20.08.2024

Stimată Doamnă,
Stimate Domn,

1. Prezentul Memoriu constituie o sinteză privind modul de dominare a instituţiilor publice de către interlopi, companii guvernate corporativ şi persoane clientelare Serviciului român de informaţii, cu individualizarea și prezentarea mecanismelor infracționale pentru fraudarea organizată a bugetului de stat, a Domeniului public şi a proprietăţii private, având siguranţa coordonării protecţiei la Justiţie, parchete, poliţie, instanţe, Înalta curte de casaţie şi justiţie, cât şi la instituţiile de verificare şi control fiscal, financiar şi parlamentar, întrebuinţând

• procedee sistemice de fraudare a Justiţiei prin reţea de ofiţeri cu grade militare şi reţea de colaboratori judecători, procurori, poliţişti, grefieri şi funcţionari publici, primari PSD-PNL, senatori şi deputaţi, rezultate faţă de care,

2. Comisia Europeană a instituit României procedura de infringement pentru că ani în şir România depăşeşte deficitul bugetar la 8% de la limita permisă de 3%.

În timp ce noi românii suntem obligaţi să plătim acest deficit bugetar sub formă de taxe excesive, situaţie care atrage inevitabil creşterea TVA-ului de la 19% la 24%, politici iresponsabile şi discriminatorii ale firmelor româneşti mici şi mijlocii faţă de companiile corporative protejate într-o organizatie separata la DGAMC din ANAF, discriminări care conduc şi urmăresc reducerea numarului şi distrugerea firmelor cu capital românesc.

Parchetul general, Serviciul român de informaţii, P.S.D., P.N.L. şi MEDIA protejează fraudarea bugetului de stat şi a proprietăţii cu zeci şi sute de milioane de euro, infracţiuni bine descrise în Plângerea penală şi Denunţ, pe care am inregistrat-o la Parchetul General şi la Serviciul Român de Informaţii în 13.06.2024, privind fapte şi stare de fapt generalizată.

România a fost transformată într-un veritabil stat oligarhic, în care puterea efectivă este ţinută în mâinile unui număr restrâns de persoane politicieni, interlopi, ofiţeri cu grade militare pe funcţii actuale în Serviciul român de informaţii sau în rezervă, companii corporative şi persoane clientelare care încalcă legea organizat şi coordonat, doar pentru că au siguranţa şi promisiunea protecţiei, aspect dovedit cu Plângere penală şi Denunţ, document transmis Dvs în email separat.

Comisia Europeană, nu a soluţionat legal PLÂNGEREA din 09.01.2020 prin AVIZ MOTIVAT şi procedura de infringement sau Decizie motivată cu cale de atac la Tribunalul European, faţă de instrumentele sistemice de fraudare a justiţiei, care sunt evidenţiate în PLÂNGEREA sus menţionată.

3. Sistemul de fraudare a bugetului de stat în instituţii naţionale şi la primării este foarte bine organizat, cunoscut şi tolerat de ofiţeri regionali din Serviciul român de informaţii, protejat la Curtea şi Camere de Conturi prin funcţionari aleşi şi puşi fără concurs la primării, banii proveniţi de la Guvern şi din taxele locale.

4. Primarii partidelor mari P.S.D. şi P.N.L. sprijiniţi de MEDIA, au devenit patroni de judeţe pentru care legea funcţionează discreţionar şi selectiv, banii se cheltuie discreţionar, licitaţii publice la preţuri excesive fără controlul realităţii operaţiunilor, doar pentru că au siguranţa că sunt protejaţi la Parchete, la instanţe diferite în grad, la poliţie şi la Înalta curte de casaţie şi justiţie, prin reţea de adjuncţi, regionali D.R.I. şi directori de direcţii din Serviciul român de informaţii, care, prin reţeaua de judecători, procurori şi grefieri colaboratori ai Serviciului Român de informaţii, aceştia pronunţă hotărâri judecătoreşti la ordin, favorabil interlopilor, primarilor sau persoanelor care fraudează şi fac parte din grupul organizat. https://gazetadecluj.ro/lista-acoperitilor-din-justitie-500-de-procurori-57-de-judecatori-si-126-de-auditori/

5. Nume cu sonoritate, ofiţeri cu grade militare (r) Coldea, Ardelean, Cocoru, Dumbravă, Măgureanu si alţii au scos la lumină averi şi afaceri uriaşe după ce au încetat să exercite funcţia de stat.

https://gazetadecluj.ro/la-fel-ca-lui-coldea-si-fostului-sef-de-servicii-secrete-virgil-ardelean-ii-merge-foarte-bine-in-afaceri/
https://gazetadecluj.ro/afacerile-imbarligate-ale-octogenarului-virgil-magureanu-primul-sef-sri-un-mare-consultant-al-romaniei-la-fel-cum-e-si-coldea/

6. Infracţiuni de fraudare şi sprijinire la instituţii sunt descrise în Plângerea penală şi Denunţ, care a fost înregistrată cu nr. 624/13 iunie 2024 la Parchetul general şi comunicată e-mail în 14 iunie 2024 la Procurorul general şi la un număr de 20 de procurori din Parchetul general, in e-mail-ul din 14.06.2024 pe care, pentru edificare, vi-l transmit si Dvs. prin forward-are în cinci e-mail-uri.

Plangerea penală conţine peste 150 infracţiuni, dovedit cu probe inserate în fotocopie şi probe indicate să fie administrate de Parchet după începerea urmăririi penale. În infracţiuni sunt implicaţi ofiţeri actuali şi în rezervă din conducerea Serviciului român de informaţii, preşedintele ICCJ, judecători, preşedinţi de partid, funcţionari de finanţe publice, Curtea de conturi, precum şi instrumente sistemice de fraudare a justiţiei la parchete şi la instanţe de judecată prin care, în cauzele de interes, Serviciul Român de informaţii domină Justiţia şi instituţiile statului.

7. Infracţiuni de grup organizat de fraudare a statului, de care Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă în 13 iunie 2024 din Plângerea penală şi denunţ care la Serviciul român de informaţii au fost înregistrată atasat PETIŢIEI nr. 316/1108. S.R.I. nu a sesizat Parchetul, încălcând art. 61 alin 2 şi art. 291 alin (1) şi (2) cod proc. pen., datorită interesului personal. Plângerea penală evidenţiază procedee sistemice de fraudare a justiţiei prin reţea de judecători, procurori, grefieri, poliţişti şi funcţionari publici colaboratori, pe care ofiţeri cu grade militare din Serviciul Român de informaţii afiliate în cauzele de interes, în folosul unor grupări de interlopi, companii guvernate corporativ şi persoane clientelare.

8. Procurori la Parchetul general al P.ICCJ au încălcat art. 161 şi art. 181 din Regulamentul de funcţionare a parchetelor, deoarece nu au dispus înregistrarea cu indicativ şi număr unic „P” , urmărind evident să nu fie începută urmărirea penală şi să nu fie administrate probele indicate în Plângere la punctul 2 să nu dispună atragerea răspunderii penale şi civile a persoanelor care au săvârşit infracţiunile să nu sesizeze instanţa competentă, pentru încetarea practicilor de fraudare a statului iar prejudiciile statului şi ale persoanelor să nu fie recuperate.

9. Procurori din Parchetul General, în mod dovedit nu au inregistrat cu număr unic de dosar penal, pretextând motive care nu corespund adevărului, împrejurare care coincide cu favorizarea grupurilor organizate de făptuitori, nerecuperarea prejudiciilor, in timp ce procurori si judecatori cu salarii şi pensii speciale care depăşesc 5.000 de Euro lunar au comportament ostil şi discreţionar, în dispreţul legii şi al justiţiabilului onest, doar pentru că au promisiunea şi siguranţa dovedită că sunt protejaţi la parchete şi instituţii, prin Serviciul Român de informaţii, în calitate de colaboratori ai acestuia în scopul realizării intereselor unor grupuri infractionale organizate de interlopi şi persoanele clientelare pe care le protejează.

10. Construcţiile insalubre fără autorizaţii de construire din strada Hortensiei nr. 4 din Craiova produc fiscalizat şi nefiscalizat venituri care lunar depăşesc 100.000 de euro, care, în mod piramidal, sunt la originea protecţiei care produce protecţie în formă continuată.

11. Coruperea este o originea infracţiunilor de grup organizat şi abuz în serviciu în formă continuată, sprijinit de persoane din Partidul social democrat Vasilescu Lia Olguta primarul PSD, secretarul general, arhitectul şef, directorul poliţiei locale, funcţionari publici şi ofiţeri cu grade militare din conducerea Serviciului român de informaţii, care după ce au luat cunoştinţă de infracţiuni privind fraudarea Domeniului public şi a legii şi nu au sesizat Parchetul încălcând art. 61 alin 2 şi art. 291 C.p.p în legătură cu :

• construcţii insalubre, fără autorizaţie de construire în perimetrul din străzile Hortensiei şi Ion Vasilescu, cu încălcarea normelor imperative prev. de art. 30-34 Legea 50/1991 chiar şi după ce primarul Partidului Social Democrat a atestat că funcţionează nelegal conform înscrisuri oficiale semnate inserate în fotocopie în continuare fapte descrise cu probe la punctul 16 din Plângerea penală şi Denunţ de la pagina 540 la pagina 618 şi protejate la instituţii judiciare, punctul 17 de la pagina 619 la pagina 725 din Plângerea penală

• Emiterea de către primarul Vasilescu Lia a autorizaţiilor de construire în mod preferenţial către persoane clientelare primarului dupa ce Parchetul va solicita cererile admise şi respinse de către primar prin Serviciul de specialitate).
• Primarul Vasilescu Olguţa Lia a respins societăţii Alia SA cu sediul în Craiova cererile de atribuire drepturi reale, infracţiuni descrise cu probe inserate la pct. 16 şi 17 de la pagina 540 la pag 725, fapte şi infracţiuni de grup organizat şi probe inserate în fotocopie şi probe indicate la punctul 2 de la pagina 19 la pagina 51.
• Cheltuirea banilor publici prin Serviciul de achiziţii bunuri şi servicii publice din perioada 2020-2024, firme cu care a tranzacţionat valori, contracte, bunuri sau servicii. D.R.I. care nu au avut licitaţii publice protejate de comandantul regional.
• Primarul PSD Vasilescu Olguta Lia a solicitat abuziv subscrisei Alia SA o dublă taxare, în afara procedurii reglementate prin dreptul contencios administrativ, fără să emită Decizie de impunere, punctele 16 şi 17 din Plângerea penală şi Denunţ.

12. Dominarea procurorilor “independenţi” şi imparţiali din Parchetul general să nu acorde număr unic cu indicativ “P” de dosar penal s-a făcut la ordinul S.R.I. – P.N.L. – P.S.D – companii corporative, interlopi şi grup organizat de persoane clientelare să nu fie începută urmărirea penală, să nu se cerceteze probele inserate şi probele indicate, să nu se atragă răspunderea penală şi civilă şi să nu fie întrerupt fluxul piramidal, care prejudiciază bugetul de stat cu zeci şi sute de milioane de euro şi proprietatea unor persoane

Este evident că instrument sistemic pentru dominarea “independenţei” este dosar penal ţinut în nelucrare. Iar investigaţia Ioana Dogioiu evidenţiază că procurorul general, procurorul şef de secţie urmăriri penale şi procurorul şef secţie din Direcţia Naţională Anticorupţie pe numele Domniilor lor există dosare penale care sunt ţinute în nelucrare, pentru situaţii neprevăzute!!!

https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/exclusiv-secretele-din-trecutul-procurorului-general-si-misterul-unui-vot-singular-am-fost-dezbracat-de-alex-florenta-documente

13. Săvârşirea infracţiunilor la nivelul instituţiilor naţionale şi locale este coordonată pentru sprijinirea infracţiunilor grupurilor organizate, in care sunt implicate persoane cu funcţii de importanţă majoră în aparatul adminisrativ al Statului Român, respectiv, preşedintele în exerciţiu la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii şi judecători, ex-preşedinte la Consiliul Superior al Magistraturii, preşedinţii de instanţe, de secţii, judecători la instanţe diferite în grad din localităţi diferite, procurorii cu funcţii de conducere, preşedintele la Consiliul concurenţei, membrii plenului, directorii de departamente ministeriale, deputaţi, senatori ai Partidului Social Democrat, unii care au dobândit funcţia de eurodeputat 2020-2028, preşedintele Partidului Social Democrat de la Dolj – membru al Partidului Socialist European, primari, şefi servicii achiziţii publice şi funcţionari publici la administraţii locale, poliţii locale, la Curtea de conturi, preşedinţi ANAF, directori la Direcţia de integritate şi de Administrare a marilor contribuabili, Agenţia naţională de integritate, Oficiul pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor.

14. Boli şi vieţi sunt distruse în rândul populaţiei prin acte ale autorităților publice care au la origine încălcarea flagrantă a unor principii fundamentale „frumoase/idilice” ale Uniunii europene, dar care sunt ignorate fără nicio reținere. Drepturi fundamentale promise în Carta Uniunii Europene şi in Constituţia Romaniei nu sunt respectate, în mod coordonat, de grupuri organizate de sprijinire a infracţiunilor.

15. De asemenea, prezentul document conține propuneri legislative punctuale menite să înlăture sistemul dual în care funcţionează generalizat instituţiile privind cauzele de interes, în mod coordonat, cu rezultatul discriminarii populaţiei şi distrugerea voită a firmelor cu capital românesc.

 

     I. Probe temeinice pun în lumină faptul că instituţii din România, stat membru al Uniunii Europene, funcţionează dominat de interese personale gestionate de grupuri organizate din persoane cu funcții publice de importanță națională.

16. Român și cetăţean european mă aflu sub asediul abuzurilor unor interlopi şi persoane clientelare, stare de fapt generalizată, care determină boli şi distruge vieţi pentru că, abuzurile sunt protejate organizat la nivelul instituţiilor implicate de grupuri coordonate de persoane care şi-au ales profesii nobile. Procurorul general, procurori, judecători, ofiţeri, inspectori, funcţionari de stat, primari, deşi au jurat să apere şi să îndeplinească normele fundamentale care sunt scrise în constituţie, cu ignoranţă înspăimântătoare zilnic întrebuinţează instrumente sistemice prin intermediul cărora suntem minţiţi, înşelaţi şi abuzaţi, în timp ce media scrisă şi vorbită, în mod seducător şi insistent, prezintă voit, dirijat şi trunchiat știri doar despre persoane cu privire la care grupul organizat le preia prerogativele ascunse ale puterii.

17. Media este coordonată să omită să devoaleze public cauzele şi lipsurile în plan executiv si legislativ, care, la origine permit efectele şi consecinţele negative sa se manifestă juridic şi în planul vieţii să distrugă vieţi, să determine boli şi să fie generalizate.

18. Jurământul pentru accederea în funcţii cu demnitate publică are formula „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi îndeplinesc cu onoare şi credibilitate publică, cu conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. Încălcarea jurământului amintit constituie o realitate cotidiană la nivelul instituțiilor statale…

19. Lipsa norme cu putere de lege. Organizarea actuală a modului de administrare a justiției a suspendat aplicarea legilor în dosarele de interes pentru grupuri organizate clientelare şi nimeni nu arată că originea cauzelor este asociată cu lipsa cu desăvârşire a unor norme cu putere de lege, pentru a se înlătura starea de abuz generalizat cu care grupuri organizate din instituţiile statului ne agresează.

20. Sistemul dual (cetățeni obișnuiți vs cetățeni privilegiați), o evidentă dublă măsură a instituţiilor din România, este coordonat să fie generalizat pentru controlul protecţiei în cauzele de interes pentru grupuri infracţionale organizate, iar la origine este faptul că funcţionari publici sunt numiţi partinic, fără o dezbatere publică privind candidaţii pentru funcţii de conducere, fără concurs şi fără examen veritabil on-line transparent şi public.

21. Independenţa prevăzută în lege şi în Constituţie nu este urmărită și asigurată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţe de judecată, Serviciul român de informaţii, la parchete, poliţie, direcţii din Ministerul justiţiei, Curtea de Conturi, la Consiliul Concurenţei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţii, Agenţia naţională de integritate, Consiliul superior al magistraturii şi Inspecţia judiciară, la Autoritatea electorală (aceasta din urmă constituind motivul pentru care nu a fost emisă până în prezent o procedură eficientă pentru a înlătura fraudarea alegerilor la fiecare scrutin).

22. Parlamentul nu efectuează deloc verificarea îndeplinirii atribuţiilor, în limitele legii de către Serviciul român de informaţii, Curtea de conturi, Consiliul concurenţei, Autoritatea electorală, Agenţia naţională de integritate, instituții care funcţionează potrivnic intereselor lor statutare organice, deşi legea le obligă să fie independente şi imparţiale.

Generalul S.R.I. Iancu Sabin este comandantul regional D.R.I. al Serviciului român de informaţii, văr cu naşul de cununie dintre Vasilescu Olguta primarul Partdiului social democrat – Manda Claudiu eurodeputatul Partidului social democart şi are legături cu infracţiuni de fraudare a bugetului local, abuzuri şi infracţiuni protejate de către grupul organizat coordonat de Primarul PSD – preşedintele la Dolj, soţul europarlamentarului PSD Manda Claudiu. Plângerea penală înregistrată în 13.06.2024 la Parchetul general vizează şi pe generalul Iancu Sabin finul de cununie al generalului Ciocârlan Adrian, unul din adjuncţii Serviciului român de informaţii.

23. În urma Plângerii penale din 13.06.2024 Serviciul român de informaţii a sugerat generalului S.R.I. Iancu Sabin să-şi introducă dosarul de pensionare.

Iancu Sabin, proaspătul general S.R.I. implicat în coordonarea sprijinirii infracţiunilor de grup organizat la instituţiile din Dolj, în legătură cu care nu a sesizat Parchetul după ce a luat cunoştinţă de infracţiuni, şi-a introdus dosarul de pensionare la vârsta de 45 de ani, la doar nouă luni după ce a primit gradul militar de general, lăsând pe mâna altor persoane controlul regional al insituţiilor publice, Serviciul achiziţii publice din primărie, Camera de conturi şi instituţiile judiciare.

Generalul SRI Iancu Sabin a fost înlăturat din angrenajul de coordonare în care a fost implicat dar generalul Ciocârlan, NASUL de CUNUNIE al acestuia, a rămas în funcţie, iar la Serviciul român de informaţii continuă activităţile de coordonare şi sprijinire la instituţii a infracţiunilor descrise în scopul menţinerii prejudicierii proprietăţii statului, Domeniului public şi privat.

24. Direcţia de securitate internă din Serviciul român de informaţii nu a funcţionat în limitele legii, a tolerat ingerinţa generalului S.R.I. manifestată la instituţii cu acţiune locală şi statală, doar pentru că, generalul SRI a fost implicat într-un mecanism mai amplu de interese, fiind finul generalului Ciocârlan Adrian, ambii promovaţi anterior de generalul Coldea Florian fost director militar la Serviciul român de informaţii, astăzi implicaţi în infracţiuni de dominare si tranzacţionare a justiţiei şi instituţiilor, cu generalii cu grade militare S.R.I. Cocoru fost adjunct S.R.I. şi Dumbravă – fost director al Direcţiei juridice din S.R.I.

25. Camera de conturi şi Curtea de conturi este coordonată să protejeze fraudele la Primăria Municipiului Craiova deoarece în ultimii ani nu a evidenţiat în Rapoartele anuale de audit fraudarea bugetului local şi achiziţii de sume uriaşe din banii publici fără licitaţii, încălcând Legea licitaţiilor publice nr. 98 din 2016.

26. Parlamentul nu a efectuat cercetare parlamentară la Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii S.R.I., privind:

1) Care este criteriul, exprimat în mod simplu, precis, transparent şi verificabil de Parlament şi de societatea civilă, faţă de care ofiţeri ai Serviciului român de informaţii îndeplinesc obligaţia imperativă prev de art. 61, 198, 291, 298 din Codul de procedură penală, după ce au luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat de fraudare şi sprijinire la instituţii a fraudelor, informaţii care sunt primite pe căi specifice sau sunt primite prin Sesizări oficiale de la terţi persoane fizice sau juridice, având în vedere că, Serviciul român de informaţii în înscrisul oficial nr. 469386 din 10.07.2024, fotocopie mai sus, mi-a comunicat că:

Încălcarea organizată a legii de către grupuri organizate se face prin corupere urmărind fraude cu consecinţa prejudicierii proprietăţii publice şi private, după care, ofiţeri din aceasta instituţie au încălcat coordonat obligaţii ale legii nr. 14/1992 şi nr.51/1991, având în vedere interesul personal sau ordine primite ierarhic, deși S.R.I. are obligația neîndeplinită să culeagă informații suplimentare și să întocmească procese verbale, reprezentând acte de sesizare a organului de urmărire penală, în conformitate cu art. 198 alin. (2) teza a II-a, coroborat cu art. 61 alin. (1) pct. c) si art 291 alin (1) si (2) Cod procedură penală.

     art. 61 C.p.p. – Actele încheiate de unele organe de constatare: (1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate: a) organele inspecţiilor de stat, ale altor organe de stat, precum şi ale autorităţilor publice, instituţiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracţiunile care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii;

    c) organele de ordine publică şi siguranţă naţională, pentru infracţiunile constatate în timpul exercitării atribuţiilor prevăzute de lege.

    (2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să ia măsuri de conservare a locului săvârşirii infracţiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă. În cazul infracţiunilor flagrante, aceleaşi organe au dreptul de a face percheziţii corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe făptuitor şi de a-l prezenta de îndată organelor de urmărire penală.

    (4) Actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă se înaintează, de îndată, organelor de urmărire penală.

  art. 198 – Mijloacele de probă scrise

    (1) Înscrisurile pot servi ca mijloace de probă, dacă, din conţinutul lor, rezultă fapte sau împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului.

    (2) Procesul-verbal ce cuprinde constatările personale ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată este mijloc de probă. Procesele-verbale întocmite de organele prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. a) – c) constituie acte de sesizare a organului de urmărire penală şi nu au valoarea unor constatări de specialitate în procesul penal.

art. 291 C.p.p. alin (1) si (2): Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane^⇓

    (1) Orice persoană cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice sau în cadrul altor autorităţi publice, instituţii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi orice persoană cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară.

    (2) Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuţiilor sale a luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, este obligată să sesizeze de îndată organul de urmărire penală.

Procese verbale care au fost întocmite de Serviciul român de informaţii privind Sesizarea parchetului în temeiul art. 61 alin 2 Cod procedură penală, fotocopie mai jos evidenţiază că ofiţeri din S.R.I. îndeplinesc dispoziţii ale legii in mod discreţionar si selectiv.

