cvorumul și majoritatea prevăzute la articolul 44. Hotărârea adunării se publică sub forma prevăzută de legislația fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE. ↑
Art 57 alin 6 din Legea 303/2004: “delegarea judecatorilor se poate face pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita cu acordul scris al acestora cel mult inca 6 luni” ↑
Directiva a doua a Consiliului Europei interzice la art. 33 alin. 4. limitarea conform extras: „Dreptul de preempţiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv.…..” ↑
Art. 177 din legea 31/1990:(1) În afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină:a) un registru al acţionarilor, care să arate, după caz, numele şi prenumele,codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor..” ↑
Art. 187^{*)cod proc civ} – Încălcarea obligaţiilor privind desfăşurarea procesului. Sancţiuni (1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel: 1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei: e) contestarea, cu rea-credinţă, de către autorul ei a scrierii sau semnăturii unui înscris ori a autenticităţii unei înregistrări audio sau video; ↑
Art. 17 alin. (3) din Legea 21/1996 valabila in perioada 2009 pana in 29.12.2015 “Preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de concurenţă trebuie să aibă o independenţă reală şi să se bucure de o înaltă reputaţie profesională şi probitate civică. Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei se cer studii superioare, înaltă competenţă profesională, o bună reputaţie şi vechime de minimum 10 ani în activităţi din domeniile: economic, comercial, al preţurilor şi concurenţei sau juridic”.Art. 15 alin 1 pct g) din Legea 21/1996 valabila din 29.12.2015 pana in prezent: „(4) Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: g) are o vechime de minimum 10 ani în activităţi din domeniul economic sau juridic;” ↑
Potrivit art.15 alin. (6) din legea concurentei valabil dupa 29.12.2015 pana in prezent:“Calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi profesionale sau de consultanţă, cu participarea, directă ori prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea de funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia funcţiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie”.Potrivit art. 17 alin (5) din legea concurentei valabila din anul 2009 pana la 29.12.2015:“Calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi profesionale sau de consultanţă, cu participarea, directă ori prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea de funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia funcţiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie” ↑