1. Petitia din 01.XII.2020 catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie evidentiaza implicarea unor magistrati din structurile de justitie din Romania, precum si controlul si influentarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitiei si a Inspectiei Judiciare sa nu efectueze urmarirea penala, respectiv sa nu fie efectuate verificari legale, care sa contribuie la inlaturarea derapajelor organizate si coordonate al Justitiei
Functionari in societati comerciale au fost incurajati si protejati in fata justitiei si la institutiile publice, uzand de procedeele sistemice mentionate in PLANGERE, de grupuri de interese alcatuite din politicieni deputati si senatori, ofiteri fosti si actuali din conducerea Serviciului Roman de Informatii si alte servicii, avocati, judecatori, informaticieni, grefieri, procurori, experti, politisti si functionari publici.
Simularea organizată a procesului echitabil se face prin înlăturarea organizată a garanţiilor procesului echitabil, continuitatea, repartizarea aleatorie reală şi imparţialitatea, care determină incompatibilitatea dovedită a judecătorilor aleşi, acţiuni organizate în cauze de interes, care urmaresc să fie menţinute fraudele prin procese cu hotarari dirijate, care să nu fie judecate în numele legii, conform art. 2 si 10 din legea 304/2004, ci în baza unor raţiuni şi interese extrajudiciare.
Astfel, proprietatea publică şi privată este fraudată voit, pentru că există garanţia protecţiei coordonata la Parchete, la instanţe de judecată, la Inspectia Judiciara, la Consiliul Superior al Magistraturii şi la instituţii publice.
Promovarea unor români la structuri ale Comisiei Europene în funcţii publice europene de prim rang după ce, prin activitatea lor, au contribuit ca instituţiile coordonate de aceştia să favorizeze persoane sau companii clientelare şi lipsa interesului politicienilor de a determina instituţiile publice naţionale să îşi îndeplinească atribuţiile faţă de toţi cetăţenii având în vedere principiul egalitatii de sanse si egalitatii de tratament juridic, in fata legii.
Inacţiunea şi acţiunea dirijată a Serviciului Român de Informaţii şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în funcţie de interesul urmărit au determinat ca:
- Serviciul Român de Informaţii, în conformitate cu prevederile legii, să culeagă informaţii în legătură cu fapte, procedee şi practici infracţionale şi contrar legii, să nu sesizeze organele penale in conformitate cu art. 61 C.p.p. şi să intervină în activitatea organelor judiciare, instanțe de judecată şi parchete, precum şi a instituţiilor publice, să ceară, sa impună şi să obţină rezultatul dorit.
- Direcţia Naţională Anticorupţie să ţină în nelucrare cauze de interes pentru politicieni şi ofiţeri de informaţii ori să efectueze anchete penale cu nerespectarea principiului legalităţii.
Ecoul practicilor consacrate de încălcare a legii, utilizate de către Serviciul Român de Informaţii pentru simularea procesului echitabil la parchetele şi instanţele din ţară, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a constat intr-un val masiv de nemulţumiri, care a fost perceput şi confirmat la nivelul întregii ţări şi a culminat cu renunţarea la funcţie a directorului Coldea Florian şi revocarea acestuia de către preşedintele României, din funcţia publică din fruntea Serviciului Român de Informaţii. Ulterior, au fost destituiți și Dumbravă Dumitru, director la Direcţia juridică şi alți ofiţeri ai Serviciului Roman de Informatii. În acelaşi registru, se înscrie şi revocarea doamnei Kovesi Codruța, procurorul şef la Direcţia Naţională Anticorupţie, prin decretul nr. 578 din 09.07.2018 al preşedintelui României.
Inacţiunea Serviciului Român de Informaţii sau acţiunea dirijată în anumite cauze civile sau penale, a contribuit la un nivel ridicat al CORUPŢIEI, pentru a determina anumite măsuri şi hotărâri la Direcţia Naţională Anticorupţie, la Parchete, la instanţe, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la instituţii publice, folosind procedeele sistemice menţionate în PLÂNGERE.
O analiză sumară a considerentelor evocate, pune în lumină evoluţia şi ascensiunea profesională a înalţilor funcţionari Kovesi şi Coldea în structuri naţionale şi ulterior la şefia Parchetului European, respectiv a Serviciului de Informaţii European. Aceste numiri în structura europeană sunt acte subsecvente ale îndeplinirii preferenţiale a activităţii, de către Direcţia Naţională Anticorupţie şi Serviciul Român de Informaţii.
Corupţia afectează siguranţa naţională, vulnerabilizează puterea financiară a statului şi eficiența instituţiilor, permiţând prezența în funcţii publice a unor persoane dispuse să urmărească interese şi câştiguri personale sau ale unor grupuri din România sau din afara României.
2. Petitia din 02.XII.2020 catre doamna Ursula Von der Leyen, presedinte al Comisiei Europene de la Bruxelles, atasate in limba romana si engleza, care evidentiaza imprejurarea ca, Comisia Europeana cunoaste procedeele sistemice de control a Justitiei si nu a dispus masurile legale de inlaturare, prin intermediul carora Justitia este controlata, respectiv instante de judecata si parchete.
COMISIA EUROPEANĂ, deşi este informată, acceptă şi tolerează că după data aderării la Uniunea Europeană, funcţionari de stat ai României au creat voluntar procedee care au devenit practici de fraudare a proprietăţii şi a justiţiei în cauzele de interes. Cauzele „sensibile” vizează realizarea de profituri mari rezultate ca urmare a fraudării proprietății publice şi private, nerespectând voit legea, încălcând drepturi fundamentale recunoscute prin Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi Carta drepturilor fundamentale, de către instituţiile Uniunii Europene şi Statul Român prin autorităţile sale publice şi judiciare, inclusiv ale subsemnaţilor şi subscriselor.