Astfel, ofițeri cu atribuții din Serviciul român de informații au furnizat siguranță şi protecție la instituții grupurilor organizate de fraudare şi de sprijinire a infracțiunilor în legătură cu care au luat cunoştinţă şi nu au încheiat procese verbale în temeiul art. 61 alin (2) C.p.p., si nu au îndeplinit obligația prev. de art 291 Cpp de sesizare a Parchetului. Proba inserată mai jos evidențiază că ofițeri ai Serviciului român de informaţii nu au îndeplinit dispozițiile legale, determinat de raţiuni şi interese care exced legii.

2) Care este modul de transparentizare publică de către Serviciul Român de informaţii al informaţiilor privind infracţiuni săvârşite de grupuri organizate de interlopi şi persoane care încalcă legea şi fraudează, pe care Serviciul român de informaţii le obţine pe căi specifice şi în urma sesizărilor primite de la terţi având în vedere că în aceeaşi comunicare Serviciul român de informaţii a atestat că:

cu referire la Sesizarea Parchetului sau la informarea instituţiilor implicate.

3) Având în vedere sensul imprecis dar şi netransparent, selectiv şi discreţionar de valorificare a informaţiilor intrate si obţinute de la Serviciul Român de Informaţii referitor la grupuri organizate de fraudare şi sau sprijinire şi protecţie la instituţii, care este modul în care Serviciul Român de Informaţii prezintă un Raport Comisiei comune din cadrul Parlamentului şi implicit societăţii civile prin care Serviciul face public infracţiunile de care a luat cunoştinţă şi prin ce cale, specific sau prin sesizări şi felul în care le-a valorificat în mod transparent pentru a putea fi verificat de către Parlament.

4) Care este modul în care Serviciul Român de Informaţii a sesizat către Parchet şi către instituţiile implicate în infracţiunile de grup organizat de fraudare şi de sprijinire la instituţiile judiciare, naţionale şi locale, la primarul Partidului social democrat al Municipiului Craiova actele de informare/sesizare care au fost transmise cu viză şi email la datele din 24.06.2014, 15.10.2024 şi 13 iunie 2022, în contextul PETIŢIEI înregistrată cu nr. 316-1108 din 13.06.2024 cu viză la Serviciul Român de Informaţii. Punctul 5 din Plângerea penală şi Denunţ, probe inserate în fotocopie şi probe indicate la punctul 2., cu referire directă la probele indicate la punctele 2.1 până la punctul 2.11 de la pagina 21 la pagina 24.

5) Care este criteriul de respingere sau retragere a avizului ORNISS către terţi beneficiari şi dacă se face motivat?

6) Dacă sesizarea sau refuzul Sesizării Parchetului şi a instituţiilor implicate privind infracţiuni de grup organizat, de care Serviciul a luat cunoştinţă, pot avea la origine interesul personal al unor ofiţeri, motive şi interese financiare care exced legii.

7) Care sunt judecătorii şi procurorii şi poliţiştii colaboratori ai Serviciului Român de Informaţii cu participarea cărora au fost afiliaţi prin ofiţeri cu grade militare si au obţinut hotărâri judecătoreşti la ordin, de exemplu judecători colaboratori ai generalilor Coldea, Cocoru, Dumbravă cu care au făcut trafic de influenţă, obiect al infracţiunilor în dosar 52-P-1-2024 la Direcţia Naţională anticorupţie. https://gazetadecluj.ro/lista-acoperitilor-din-justitie-500-de-procurori-57-de-judecatori-si-126-de-auditori/

8) Dacă există Rapoarte care să fi fost întocmite de către Direcţia de securitate internă privind implicarea în afaceri personale, în exercitarea funcţiei de serviciu a unor ofiţeri din conducerea Serviciului Român de Informaţii şi a Direcţiilor acestuia, pentru a dovedi că Serviciul şi Direcţiile acestuia îndeplinesc rolul activ prevăzut în lege.

9) Dacă Direcţia de securitate a constatat infracţiuni ale generalului S.R.I. Iancu Sabin care sunt înscrisurile oficiale care au fost încheiate în cadrul S.R.I., şi dacă S.R.I. a sesizat Parchetul

10) Dacă Serviciul Român de Informaţii a sesizat Parchetul după ce a luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat de fraudare şi de sprijinire la instituţii care sunt evidenţiate cu probe inserate în fotocopie în Plângerea penală şi Denunţ din ianuarie 09.01.2020 şi 13.06.2024

27. Prin protecţia S.R.I. la Curtea şi Camerele de conturi, la primăria Craiova si primarii, bugetele locale primite de la guvern, banii se cheltuiesc netransparent, în mod discreţionar, fără licitaţii publice, la fel ca şi bugetele naţionale, pentru că numirea de persoane la vârful acestei instituţii de audit extern se face partinic, de către persoane din alianţa PSD-PNL si UDMR, sprijinită de Serviciul român de informaţii şi acompaniaţi de Media dirijată. https://canal33.ro/gluma-institutionala-numita-curtea-de-conturi/

28. Justiţia este inexistentă în cauzele de interes pentru interlopi, companii occidentale guvernate corporativ şi grupuri organizate clientelare Serviciului român de informaţii, politicieni, guvernului şi AMBASADA SUA, deşi dreptul de proprietate şi procesul echitabil sunt garantate prin lege, Constituţie, Tratatul privind Uniunea Europeană şi Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.

29. Practica Serviciului român de informaţii este de a desemna comandanţi de regionale DRI, ofiţeri cu grade militare, directori de direcţii, ofiţeri din structura centrală care au exersat şi dovedit vocaţia să participe discret la spolierea banilor publici la instituţii locale şi naţionale și la deposedarea de proprietăţi deţinute legal de către persoane fizice şi juridice. Serviciul român de informaţii a format şi pregătit o reţea de colaboratori acoperiţi judecători, poliţişti, procurori, pentru sprijinirea infracţiunilor de grup organizat la instanţele de judecată, în cauze de interes cu mize mari să execute ordine şi să dispună cu ştiinţă măsuri si hotărâri judecătoreşti nelegale şi netemeinice pentru a susţine discret tranzacţii în folosul grupului organizat.

30. Serviciul român de informaţii a instituit un anumit consemn la judecătorii, tribunale şi la Înalta curte de casaţie şi justiţie, pentru controlul acţiunilor noi, care se introduc la instanţe, privind litigiile în care sunt implicate persoane clientelare, interlopi, companii guvernate corporativ. Atunci când se introduc cereri noi sunt avertizaţi comandanţi regionali din Serviciul român de informaţii, aceştia dau ordin preşedinţilor de instanţe pentru ca dosarele de interes să fie dirijate la judecători colaboratori preferaţi în scopul adoptării unor hotărâri judecătoreşti de condamnare ori de achitare, de respingere ori admitere. La Judecătoria Craiova două dosare cu numere învecinate 6694/215/2023 şi 6695/215/2023 cu obiect cereri de demolare barăci fără autorizaţie de construire, care aparţin unui interlop, au fost dirijate aceluiaşi judecător BĂLAN MARIA, cu grad de Curte de apel, dintr-un număr de 32 de judecători, care beneficiază de protecţia SRI si a primarului P.S.D. Vasilescu Olguţa, cereri demolare construcţii fără autorizaţii de construire amplasate ilegal pe domeniul primăriei şi pe drepturi reale de proprietate ale societăţii Alia SA. Șansa unui proces echitabil este anihilat în scopul protecţiei fraudelor şi infracţiunilor cu violenţă.

31. La săvârşirea unor infracţiuni de sprijinire sunt implicaţi și protejaţi de Serviciul român de informaţii, Preşedintele Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, preşedinţi de secţii, judecători colaboratori, grefieri şefi, informaticieni, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedinţi de instanţe şi de secţii la instanţele din ţară, judecători, procurori şi poliţişti colaboratori, acoperiţi şi în cauzele de interes sunt afiliaţi la grupuri infracţionale organizate de sprijinire, li se transmit dosare şi ordine prestabilite pentru măsuri şi hotărâri judecătoreşti în favoarea grupurilor organizate clientelare, coordonate de ofiţeri împreună cu politicieni români şi occidentali, prin Serviciul român de informaţii şi AMBASADA SUA.

 

Aplicarea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene în materie judiciară este într-un impas evident.

32. Principii frumoase înscrise în Constituţie și art. 17 şi 47 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Carta drepturilor fundamentale sunt încălcate şi tratate cu dispreţ, chiar de către politicieni, judecători, procurori, poliţişti, funcţionari publici, ofiţeri din Serviciul român de informaţii, care au obligaţia prin lege ca, în cadrul instituţiilor din România şi Bruxelles, să ne apere de abuzuri săvârșite chiar de aceştia.

33. Dictatura în justiţie e generalizată, fiind la cheremul interlopilor, companiilor cu guvernare corporativă şi persoanelor clientelare, având legături directe cu procurori, judecători, poliţişti şi politicieni prin Serviciul român de informaţii.

34. Probele pun în lumină că Autorităţile statului funcţionează coordonat cu dublă măsură, în timp ce siguranţa naţională nu este realizată şi este periclitată. Statul nu destructurează reţele organizate şi coordonate în cadrul autorităţilor cu competenţe, în contextul în care la Serviciul român de informaţii, parchete, instanţe şi politicieni au format structuri organizate care acţionează independent de lege, prin practici inegale acceptate si tolerate de stat, cu rezultatul distrugerii firmelor mici şi mijlocii cu capital românesc.

35. Pe noi, cetăţeni integri, nu ne apără nimeni de abuzurile persoanelor din stat, care şi-au ales profesia nobilă să aplice legea corect şi cinstit, dar o încalcă în mod constant.

36. România, stat european, are nevoie de legi noi, care să asigure în mod onest respectarea Constituţiei prin instituţii independente în mod efectiv, realist. Reţele de fraudare, sprijinire şi protecţie la instituţii au fost constituite cu participarea şi coordonarea de către ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi politicieni si nu sunt destructurate de către Serviciul român de informaţii împreună cu parchete, poliţie şi politicieni. Legea nu asigură numirea prin examen şi concurs on-line, în mod public şi transparent a persoanelor care coordonează instituţii.

37. Independenţa instituţiilor a fost anihilată prin numiri de persoane în funcţii de stat de către grupurile organizate care participă la fraude prin infracţiuni. Legea nu asigură proceduri on-line de numire prin concurs şi examen a persoanelor care coordonează instituţii şi consultarea cu societatea civilă şi despre candidaţi

38. Instituția Procurorului General al României (dl. Florenţa Alex) pe numele caruia exista dosar penal in nelucrare https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-cine-sa-se-teama-interlopii-clanurile-mostenirea-lasata-de-procurorul-general-la-timisoara, a fost sesizat cu Plângere penală şi Denunţ nr. 624/13 iunie 2024 descrie, peste 150 de infracţiuni de grup organizat, cu trimitere la probe inserate in fotocopie, practici de fraudare a bugetului de stat, Domeniului public, proprietăţii publice şi private, care în formă continuată sunt săvârşite de interlopi, companii corporative, persoane clientelare, sprijinite şi protejate la instituţii, prin procedee sistemice de fraudare a actului de justiţie şi a actului instituţional la nivelul instituţiilor publice naţional şi locale. Probe inserate în fotocopie şi probe indicate la punctul 2. din Plângere ca fiind necesar să fie administrate la urmărirea penală în cazul în care organele de cercetare penală vor asigura un proces penal bazat pe probe îndreptate spre aflarea adevărului, cu respectarea art. 5, 99, 100, 101, 104, 172 și 173 alin. (4) Cod procedură penală.

39. Procurorul şef de secţie Popa Remus, pe numele caruia este dosar penal in nelucrare https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-cine-sa-se-teama-interlopii-clanurile-mostenirea-lasata-de-procurorul-general-la-timisoara, persoană care în procedura de avizare pe funcție a fost respinsă cu 5-1 prin votul Consiliului Superior al Magistraturii), mi-a transmis COMUNICAREA nr. 1131 VIII/1/2024 emisă la 20.06.2024 conform fotocopie.

Conţinutul comunicării evidenţiază că procurorii refuză înregistrarea ca dosar penal a Plângerii penale şi Denunţului subsemnatului, si refuză să dea curs începerii urmăririi penale în REM şi ÎN PERSONAM, cu incălcarea art. 305 C.p.p., cu rezultatul protecţiei şi favorizării infracţiunilor de fraudare şi de sprijinire a grupurilor infracţionale organizate, continuarea fraudelor, nerecuperarea prejudiciilor şi cu incălcarea art. încălcarea 124 alin. (1) şi (2) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI potrivit căruia:

„(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii. (2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.”, pretextând necesitatea completării sesizării „…..respectiv: descrierea faptelor în mod clar şi complet, indicarea mijloacelor de probă….”.

Cele de mai sus se petrec în ciuda faptului că Plângerea penală şi Denunţul conţin descrierea faptelor la punctele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, de la pagina 212 la 725, cu probe inserate în fotocopie şi probe indicate la punctul 2 de la pagina 19 la 51, corespunzător fiecărei infracţiuni descrise, împrejurări verificabile în documentul postat pe site-ul din antet.

40. Sprijinirea, protecţia şi favorizarea infracţiunilor contra Constituţiei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făptuitorilor care au săvârşit infracţiuni descrise la punctele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17 de la pagina 212 la pagina 725 cu probe inserate în fotocopie, în Plângerea penală şi Denunţul înregistrat în 13 iunie 2024 la Parchetul general al României, apoi transmis si d-lui Florenţa Alex Florin iar probele ce se impun să fie administrate sunt indicate la punctul 2. Capitolul I din Plângere de la pagina 19 până la pagina 51 din 725 de pagini, corespunzător fiecărei infracţiuni descrisă la punctele de la 5 la 17 din capitolul II, infracţiuni.

Aspectele juridice descrise sunt verificabile lecturând Plângerea penală şi Denunţul din 13 iunie 2024 postat pe site-ul din antet.

• La punctul 1. de la pagina 4 la 19 din Plângere penală şi Denunţ sunt descrise procedee şi instrumente sistemice, care, conform infracţiuni şi probe, sunt folosite la instanţe, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchete şi poliţie în scopul fraudării justiţiei, eludării repartizării aleatorie, distribuirea cauzelor de interes la judecători colaboratori ai Serviciului român de informaţii, încălcării continuităţii şi înlocuirea în timpul procesului a judecătorilor nesiguri că vor pronunţa hotărârea judecătorească la ordin, ţinerea dosarelor penale în nelucrare în scop de şantaj a persoanelor promovate în funcţii publice, dispariţia de la dosar a probelor, încălcarea normelor privind probele, cu rezultatul unui act de justiţie discreţionar tranzacţionat bazat pe raţiuni care exced legii.
• la punctul 3. din Plângerea penală şi Denunţ, de la pagina 51 la 63 sunt descrise Prejudiciile la Bugetul statului, Bugetul public local, Domeniul public, prejudiciul patrimonial al societăților deținute de subsemnatul şi patrimoniului subsemnatului.
• La punctul 4. din Plângerea penală şi Denunţ, de la pagina 64 la pagina 212 sunt descrise practici, instrumente şi mijloace prin intermediul cărora ofiţeri cu grade militare din Serviciul român de informaţii şi DIPI-MAI foşti şi actuali, controlează prin persoane colaboratori deciziile la instanţele de judecată, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchete, DNA, DIICOT, Parchetul general şi la instituţiile statului Curtea de conturi, Consiliul concurenţei, ANAF, DGAMC, ANI, Autoritatea electorală, primării, Parlament.

Grupuri organizate de ofiţeri cu grade militare, inclusiv generali în rezervă şi în exerciţiu, printre care Coldea Florian, fost director militar SRI, Ciocârlan Adrian numit de același Coldea în funcţia de director la Direcţia pentru apărarea Constituţiei, unde a continuat formarea reţelei magistraţi de colaboratori în justiţie şi instituţii, în prezent Director adjunct la Serviciul Român de Informaţii, Naşul generalului SRI, Iancu Sabin, protector şi văr, Naşul preşedintelui PSD Dolj Vasilescu Lia Olguţa, comandant DRI al S.R.I., mutat la mai multe reginale SRI, Dumbravă Dumitru fost director la Direcţia juridică din S.R.I, Toni Dumitru, Badea Alexandru^[1] şi alţii au format sute de colaboratori judecători, procurori, grefieri, informaticieni, poliţişti pe care, în cauze civile şi penale de interes îi afiliază la grupuri infracţionale în modalitate de sprijinire să dispună la ordin măsuri şi hotărâri judecătoreşti de condamnare la ani grei de puşcărie sau de achitare în funcţie de interes şi sumele de bani tranzacţionate şi plătite.

41. Refuzul Procurorului general şi al procurorului şef de secţie urmăriri penale prin comunicarea care a fost emisă în 20.06.2024, să acorde număr unic cu indicativ „P”, să nu înceapă urmărirea penală, să nu administreze probele inserate şi indicate menţionate în Plângerea penală şi Denunţ are drept scop și urmare directă:

• protecţia persoanelor clientelare, interlopi, companii guvernate corporativ, persoane fizice şi juridice care în mod dovedit au săvârşit infracţiuni în formă continuată de evaziune fiscală, abuz în serviciu, gestiune frauduloasă, grup organizat, fals în înscrisuri, uz de fals (…);
• protecţia persoanelor clientelare implicate politic în Partidul social democrat, cel mai mare partid din România, care au săvârșit infracţiuni de grup organizat, în formă continuată, în perioada 2014-2024, prevăzute de art. 367 cod penal, abuz în serviciu prev. de art. 297 cod penal, fals în înscrisuri oficiale prev de art. 321 cod penal şi au încălcat repetat legea. Printre persoanele care au constituit grupul organizat sunt Vasilescu Olguța Lia, preşedinte la Partidul social democrat Dolj, Primarul Municipiului Craiova, general SRI Iancu Sabin, comandantul regionalei DRI Oltenia şi alţi ofiţeri din Serviciul român de informaţii, Miulescu Nicoleta secretar general, Ciucă Delia şef serviciu achiziţii publice la primărie, Mateescu Octavian director la Poliţia locală, arhitectul şef, şefi de servicii, precum şi interlopul Trandafir, persoane care au încălcat legea prin menţinerea unor construcţii fără autorizaţii de construire, având siguranţa că sunt sub protecţia SRI, la Curtea de conturi, parchete şi instanţe de judecată;
• protecţia persoanelor cu funcţii de stat, Corbu Corina Alina, preşedintele Înalta curte de casaţie şi justiţie, Budă Marian preşedinte secţia a ÎI a civilă ICCJ, membru şi fost preşedinte al Consiliului superior al magistraturii şi alţii, astfel cum se menţionează la punctul 17 din Plângerea penală şi Denunţ, care au sprijinit faptele descrise cu probe inserate şi indicate să fie administrate, care se circumscriu infracţiunilor prev de art. 321, 323, 297 şi 367 cod penal, în cadrul unor grupuri organizate de sprijinire, săvârşite de către judecători;
• protecţia grupului organizat la societatea pe acţiuni Farmec SA, constituit în scopul săvârşirii unor infracţiuni în formă continuată de evaziune fiscală, gestiune frauduloasă a patrimoniului, dividendelor, acţiunilor, deoarece au siguranţa că sunt protejaţi la Parchet, poliţie, la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF, instanţe şi Înalta curte de casaţie şi justiție;
• protecţia companiilor guvernate corporativ care încalcă legea concurenţei şi alte norme cu putere de lege pentru că au siguranţa că sunt protejate la Consiliul concurenţei prin Chiriţoiu Bogdan, preşedintele Consiliului, pentru care, prin acte de ingerinţa a fost modificat art. 15 din Legea 21/1996, în scopul ca protectorul corporaţiilor să deţină un număr nelimitat de mandate, precum şi pentru că au siguranţa protecţiei la instanţe prin reţeaua de judecători colaboratori ai Serviciului român de informaţii.
• protecţia grupului de ofiţeri din Serviciul român de informaţii care au dominat deciziile instituţiilor prin judecători, procurori şi funcţionari de stat colaboratori.

42. Reţeaua de colaboratori ai Serviciului român de informaţii, procurori, judecători, grefieri, informaticieni, poliţişti domină măsurile judiciare şi hotărârile judecătoreşti şi au acaparat Justiţia din România, ţară membră UE.

În dosarul penal 52/1/P/2024, Direcţia naţională anticorupţie a început urmărirea penală pe numele generalilor Coldea Florian, fost director Serviciul român de informaţii, Dumbravă Dumitru, fost director la Direcţia juridică din SRI, avocaţi persoane de legătură, persoane clientelare, privind tranzacţii cu sume mari de bani în legătură cu actul de justiţie, fără să cerceteze, să devoaleze şi să destructureze reţeaua judecătorilor şi procurorilor colaboratori prin care ofiţeri ai Serviciului roman de informatii, menţionaţi mai sus, si alti ofiteri actuali au contribuit la formarea şi afilierea judecătorilor şi procurorilor colaboratori în cauzele de interes.

43. Investigaţia media din 24.01.2024, semnată de dna Ioana Ene Dogioiu, pune în lumină faptul că pe numele Procurorului General al României sunt demarate dosare de urmărire penală lăsate în nelucrare, aspect care constituie un veritabil instrument sistemic prin care interlopi şi grupuri infracţionale organizate, persoane clientelare Serviciului Român de Informaţii, stăpanesc justiţia la Parchete, poliţie, instanţe, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, etc.

Acest procedeu sistemic de fraudare a justiţiei face obiectul,

• 1. Plângerii subsemnatului din 09.01.2020 către Comisia europeană nesoluţionată prin Aviz motivat şi nici prin Decizie motivată şi a
  2. Petiţiei din 15.05.2020 către Parlamentul European nesoluţionată până în prezent
  3. Plângerii penale şi Denunţului înregistrate cu nr 624/13.06.2024, la Procurorul general al României la Parchetul de pe lângă ICCJ, infracţiuni în legătură cu care Procurorul general a dispus neînregistrarea ca dosar penal în scopul să nu fie începută urmărirea penală, cu rezultatul de a nu fi cercetate peste 150 de infracţiuni, dovedite de probele inserate şi indicate ce dovedesc încălcarea repetată şi coordonată a legii de către ofiţeri din Serviciul român de informaţii, preşedintele în exerciţiu la Înalta curte de casaţie şi justiţie, ex-preşedintele la Consiliul superior al magistraturii, preşedinti de instanţe, preşedinţi de secţii, judecători, procurori, poliţişti, Primarul Craiovei, preşedintele Partidului social democrat Dolj, grefieri, interlopi, cetăţeni israelieni care au săvârşit infracţiuni de evaziune fiscală, funcţionari publici din DGAMC şi Direcţia Generală de Integritate din ANAF şi Curtea de conturi, Preşedintele, membrii plenului şi direcţii ale Consiliul concurenţei, senatori şi deputaţi care au protejat infracţiuni la Serviciul român de informaţii
  4. Petiţia, Sesizare înregistrată cu nr 316/1108/13.06.2024 la Serviciul român de informaţii în 13.06.2024, privind infracţiuni de grup organizat, fără consecinţe juridice

1. ”Procurorul general al României, Florența, este singurul magistrat care a susținut numirea la șefia secției I DNA a unui procuror cu aviz negativ strivitor din partea CSM și respins de două ori de comisia de interviu de la Ministerul Justiției. Alex Florența i-a dat Mihaelei Moraru Iorga singurul vot pozitiv în secția de procurori și i-a recomandat ministrului Justiției să o propună președintelui spre numire.”
   https://spotmedia.ro/ştiri/eveniment/exclusiv-secretele-din-trecutul-procurorului-general-si-misterul-unui-vot-singular-am-fost-dezbracat-de-alex-florenta-documente:
2. ”În 2019 era deschis la SIIJ dosarul cu numărul 780/P/2019 la sesizarea făcută de Dragan Ilin, care îi acuza de cercetare abuzivă pe Alex Florența – procuror șef DIICOT Timișoara și pe Mihai Șandor- procuror DIICOT.
   Ce anume a reclamat la SIIJ, Dragan Ilin a explicat sub jurământ în fața judecătorului în alt proces: “Am fost chemat la Parchet și i-am spus procurorului că nu ştiu nimic și am fost îndrumat să mă gândesc la o poveste frumoasă, să facem un grup frumos, se poate vedea și pe înregistrări.”
3. ”Dosarul 780/P/2019 a fost repartizat la SIIJ procurorului Mihaela Moraru Iorga, conform precizării lui Drăgan Ilin pentru SpotMedia.ro și mai multor surse judiciare convergente. La solicitarea expresă a SpotMedia.ro, PÎCCJ nu a infirmat că dna Moraru Iorga este procurorul care anchetează dacă actualul Procuror general a comis sau nu o cercetare abuzivă la DIICOT Timișoara. Pe 21 februarie 2020, Drăgan Ilin a depus la dosarul 780/P/2019 mai multe înregistrări cu procurorii Șandor și Florența, înregistrări despre care susține că ar reda cercetarea abuzivă la care a fost supus. Procesul verbal de preluare a probelor a fost semnat de comisarul-șef Stan George Călin, polițist judiciar la SIIJ.”
4. ”În 2022, SIIJ a fost desființat, iar procurorul Mihaela Moraru Iorga și dosarul cercetării abuzive faţă de Alex Florența (mutat între timp la București pe o funcție, inițial, inferioară) au trecut la SUPC din cadrul PÎCCJ, secție al cărei procuror șef adjunct era actualul șef DNA, Marius Voineag. Conform comunicării semnate de șefa SUPC din 2022, Denisa Cristodor, dosarul 780/P/2019 de la SIIJ a devenit la SUPC dosarul 1636/P/2022.”
5. “Susținătorii din presă ai procurorului Florența afirmă, invocând  rechizitoriul lui Dragan Ilin, că scopul dosarului de la SIIJ ar fi fost „intimidarea procurorilor de caz în continuarea investigării cu eficiență a activităților infracționale desfășurate de acești inculpați”.  Deci ar fi vorba despre o înscenare. Este posibil să fie așa și este exact ceea ce ar fi trebuit să stabilească ancheta începută în urmă cu aproape 5 ani. Cu atât mai mult, dacă ar fi o înscenare, de ce dosarul lui Alex Florența nu a fost clasat în 5 ani?
   De ce nici până azi, potrivit propriei precizări în scris, procurorul Florența nu a fost audiat în acest dosar? (Menționez că înainte de redactarea acestui text am purtat o discuție cu procurorul general Alex Florența cu privire la aspectele prezentate. Conținutul acesteia rămâne confidențial, la solicitarea expresă a Domniei sale).”
6. “Fapt este că din 2019 dosarul, în care procurorul general al României este acuzat de cercetare abuzivă, a stat, cu probele depuse și declarațiile consemnate, în fișetul procuroarei care a devenit șefa secției I DNA în cadrul unei proceduri în care singurul vot pozitiv pe care l-a primit într-o majoritate covârșitoare de respingeri a fost al procurorului general cu dosarul în fișet. Mai mult, în comunicatul prin care anunță trimiterea propunerii dnei Moraru Iorga președintelui spre numirea în funcție, ministrul Justiției precizează că a luat decizia după consultări cu procurorul șef DNA și procurorul general Alex Florența. Poate exista o legătură între susținere și dosarul cercetării abuzive?”
7. “Dosarul de la sertar al cămătarilor salvați și al vieților distruse. Mihaela Iorga Moraru a mai avut în instrumentare la SIIJ un dosar sensibil pentru dl Florența – 62/P/2018. Este vorba despre cel care-l are ca protagonist pe același Mihai Șandor, mâna dreaptă la DIICOT Timișoara a actualului Procuror general. SIIJ a fost sesizat cu privire la suspiciuni de corupție în legătură cu clasarea dosarului “cămătarilor”, cu un prejudiciu de peste 2 milioane de euro. Clasarea dispusă de procurorul Mihai Șandor a fost confirmată de Alex Florența, ca procuror șef al DIICOT, și a scăpat interlopi celebri din Timișoara. În presa locală (mai multe aici) au apărut detalii despre probele de la dosar și chiar înregistrări cu procurorul Șandor.”
8. “Ca urmare a clasării decisă de procurorul Șandor și confirmată de procurorul, acum general, Florența, sute de oameni au rămas fără case, unii au fost evacuați cu executor de către cămătari, unii au decedat. Casele astfel obținute au devenit garanții pentru împrumuturi uriașe la bănci. O imensă caracatiță care a distrus vieți, pe baza unei clasări. Am cerut PÎCCJ informații și despre stadiul acestui dosar, însă răspunsul a fost același – refuz categoric.”
9. Deci când a votat pozitiv în CSM și când a consiliat-o pe dna Gorghiu să o propună președintelui spre numire pe dna Moraru Iorga, procurorul general Florența știa că:

• dosarul în care el însuși este acuzat de cercetare abuzivă zace în nelucrare. Dacă se știe nevinovat, nu ar fi trebuit să fie revoltat de metoda de lucru? Dacă se știe vinovat, se poate considera recunoscător/obligat?   
• dosarul în care colegul său Mihai Șandor este acuzat pentru o clasare confirmată de el însuși zace în nelucrare de aproape 6 ani;
• dna Moraru Iorga a încălcat drepturile fundamentale ale unui minor, fapt stabilit definitiv de ÎCCJ prin Încheierea nr. 265/ 14 iulie 2020. Pentru încălcarea comisă de Moraru Iorga, stabilită de ÎCCJ,  statul român este obligat de TMB la plata unor despăgubiri de 120 de mii de euro;
• avizul CSM covârșitor negativ, cu toate voturile împotrivă cu excepția propriului vot – (aici integral);
• comisia de interviu covârșitor împotriva dnei Iorga Moraru, cu excepția factorului politic – ministru și secretari de stat.
• Cele două dosare de interes pentru Alex Florența rămân la SUPC, al cărui șef a fost numit un alt procuror controversat, Remus Popa, respins de CSM tot cu 5-1. Singurul vot favorabil fiind tot al procurorului general Florența, la fel ca recomandarea înaintării propunerii către președinte. 

Având în vedere cele de mai sus, care putea fi motivația votului pozitiv singular al dlui Florența Alex Procurorul general nu a dorit să-mi răspundă la această întrebare. Dna Moraru Iorga pleacă șefă în DNA…”

44. Considerentele de mai sus confirmă coordonarea încălcării legii:

1. Consiliul superior al magistraturii a respins de două ori, cu vot negativ de 5 la 1, atât numirea d-nei procuror Moraru Iorga Mihaiela în funcţia de şef secţie la Direcţia naţională anticorupție, cât şi numirea dl-ui Popa Remus Iulian pe funcţia de procuror şef urmăriri penale, acelaşi procuror care mi-a transmis COMUNICAREA din 20 iunie 2024 privind refuzul înregistrării ca dosar penal a Plângerii penale şi Denunţ din 13 iunie 2024, referitor la infracţiunile şi probele inserate și indicate, cu rezultatul blocării cercetării penale, pretextând un motiv care nu corespunde adevărului, cu consecinţa juridică a favorizării făptuitorilor, infracţiunilor, nerecuperarea prejudiciilor şi continuarea fraudării bugetului de stat;
2. Votul tehnic de respingere al Consiliului superior al magistraturii în cele două cazuri a avut rol decorativ, şi nu a avut efectul de numire pe funcţie de procurorul general şi procurorul şef de secţie a unor persoane fără controverse;
3. Decizia numirii unor magistraţi în funcţii de conducere (la parchete şi la instanţe), nu aparţine CSM, ci unor persoane nevăzute, aflate în umbră, ofiţeri din Serviciul român de informaţii, având în vedere că,
4. Dosare penale în nelucrare, sunt ţinute la parchete pe numele unor procurori, judecători, funcţionari de stat cu funcţii de conducere şi de execuţie în scop de şantaj, ca să dispună măsuri sau hotărâri judecătoreşti prestabilite, care exced legii şi art. 124 din Constituţie, favorabile grupurilor organizate clientelare, unor interlopi, companii corporative, persoane care încalcă legea pentru că au siguranţa protecţiei.
5. Urmând acest MODUS OPERANDI de protecţie, grupuri organizate au siguranţa protecţiei şi au săvârşit infracţiunile care fac obiectul Plângerii penale şi Denunţ înregistrat la Procurorul general al României în 13 iunie 2024 cu nr. 1131-VIII-1-2024;
6. Refuzul Procurorului general şi al procurorului şef de secţie de a efectua cercetări legale şi să aducă la dosar probele indicate în Plângerea penală şi denunţ, punctul 2. în legătură cu fiecare infracţiune;
7. Dna procuror Moraru Mihaela cu aviz de respingere 5-1 al Consiliului superior al magistraturii, are în supraveghere dosarul 52-1-P-2024 privind generali ai Serviciului român de informaţii Coldea Florian, Dumbravă Dumitru, avocaţi de legătură, bani, persoane clientelare fără să cerceteze şi să stabilească care este reţeaua de ofiţeri SRI şi reţeaua de colaboratori ai Serviciului român de informaţii, judecători, grefieri, procurori, poliţişti, colaboratori care răspund la ordinele primite de la ofiţeri în rezervă şi aflaţi pe funcţii la Serviciul român de informaţii;
8. Procurorul Popa Remus Iulian, şef secţie urmăriri penale, are aviz negativ, de respingere cu 5-1 din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi totuşi se pare că nu a contat încălcarea legii de către procurorul Popa Remus, aspect care a stat la baza celor 5 voturi de respingere exprimate de către procurorii din Consiliul superior al magistraturii. Votul procurorilor din CSM a avut rol decorativ fără consecinţe juridice, fiind promovaţi în funcţii de importanţă maximă pentru români, acei procurori cu care grupări partinice deţin controlul.
9. Vieţi distruse, boli, sute de case luate de la oameni de cămătari, oameni decedaţi, proprietăţi luate de persoane clientelare având siguranţa protecţiei la parchete şi instanţe de către persoane puse pe funcţii de stat în mod obscur,
10. Justiţia inexistentă în cauzele de interes nu permite ca politicienii, Parlamentul şi Consiliul Superior al Magistraturii să demită din funcţii procurori controversaţi şi să emită proceduri transparente on-line de numire prin examen-concurs, după consultarea societăţii civile.

II. Democraţia a fost înlocuită de către Serviciul român de informaţii în mod generalizat, cu dictatura şi controlul instituţiilor naţionale, locale şi judiciare, cu politicieni români şi occidentali, acompaniaţi de media, care mușamalizează ingerinţa la instituţii, în cauze de interes, având în vedere că:

45. La Curtea de conturi sunt efectuate formal Rapoarte de audit extern privind spolierea banilor publici la instituţii naţionale, Serviciul român de informaţii, Consiliul concurenţei, guvern, primării, servicii de achiziţii publice de bunuri şi servicii deoarece funcţionari ai Curţii de conturi nu sunt independenţi, ci sunt numiți politic pentru a proteja interesele partinice ale persoanelor şi partidelor care i-au numit.

Doar demiterea şi numirea cu examene si concurs conduce la stoparea fraudării proprietăţii publice, domeniului public, iar Curţea de conturi ar trebui să sesizeze Parchetul, prin funcţionari independenţi, după ce au luat cunoştinţă de infracţiuni.

46. La nivelul Serviciului Român de Informaţii nu se efectuează periodic, anual, de către societatea civilă şi de către Parlamentul României prin Comisii, Rapoarte de audit transparent privind activitatea la nivelul structurii centrale şi structurilor regionale D.R.I. ale Serviciului român de informaţii.

Aspecte nu sunt examinate precum deţinerea de informaţii privind infracţiuni, exercitarea sesizării Parchetului,

• implicarea ofiţerilor de informaţii, afaceri ilicite, ingerinţe în numirea funcţionarilor la instituţii,
• gestionarea discreţionară a avizelor ORNISS,
• reţeaua de ofiţeri SRI care coordonează
• reţeaua de judecători colaboratori, procurori, grefieri, poliţişti şi
• destructurarea ambelor reţele de ofiţeri şi magistraţi şi poliţişti colaboratori ai Serviciului Român de Informaţii.
• Nu se dorește numirea prin lege, la Serviciul roman de informaţii în mod transparent, a Directorului şi ofiţeri în funcţii de conducere, care să fie loiali Constituţiei şi poporului român şi nu guvernelor altor state.

47. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchete, Consiliul superior al magistraturii şi Inspecţia judiciară nu se asigură statutul de independenţă a instituţiilor judiciare de o maximă importanţă pentru că :

• funcțiile de conducere și execuție nu sunt ocupate prin examen şi concurs;
• nu există procedură de repartizare aleatorie a tuturor cauzelor, inclusiv a cauzelor de interes, transparentă şi verificabilă;
• nu există desemnarea aleatorie a completelor de judecată formate din doi, trei şi cinci judecători;
• nu există un cod al magistratului;
• este încălcată continuitatea procurorului sau judecătorului atunci când magistratul nu se supune ordinelor primite;
• la parchete nu există un portal, transparenţă, iar dosarele se ţin în nelucrare în scop de şantaj obscur, nu există termene, probele dispar de la dosare, probele se administrează discreţionar şi selectiv;
• nu există un Raport de audit anual, care sa fie efectuat în mod obiectiv cu participarea CSM, Inspecţiei Judiciare, Parlament şi societatea civilă, privind partea administrativă a justiţiei la instanţe, ICCJ, poliţie şi parchete.

48. Autoritatea electorală nu este independentă şi nu există. Comportamentul nu este echidistant şi egal faţă de toate partidele mari şi mici, deoarece funcţionarii acesteia sunt numiţi politic, sunt lipsiți de orice imparțialitate şi răspund ordinelor şi solicitărilor persoanelor din PSD si PNL care i-au numit pe funcţii.

Pentru ca autoritatea electorală să confere imparţialitate faţă de toate partidele este imperios necesar ca Parlamentul:

• să demită autoritatea electorală actuală;
• să emită un Regulament pentru ocuparea posturilor la Autoritatea electorală prin concurs on-line, public, transparent şi verificabil de către societatea civilă, media, Parlamentul României şi Parchet;
• să organizeze concursul on-line, transparent;
• autoritatea nou înfiinţată cu posturi ocupate prin examen și concurs să emită Regulament pentru vot cu buletine de vot cu serii, supraveghere video a votului si numărarea voturilor cu posibilitatea participării la verificări de către orice persoană interesată
• Raport de audit extern al softului;
• Înlocuirea cu soft care să confere informaţii reale, despre manifestarea votului şi să înlăture fraudele actuale.

49. La Consiliul Concurenţei independenţa, eficiența şi încrederea în forma actuală sunt inexistente, în legatură cu care, în regim de urgență, ar trebui adoptate următoarele măsuri:

• demiterea plenului şi a directorilor de către Parlament şi
• elaborarea unui Regulament de numire prin Concurs online a funcţiilor deliberative şi executive, revenirea la vechea formă a legii ca un post deliberativ sau executiv să fie deţinut maxim două mandate de către aceeași persoană.

50. La Parlament, senatorii şi deputaţii care fac parte din partidele care vor forma Camera Deputaţilor și Senatul să fie reglementată prin Statut, obligaţia de a fi prezenți, activi şi transparenţi privind activitatea fiecăruia, precum şi obligaţia întocmirii de rapoarte periodice privind activitatea instituțiilor aflate sub supravegherea lor:

1. Serviciul român de informaţii;
2. Consiliul concurenţei;
3. Curtea de conturi;
4. Autoritatea electorală;
5. La instanţe şi parchete verificări referitor la îndeplinirea obligaţiilor legale la nivel administrativ, privind repartizarea aleatorie la instanţe şi ÎCCJ şi ţinerea dosarelor în nelucrare la Parchete şi poliţie;
6. Agenţia naţională de integritate.

III. La nivel European, Partidele Popular şi Socialist pierd semnificativ mandate, încrederea populaţiei, iar de la un scrutin la altul se dezvoltă partidele mici în Parlamentul European, datorită dublei măsuri de manifestare a dualităţii instituţiilor statului, în raport cu populaţia fiecărei ţări.

51. Parlamentul European are două grupuri politice.

– https://www.euronews.ro/articole/extrema-dreapta-a-castigat-teren-pe-fondul-crizelor-parlamentul-european-are-doua Grupul Partidului Popular European (PPE) a obţinut 51 de locuri în primele cinci ţări cu estimări centralizate de Parlamentul European, urmat de,

– grupul Socialiştilor şi Democraţilor europeni, cu 26 de locuri, şi Verzi cu 22 de locuri, potrivit Agerpres. https://www.rfi.fr/ro/europa/20240609-ppe-a-ob%C5%A3inut-cele-mai-multe-voturi-%C3%AEn-primele-5-%C8%9B%C4%83ri-cu-estim%C4%83ri-centralizate-de-pe

52. În România, la scrutinul din 09 iunie 2024, rezultatul alianței PSD-PNL a fost inexplicabil cel mai mare din istorie, deşi prestația guvernului PSD-PNL a fost scăzută faţă de aşteptările populaţiei şi mediul de afaceri romanesc, au crescut impozitele locale pe clădiri, guvernul a anunţat creşterea impozitării firmelor mari, în loc să impoziteze expatrierea profitului impozabil de bani prin OFF-SHORE-uri, care reduc artificial profitul impozabil că vor creşte salariul mimin la 3.900 lei, că vor creşte TVA-ul (…), iar dualitatea instituţiilor s-a accentuat, măsuri care au ştirbit încrederea în instituţiile locale şi naţionale, iar dubla măsură, înşelătoria, furtul şi dualitatea justiţiei au escaladat la cote maxime.

După alegerile din 09 iunie 2024, politicieni P.S.D., sprijiniţi de media, în declaraţii oficiale adresate populaţiei au înlocuit termenul de “fraudare a alegerilor” cu “DEMOCRAŢIA A ÎNVINS”.

53. Fraudarea alegerilor a înlăturat posibilitatea corectă şi cinstită ca partidele mici să se dezvolte şi să intre în Parlament să ofere o alternativă mai bună pentru populaţie, să crească speranţa şi încrederea efectivă că furtul, minciuna, manipularea şi dubla măsură vor fi reduse în instituţiile statului.

Ionuț Moșteanu USR: Am găsit multe fraude la alegeri, în multe secții, https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20240611-ionu%C8%9B-mo%C8%99teanu-usr-am-g%C4%83sit-multe-fraude-la-alegeri-%C3%AEn-multe-sec%C8%9Bii

54. Autoritatea electorală nu s-a comportat ca un administrator onest faţă de dreptul populaţiei la alegeri libere şi corecte, în mod efectiv, credibil, realist și verificabil, deoarece procedura de vot şi softul sunt înşelătoare, nu sunt credibile și nici transparente, permit fraudele și ascunderea acestora, practici recunoscute ca fiind instrumente sistemice de deformare a rezultatelor efective ale oricărui scrutin, puse în mâna partidelor mari, pentru ca să limiteze artificial dezvoltarea partidelor mai mici.

Fraudarea alegerilor la 09 iunie 2024: 10.000 de buletine de vot de la locale au dispărut la numărătoarea din București. În toată țara sunt zeci de mii de cazuri https://romania.europalibera.org/a/alegeri-locale-aproape-10-000-de-buletine-de-vot-n-au-ajuns-in-urne-in-bucuresti-la-nivelul-intregii-tari-sunt-zeci-de-mii/32992070.html

USR: Peste 1,5 milioane de voturi anulate și pierdute la alegerile din 9 iunie. PSD și PNL consideră democrația facultativă .https://usr.ro/2024/06/14/usr-peste-15-milioane-de-voturi-anulate-si-pierdute-la-alegerile-din-9-iunie-psd-si-pnl-considera-democratia-facultativa/

Practica fraudării nu a fost înlăturată înainte de alegeri, votul a fost cumpărat. Fraude la alegerile 2024. Dosare penale și amenzi: https://ziare.com/fraude-vot-2024/fraude-vot-2024-alegeri-2024-mita-elecorala-amenzi-dosare-penale-1874916

55. Partidele PSD şi PNL, Marcel Ciolacu, senatori şi deputaţi ai acestor formaţiuni politice sunt sprijiniţi de Serviciul român de informaţii să menţină puterea şi sunt acompaniaţi de MEDIA. În mod remarcabil sunt îndrumaţi SĂ INVOCE DEMOCRAŢIA pentru a ascunde fraudarea organizată şi coordonată a alegerilor locale şi europarlamentare, prin buletine de vot fraudate şi soft care nu exprimă realitatea votului exprimat, dispreţul şi lipsa de respect faţă de populaţie, cu scopul de a menţine controlul abuzurilor în instituţii, prin fraudarea bugetului de stat, a domeniului public şi a proprietăţii private.

56. Deputaţi şi senatori au fost selectaţi în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului român de informaţii. Manda Claudiu, fost preşedinte al acestei Comisii parlamentare a săvârşit infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată şi fals intelectual pentru a ascunde încălcarea legii de către ofiţeri SRI implicaţi personal, în protejarea grupurilor infracţionale organizate, după care Serviciul român de informaţii a recompensat sprijinul acordat, urmat de rezultate:

• senatorul P.S.D. Manda Claudiu să acceadă europarlamentar 2020-2028 pe listele Partidului social democrat din familia Partidului Socialist European, în timp ce,
• soţia sa, Vasilescu Olguţa Lia este preşedinte la Partidul Social Democrat Dolj, vicepreşedinte la structura naţională PSD, primarul Municipiului Craiova,

57. Vicepreşedintele de la Partidul social democrat Dolj, este văr cu generalul SRI comandantul D.R.I. Oltenia și Naşul de cununie dintre Vasilescu Olguţa Lia – Primarul PSD cu senatorul Manda Claudiu, care a săvârşit infracţiuni cu rezultatul protejării abuzurilor în serviciu ale unor ofiţeri şi a lui Coldea Florian, în perioada exercitării funcţiei de director militar al Serviciului român de informaţii, iar împreună cu europarlamentarul P.S.D. Manda Claudiu, deţine două firme. Sursa: https://www.facebook.com/groups/780856169632053/search/?q=suca%20de%2isalnita

58. Preşedintele Partidului social democrat Dolj, primar al municipiului Craiova FIN DE CUNUNIE al vicepreşedintelui PSD Dolj, la rândul lui, văr cu comandantul regional DRI al Serviciului român de informaţii proaspăt demis – pensionat in luna august 2024, implicat în afaceri cu achiziţii publice neconforme şi a aplicat societăţii Alia SA pedepse corective.

Totul despre cum ajung fondurile europene cu titlu de subvenții în buzunarul lui Claudiu Manda fără a fi declarate în declarațiile de avere. Gruparea infracțională de la Ișalnița lovește și în subvențiile din agricultură.

https://olteniamaxima.ro/2022/01/15/totul-despre-cum-ajung-fondurile-europene-cu-titlu-de-subventii-in-buzunarul-lui-claudiu-manda-fara-a-fi-declarate-in-declaratiile-de-avere-gruparea-infractionala-de-la-isalnita-loveste-si-in-subvent/

59. Partidul social democrat, membru al Partidului socialist european sprijină Primarul Vasilescu Olguţa Lia, preşedinte PSD Dolj, care, conform dovezi a participat la săvârşirea infracţiuni de grup organizat şi abuz în serviciu, infracţiuni precizate în Plângere penală şi Denunţ la punctul 16. de la pagina 540 la pagina 618 şi pct. 2.101 la probe indicate, vicepreşedinte la organizaţia de partid naţională care:

1. a protejat în formă continuată, peste 10 ani, barăci insalubre, mizere, fără autorizaţii de construire, amplasate pe Domeniul public, după ce în anul 2014 a atestat în înscris oficial cu semnătura Domniei sale că barăcile ilegal amplasate nu deţin autorizaţii de construire. Evident că la originea încălcării legii este coruperea cu bani mulţi, dar oficial nu se știe cine a luat banii, pentru că Direcţia naţională anticorupţie a fost coordonată să nu investigheze!
2. a blocat și respins atribuirea şi folosirea de drepturi reale ale societăţii Alia SA, respectiv administrare, posesie, proprietate şi uzucapiune;
3. atribuie discreţionar şi selectiv avize de construire blocuri;
4. a respins societăţii ALIA SA planul de modernizare zonală de hală agroalimentară;
5. atribuie discrecţionar certificate de urbanism şi autorizaţii de construire, a respins nemotivat de nouă ori să emită societăţii Alia certificat de urbanism şi autorizaţie de construire pentru a bloca obţinerea avizului ISU şi a avizului de funcţionare a Complexului comercial Big nou Craiovița, în timp ce protejează în perimetru construcţii insalubre fără autorizaţii de construire;
6. Primarul Partdiului social democrat, Vasilescu Olguţa Lia, in mod abuziv in cadrul grupului infractional organizat a solicitat societăţii Alia plată nedatorată, dublă taxare, eludând legea abuziv si conştient fără să emită decizie de impunere aşa cum prevede legea contenciosului administrativ;
7. În mod organizat a refuzat ca în mod cinsitit şi corect să restituie societăţii Alia SĂ valoarea datorată de 130.000 lei;

 

Pedepse corective au fost aplicate societății deținute de subsemnatul – Alia SA, regizate şi manipulate să pară că la origine au fost cauze naturale.

60. Incendiul care a izbucnit sâmbătă 25 mai 2024, ora 20:40, la hala agroalimentară în Complexul comercial Big nou Craioviţa din municipiul Craiova, a coincis cu solicitările societății Alia S.A. care au fost transmise la datele din 28 martie 2024 şi 17 mai 2024 pe adresa de email a Tribunalului Dolj, a judecătorilor Scurtu Jana, preşedinte Tribunal, Secure Emilia – preşedinte secţie, Căluşaru Cristina, Otovescu Daniel, Şerban Marian, Tălpăşanu Lavinia, Grejdeanu Amelia, în conţinutul cărora am avertizat că procesul echitabil a fost anihilat coordonat de Serviciul român de informaţii încă de la încălcarea ordinii de introducere în ECRIS, faţă de ordinea sosirii, cu rezultatul urmărit al distribuirii cauzelor unor judecători colaboratori ai SRI prin ingerinţe şi implicarea generalului SRI Iancu Sabin, comandantul regionalei DRI din Serviciul român de informaţii, care, după ce a luat cunoştinţă de infracţiuni, a încălcat legea art. 61 alin 2) şi art. 291, deoarece nu a sesizat Parchetul.

61. La originea incendiului, oficial a fost un scurt circuit de la o vitrină de îngheţată Top Gel generaţie 2015, care foloseşte freon neinflamabil, asemănător cu “Colectiv”, materiale profesionale cu autoaprindere şi inflamabile.

Interlopul Trandafir zis Cimino a fost prezent în exteriorul clădirii în timpul intervenţiei pentru stingerea incendiului si a menţionat că are cunoştinţă despre locul precis locul unde a izbucnit incendiul. Poliţia şi pompierii au stabilit locul abia după o zi. Societatea Alia S.A. a confirmat doar după două zile, după ce a fost restabilit curentul electric şi urmărirea înregistrării video de supraveghere. În acelaşi interval, în instalaţia sanitară a clădirii complex comercial a fost aruncat un prosop care a înfundat „întâmplător”, instalaţia de canalizare şi evacuare a apelor reziduale.

62. Manipularea organizată şi coordonată prin mijloace media, în scopul transmiterii unor informaţii neadevărate, s-a produs imediat după consumarea incendiului, prin persoane interesate care ar putea avea legătură cu originea reală a incendiului. A doua zi, publicaţia Lupa mea a scris on-line informaţii neadevărate, fără să menţioneze sursa informaţiilor au folosit numele subsemnatului, fără să solicite un punct de vedere. De conivenţă, Oltenia Tv a preluat online aceleaşi informaţii. Persoana implicată a deţinut funcţia de purtător de cuvânt la Consiliul judeţean Dolj.

63. Furtul proprietăţii a fost pus la cale de un grup organizat, constituit din persoane cu pregătire juridică, care, sprijiniţi de ofiţeri S.R.I., au coordonat încălcarea legii de către judecători, grefieri, informaticieni colaboratori la instanţe din localităţi diferite şi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

64. Planul a fost bine ticluit, de deposedare a societăţii Alia, fraudarea discreţionară a domeniului public, dar şi măsuri succesive cu pedepse corective care să mă determine să renunţ, plan sprijinit la instituţii, hotărâri judecătoreşti succesive au fost coordonate să încalce legea sub protecţie, judecători să dispună măsuri evident ilegale în mod coordonat.

65. Generalul Iancu Sabin, comandantul D.R.I. din S.R.I., a fost iniţiat şi protejat de generalul Coldea Florian în perioada când a activat la SRI Prahova și a participat alături de procurorul zis Portocală la falsificarea prin contrafacere a probelor în dosare penale de interes, falsificarea unor înregistrări telefonice, cu rezultatul obţinerii unor rezultate care nu corespund adevărului, prin care au încălcat legea în mod organizat, infracţiuni care nu au fost sancţionate instituţional.

https://solidnews.ro/seful-sri-oltenia-protectorul-gpl-istilor-de-la-crevedia-conexiuni-cu-coldea/; https://defapt.ro/generalul-sri-gpl-iancu-garantat-lia-olguta/

În aceeaşi perioadă Coldea Florian a fost director militar al Serviciului român de informaţii, iar Kovesi Codruţa Laura a fost procurorul şef la Direcţia naţională anticorupţie, instituţii care au inregistrat abuzuri la care au participat procurorul Portocală si şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

https://solidnews.ro/seful-sri-oltenia-protectorul-gpl-istilor-de-la-crevedia-conexiuni-cu-coldea/

• Generalul Ciocârlan Adrian director adjunct actual la Serviciul român de informaţii este Naşul de cununie al generalului S.R.I. Iancu Sabin, implicat în coordonare activităţi de sprijinire fraude proprietate publică și privată şi în Justiţie din judeţe ale regionalei D.R.I. Oltenia;
• Generalul Ciocârlan Adrian a deținut în SRI funcția de director la Direcţia pentru apărarea Constituţiei. În cadrul acestei Direcții din SRI a fost formată rețeaua de judecători și procurori care răspund la ordinele primite.

https://www.juridice.ro/36828/judecatori-procurori-colaboratori-securitate-lista-cnsas.html;

https://www.luju.ro/ofiterii-acoperiti-din-justitie-asociatia-pentru-monitorizarea-justitiei-avertizeaza-ca-seful-sri-george-maior-a-recunoscut-ca-unii-judecatori-si-procurori-colaboreaza-cu-serviciile-maior-confirma-exista-ofiteri-activi-sri-intre-magistrati-document

În dosarul nr. 1695/63/2021 după încălcarea procedurii de repartizare aleatorie, judecătorul la Tribunalul Dolj a ignorat încălcarea legii, proba cu expertiza, procesul verbal al poliţiei locale şi a menţinut construcţii ilegal amplasate, pentru că în dosar are interes fostul şef al DIPI-MAI.

https://gazarul.ro/2023/09/06/fostul-sef-al-sri-prahova-sabin-iancu-implicat-in-afacerea-exploziva-caracal-crevedia-seful-unei-alte-directii-regionale-din-cadrul-sri-s-a-pensionat-discret/

66. Serviciul român de informaţii a protejat grupuri infracţionale organizate, care au fost constituite şi afiliate pentru fraudarea proprietăţii publice şi private, în legătură cu care nu a sesizat Parchetul după ce a luat cunoştinţă de infracţiuni datorită unor venituri ilicite transmise piramidal: “Caracatița politică și de afaceri din Dolj, păstorită de SRI, denunțată la …SRI”.

https://www.puterea.ro/caracatita-politica-si-de-afaceri-din-dolj-pastorita-de-sri-denuntata-la-sri/

“Generalul Sabin Iancu se implică activ în protejarea unor infractori…”. “Relaţiile generalului Sabin Iancu cu Manda Claudiu şi Vasilescu Lia Olguţa depăşesc cu mult cadru institutional”.

• Protejat în trecut de generalul S.R.I. Coldea Florian, Iancu Sabin, eternul număr doi din SRI, a ajuns sub aripa protectoare a Nașului său generalul S.R.I. Ciocîrlan Adrian, unul din adjuncții actuali ai Serviciului român de Informații.

https://defapt.ro/generalul-sri-gpl-iancu-garantat-lia-olguta/

https://www.puterea.ro/caracatita-politica-si-de-afaceri-din-dolj-pastorita-de-sri-denuntata-la-sri/

https://www.mediafax.ro/social/dumitru-iliescu-fost-sef-spp-adjunctul-sri-adrian-ciocirlan-face-parte-din-statul-paralel-colaborand-intens-cu-domnii-maior-coldea-si-dumbrava-am-probe-16944475

https://www.incisivdeprahova.ro/2020/05/15/fost-colonel-sri-confirma-afaceri-negre-de-milioane-la-virful-serviciului/

Caracatița politică și de afaceri din Dolj, păstorită de Serviciul român de informatii, denunțată la SRI

https://www.puterea.ro/caracatita-politica-si-de-afaceri-din-dolj-pastorita-de-sri-denuntata-la-sri/.

Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV de Petru Zoltan.

https://defapt.ro/generalul-sri-gpl-iancu-garantat-lia-olguta/

Ce firme au adus la Craiova șeful S.R.I Prahova, Sabin Iancu și fostul șef al Comisiei de control a S.R.I, Claudiu Manda, pentru jaful banilor publici din sănătate? https://olteniamaxima.ro/2021/08/11/ce-firme-au-adus-la-craiova-seful-s-r-i-prahova-sabin-iancu-si-fostul-sef-al-comisiei-de-control-a-s-r-i-claudiu-manda-pentru-jaful-banilor-publici-din-sanatate/

67. Lideri politici regionali, denumiţi baroni locali, Dragnea Liviu, Hrebeciuc Viorel, Radu Mazăre (……….), care au încălcat legea dar nu au răspuns la ordine, au fost arestaţi, trimişi la închisoare şi înlocuiţi cu persoane noi care fac parte din ALIANȚA PSD-PNL-SRI-MEDIA şi se conformează ordinelor primite pentru ca proprietatea publică şi privată să fie spoliată de grupuri infracţionale organizate, iar alegerile să obțină rezultate controlate, în scopul să continue supremaţia fraudării.

68. În timp ce Statul, partide politice şi Comisia Europeană ne promit drepturi fundamentale şi principii frumoase, în realitate, în cauze protejate suntem agresaţi de către interlopi, companii corporative, persoane clientelare unor politicieni şi Serviciului român de informaţii care, încalcă legea fără consecinţe juridice, pentru că sunt mai presus de lege şi au siguranţa sprijinirii, prin grupuri organizate, la orice autoritate naţională şi locală, primării, autorităţi judiciare în toate localităţile, la orice localitate, la orice instanţă şi instituţie publică. Probe în Plângerea penală şi Denunţ.

69. Noi, Poporul Român, suntem minţiţi şi înşelaţi în modul cel mai odios, nivelul de împovărare prin taxe şi impozite creşte, oamenii suferă și se îmbolnăvesc, şapte milioane de români au părăsit ţara căutând un trai mai bun, instituţii, deși independente prin lege, au fost acaparate, controlate şi manipulate, în sensul că firmele cu capital românesc sunt distruse cu miile, deoarece companii guvernate corporativ funcționează și se dezvoltă prin tratament protectiv şi discriminatoriu.

 

IV. Modele de încălcare a legii, în scopul spolierii bugetului, proprietății publice și private, domeniului public au fost multiplicate la nivel național și în regiunile ţării, astfel că românii au nevoie de măsuri legislative rapide şi radicale care să înlăture jaful şi starea generalizată de dispreţ faţă de populaţie.

70. Bugetul la nivel naţional, încă de la colectare, a disociat preferențial regimul de colectare a impozitelor datorate de persoane juridice, prin Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili în ANAF, în scopul spolierii bugetului de stat printr-un circuit de protecţie.

Prin acest sistem, companii occidentale guvernate corporativ, companii cu capital israelian, persoane clientelare, cu implicarea Serviciului român de informaţii, externalizează profitul impozabil, prin transferuri de bani către conturi bancare din OFF-SHORE-uri, iar firmele româneşti sunt discriminate, slăbite şi distruse, iar transparenţa şi egalitatea controlului fiscal tinde spre zero, iar protecţia firmelor preferate este îndeplinită prin ignorarea voită şi coordonată la DGAMC din ANAF a operaţiunilor cu servicii fictive şi a restituirilor ilegale de accize, TVA, etc.

Serviciul român de informaţii şi ambasade sprijină la parchete şi la Direcţia de administrare a marilor contribuabili din ANAF să externalizeze profitul în schimbul unor servicii fictive de valori foarte mari, în legătură cu care nu există dovezi privind realitatea, eludând impozitul pe profit şi impozitul pe salarii de 70% al expatilor. Statul, prin acceptarea unor duble măsuri fiscale discriminează firmele cu capital românesc, măsură care conduce la un tratament inegal acceptat şi protejat de către stat şi distrugerea firmelor autohtone cu capital românesc.

71. Bugetul la nivel local este cheltuit şi spoliat prin Serviciul de achiziţii publice locale, din oraşe şi comune, prin funcţionari puşi politic de partidele PSD şi PNL, prin ingerinţa Serviciului român de informaţii. Operaţiuni ilicite sunt sprijinite prin reţeaua de funcţionari locali ai Camerei de conturi, care sunt aleşi şi numiţi prin ingerinţa comandanţilor regionali DRI din Serviciul român de informaţii, la rândul lor sprijiniţi ierarhic de directori militari adjuncţi ai Serviciului.

72. Bugetul naţional şi bugete locale sunt jefuite urmând modele consacrate: achiziţii de produse şi servicii la preţuri excesive, fără licitaţii publice, plata unor cantităţi neconforme cu realitatea menţionată în facturi, achiziţii de gunoaie de la alte state, achiziţii repetate de lucrări şi materiale inutile prin firme clientelare.

73. Curtea de conturi şi Camerele de conturi din judeţe îndeplinesc formal, iluzoriu şi la ordin activităţile de verificare a spolierii banilor publici prin Serviciul de achiziţii publice de la primării şi nu sesizează Parchetul pentru că sunt puşi politic pe funcţii să protejeze, să execute ordine primite tocmai de la aceia care i-au sprijinit să accedă în funcţii. Realitatea ne arată că legea de funcţionare a Curţii de conturi este imperios necesar să fie actualizată, pentru ca funcţionari din conducerea Curţii de conturi, departamente şi camere să fie demisi și, la orice nivel, aceste funcții să fie ocupate prin concurs, transparent, real, verificabil şi nu aranjat !!!

74. Consiliul concurenţei nu funcţionează deloc în limitele legii. Chiriţoiu Bogdan este de peste 15 ani pus pe funcţie prin bunăvoinţa preşedinţilor de partide PSD şi PNL, la ordinul expres tocmai al unor companii corporative care domină piaţa şi anihilează concurenţa, abuzează consumatorii, cu preţuri excesive la raft de două, trei şi patru ori mai mari faţă de achiziţie, exclude de la raft produsele firmelor locale sau refuză să vândă Produsele firmelor locale, prin înţelegeri interzise de lege şi preţuri excesive la raft. Mai mult, prin voinţa unită a preşedinţilor de partide PSD şi PNL, a fost modificat art. 15 din legea 21-1996 în scopul ca Chiriţoiu Bogdan şi companii corporative să patroneze Consiliul Concurenţei ca într-o feudă personală, un număr nelimitat de mandate, în condiţiile în care membrii plenului Consiliului Concurenţei tot timpul au votat în unanimitate, la ordin sau în urma unor înţelegeri care exced legii, au fost inofensivi, iar directorii de direcţii sunt puşi să fie obedienţi, pentru a executa ce spune Chiriţoiu Bogdan susţinut de corporaţii.

Infracţiunile la Consiliul concurenţei sunt săvârşite pe bandă rulantă (genţi cu bani în unitatea S.R.I. şi probe de care Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă şi nu a sesizat Parchetul) pentru că infracţiunile sunt protejate prin ofiţeri la Serviciul român de informaţii şi manageri occidentali.

Deşi Consiliul Concurenţei este singura instituţie prevăzută în lege cu atribuţii care să asigure cadrul concurenţial de funcţionare a comerţului, înlăturarea preţurilor excesive către consumatori și să intervină prin investigaţii pe pieţe relevante locale, aceste atribuții nu se exerită în fapt.

Preşedintele Partidului Social Democrat a instituit prin ordonanţe de guvern cu rezultat populist, înşelător, limitarea preţului de vânzare, pretextând intenţia protejării consumatorului final. Obiectivul nu a fost atins, deoarece comercianţii au ocolit măsurile impuse de guvern prin Ordonanţe, întrucât comerţul nu poate fi limitat, mai ales în modul populist, ineficient, conjunctural şi formal. Consiliul Concurenţei este şi rămâne singura instituţie învestită prin lege să intervină, cu rezultate concrete, în cazul unor înţelegeri cu preţuri excesive practicate de comercianţi.

Independenţa prevăzută în lege nu este îndeplinită de către preşedintele şi membrii plenului la Consiliul Concurenţei.

Datorită modului de numire, prev. de art. 15 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, Preşedintele Consiliului concurenţei şi membrii plenului nu îndeplinesc condiţia de independenţă prevăzută la art. 15 alin (3) din Lege, deoarece,

• numirea preşedintelui şi a membrilor plenului se face de către membri ai Colegiului consultativ al Consiliului concurenţei, iar acest colegiu este alcătuit din persoane CEO şi companii guvernate corporativ care încalcă sau pot să încalce legea concurenţei şi beneficiază de protecţia persoanelor pe care aceştia i-au numit;
• avizul Guvernului şi audierea candidaţilor în Comisiile Parlamentului are la origine obişnuinţa tacită, nerecunoscută oficial, că, în funcţie de ponderea unui partid, fiecare agreează un număr de membri în plenul Consiliului concurenţei, corespunzător partidului respectiv PSD, PNL, UDMR, (…), similar ca la Curtea de conturi.

Art. 15 alin. (3) Preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de concurenţă trebuie să aibă o independenţă reală şi să se bucure de o înaltă reputaţie profesională şi probitate civică. Durata unui mandat este de 5 ani şi poate fi înnoit o singură data.

Or, această independenţă în realitate nu există!

Pentru a îndeplini independența Consiliului Concurenţei, demiterea preşedintelui, a plenului şi a directorilor de direcţii la Consiliul Concurenţei, precum si emiterea unei proceduri legale de ocupare a funcţiilor la Consiliul Concurenţei, precum și măsuri legale imperios necesare pentru a se asigura independenţa veritabilă a acestor autorități.

Pentru a îndeplini efectiv aceste exigenţe şi dispoziţii imperative ale legii, Preşedintele, membrii plenului, directorii de direcţii, inspectorii de concurenţă, doar prin concurs si examen să acceadă pe funcţii, în mod transparent în timp real on-line, asemănător cu procedura la Comisia Europeană şi să fie elaborată procedura de ocupare a tuturor funcţiilor la Consiliul concurentei, la fel la Curtea de conturi.

75. Reţeaua de judecători şi procurori colaboratori ai Serviciului român de informaţii este cunoscută, chiar şi recunoscută în media, dar nu este destructurată, la fel ca și reţeaua de ofiţeri din Serviciul Român de informaţii care domină justiţia

şi care au format şi întrebuinţat la ordin reţeaua de judecători și procurori colaboratori cu rezultatul de fraudare a justiţiei, încălcarea în formă continuată a independenţei justiţiei şi a imparţialităţii judecătorilor, procurorilor şi poliţiştilor – colaboratori, simultan cu încălcarea art. 124 alin. (1) şi (2) din Constituție şi norme imperative din lege, art. 2 și art. 10 din Legea 304/2004, privind organizarea judiciară, art. 2 alin. (3) din legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor şi Tratatul Uniunii. https://www.luju.ro/iata-securistii-tudorel-lumeajustitiei-ro-ii-ofera-ministrului-justitiei-raspunsul-la-intrebarea-adresata-csm-oare-sunt-acum-magistrati-procurori-judecatori-care-au-acasa-certificatul-calitatea-de-colaborator-de-la-cnsas-vedeti-cine-sunt-judecatorii-si-pr

Serviciul român de informaţii, senatori, deputați și eurodeputați din Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, partidele europene popular şi socialist, cât şi media, deşi au luat cunoştinţă despre reţeaua de colaboratori în justiţie, judecători, procurori, poliţişti, grefieri şefi, informaticieni, cât şi despre practica întrebuinţării acestei reţele de magistraţi prin procedee sistemice de încălcare a legii, nu au destructurat reţea de ofiţeri SRI, avocaţi de legătură şi magistraţi colaboratori pentru ca, doar astfel, controlează şi domină Justiţia în dosarele de interes.

Dovezi, pun în lumină că încă de la introducerea la instanţe a unor acţiuni noi cu părți de interes protejat, Serviciul român de informaţii este avertizat, cu rezultatul distribuirii cauzelor unor judecători preferaţi colaboratori, care să respingă cereri de probe şi să pronunţe la ordin hotărâri judecătoreşti prestabilite de achitare sau condamnare, admitere sau respingere, tranzacţionate pe bani şi interese în cadrul grupului infracţional organizat.

Justiţiabili de bună credință sunt abuzaţi în mod coordonat şi organizat de către grupuri de magistrați, după eludarea repartizării aleatorie, pentru că acești judecători sunt afiliaţi de ofiţeri din Serviciul român de informaţii să dispună la ordin. Statutul nu oferă nicio pârghie credibilă şi transparentă ca justiţiabilul să verifice dacă dosarele au fost introduse în ECRIS în ordinea sosirii şi dacă parametrii de repartizare au fost eludați.

În dosarul penal nr. 52-1-P-2024 a fost începută urmărirea penală pe numele generalilor din Serviciul român de informaţii, Coldea Florian fost director militar si Dumbravă Dumitru fost director la Direcţia juridică din Serviciul român de informaţii, avocat Trailă, persoană de legătură şi persoane clientelare, întrebuinţând relaţii dintre ofiţeri SRI şi judecători colaboratori afiliaţi de ofiţeri SRI, au format reţele de colaboratori.

Ce se întâmplă cu hotărârile tranzacţionate de ofiţeri din Serviciul român de informaţii, care, deşi nelegale şi netemeinice, ele produc consecinţe juridice în continuare?

Pratica consacrată funcţionează şi în prezent, Serviciul român de informaţii domină la ordin hotarari ale justiţiei prin “repartizarea aleatorie” să fie eludată în dosarele de interes. Preşedintele instanţei, al secţiei cu grefierul şef şi un informatician distribuie cauza de interes la un complet compus din judecători colaboratori ai Serviciului român de informaţii, să pronunţe hotărâri judecătoreşti, tranzacţionate, nelegale, favorabile unor grupuri infracţionale organizate.

Destructurarea se poate face doar prin voinţa Parlamentului, a Consiliului Superior al Magsitraturii si Consiliului Superior de aparare al ţării.

Până în prezent nimeni nu a cerut instituţional, la nivel de Parlament sau Parchet, Consiliul Superior al Magistraturii, CSAT, să fie destructurate reţele formate din ofiţeri în rezervă sau pe funcţii actuale din Serviciul român de informaţii şi reţele formate din magistraţi colaboratori ai Serviciului român de informaţii judecători, procurori, poliţişti, grefieri, informaticieni care dispun la ordin hotărâri judecătoreşti şi să anuleze hotărârile judecătoreşti adoptate cu încălcarea legii pentru sprijinirea grupurilor infracţionale care fraudează legea şi proprietatea.

Preşedintele în exerciţiu la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este implicat în infracţiuni dovedit cu înscrisuri, în scopul de sprijinire şi ascundere de infracţiuni săvârşite la Instanța Supremă, cu rezultatul sprijinirii unor interlopi clientelari Serviciului român de informaţii.

Doar forţa Serviciului român de informaţii ar fi putut să implice un număr mare de funcţionari de stat, din instituţii diferite, judecători la instanţe diferite în grad şi din localităţi diferite în infracţiuni de sprijinire a încălcării legii în care sunt implicaţi primarul Partidului social democrat Vasilescu Olguţa, secretarul general Miulescu Nicoleta, directorul poliţiei locale, funcţionari publici, persoane clientelare Serviciului român de informaţii, între care şi interlopul Trandafir zis Cimino^[2], respectiv:

• Corbu Alina – preşedinte ICCJ, Budă Marian preşedinte la secţia a II a civilă, fost preşedinte și membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi grefierul şef Dragomir Silvi,a avocaţi persoane de legătură, ofiţeri din Serviciul Român de Informaţii, grefieri şefi şi informaticieni, Gherghina Lotus preşedinte secţie a II a civilă la Curtea de apel Craiova, Ponea Adina Georgeta preşedintele Curţii de apel Craiova în 2019, Osiceanu Ionica şi Ciolofan Alina, toți aceștia sunt persoane care au ignorat voit că societatea interlopului Trandafir Fanel zis Cimino a înlăturat din dosar la Curtea de apel proba cu schiţa cadastrală falsificată care a stat la baza emiterii titlului M07 3019 deţinut de interlop,
• judecători din raza Curții de apel Craiova: Dinculescu Raluca Elena, Popescu Norel preşedinte la Tribunalul Mehedinţi, cu soţia judecător Popescu Clara, Duminecă Virginia, Roxana Popa, Duţa Monica, Vocheci Eugenia, Teau Carmen, Gradinaru Ianina, Poliţeanu Mirela, Vrabie Valentina, Condoiu Minodora, Zaharia Rodica, Cirnu Iulia Manuela, Grădinaru Daniel, Gradinaru Ianina, Secreţeanu Adriana, Severin Daniel, Velescu Alina, Băldean Livia, Savonea Lia, Strâmb Codruţa, Ninu Cristiu Luminiţa, Netejoru Lucian, au participat direct sau indirect la simularea actului de justiție

https://www.luju.ro//umbra-lui-buda-atac-devastator-la-adresa-sefului-sectiei-a-ii-a-civile-iccj-judecatorul-marian-buda-omul-de-afaceri-adrian-mititelu-acuza-implicarea-lui-buda-intr-o-retea-infractionala-deja-am-strans-foarte-multe-dovezi-cu-actele-de-coruptie-pe-care-le-a

• trebuie amintiți și următorii participanți la rețeaua de înfăptuire „cu dedicație” a justiției: Scurtu Jana preşedinte Tribunal Dolj, Secure Emilia preşedinte secţia I civilă, Căluşaru Cristina, Tălpăşanu Lavinia, Grejdeanu Aurelia Irina, Harega Cornelia, Otovescu Daniel şi Şerban Marian, Pătru Alina, Popa Viorica, Glugă Adrian, Cercel Ana Maria, Beucă Mariana Laura, Celea Cristina, Alexandru Liliana, Bălţeanu Emilia, Muncioiu Cristina, Stoiculescu Natalina, Cristina Ghercea şi alţii.

76. Practici ilicite înainte de scrutinul electoral național, care denaturează convingerea alegătorilor înainte de exprimarea votului, prin mită electorală și fraude în ziua scrutinului, cu consecința că rezultatul nu exprimă votul alegătorilor.

Democrația a fost înfrântă în ceea ce privește manifestarea votului de către alegători și este incontestabil că îmbracă forme care permit controlul rezultatului votului de către alianța PSD-PNL-SRI-MEDIA, având în vedere considerente care sunt la originea denaturării votului din perioada de campanie electorală, din ziua manifestării votului, din etapa de numărare a voturilor şi de stabilire a voturilor de către softul pentru această operațiune:

• buletinele de vot nu conțin serii cu număr controlat şi nu sunt urmărite prin procese verbale de intrări și ieșiri, alocate unei secţii de vot în scopul menţinerii secretului votului exprimat de către fiecare votant. Daca buletinele de vot conțin serii înregistrate s-ar elimina posibilitatea înlocuirii urnelor pline cu alte buletine de vot, acestea fiind cazuri frecvente de fraudare care au fost practicate până în prezent.

https://romania.europalibera.org/a/alegeri-locale-aproape-10-000-de-buletine-de-vot-n-au-ajuns-in-urne-in-bucuresti-la-nivelul-intregii-tari-sunt-zeci-de-mii/32992070.html

• Buletinul de vot conţine două feţe, împrejurare care permite ca partidele să fie menţionate faţă verso în chenare de dimensiuni diferite, iar partidele mari beneficiază de poziţii favorizate pe buletinul de vot. Trecerea tuşului de pe o faţă pe cealaltă, crează confuzii, generează motive de anulare a votului exprimat, conducând la o anulare în fapt a procesului de votare și prejudicierea alegătorilor.

Optim este ca fiecare buletin de vot să conţină o singură faţă iar partidele să fie puse în chenare egale ca dimensiune în ordine alfabetică.

La scrutinul din 09 iunie 2024 au fost anulate un număr record de 1.600.000 de voturi, îngrijorător de mare, care ar fi schimbat numărul de voturi exprimate şi rezultatul alegerilor.

https://www.agerpres.ro/politic/2024/06/14/efor-5-1-voturi-nule-la-alegerile-din-9-iunie-un-procent-dintre-cele-mai-mari-raportate–1313116

• Trebuie controlat și suprimat obiceiul notoriu al partidelor mari, potrivit căruia acestea colectează bani de la firme şi oferă alegătorilor bani şi cadouri, în schimbul jurământului pe biblie că îi vor vota, sau a pozelor făcute cu telefonul pe buletinul de vot ștampilat corespunzător.

https://romania.europalibera.org/a/subventii-partide-politice/32807196.html

https://botosaninecenzurat.ro/2024/06/04/metode-de-fraudat-votul-vechi-dar-bune/

• Trebuie implementată supravegherea video în mod complet, de la manifestarea votului, la numărare efectivă a voturilor din urnele pline cu buletine de vot şi la numărarea/centralizarea voturilor, care astăzi sunt toate proceduri care nu sunt urmărite prin camere de supraveghere;
• Logistic, este necesar ca urnele să fie transportate la locul manifestării votului şi să fie păstrate în camere sigilate, împrejurare care permite verificarea ulterioară de către reprezentanţi ai fiecărui partid, probe în baza cărora oricare din partide pot să formuleze contestaţii. Citirea fiecărui buletin de vot să se facă sub supraveghere video. Numărarea voturilor prin echipă neutră în care să nu participe persoane, membri ai vreunui partid.
• Trebuie reglementat legal cu impunerea de sancțiuni și verificări serioase privind modul în care mass-media prezintă sondaje, evaluări care preced votul de alegători, prezintă previziuni emise de către “experţi”. Astăzi, lipsa oricărei reglementări permite ca scopul să fie și să rămână nu cel al infromării publicului, ci cel al manipulării şi al influenţării votului și al dirijării acestuia către partidele şi persoanele care susțin aceste mecanisme oculte.

https://www.euronews.ro/articole/politicienii-fac-abuz-de-sondaje-inainte-de-alegerile-locale-aur-in-spatele-unui

• Un număr seminificativ de alegători, înainte de alegeri, obișnuiesc schimbarea domiciliului, prin viză de flotant, iar o parte din aceştia votează de două ori, incluziv la secţia unde au domiciliul stabil.
• Softul care evidenţiază votul alegătorilor nu conţine realitatea întocmai a votului exprimat de alegători în ţară şi diaspora, inclusiv situaţia persoanelor care au manifestat votul la două secţii de votare şi nici corelaţia dintre numărul real de alegători participanți la scrutin şi numărul de voturi exprimate de soft. Softul folosit la evidenţierea voturilor la alegeri nu a fost verificat de societatea civilă, printr-un audit profesional verificabil şi credibil al softului folosit de autoritatea electorală, audit la care să participle firme de IT desemnate de fiecare partid şi de firme de IT desemnate de societatea civilă.

SOFTUL a fost întocmit pentru autoritatea electorală de BRINEL SRL – Cluj, în perioada în care această societate se afla în legături de interese cu persoanele binecunoscute: Ardelean zis Vulpea şi Coldea Florian.

Funcţionari de la Farmec SA au transferat la compania Brinel contravaloarea a peste 2.300.000 de euro cât şi către alte firme de IT, operaţiuni financiare care ridică suspiciunea legitimă asupra realităţii integrale, credibilității şi legalităţii tranzacţiilor care au micşorat substanţial profitul impozabil la Farmec SA, valoarea patrimoniului şi a valorii de tranzacționare a unei acţiuni emise de Farmec S.A.. Media a evidenţiat că societatea BRINEL cu sediul în Cluj a furnizat servicii următoarelor: Institutului de tehnologie avansată, UM0215, Autorității electorale permanente, Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Justiţiei, Autorității pentru Supraveghere Financiară, firmelor patronate de primăria Cluj-Napoca conduse de fostul prim ministru Boc Emil şi societății Farmec SA societatea în care dețin un număr semnificativ de acţiuni.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/top-10-firme-de-it-abonate-la-contracte-cu-statul-625965 ; https://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/it-istul-lui-boc-noul-om-de-la-microsoft-pentru-stat-757910.html ; https://gazetadecluj.ro/statistic-sc-net-brinel-nu-putea-sa-nu-castige-contractele-de-la-ins/; https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/anr-contract-cu-o-firma-din-cluj-de-aproape-o-jumatate-de-milion-de-euro-794639.html ; https://zcj.ro/eveniment/o-companie-din-cluj-abonata-la-contractele-cu-statul–190941.html ; https://www.dcnews.ro/it-contracte-cu-statul-lista-firmelor-cine-e-in-spatele-lor_593739.html

În acest context, nu pot fi excluse legături de cauzalitate care să determine înfrângerea interesului public privind:

• Grupul Brinel, care a aparţinut fraţilor Borodi, a realizat softul pentru autoritatea electorală care a fost utilizat la alegeri, dar a asigurat și înregistrarea și păstrarea evidențelor specifice/ registrele la Farmec SA, pe care însă, aceasta din urmă nu le-a prezentat la instanţe în forma prevăzută de lege;
• fuzionarea firmei Brinel cu grupul francez după ce, generalul SRI Coldea Florian a fost decorat de statul francez cu însemnele de Cavaler al Ordinului Naţional de Merit;
• urmărirea penală care a fost începută cu trei săptămâni înainte de alegerile din 09 iunie 2024 în dosarul penal 52/1/P/2024 pe numele Coldea Florian, Dumbravă Dumitru ex directorul Direcției juridic din cadrul S.R.I., al unor avocați de legatură în legătură cu tranzacţionarea actului de justiţie, sunt menționate sume mari de bani, prin intermediul reţelei de judecători colaboratori ai Serviciului Român de informații;

https://www.capital.ro/se-strange-latul-in-jurul-gruparii-coldea-un-nou-denunt-depus-la-dna-influenta-a-fost-una-totala.html

https://evz.ro/va-mai-amintiti-de-hexi-pharma-tolontan-coldea-si-dumbrava-sigur-isi-amintesc.html

https://gazetadecluj.ro/la-fel-ca-lui-coldea-si-fostului-sef-de-servicii-secrete-virgil-ardelean-ii-merge-foarte-bine-in-afaceri/

• medierea excesivă a acestui subiect fără să fie solicitată destructurarea reţelei de ofiţeri din Serviciul Român de Informaţii şi reţeaua de magistrați colaboratori ai Serviciului Român de Informaţii;
• câştigarea de către alianţa PSD-PNL-MEDIA-SRI la alegerile din 09 iunie 2024 a unui număr de voturi ca urmare a celui mai contestat scrutin din istoria de după 1989,
• faptul că solicitările privind renumerotarea voturilor la secțiile de votare au fost respinse de Autoritatea electorală.
• https://www.stiripesurse.ro/toni-grebla-spulbera-visul-renumararii-voturilor-dupa-scandalurile-de-la-sectoarele-1-2-sau-costinesti-cat-s-a-votat-nu-s-a-reclamat-nimic_3349035.html; https://www.euronews.ro/articole/clotilde-armand-a-aratat-in-direct-procese-verbale-despre-care-spune-ca-sunt-fals
• Autoritatea electorală.

Cinci membri care conduc autoritatea fără concurs și fără examen on-line sunt numiţi pe funcţii în mod partinic, doi de către senat, doi de către Camera Deputaţilor şi unul de către Preşedintele României, conform art. 17 alin. (4) din legea electorală nr. 189/1999. Deşi alin. (3) din art. 17 interzice ca aceste persoane să fie membri de partid, aceştia în mod greşit sunt numiţi de persoane care sunt eminamente persoane publice politice cu interese partcilare de natură politică și nu numai.

În aceste condiții, constatăm cu privire la activitatea acestor persoane numite politic, că, în timpul exercitării profesiei:

• funcționari care conduc autoritatea electorală nu fac propuneri legislative privind elaborarea unei proceduri de vot care, să elimine frauda electorală şi să reglementeze totul începând cu campania electorală, să înlăture frauda prin mită electorală, viză de flotant și dublu vot, să interzică influențarea alegătorilor prin sondajele de opinie, să impună introducerea buletinelor de vot cu serii verificabile, manifestarea votului cu numărarea transparentă înregistrat video a voturilor, permiterea accesului publicului la orice verificare de către toate partidele şi oricare din persoanele interesate;
• Nu există un soft care să fie verificat şi credibil pentru societatea civilă, care să confere garanții că prezintă un rezultat fidel conform cu realitatea şi adevărul şi,
• Nu există un audit extern neutru și obiectiv al modului integral de desfășurare a procesului electoral.
• La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

Preşedintele şi judecătorii nu acced în urma unui examen de grad şi apoi a unui concurs în limita numărului de locuri disponibile, ci sunt numiţi subiectiv prin ingerinţa Serviciului Român de Informaţii iar magistrații sunt numiţi pe funcţii fără concurs şi fără examen, rămân datori şi fideli cerinţelor acelor persoane care au contribuit la numirea pe funcţii a Domniilor lor. Infracţiuni şi probe înserate în Plângerea penală și Denunt, punctul 17 pagina 628 din 725 cu probe inserate la punctele 2.23-2.40 probe indicate, confirmă că la ÎCCJ judecători colaboratori nu îndeplinesc cerințele prioritate de independenţă a instituţiei de justiţiei.

Procesul echitabil este inexistent în cauzele de interes pentru persoanele cu acces la „sistemul de protecție”.

• Serviciul Român de Informaţii este o instituţie care conform legii are rolul să asigure un comportament echidistant faţă de populaţie, independent faţă de infracţiunile în legătură cu care a luat cunoştinţă şi să sesizeze Parchetul în conformitate cu obligaţia prev. de art. 61 alin. (2) lit. c) şi art. 291 alin. (1) şi (2) cod proc pen.

În realitate, lucrurile nu se întâmplă aşa deoarece:

• directorul S.R.I. a fost numit în ultimele două mandate din rândul Partidelor PSD, PNL, iar persoanele numite au avut legături cu Serviciile secrtete ale altor state;
• în prezent, nu există Director la Serviciul Român de Informaţii;
• Serviciul Român de Informaţii a pregătit reţele de ofiţeri, judecători, funcţionari de stat, colaboratori prin intermediul cărora în cauzele de interes controlează şi impun rezultatele justiţiei şi ale instituţiilor publice, bugetele locale, naţionale, domeniul public şi proprietatea privată;
• Practic, nu există regulament, norme cu putere de lege care să reglementeze criteriile şi modalitățile de numire a ofiţerilor în funcţii de conducere, a directorilor adjuncţi şi a directorilor de secţii;
• Serviciul Român de Informaţii consumă direct un milliard de euro pe an, dar nu există nici un fel de control al Serviciului Român de Informaţii din partea societăţii civile şi a Parlamentului, prin rapoarte de audit pe categorii de activităţi, pe numirea ofiţerilor în funcţii de conducere și nici din partea Curţii de Conturi privind cheltuirea şi fraudarea bunurilor publice.

 

V. Dictatura în justiţie prin Serviciul român de informaţii si comandanţi de regionale D.R.I., politicieni români şi occidentali, la instanţe, Înalta curte de casaţie şi justiţie, Direcţia naţională anticorupţie, parchete, DIICOT şi poliţie.

77. Serviciul român de informaţii, pentru a controla instituţiile şi Justiţia în folosul unor grupuri organizate a creat căi şi mijloace specifice și o reţea^[3] de colaboratori de peste 500 de magistraţi “acoperiţi”, ofiţeri S.R.I. trimişi cu delegaţie, prin respingerea avizului ORNISS de către SRI în mod selectiv, discreţionar, netrasparent şi nemotivat, dar şi acordarea acestui aviz unor funcţionari care au încălcat repetat legea în cadrul grupului organizat și au manifestat discret ingerinţe, pentru promovarea în funcţii publice de execuţie şi coordonare, a acelor funcţionari de stat, poliţişti, procurori, judecători, preşedinţi de secţii şi de instanţe, grefieri, informaticieni, deputaţi, senatori care au dovedit disponibilitatea sau sunt şantajaţi să încalce legea la ordin, în scopul protejării persoanelor clientelare, interlopi şi companii corporatiste.

Comandanţi de regionale D.R.I. din Serviciul român de informaţii sunt mutaţi de la o regională DRI la alta, după ce interferenţele devin publice prin alăturarea cu interlopi, grupuri infracţionale clientelare, dezavuând ingerinţele în folosul şi protecţia lor.

78. Siguranţa naţională este periclitată, suveranitatea poporului român este încălcată pentru că independenţa şi imparţialitatea justiţiei şi a judecătorilor colaboratori sunt anihilate în cauze de interes, utilizând procedee sistemice de eludare și fraudare.

79. Generalul S.R.I., Coldea Florian și alţi generali au luat cunoştinţă de nenumărate infracţiuni de grup organizat, fraudare și sprijinire la instituţii, în perioada de timp în care a deţinut 12 ani funcţia militară de conducere a Serviciului român de informaţii, dar nu a sesizat Parchetul. În prezent are afaceri prospere. Ofiţeri ai Serviciului român de informaţii puşi în funcţii de acesta au luat cunoştinţă de infracţiuni de fraudare şi sprijinire și nu sesizează parchetul, în scopul protecției unor afaceri ilicite.

80. Modul discreționar și selectiv al Serviciului român de Informații, privind Sesizări penale către parchet, în legătură cu infracțiuni ale grupurilor infracționale care în formă continuată au prejudiciat patrimoniul public şi privat, poate fi înțeles, doar în contextul protecției infracțiunilor de fraudare în care ofițeri din conducerea Serviciului român de Informații cu interes personal transmit siguranță privind coordonarea sprijinirii la judecători și a protecției acestora la parchet.

81. În coordonarea sprijinului infracţiunilor de grup organizat, ofiţeri din Serviciul român de informaţii au săvârşit în formă continuată abuz în serviciu după ce au luat cunoștință de infracțiuni și nu au sesizat Parchetul, încălcând voit dispoziții imperative ale legii prevăzute de art. 61 alin. (2) și art. 291 alin. (1) și (2), din Codul de procedură penală, la origine fiind interesul personal, veniturile ilicite, coruperea.

82. Independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor colaboratori implicaţi în cazuri de fraudă a justiţiei a fost înfrântă şi cedată unor ofiţeri din Serviciul român de informaţii, care prin lege şi jurământul militar, au rolul să apere Constituţia şi siguranţa naţională, să protejeze reputaţia de abuzurile şi infracţiunile grupurilor organizate de fraudare sau de sprijinire.

83. Directorul militar al Serviciul român de informații, Coldea Florian, a fost decorat de Statul francez cu distincția oferită de preşedintele Franţei pentru merite deosebite pentru statul francez, fiind prima decoraţie în istoria colaborării profesionale dintre Serviciile româneşti şi guvernul unei țări străine. După 12 ani a renunțat la funcția de prim-adjunct al Serviciului român de informații și a deschis companii prospere, dezvoltare imobiliară, profituri cu cifre impresionante.

84. Faptul că, după eliberarea din funcție, ofițeri din Serviciul român de informații și alte Servicii scot la lumină sume uriașe de bani şi devin peste noapte antreprenori mari pe piața imobiliară, nu poate fi disociat de împrejurarea că instituția a luat cunoștință de infracțiuni cu consecințe grave de fraudare a proprietății, a prioritizat interesul personal al grupurilor infracționale și nu a sesizat Parchetul, a menținut infracțiuni de grup organizat clientelar şi beneficii piramidal.

85. Prin ingerința Serviciului român de Informații, senatori, deputaţi şi eurodeputaţi sunt selectaţi la alegeri pe liste în poziții eligibile. Din această perspectivă românii oneşti şi societăţile comerciale cu capital românesc beneficiază doar de circ mediatic din partea parlamentarilor şi nu de iniţiativă legislativă pentru a înlătura aceste practici şi nici de cercetare parlamentară privind abuzurile instituţionale în urma căreia să fie sesizat Parchetul şi înlăturate efectele la instituţii.

86. Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului român de Informații si al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii le-a fost înlăturat rolul activ.

Practica ingerinţei de către ofiţeri din Serviciul român de informaţii la instituţii a transformat autoritatea publică, în instrumente aservite intereselor grupurilor organizate,

• fie pentru protecţia afacerilor ilicite, fie pentru aplicarea unor măsuri şi pedepse corective a transformat în calvar viaţa persoanelor supuse la traume;
• inexistenta justiţiei in cauzele de interes a trasformat procesul echitabil în sursă ilicită de creștere a patrimoniului și bunăstării personale a grupului infracțional de sprijinire.

87. Cauze consacrate şi mediatizate pun în evidenţă implicarea Serviciului Român de Informaţii în gestionarea justiției, faptul că instituţiile naţionale au fost dominate, prin bani, încălcarea legii, deposedări, sprijin, protecţie, persoane dispărute fizic, respectiv:

1. la societatea pe acţiuni Farmec SA infracţiuni de grup organizat în formă continuată sunt savariste prin evaziune fiscală, gestiune frauduloasă în formă continuată pentru că sunt protejate prin restituiri ilegale de accize, fraudarea capitalului social, a acţiunilor şi a capitalului social legal, servicii fictive care au diminuat ilegal profitul impozabil.
   Instanţele de judecată au fost transformate în veritabile plutoane de execuţie.
   La ordin, judecători colaboratori au fost înlocuiţi cu încălcarea legii şi au fost afiliaţi la grupuri organizate de sprijinire a fraudelor prin hotărâri judecătoreşti în care legea a fost încălcată dovedit cu probe în Plângere penala şi Denunţ, pentru a pronunţa hotărâri judecătoreşti la ordin;
2. Protecţia grupului de firme cu capital israelian M.T.I.L. România SRL, Papillon Cosmetiques SRL, Toharo Investment SRL, Saraldo Trading Limited, Maridor Concept SRL, profit impozabil de valori foarte mari expatriat în Cipru prin Modus Licensess Limited, care a transferat apoi bani către Saraldo Limited în scopul evaziunii şi discriminării faţă de firmele cu capital românesc, dosarele de urmărire penală au fost clasate fară o soluţie a justiţiei la instanţe de judecată;
   MODUS LICENSEES LIMITED cu sediul în Cipru este o dovadă de expatriere protejat la DGAMC şi la parchet a profitului impozabil prin evaziune fiscală în formă continuată, societate cu sediul în Cipru prin care grupul de firme Papillon Cosmetiques SRL, MTIL România SRL, Toharo Investment SRL, societăţi din grup expatriază profitul impozabil şi apoi îi transferă în buzunarele proprii din firmele înregistrate în Cipru, în care sunt acţionari Tonya Halperin şi Almog Ehud, respectiv SARALDO TRADING LIMITED cu sediu social în Cipru, Thasou, Dadlaw house, Nr. 1520, Nicosia; MTIL Projects &System Limited, Miralon Holdings.
   Interesul personal al unui ofiţer al Serviciului român de informaţii prin dezvoltarea afacerii fiului său a fost la originea coordonării prejudicierii şi excluderii societăţii Galic P şi apoi la originea protecţiei S.R.I. la Consiliul concurenţei şi la instanţe Chiriţoiu Bogdan preşedintele Consiliului concurenţei a ignorat probele privind încălcarea legii, în mod abuziv, organizat şi coordonat a înlocuit Raportorul şi a închis investigaţia;
3. Cazurile Colgate Palmolive SRL, Glaxo Smith Kline, Orkla Food, Kraft Doods (Mondelez), Carrefour Romania SA, au beneficiat similar de măsuri de protecţie şi refuz la ordin prin ingerinţe de către funcţionari de la AMBASADA SUA, Serviciul Român de informaţii.
   Mi s-a cerut să retrag plângerile de la Consiliul concurenţei, iar pentru că am refuzat am fost amendat nelegal cu echivalent in lei a 500.000 de euro, amendă care a fost anulată după procese îndelungate , care au durat 10 ani și foarte mult stres care a dus și la îmbolnăviri. Instanţele de judecată, ÎCCJ, Parchetul de pe lângă ÎCCJ a închis cazul, societăţile Galic si Prestige au fost prejudiciate și au fost excluse din contracte, au rămas cu datorii, nici până în prezent nu au fost aduse la îndeplinire hotărâri judecătoreşti definitive.
4. Cazul Condrea Hexi Pharma. Omorârea unui om şi preluarea clienţilor. Un ofiţer SIE a dezvoltat și sprijinit o afacere cu soluţii lichide pentru dezinsecţii, livrări sprijinite de SRI în sute de spitale şi instituţii publice. O companie franceză s-a extins în România pe această categorie de produse. Condrea a fost eliminat fizic. Clienţii Hexi Farma au fost preluaţi de o firma franceza. Fosta soţie a lui Dan Condrea spune că patronul Hexi Pharma a fost agent SIE şi a fost filat de S.R.I. Directorul militar al S.R.I. Coldea Florian a primit distincţia de cavaler de la statul francez. Condrea Dan a fost omorât.
   https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/fosta-sotie-a-lui-dan-condrea-spune-ca-patronul-hexi-pharma-a-fost-agent-sie-si-ca-a-fost-filat-de-sri-522202
5. Dosarul Băneasa – a fost gestionat cu implicarea Serviciului român de informaţii, distribuirea anumitor judecători, sume de bani, hotărâri judecătoreşti prestabilite, iar Popoviciu a fost nevoit să plece în altă ţară să se protejeze de abuzurile săvârşite instituţional. Victorie în instanță. Acuzațiile DNA, șubrezite de judecători https://evz.ro/puiu-popoviciu-ternuri-baneasa-inalta-curte-dna-pizza-hut-mall.html
6. Abuzul instituţional la ordin în cazul Elan. Elan nu-şi uită călăii – Hărţuit ani de zile de DNA, omul de afaceri Elan Schwartzenberg îşi pregăteşte răzbunarea: “Nu am să-i iert toată viaţa pe cei responsabili.
   https://www.luju.ro/elan-nu-si-uita-calaii-hartuit-ani-de-zile-de-dna-omul-de-afaceri-elan-schwartzenberg-isi-pregateste-razbunarea-nu-am-sa-i-iert-toata-viata-pe-cei-responsabili-le-promit-solemn-ca-un-om-care-are-mijloace-si-e-dispus-sa-le-foloseasca-spre-a-i-face-sa-plate
7. Execuţia publică în Cazul Dragnea. Avocatul Marian Nazat, fost procuror a prezentat operaţiunea de eliminare a fostului lider PSD Liviu Dragnea: “Propun ca pe frontispiciul fiecărei instanţe băştinaşe să dăltuim în eternitate citatul blestemat al chinezului Mencius: ‘Acolo unde există voinţa de a condamna, există şi probe’. Ce ‘Justitia domină et regina omnium virtutum’? Baliverne romane… Fiindcă voinţa e totul, nicidecum legea!”
   https://www.luju.ro/cronica-unei-executii-publice-cazul-dragnea-avocatul-marian-nazat-prezinta-operatiunea-de-eliminare-a-fostului-lider-psd-liviu-dragnea-propun-ca-pe-frontispiciul-fiecarei-instante-bastinase-sa-daltuim-in-eternitate-citatul-blestemat-al-chinezului-mencius
8. Lista dosarelor lucrate de echipe mixte de la Serviciul român de informaţii. Şocant, Inspecţia Judiciară a scos la iveală dosarele în care procurorii au făcut echipe comune şi planuri de acţiune cu ofiţerii SRI, în speţe care exced siguranţei naţionale. Printre ţintele Binomului DNA-SRI se numărau Dragnea, Cosma, Ponta, Constantinescu, Ghiţă, Prinţul Paul, Blejnar, dar şi procurorul Papici. Haideţi să îi identificăm pe restul după numerele date în zeci de dosare
   https://www.luju.ro/lista-dosarelor-lucrate-de-echipe-mixte-socant-inspectia-judiciara-a-scos-la-iveala-dosarele-in-care-procurorii-au-facut-echipe-comune-si-planuri-de-actiune-cu-ofiterii-sri-in-spete-care-exced-sigurantei-nationale-printre-tintele-binomului-dna-sri-se-numa
9. Implicarea Serviciului român de informaţii în cazul Strutinsky. Rechizitoriul oficial Black Cube arată cum acţionează nişte foşti ofiţeri ai SRI în apărarea propriilor interese https://www.sfin.ro/rechizitoriul-oficial-black-cube-sau-cum-actioneaza-niste-fosti-ofiteri-ai-sri-in-apararea-propriilor-interese/
10. Implicarea directă în justiţie a ofiţerilor din Serviciul român de informaţii este devoalată şi de un fost angajat al Serviciului român de Informaţii, despre România „acoperită”. Acoperiţii din justiţie: Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile, bravii procurori le contrasemnau. Dragomir acuză că şi printre magistraţi se află şi acoperiţi. „Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau şi le trimiteau în instanţă, în speranţa că onor câmpul tactic se va ocupa în continuare pentru a asigura culoarele necesare pentru asigurarea condamnării”.
11. Coordonarea sprijinirii Serviciului român de informaţii şi Partidului Social democrat pentru protecţia unor personaje membri ai grupului Frăţia, din care face parte şi interlopul Trandafir zis Cimino, care a participat la peste 53 de fapte de violenţă, deposedări de proprietate, afaceri cu carduri, afaceri ilicite pe Domeniul public, construcţii fără autorizaţii de construire protejate de grupul infracţional organizat la primăria Municipiului Craiova şi poliţia locală, grup coordonat de Primarul Vasilescu Lia Olguţa, preşedinte la Partidul Social Democrat Dolj, infracţiuni sprijinite la ordin toate instanţele de judecători colaboratori, în dispreţul justiţiabilului, a legii, a probelor şi a adevărului.
    Trandafir Fănel zis Cimino, la ordin a participat la constituirea unui grup infracţional. Interlopul este membru marcant al grupării Frăţia. Dosarul a fost mutat la Timişoara pentru soluţia clasică de intervenţie a precripţiei şi încetarea procesului penal, protecţie la fel ca în celelalte dosare. https://adevarul.ro/stiri-locale/craiova/update-fanel-trandafir-zis-cimino-retinut-pentru-1768465.html

88. Statistici anuale evidenţiază că Serviciul român de informaţii a transmis la Parchet selectiv și discreţionar un număr mic de sesizări, în funcţie de interesul personal al angajaților săi, deşi a luat cunoştinţă de săvârşirea a mii de infracţiuni de grup organizat de fraudare a proprietăţii publice, private și acte de violenţă cu consecinţe grave și sprijinire la instituţii ale unor interlopi, companii corporative și persoane clientelare.

89.0Grupuri infracţionale spoliază Proprietatea sub promisiunea că sunt protejaţi prin judecători colaboratori^[4] ai Serviciului român de informaţii, care și-au dovedit disponibilitatea să încalce legea, ignorând cu ştiinţă probele, preşedinţi de instanţe şi preşedinţi de secţii nu alcătuiesc aleatoriu complete de judecată şi distribuie dosare de interes la judecători și complete de judecată formate pe criterii subiective.

90. Serviciul român de informaţii, politicieni, preşedinți de partide, deputaţi şi senatori şi procurori au protejat infracţiuni la Consiliul Concurenţei, în formă continuată au prejudiciat consumatorii și societăţi comerciale cu capital românesc, care funcționează într-un climat anticoncurențial, neloial şi protejat instituţional.

91. Ofiţerul din Serviciul român de informaţii, D.R., a fost la originea excluderii societății Galic Prod din contractul cu compania Unilever,

în scopul transferului exclusivităţii afacerii firmei deţinute de fiul ofiţerului SRI, după ce societatea Galic a investit peste şapte milioane de USD în baza materială pentru îndeplinire cu bună credinţă a angajamentului, iar, la ordin, funcţionari ai companiei Unilever au determinat societăţii consecinţe financiare negative pentru a determina renunţarea la contract.

Ofiţerul S.R.I. a participat la supravegherea transferului de proprietate companiei de stat Dero SA către Unilever SA la un preţ prietenos, după care a ieşit la pensie dar protecţia afacerii fiului său a continuat să fie realizată de colegi rămaşi pe funcţii. În acest context, plângerea societăţii la Consiliul concurenţei a avut un deznodământ de neîncepere a investigaţiei, dar și refuzul conexării plângerii societăţii la investigaţia cu acelaşi obiect ce viza Unilever, clienţii şi concurenţii săi. Preşedintele Chiriţoiu Bogdan a înlocuit Raportorul titular şi a închis investigaţia fără avizul plenului.

92. Preşedintele Consiliului Concurenţei a urmat un parcurs la fel de discreţionar, faţă de sesizările societăţiilor Galic si Prestige în cazul companiilor SUA, Unilever, Colgate Palmolive, Kraft Foods actual Mondelez SRL, GlaxoSmithKline, Orkla Food SRL şi în cazul companiilor de retail Delhaize Mega Image, Carrefour, Artima, Profi, Cora, Lidl, Penny, Metro cash&carry în legătură cu care am prezentat dovezi privind înţelegeri de fixare preţuri, excludere de la raft produse concurente, prin înţelegeri dintre lideri de categorie, Metro cash&carry şi reţele de retail.

Preşedintele Chirițoiu Bogdan a respins orice investigaţie uzând de pretexte, a arhivat probele pe care le-a obţinut prin percheziţie informatică, a ignorat notele cu propuneri legale ale Raportorului titular nu a adus la îndeplinire nici până în prezent hotărâri judecătoreşti definitive care obligă la investigaţii legale.

93. Serviciul român de informaţii a protejat la Parchet şi poliţie evaziunea fiscală la Carrefour România SA, neplata facturilor de marfă, excluderea de la raftul magazinelor,

dovedit cu înscris oficial de control al Gărzii financiare Comisariatul general din 2013, fotocopie inserată la pagina 182 din Plângerea penală şi Denunţ transmis în mail separat şi excluderea societăţii după ce a plătit peste 1.000.000 de euro pentru un număr de peste 167 de produse taxe de raft şi de intrare în magazinele reţelelor Carrefour, Billa, Artima, care a fuzionat în Carrefour România SA.

94. Companii cu guvernare corporativă cu activitate de retail, cash&carry Metro prejudiciază consumatorii prin înţelegeri interzise de lege, acţionează netransparent, nereciproc, prin comportament comercial discreţionar, refuză să negocieze și să vândă produsele firmelor mici şi mijlocii cu capital românesc, elimină şi exclud de la raft produsele acestora, pentru că au siguranţa că sunt protejaţi de politicieni şi Serviciul român de informaţii la instituţii judiciare şi la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF.

95. Serviciul român de informații, prin ofițeri acoperiți sau colaboratori învestiți în funcții de conducere la Agenția națională de integritate protejează și refuză să investigheze sesizările privind privind falsificarea declarațiilor de avere și interese de către judecători colaboratori care ascund averi ilicite, motive de nelegalitate, care pun în lumină practica încălcării legii de către magistraţi, venituri ascunse care provin din tranzacţii cu actul de justiţie, practica unor judecători, ce săvârșesc infracțiuni de fals intelectual în declarațiile de avere și interese pentru a ascunde sume de bani şi obiecte primite în schimbul tranzacţionării actului de justiție, incompatibilitatea cu funcția de președinte la Consiliul Concurenței.

96. Serviciul român de informaţii, politicieni români şi occidentali, Parchetul, instanţele de judecată nu destructurează grupuri organizate de sprijinire care protejează cu o ignoranţă înspăimântătoare grupuri infracţionale care spoliază proprietatea publică şi privată. Grupuri organizate cu funcţii de stat au abdicat de la normele de independenţă, imparţialitate şi respectarea legii, în schimbul executării ordinelor primite, pentru hotărâri judecătoreşti prestabilite în cadrul grupului.

 

VI. Instrumente şi procedee sistemice întrebuinţate pentru fraudarea justiţiei în cauzele de interes au fost create și protejate de manageri din România, Europa şi SUA să sprijine jaful proprietății publice și private, utilizarea la instanțe, Înalta Curte de Casație și Justiție, parchete și poliție pentru beneficiari clientelari.

97. Preşedinţi de instanţe şi de secţii, împreună şi cu participarea grefierilor şi experţilor informatici, la judecata in fond in căile de atac, introduc cauzele de interes în aplicaţia electronică ECRIS într-o ordine preferenţială, faţă de ordinea sosirii sau le ţin în aşteptare până când dosarul va fi dirijat la completul preferat, care să pronunţe hotărârea judecătorească prestabilită în cadrul grupului organizat.

Anihilarea procesului echitabil şi a dreptului de proprietate.

98. În mod organizat se încalcă art. 1.1.2. din Ghidul grefierului şi art. 11 din Legea 304/2004, privind organizarea judiciară, în scopul de a anihila coordonat drepturi fundamentale prevăzute în Constituţie şi în Tratatul Uniunii europene. Se încalcă, de asemenea, şi art. 2 şi 10 din Legea 304/2004 şi art. 2 alin. (3) din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, în ceea ce privește imparţialitatea acestora.

99. Judecători indezirabili, cu privire la care nu există siguranța că execută ordinele sunt înlocuiţi cu judecători colaboratori sau sunt şantajaţi cu dosare penale ţinute în nelucrare.

100. Cauzele de interes se dirijează „cu mâna” la judecători preferați, selectați şi pregătiţi şi se face prin infracțiuni coordonate la instanţele comune şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la judecata în fond şi în căile de atac, în scopul anihilării procesului echitabil şi anulării dreptului de proprietate.

101. Infracţiuni şi probe pun în lumină practici prin care eşti deposedat peste noapte de proprietate de către grupuri infracţionale organizate, care fraudează proprietatea, legea şi bugetul statului, deoarece au siguranţa protecţiei la instituţii prin grija Serviciului român de informaţii, SIE, politicieni români şi occidentali, care au creat o veritabilă dictatură la Consiliul Concurenţei, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, Curtea de Conturi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţe de judecată, parchete, DIICOT, Direcţia naţională anticorupţie, poliţie IGPR-DICE, Agenţia naţională de integritate, Parlament, instituţii naţionale şi locale.

102. Coruperea persoanelor cu funcţii de stat creează „justiţia inexistentă” în cauze de interes, prin încălcarea coordonată a legii, în cadrul unor grupuri organizate protejate, care vizează bani şi promovări în funcții de stat, în România şi la Bruxelles.

Infracţiuni săvârșite în mod continuat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spulberă orice urmă de speranţă pentru o judecată dreaptă.

103. La Înalta Curte, în scopul eludării repartizării aleatorie, practica este că dosarele de interes se transmit la complete de judecători preferaţi care nu sunt desemnați pe complete în mod aleatoriu și nu au fost trimişi la Curtea supremă cu un examen de grad, asemănător cu examenele la instanţele inferioare, ci pe criterii subiective. Judecătorii de la ICCJ rămân fideli persoanelor care au contribuit la trimiterea lor la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie.

104. Înscrisuri oficiale pun în lumină faptul că preşedintele Înaltei Curti, preşedinți de secţii, grefieri şefi, informaticieni, judecători au participat la infracţiuni de eludare a repartizării aleatorie, la înlocuirea unei hotărâri, prin care se “admite cererea de recuzare” cu o hotarare prin care “respinge cererea de recuzare”, la ascunderea probelor, a minutei şi a încheierii, contra-numerotarea filelor din dosar, cu rezultatul coordonat al încălcării normelor legale şi a unor hotărâri judecatoresti într-un cadru evident care excede limitele legii.

105. Coruperea este la originea încălcării legii.

Informații în înscrisuri oficiale evidențiază că un fost procuror, președinte de Curte de apel, are legătură cu grupuri infracționale și clanuri interlope, după care a obstrucționat numirea în funcția de judecător la Înalta curte de casaţie şi justiţie având o experiență de 4-5 ani ca judecător. https://www.luju.ro//magistrati-in-cardasie-cu-interlopii-dezvaluirile-explozive-ale-deputatului-psd-daniel-ghita-unii-dintre-magistratii-activi-sau-pensionari-acorda-imprumuturi-cu-dobanzi-mari-unor-oameni-de-afaceri-si-chiar-unor-interlopi-implicati-indeosebi-in-afaceri-imo sau,

”Deputatul PSD face dezvăluiri explozive: există magistrați care dau bani cu împrumut, la dobânzi foarte mari, unor oameni de afaceri și chiar interlopi implicați în afaceri imobiliare. Cu alte cuvinte, cămătărie”, împrejurare care poate fi înțeleasă și ca o taxă de protecție. https://www.puterea.ro/denunt-exploziv-la-parchetul-general-privind-mafia-din-craiova/ evidențiază Sesizare explozivă.

Încălcarea „repartizării aleatorie” si distribuirea cauzelor de interes la judecători colaboratori, la origine are interese şi sume mari de bani:

106. Judecătoarea^[5] J.C. a luat mită. Dosarul de interes a fost transmis prin „repartizare aleatorie” pentru a fi sprijinită tergiversarea soluţionării cauzei penale pe o întindere de nouă ani, a intervenit prescripţia, a fost repusă în drepturi ca judecător şi preşedinte de secţie penală din municipiul Constanţa.

107. Judecătorii implicaţi în fraude^[6] de 303 milioane de euro au luat mită, procesul a fost tergiversat în mod organizat, a intervenit prescripţia şi au fost repuşi în funcţii.

“După ce procesul privind retrocedările de păduri din Bacău s-a încheiat pe motiv de prescripție, doi judecători implicați în caz se întorc pe funcții și vor primi salariile restante pentru perioada în care au fost suspendați. Ei vor încasa în total aproximativ 2 milioane de euro. Instanța supremă a decis, recent, încetarea procesului retrocedărilor de păduri, în care s-a judecat restituirea frauduloasă a 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău, pe motiv că a intervenit prescripția. După calculele DNA, terenul valora 303 milioane de euro.” Sursa banilor, care produce corupere la nivelul unor magistraţi, funcţionari de stat, şi ofiţeri SRI pentru sprijinirea organizată şi coordonată a grupurilor infracţionale organizate alcătuite din interlopi, corporaţii, politicieni, persoane clientelare care fraudează bugetul de stat, domeniul public, legea şi proprietatea privată şi, în mod coordonat, anulează Dreptul de proprietate al Statului şi privat, doar pentru că au siguranţa că îi vor proteja la instanţe şi Înalta Curte de Casaţie şi justiţie.

108. La poliţie şi parchete dosare de interes sunt ţinute în nelucrare, pentru şantaj prin tranzacţii financiare şi de interes în zonele de putere iar judecători, procurori, funcţionari de stat sunt determinați să execute ordinele care li se transmit, apoi să claseze sau să tergiverseze soluționarea cauzei penale pana la intervenția prescripţiei răspunderii penale.

109. La fel cum procesul soţilor CEAUŞESCU a fost o execuţie, vizând omorârea acestora, în urma hotărârii unor manageri occidentali cu putere de ingerinţă, prin SERVICII a două state, asemănător astazi procesele de interes sunt execuţii, întrebuinţând procedee sistemice de eludare a repartizării aleatorie, dosarele se dirijează la judecători colaboratori, prin corupere, tranzacţii şi hotărâri judecătorești la ordin.

 

VII. Deputaţi, senatori și eurodeputați protejează practici de fraudare şi procedee sistemice de fraudare a procesului echitabil la instanţe şi parchete, ca instrumente de siguranţă, patrimoniul să fie furat, averi ilicite să fie protejate, în rândul populației să fie distruse vieți, cauzate boli în urma nedreptăţilor, şapte milioane de români au părăsit România căutând un loc mai bun de trai.

110. Manageri şi politicieni români şi occidentali, Comisia europeană, partide politice naţionale şi europene şi Serviciul român de informaţii nu îndeplinesc promisiunile din lege, Constituţie şi Tratat, au iniţiat şi permis formarea unor structuri, grupuri organizate de colaboratori în cadrul autorităţilor statului care să execute la ordin, independent de lege și să anihileze imparţialitatea in judecata cauzelor de interes. Politicieni români şi occidentali nu răspund în limitele legii la sesizări şi probe care au fost transmise, care evidenţiază procedee şi instrumente sistemice de încălcare a concurenţei şi a justiţiei, care anihilează drepturi fundamentale. Urmând acest parcurs, evident nu respectă Constituţia şi Tratatul, extind limitele Tratatului şi nu destructurează grupuri organizate de colaboratori pe care le-au pregătit pentru ca instituţiile să funcţioneze urmând o dublă măsură.

111. Pe noi, românii, pe pământul unde ne-am născut, nu ne apără nimeni de abuzurile acelor instituţii şi ale persoanelor care au rolul prin lege să ne protejeze, suntem agresaţi, înşelaţi şi discriminaţi prin dubla măsură a instituţiilor naţionale şi europene, permanent în folosul unor persoane clientelare, interlopi şi companii guvernate corporativ.

112. Anihilarea principiilor frumoase și a drepturilor statuate în Tratatul Uniunii europene, art. 17 și 47 din Carta drepturilor fundamentale și Constituția României se face coordonat în cauze de interes, prin coordonarea justiţiei, sprijinirea la parchete, poliție, instanțe, ICCJ, pentru protecţia şi sprijinirea infracţiunilor de grup organizat, utilizând procedee sistemice, în legătură cu care au luat cunoştinţă Comisia europeană, Serviciul român de informaţii şi Partidele europene popular și socialist.

113. Iluzoriu este să crezi că în România, ţară membră U.E., cauzele de interes ar respecta procesul echitabil şi dreptul de proprietate, care nu este protejat de instituţii pentru că Statul a fost capturat în folosul unor grupuri organizate de interlopi, companii corporative, grupuri clientelare ale unor ofițeri și politicieni.

114. Bugetul consolidat, proprietatea publică și privată sunt spoliate de interlopi, corporaţii, politicieni, grupuri infracţionale organizate care fraudează, în timp ce ofiţeri ai Serviciului român de informaţii^[7] pregătesc procurori, poliţisti și judecători colaboratori să fie afiliaţi, pentru sprijinire la ordin, să pronunţe hotărâri judecătoreşti de condamnare la ani grei de puşcărie sau de achitare, să admită sau să respingă acţiuni, apeluri, recursuri, cereri prejudiciale și de probe, să ignore probele şi legea să nu îndeplinească hotărâri judecătoreşti, sute de probe să dispară din dosarele penale, dosare de urmărire penală sa fie ţinute în nelucrare, hotărâre judecătorească la ICCJ din 14.07.2020 de “admitere” să fie înlocuită cu soluţia de “respingere”, iar Preşedintele şi completul de judecată să ascundă probele.

115. Prejudicierea bugetului de stat și jaful domeniului public, al proprietăţii private de către grupuri infracţionale organizate, a crescut exponenţial datoria României, existând siguranţa protecţiei la instituţii.

Climatul de viaţă s-a deteriorat, nu este concurenţial, pentru că este controlat de companii corporative protejate de politicieni, instanţe şi Consiliul Concurenţei, pentru care politicieni şi Preşedintele României au modificat şi promulgat cu dedicaţie art. 15 din Legea concurenței nr. 21/1996, în scopul ca un protector să fie “licenţiat” de Parlamentul României să deţină un număr nelimitat de mandate în funcţia de preşedinte la Consiliului Concurenţei.

Expatrierea profitului impozabil, evaziune fiscală protejată de stat, practică prin care, coordonat, sunt discriminate şi distruse firmele cu capital românesc.

116. Prin firme în zone cu regim OFF-SHORE, manageri ai României şi politicieni occidentali protejează companii clientelare la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF, dubla măsură de impozitare, cu rezultatul discriminării societăţilor cu capital românesc, prin crearea unor poziţii de dezavantaj şi distrugerea treptată a firmelor autohtone, care, foarte multe, nu pot să acceseze fonduri de finanţare datorită unei situaţii financiare neperformante.

Spolierea bugetelor locale, fără licitaţii, fără transparenţă, practică protejată.

117. Practica este că în localităţi cu buget local semnificativ ca valoare, îndeplinesc funcţia de preşedinţi de partid la organizaţii locale şi vicepreşedinţi în structura de partid naţională, în înţelegere cu comandanţi de regionale D.R.I. din Serviciul român de informaţii. Aceştia din urmă coordonează abuzurile săvârşite la primării, le sprijină şi protejează la Curtea de Conturi, parchete şi instanţe de judecată, prin persoane puse în funcţii de conducere şi execuţie la aceste instituţii, prin ingerinţa acestora, având în vedere protecţia:

1. achiziţiilor publice de mărfuri la preţuri excesive, netransparent, în cantităţi neconforme cu realitatea şi cu nerespectarea cadrului legal;
2. achiziţiilor publice de servicii, de gunoaie de la alte state;
3. aprobărilor de certificate de urbanism şi autorizaţii de construire în mod discreţionar şi selectiv, numai unor persoane preferate care deţin monopolul şi fac parte din grupul organizat, miza fiind 2-3-4 apartamente la un bloc nou, in timp ce restul de solicitări de autorizații de construire sunt respinse nemotivat şi neîntemeiat, înlăturând concurenţa, care creşte preţul final către consumatori;
4. menţinerea unor construcţii insalubre fără autorizaţii de construire amplasate ilegal pe domeniul public, care produc venituri piramidal nefiscalizat.
5. Politicieni, senatori, deputaţi şi eurodeputaţi, aleşi ai Poporului, au luat cunoştinţă şi menţin neschimbate procedee sistemice de dominare a instituţiilor, populaţia este divizată, nedreptăţită şi discriminată prin aplicarea inechitabilă a legilor şi lipsa unor norme şi proceduri transparente cu putere de lege.
6. Senatori și deputați au luat cunoştinţă de infracţiuni, sprijină abuzurile, încălcarea legii, fraudele și infracțiunile cu care au fost sesizați, deoarece sunt coordonați și nu efectuează cercetarea parlamentară și nu sesizează parchetul.
7. Înscrisuri oficiale semnate de senatori și deputați, președinți la comisia de supraveghere a activității Serviciului român de informații au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, în scopul de a ascunde încălcarea legii. Aceleași persoane nu sesizează Parchetul privind infracțiuni, încalcă art. 291 Cod proc. pen.
8. Coruperea persoanelor cu funcţii de stat, justiţia inexistentă în cauzele de interes, infracţiunile tranzacţionate discret pe mize mari, sub protecţie, raţiuni și interese care exced legii, constituie cauzele directe ale faptului că instituții în România și Bruxelles protejează procedee sistemice de fraudare şi control la parchete, poliţie şi instanţe de judecată şi nu destructurează reţelele de colaboratori care au fost formate în instituţii judiciare.
9. Preşedintele României, Traian Băsescu, timp de 10 ani a acuzat public structurile de la vârful Serviciilor secrete şi că sistemul instituţional este ticăloşit în timp ce a participat la crearea sistemelor cu dublă măsură şi s-a folosit de ele, împreună cu politicieni români şi occidentali.
10. Preşedintele în exerciţiu al Consiliului superior de apărare a țării se bucură de şase case pe care le-a dobandit la un preţ mic, din meditaţii, pădurile ţării sunt tăiate la preţ mic prin trucarea licitaţiilor prin ingerinţă, în legătură cu care preşedintele Consiliului Concurenţei şi alte instituţii deţin probe şi nu sesizează Parchetul.
11. Senatorul Manda Claudiu, pe listele Partidului social democrat, în calitate de preşedinte al Comisiei Parlamentare pentru supravegherea activităţii Serviciului român de informaţii, a săvârşit infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, în scopul de a favoriza şi ascunde încălcări ale legii, de către ofiţeri cu grade militare la Serviciul român de informaţii, care au luat cunoştinţă de infracţiuni şi nu au sesizat Parchetul. Manda este soţul primarului PSD Vasilescu Olguţa Lia şi a fost sprijinit ca recompensă fiind pus pe lista de europarlamentar 2000-2008.

 

VIII. Coordonarea la Parchete şi Direcţia naţională anticorupţie cu rezultatul sprijinirii infracţiunilor care fraudează proprietatea şi protecţia infracţiunilor în justiţie la instanţe şi Înalta curte de casaţie şi justiţie.

119. Dosarele la parchete nu au transparenţă publică privind infracţiunile, persoanele şi prejudiciul în legătură cu care se începe urmărirea penală şi termene de administrare probe, ţinere în nelucrare cu raţiuni extrajudiciare.

Mită de 22,4 milioane euro la Direcţia naţională anticorupţie de către S.R.I.:

120. Procurori la Direcția națională anticorupție au protejat actorii din dosarul mitei de 22,4 milioane de euro pentru magazinele Dutty Free în aeroportul Otopeni, acceptând premisa falsă potrivit căreia banii s-ar fi promis să fie plătiți în patru tranșe în anul 2022, situație imposibilă față de cifra de afaceri și profitul din 2022, dar şi nereală deoarece banii s-au plătit pe perioada când au fost încălcate legea licitaţiilor publice şi legea concurenţei, în scopul de ase ascunde că banii au fost deja plătiți pe o durată lungă de timp unor persoane cu putere de ingerință.

La originea dosarului penal, deschis şi închis fără să se stabilească cine a încasat 22,4 milioane de euro este cearta protagoniștilor privind cine să încaseze în continuare bani de la Dutty Free la Aeroportul Otopeni, aşa cum au fost primiţi 22,4 milioane de Euro ani în şir, în schimbul protecţiei că s-a încălcat legea licitaţiilor publice timp de opt ani. Preşedintele şi directorul general al Consiliului Concurenţei după anul 2016, persoane din Servicii au susținut la Direcţia naţională anticorupţie încălcarea art. 5 din codul de procedură penală.

121. Decretul nr. 358/09.07.2018 al preşedintelui României de revocare a cunoscutei doamne Kovesi Codruţa din funcţia de procuror şef al Direcţiei naţionale anticorupţie, capătă altă valoare, cu un an înainte de încheierea celui de-al doilea mandat în funcţia respectivă, concomitent cu numirea aceleiași persoane în fruntea Parchetului European, sprijinul și lobby-ul nemijlocit al corporațiilor multinaționale din Europa. Kovesi a coordonat timp de patru mandate funcțiile cele mai înalte de procuror în Stat și Direcția națională anticorupție, perioadă în care această direcţie nu a soluţionat motivat faptele în dosarele EADS și MICROSOFT, care au fost închise, deși probele au dovedit vinovăția unor politicieni europeni de prim rang și români, prejudicierea cu valori uriaşe a Statului român.

https://www.secundatv.ro/anchete/dna-a-clasat-pe-furis-dosarul-eads-afacerea-de-750-de-milioane-de-euro-ingropata-128373.html/ evidențiază că ”Direcția națională anticorupție a clasat pe furiș dosarul EADS. Afacerea de 750 de milioane de euro, îngropată. Procurorii DNA au clasat pe furiș, la începutul lunii noiembrie, dosarul EADS. Timp de 4 ani, SECUNDA a publicat 13 episoade din FRAUDA EADS! Prin două SCHEME și zeci de DOCUMENTE OFICIALE, am demonstrat cum s-au furat din banii publici peste 750 de milioane de euro. Procurorii Moraru-Iorga și Kovesi au făcut tot ce au putut să nu fie trimiși în judecată corupții Năstase, Rus, Săniuță, Blaga, Niță, Maior, Țiriac, Harnagea, Marian, Talpeș, Cico Dumitrescu etc., iar din Germania corupătorii Gerhard Schröder, Otto Schily, Wolfgang Schanble, Thomas de Maizière, Hans-Peter Friedrich și șefii EADS-AIRBUS!”

122. Direcţia națională anticorupţie coordonată de Kovesi Laura Codruţa nu a atribuit număr cu indicativ ”P”, unor dosare in scopul de a se evita începerea urmăririi penale în cauze de interes pentru grupuri organizate clientelare Serviciului român de informații și unor politicieni, vizând infracțiuni cu prejudicii de milioane de euro, infracţiuni şi legături cu investigaţii care au fost pe rolul Consiliului Concurenţei şi au fost închise la ordin după tranzacţii. În același parcurs se înscriu şi infracţiuni în formă continuată de gestiune frauduloasă a acţiunilor, dividendelor şi patrimoniului la Farmec SA, capitalul social, evaziune fiscală instigate, coordonate şi sprijinite la Farmec SA şi Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, care decurg ani în şir din restituiri ilegale de accize au fost sesizate instituțiilor cu competente, au beneficiat de protecţie generalizată la nivelul instituţiilor publice.

123. Procurorul Kovesi Laura Codruţa s-a bucurat de promovare succesivă în funcţia nr. 1 de procuror al României, două mandate la Parchetul general al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, două mandate la Direcţia naţională anticorupţie şi apoi mandatul la Comisia Europeană de procuror şef la Parchetul european, desi în perioada în care Domnia sa a coordonat două parchete, acestea au înregistrat numeroase abuzuri organizate şi un număr de mii de dosare penale care au fost ţinute în nelucrare, cu prejudicii mari, în care au fost implicaţi politicieni occidentali şi români, corporaţii, în scopul intervenţiei prescripţiei sau şantaj obscur, infracţiuni de mită, faţă de care Parchetul şi procurorul şef au fost sesizaţi şi voit nu a alocat număr cu indicativ “P”, pentru a nu fi începută urmărirea penală.

 

IX. Consiliul superior al magistraturii şi Inspecţia judiciară, ar fi înlăturat rezultatul dominării justiţiei, dacă ar fi îndeplinit rolul activ de a veghea la independenţa şi imparţialitatea instanţelor şi a judecătorilor, prin Rapoarte anuale care să evidenţieze derapajele şi încălcarea legii, verificări reale ca urmare a sesizărilor justiţiabililor şi solicitări legislative.

124. Consiliul superior al magistraturii validează judecători aleşi în funcţii de conducere la instanţe şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în funcţii de preşedinţi de secţii, care distribuie dosare de interes unor judecători preferaţi, cu încălcarea art. 1.1.2 din Ghidul grefierului şi art. 11 din Legea 304/2004, şi desemnează în mod nealeatoriu judecători în complete de doi şi trei judecători.

125. Deşi Inspecţia judiciară a luat la cunoştinţă de sesizarea subsemnatului privind multe cauze in care nu a existat o repartizare aleatorie prin introducerea în ECRIS în ordinea sosirii a cauzelor, Consiliul Superior al Magistraturii a tolerat şi împrejurarea că Inspecţia judiciară nu a efectuat verificări şi a muşamalizat încălcarea legii la instanţe, în scopul favorizării, adoptarea unor hotărâri prestabilite de catre judecători preferaţi, colaboratori.

126. În dosarul 4320/2/2019 probe temeinice pun în lumină faptul că nu există la Inspecţia judiciară repartizare aleatorie către inspectorii judiciari, nu sunt îndeplinite prevederile art. 69 din legea 317/2004^[8], CSM şi Inspecţia judiciară clasează coordonat sesizari privind stări de nelegalitate, având în vedere raţiuni şi motive care exced legii.

127. Consiliul Superior la Magistraturii şi Inspecţia judiciară, după ce au luat la cunoştinţă de infracţiuni şi de încălcarea legii din numeroase sesizări, cât şi din dosarul civil 4320/2/2019 în care a fost parte, nu a sesizat Parchetul şi nici nu a luat măsuri pentru înlăturarea abuzurilor în justiţie.

128. Consiliul Superior al magistraturii a luat la cunoştinţă că justiţia este inexistentă în cauzele de interes, în lipsa unei norme legale care să asigure:

• atragerea răspunderii magistratului, încălcarea legii privind administrarea dosarelor şi a probelor;
• clarificarea şi transparentizarea procedurii de repartizare aleatorie şi,
• complete de judecată de doi, trei judecători stabilite aleatoriu, transparent.

 

X. Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili este locul în care Statul protejează fraudele şi companiile multinaționale conduse corporativ si acceptă dubla măsură discriminatorie faţă de firmele naționale din România.

129. Activități de sprijinire a fraudelor se desfășoară instituțional cu un plan coordonat care deturnează rolul prevăzut de lege. Bugetul Statului este devastat de firmele protejate la DGAMC, fără a exista urmări. Proprietatea este jefuită, grupuri infracționale pentru sprjinirea fraudelor sunt organizate la nivelul Direcției generale de administrare a marilor contribuabili, poliției, parchetelor și instanțelor de judecată și validează, în cazuri de interes, activități vădit nelegale, dovedite cu probe, urmărindu-se protejarea obţinerii unor rezultate ilicite, în folosul grupurilor infracţionale organizate şi a grupurilor de sprijinire a acestora.

130. Datoria României a fost zero în 1990. Mai mult, România avea chiar bani de primit. În prezent datoria a depășit 168,2 miliarde de euro iar față de anul 2007, anul intrării României în Uniunea europeană, datoria publică a crescut de 8 ori, și procentual, de la 19,8 % din PIB la 52,4% din PIB.

131. Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF aplică dubla măsură privind firmele mari, comparativ cu societăţile mici şi mijlocii cu capital românesc, autohton. ANAF acceptă înregistrări contabile pe cheltuieli deductibile la companiile corporative şi cu capital detinut de cetăţeni israelieni corespunzător unor transferuri de bani către firme OFFSHORE, cu taxe de 2%, operaţiuni cu materii prime, produse finite şi servicii fictive, în legătură cu care nu există dovezi că sunt reale.

132. Sub protecţie la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, societăţi clientelare beneficiază de restituiri accize corespunzător unor operaţiuni care se desfăşoară prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

133. Infractiuni de evaziune fiscala şi abuz în serviciu la Farmec SA in forma continuata de peste 15 ani au fost săvârşite cu participarea funcţionarilor de la ANAF Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili in legatura cu restiturile ilegale de accize şi protecţia controalelor fiscale de catre aceeaşi direcţie, care a acţionat la ordin, actiuni ilegale coordonate de Serviciul român de informaţii.

134. Curtea de conturi şi Serviciul român de informaţii nu au sesizat Parchetul privind infracţiuni şi nu au cerut la ANAF calculul prejudiciului rezultat în urma Raportului de audit din anul 2013, care a constatat încălcarea legii, de către Agenţia naţională de administrare fiscală, cu ocazia restituirii ilegale ani în şir de accize la Farmec SA, corespunzător alcool utilizabil în industria băuturilor spirtoase.

135. Ministrul finanţelor publice, preşedintele Agenţiei naţionale de administrare fiscală şi noul director la Direcţia din ANAF a marilor contribuabili nu au sesizat Parchetul privind infracţiuni în legătură cu practica în formă continuată ani în şir privind restituiri ilegale de accize la societăţi clientelare SRI şi fabrici de alcool implicate, nici după înlocuirea lui Mişa Ionuţ din funcţia de director la direcţia marilor contribuabili, care a deţinut şi funcţia de ministru şi preşedinte ANAF, deşi a fost de notorietate că acesta a protejat şi sprijină restituirile ilegale de accize, care furnizează profituri piramidal, conform bilet transmis de Mişa Ionuț în perioada în care a deţinut funcţia de preşedinte ANAF, către Direcţia de integritate, “fără măsura sesizării Direcţiei naţionale anticorupţie”.

136. În mod similar, Rapoartele de audit din 2013 şi 2023 ale Curţii de Conturi au constatat încălcarea legii de către ANAF în legătură cu restituiri de accize. SC Rotact Bev SRL, firme de alcool datorează statului 238 milioane de lei si nu sunt recuperate operaţiuni sub protecţia unor persoane cu funcţii de conducere în Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF, Ministerul finanțelor și servicii.

137. ANAF, Curtea de Conturi și Parchetul au protejat evaziunea fiscală şi nu au urmărit intrarea în legalitate, cu privire la operaţiuni ilegale cu restituire accize din produse accizabile. Din acest motiv, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF, Direcţia generală de integritate şi Curtea de Conturi au luat cunoştinţă de infracţiuni la Farmec SA şi ANAF nu a sesizat parchetul, pentru a nu fi calculat prejudiciul produs în formă continuată, nu a declanşat inspecţia fiscală legală şi nu a dispus măsuri pentru intrarea în legalitate.

138. Agenţia Naţională de Administrare fiscală a divizat contribuabilii persoane juridice pentru protecţie. Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili funcţionează ca unitate a Serviciului român de Informaţii și SIE, având în vedere că:

• accizele se restituie ilegal unor companii clientelare;
• impozite pe salarii 70% şi impozitul pe profit 16% sunt eludate şi expatriate prin transferuri mari către firme din zone cu regim fiscal OFFSHORE;
• firmele mici şi mijlocii cu capital românesc plătesc o valoare mai mare a impozitului pe salarii şi profit comparativ cu valoarea plătită de marii contribuabili. https://www.euronews.ro/articole/angajatii-romani-achita-cele-mai-mari-impozite-si-taxe-aproape-43-din-salariul-br;
• doar valoarea TVA-ului plătită de companiile mari este mare, dar este plătită exclusiv de consumatori.

 

XI. Dictatura ambasadei SUA la Consiliul Concurenţei şi la nivelul central al instituţiilor judiciare.

139. Evoluţia şi ascensiunea profesională în structuri naţionale, la şefia Parchetului european sunt acte subsecvente încălcării coordonate a legii, de către Direcţia naţională anticorupţie şi Serviciul român de Informaţii.

140. Funcționari la ambasada SUA au intervenit la Consiliul Concurenţei și la instituții judiciare, în vederea închiderii unor investigații și urmăriri penale. Prin rezoluție proprie nr. 3626/2007 Procurorul general Kovesi a luat de la parchetul competent, dosarul penal 9016/P/2005 privind urmărirea penală a funcționarilor de la Consiliul Concurenței care au protejat compania americană Colgate Palmolive, iar după câteva zile dosarul a fost închis fără probe suplimentare, ignorând coordonat probele care au confirmat că, anumite companii americane au săvârşit infracţiuni cu ştiinţă și au produs prejudicii de milioane de euro. Infracțiunile, probele și prejudiciile au fost mușamalizate, dosarul a fost închis fără cercetare suplimentară.

Funcționari la ambasada SUA se deplasează la instituții împreună cu agenți economici, cu rezultatul protecției corporațiilor care încalcă legea şi fac înțelegeri ascunse, prin ingerințe la instituțiile Statului.

Serviciul român de informații a luat cunoştință de infracțiuni nu a sesizat Parchetul, datorita ingerințelor ale ambasadei SUA pentru protecţia corporaţiilor occidentale la Consiliul Concurenței, parchete, instanțe şi Inalta Curte de Casație şi Justiție si ANAF.

https://www.luju.ro/pe-banii-marilor-ambasade-freedom-house-organizatia-de-suflet-a-monicai-macovei-finantata-de-marile-ambasade-instruieste-varfurile-justitiei-romane-care-fac-partie-la-ambasada-sua-toata-floarea-cea-vestita-a-dna-participa-la-training-urile-freedom-house-u?pdf

Hotărâri ale Consiliului Concurenţei şi altor autorităţi, au fost dirijate de interese şi raţiuni extrainstituţionale, prin intervenţii ale unor ofiţeri de informaţii, avocaţi, funcţionari ai ambasadei SUA, potrivit corespondentei pe care am primit-o de la dl Robert Veress, jurnalist de investigaţii în cadrul ziarului “GÂNDUL”.

Domnul Robert Veres mi-a comunicat ca Popescu Cristian Tudor a blocat apariția articolului si mi-a transmis corespondența Domniei sale, efectuată pe perioada investigației de presă cu ambasada SUA, care evidenţiază întrebarea ziaristului şi răspunsul ambasadei SUA în România.

Ziaristul publicaţiei Gândul: Vă remit şi răspunsul primit de la Ambasada SUA la solicitarea formulată în urmă cu două zile. “Solicitarea am formulat-o astfel:

Vă rugăm să ne precizaţi dacă, în decursul anului 2007, domnii Blair L. Labarge şi Robert J. Tate, consilieri economici ai Ambasadei SUA la Bucureşti au efectuat demersuri de orice natură pe lângă autorităţile romane, în speţă pe lângă oficiali din Consiliul Concurenţei, pentru protejarea intereselor companiei Colgate-Palmolive, acuzată de companii din România de încălcarea legislaţiei româneşti în domeniul concurenţei.

Răspunsul ambasadei americane a fost următorul:

Asemenea omologilor din cadrul altor ambasade străine în România, ataşaţii americani pe probleme economice au responsabilitatea de a se asigura că firmele americane sunt tratate corespunzător şi corect, la fel cu alte firme naţionale sau străine, şi că se menţine un nivel de egalitate în acest sens, în beneficiul tuturor investitorilor. Atunci când o agenţie guvernamentală românească urmează să ia anumite decizii care ar putea afecta interesele de afaceri americane, susţinem procesarea corectă, rapidă şi transparenta a acestora, respectând legile romaneşti şi internaţionale aferente.

Biroul de Presă Ambasada SUA

Ziarist Robert Veress: După cum puteţi constata, Ambasada SUA confirma indirect presiunile celor doi consilieri Blair L. Labarge şi Robert J. Tate. Prin urmare, cred că nu mai trebuie să vă faceţi griji referitor la un eventual proces de calomnie, din această direcţie.

Ziarist: În cazul în care nu sunteţi mulţumit de colaborarea cu mine şi veţi decide să diseminaţi informaţiile şi la alte publicaţii, vă rog să ţineţi cont de faptul că informaţiile de mai sus (răspunsul Ambasadei SUA şi concluzia ce se desprinde de aici) sunt proprietatea exclusivă a ziarului Gândul, până în momentul publicării lor. Cu stimă, Robert Veress Ziarist Gândul.”

141. Președintele Consiliului Concurenţei a fost „mandatat” de companii corporative SUA, ca hotărâri judecătorești definitive prin care s-a dispus efectuarea investigaţiei legale să nu fie aduse la îndeplinire.

142. Politicieni români și corporații au contribuit la modificarea art. 15 din legea concurenței 21/1996, astfel încât legea să nu mai limiteze la două mandate, durata mandatului președintelui Consiliului Concurenței, pentru ca președintele Chiriţoiu și Kleininger, mătușa acestuia, să poată să dețină un număr nelimitat de mandate în funcțiile de președinte și vicepreședinte la Consiliul Concurenței intrucat este garant al protecției corporațiilor care încalcă legea concurenței.

143. În timp ce Consiliul concurenţei a refuzat ca in mod transparent să înceapă investigaţie pe pieţe de retail şi a liderilor de categorie, cu probele pe care le-am furnizat, Chiara Adamo din cadrul directoratului DG Competition din Comisia europeană menţionează partinic că:

1. 1. 1. ar fi avut loc investigaţii pe piaţa de retail, menţiune de natură să protejeze companii al caror comportament prejudiciază consumatorii şi societăţile româneşti: “Consiliul concurenţei din România a deschis patru investigaţii asupra practicilor anticoncurenţiale şi un sondaj la nivel de sector în sectorul de retail. De asemenea a deschis alte 11 investigaţii şi 3 sondaje la nivel de sector în sectorul bunurilor de larg consum. Ca o consecinţă pe baza informaţiilor pe care le-aţi transmis, nu există indicii de abuz de discreţie din partea agenţiei legislaţiei concurenţei din România”;
      2. funcţionarul Comisiei Europene îi conferă sprijin prin puteri discreţionare Consiliului Concurenței privind modul subiectiv de a aplica legea privind deschiderea investigaţiei : “autoritatea de concurenţă din România se bucură de dreptul de discreţie în modul în care îşi stabileşte priorităţile de aplicare a normelor în domeniul concurenţei. Nu există niciun drept individual la iniţierea unei investigaţii în domeniul concurenţial”.

 

XII. Curtea europeană a drepturilor omului CEDO nu a judecat pe fond cereri ale subsemnatului privind încălcarea legii și a repartizării aleatorie a cauzelor de interes la judecători preferați cu rezultatul unor hotărâri judecătorești prestabilite care anulează la ordin, procesul echitabil și dreptul de proprietate.

144. Manageri, politicieni și persoane din CSM și Servicii au trimis la Strasbourg judecători care anterior au răsplătit colaborarea privind manipularea sistemului ECRIS la Tribunalul București și dirijarea dosarelor la judecători preferați în scopul obținerii unor hotărâri prestabilite.

145. La CEDO au respins CERERI, ca neadmisibile, privind încălcarea repartizării aleatorie, fără ca aceste cereri să fie analizate în fond de un judecător, validându-se astfel mecanisme și modalități judiciar-administrative de lucru arhaice și vătămătoare pentru justițiabili, care permit aplicarea justiției în mod discreționar.

146. Mai mult, miniștri ai justiţiei, în perioada exercitării funcţiei şi preşedinţi ai Consiliului superior al magistraturii au atestat în declaraţii că repartizarea dosarelor nu este aleatorie, a se vedea extrase:

„Ministrul Justiţiei: Sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor în justiţie, manipulat de magistraţi.

Sistemul informatic din instanţe, prin care se repartizează aleatoriu dosarele, este manipulat pentru distribuirea cauzelor către anumiţi magistraţi. Acuzaţia, extrem de gravă, a fost lansată de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care spune că se fac deja verificări pe această temă. În replică, CSM spune că afirmaţiile ministrului dăunează grav imaginii magistraţilor.

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu susţine că sistemul ECRIS a fost manipulat pentru ca dosarele să fie distribuite către anumiţi magistraţi.

Proaspăt instalat în funcţia de preşedinte al CSM, Virgil Andreieş îl contrazice pe ministrul Justiţiei şi spune că sistemul ECRIS de repartizare a dosarelor nu poate fi păcălit.

https://www.antena3.ro/actualitate/ministrul-justitiei-sistemul-de-distribuire-aleatorie-a-dosarelor-in-justitie-manipulat-de-61813.html

VULNERABILITATI LA REPARTIZAREA DOSARELOR – Ministerul Justiției recunoaște că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe judecători poate fi manipulat: „Riscuri de alterare a operațiilor desfășurate în interfața programului prin ajustări malițioase ale factorilor de calcul ai complexității și indirect a rezultatului repartizarilor pe secții și complete. Riscuri de intervenție și denaturare directă a parametrilor și a funcției de repartizare în ansamblu”. MJ n-a analizat tot codul-sursa; https://www.luju.ro/vulnerabilitati-la-repartizarea-dosarelor-ministerul-justitiei-recunoaste-ca-sistemul-de-repartizare-aleatorie-a-cauzelor-pe-judecatori-poate-fi-manipulat-riscuri-de-alterare-a-operatiilor-desfasurate-in-interfata-programului-prin-ajustari-malitioase-ale

Penalii de la Înalta Curte sar în ajutorul mafiei după condamnările din dosarul „Ferma Băneasa”: Se fac verificări privind modul de repartizare a dosarului

https://newsmaker.ro/penalii-de-la-inalta-curtesar-in-ajutorul-mafiei-dupa-condamnarile-din-dosarul-ferma-baneasa-se-fac-verificari-privind-modul-de-repartizare-a-dosarului/

TOATE DOSARELE DIN INSTANŢE SUNT PUSE CU MÂNA. Repartizarea aleatorie există doar în lege!

Mii de hotarari sunt nule! Ministerul Justitiei anunta ca doar 10% din factorii in functie de care se efectueaza repartizarea cauzelor este reprezentat de aleatorietate! La repartizarea unei cauze, complexitatea dosarului are o pondere de 40%. Tot in proportie de 10% este incadrata si, atentie, “compatibilitatea completului in functie de obiect si parti” https://www.mandri.ro/toate-dosarele-din-instante-sunt-puse-cu-mana-repartizarea-aleatorie-exista-doar-in-lege/ )

 

XIII. Perpetuarea, la nivelul Comisiei Europene, a procedeelor sistemice de anihilare a drepturilor la proprietate și a regulilor fundamentale ale procesului echitabil.

147. Sesizarea cu încălcări sistemice diferite, pe teme de concurenţă și justiţie.

Comisiei Europene am transmis două Plângeri în 2012 şi 2020, privind încălcări sistemice a drepturilor fundamentale prevăzute şi garantate la art. 17 şi 47 din Cartă, respectiv dreptul de proprietatea al statului şi a proprietatii private care, la justiţie NU ESTE protejat prin dreptul la procesul echitabil. În cauzele de interes pentru interlopi, companii guvernate corporativ şi persoane clientelare, unor instituţii de forţă sunt întrebuinţate instrumente sistemice prin care este fraudată Justiţia la instanţe, Înalta curte de casaţie şi justiţie, la parchete şi la poliţie.

Instrumentele sistemice de fraudare a justiţiei decurg din împrejurarea că legea romană nu prevede proceduri cu putere de lege, care în mod precis şi explicit să reglementeze,

1. 1. 1. 1. “repartizarea aleatorie” a dosarelor civile şi penale unui complet de judecată din 2, 3, 5, 7 judecători alcătuit în mod aleatorie. Practic, repartizarea aleatorie nu există ca procedură definită prin lege şi care să fie credibilă şi verificabilă de către oricare justiţiabil. România nu are o repartizare aleatorie credibilă şi verificabilă, procedură stabilită prin normă cu putere de lege.
         2. alcătuirea în mod aleatoriu a completelor de judecată din 2, 3 judecători la instanţe şi din 5 şi 7 judecători la Înalta curte de casaţie şi justiţie.
         3. alcătuirea completelor de judecată nu se face prin procedură aleatorie prin urnă cu bile sau sistem arbitrar filmat video. Judecătorii sunt puşi cu mâna pe complete, la ordin, în funcţie de interese şi de gradul de siguranţă privind colaborarea în dosarele de interes.
         4. ocuparea prin concurs-examen on-line filmat video a funcţiilor publice din justiţie şi poliţie, de conducere
            1. preşedinte de instanţe
            2. preşedinţi de secţii
            3. la Inspecţie judiciară
            4. grefieri şefi
            5. procurori şefi
            6. procurori generali
            7. prim procurori
            8. judecători de Înalta curte de casaţie şi justiţie sunt promovaţi pe criterii subiective, fără examen de grad, rămân fideli persoanelor care au contribuit la numirea lor execută ordinele primite;
            9. la poliţie şefi de servicii şi de direcţii
         5. protejarea este inexistentă a magistraţilor de abuzurile ofiţerilor din Serviciul român de informaţii privind ingerinţe în cauzele de interes.
         6. noii magistraţi să fie primiţi în magistratură, doar pe bază de probe scrise fără criterii subiective neverificabile. Trebuie instituită norma cu putere de lege care să reglementeze la examenul pentru noi judecători şi procurori, în mod obligatoriu, doar examenele scrise cu rezultat cuantificabil pentru accederea în funcții şi să fie înlăturată proba eliminatorie, subiectivă şi numirile abuzive prin interviul netransparent neevaluabil ulterior şi discreţionar, care are un rezultat asemănător cu acela din perioada României condusă de Gheorghiu Dej, privind eliminarea persoanelor indezirabile, doar pentru că au un caracter bine format şi sunt bănuite că nu vor respecta ordinele primite cu ocazia exercitării profesiei de magistrat, bazat pe criterii subiective
         7. Ca dosarele de urmărire penală să fie comunicate pe Portalul Ministerului public privind faptele, persoanele şi să fie reglementată perioada de ţinere în nelucrare între activităţi, timpul de finalizare, pentru a înlătura activităţi de şantaj, în care sunt implicaţi subiecţi care deţin funcţii publice şi nu numai. La poliție și parchete nu există proceduri transparente, termene de administrare a probelor, dosarele se țin în nelucrare în scopul de șantaj și interese obscure, favorizare a făptuitorilor, probe au dispărut de la dosar, sunt ignorate voit, nu se administrează motivat, se cer probe prin adrese, se fac tranzacții financiare și apoi se renunță nemotivat la probe;

 

În acest context, în mod sistemic România nu îndeplineşte legislaţia Uniunii Europene privind dreptul de proprietate al statului şi privat care nu este protejat în justiţie prin procesul echitabil şi nici la instituţii, deoarece justiţia şi procesul echitabil sunt anihilate în cauzele de interes, întrebuinţând procedeele sistemice de mai sus care nu sunt reglementate prin Lege, iar în drept şi în fapt nu există proceduri verificabile şi credibile.

Statul nu face demersuri pentru destructurarea reţelelor de ofiţeri S.R.I. şi de magistraţi colaboratori, având în vedere că Serviciul român de informaţii a format reţea de judecători, procurori, grefieri şi poliţişti colaboratori acoperiţi prin care intervin să se obţină la ordin hotărâri judecătoreşti prestabilite; https://gazetadecluj.ro/lista-acoperitilor-din-justitie-500-de-procurori-57-de-judecatori-si-126-de-auditori/

 

Din această perspectivă Statul român încalcă sistemic art. 17 şi 47 din Carta drepturilor fundamentale iar Comisia Europeană tolerează şi acceptă ca România nu îndeplineşte legislaţia Uniunii Europene dar nici Constituţia României.

Astfel,

1. În 09 martie 2012 am tramsmis Plângerea care a fost înregistrată cu nr. CHAP 01236/2012 care descrie încălcări sistemice prevăzute în lege care nu reglementează principiul egalităţii care permite că reţelele de retail în înţelegere cu companii lider de categorie, practică un sistem ascuns netransparent şi inegal de acces la raftul magazinelor unora dintre reţelele de retail. Solicitarea taxelor de raft nu este reglementată prin lege, este netransparentă, inegală faţă de alţi subiecţi, dar şi nereciprocă, în sensul că nu este prevăzută în contract pentru a conferi un serviciu pentru o durată de timp stabilită prin contract. Refuzul de a negocia este frecvent şi este grevat în multe cazuri şi de motive care sunt prevăzute de codul penal
2. În 09 ianuarie 2020 am transmis la Comisia Europeană Plângerea care a fost înregistrată cu nr. KMts (2020)2084734sJust C2. Plângerea este pe site-ul din antet.
   Plângerea descrie instrumente sistemice menţionate mai sus prin intermediul cărora se fraudează Justiţia şi procesul echitabil la instanţe, parchete, poliţie şi ICCJ, în cauzele de interes pentru persoane clientelare care fraudează proprietatea statului şi privată.
   Plângerea penală şi Denunţ din 13 iunie 2024 descrie infracţiuni cu probe inserate şi indicate care sunt săvârşite utilizând aceste procedee sistemice de fraudare a proprietăţii şi de sprijinire la instituţiile statului.

148. Comisia Europeană nu a soluţionat conform legii ambele Plângeri diferite.

Comisia Europeană nu a îndeplinit procedura legală prevăzută la art. 24 TFUE, după ce a luat cunoştinţă prin două Plangeri diferite, de procedee sistemice de încălcări ale legii concurenţei şi a justiţiei care anihilează și anulează dreptul la procesul echitabil şi dreptul de proprietate.

Dreptul a fost încălcat de a primi un răspuns prin AVIZ MOTIVAT sau DECIZIE motivată, în termenul prevăzut de lege, din partea oricărei instituţii a Comisiei, drept consacrat la art. 24 TFUE ex-articolul 21 TCE, în conformitate cu art. 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană, cu referire directă la Plângerile şi Cererile noastre care au fost transmise la Comisie şi nesoluţionate legal până în prezent.

149. Funcţionari la Comisia Europeană au încălcat Regulamentul UE nr. 1049/2001, privind obligația comunicării înscrisurilor care au făcut obiectul investigației și transmiterii societăţii, ca autor al sesizării, parte în investigaţie. În cazul 0236/2012 – dosar deschis la plângerea societăţii – Comisia Europeană pretinde că ar fi existat o investigație la DG Competition, dar, în mod nelegal, investigația nu s-a soluționat conform legii prin emiterea unui aviz motivat care să continue cu procedura de infringement sau cu decizie motivată de respingere, care potrivit legii ar fi avut o cale de atac la Tribunalul European. Aceștia ne-au comunicat fragmente necredibile, cenzurate din corespondența cu Consiliul Concurenței, extrase incomplete, în scopul de a nu fi deconspirate încălcări ale legii de către Consiliul Concurenței, protejate la Comisia Europeană şi la instituţii din România.

Cazul înregistrat la Comisia europeana ARES 4358326/21.08.2020 și la DG Justice KTMS 2020 2084734S a fost transmis pe adresele de e-mail:

• Ursula von der Leyen președintele Comisiei Europene Ursula.vonderleyen@ec.europa.eu
• Frans Timmermans – prim vice-președinte C.E. Frans.timmermans@ec.europa.eu
• Margrethe Vestager – prim-vice președinte C.E. margrethe.vestager@ec.europa.eu
• Secretariat general al CE (SGCE) Sg-Acc-Doc@ec.europa.eu;

150. Încălcarea ultilizând procedee sistemice, a dreptului european şi a Constituţiei utilizând procedee sistemice înseamnă neîndeplinirea de către un stat membru a obligaţiilor care îi revin în temeiul drepturilor fundamentale. Aceasta poate lua forma unei acţiuni sau a unei omisiuni. România este un stat membru care a încălcat dreptul Uniunii Europene, oricare ar fi autoritatea centrală, regională sau locală, responsabilă la neîndeplinirea obligaţiilor. Fiecare stat membru este responsabil de punerea în aplicare a dreptului Uniunii Europene, transpunerea în termene stabilite pentru conformitate şi aplicare corectă în cadrul sistemului juridic naţional. Drept urmare, în cazul în care un stat membru nu îşi îndeplineşte obligaţia de respectare a dreptului Uniunii europene, Comisia dispune de puteri proprii, de o acţiune în neîndeplinirea obligaţiilor prin care să pună capăt încălcării dreptului Uniunii Europene şi, atunci când este necesar, poate înainta cazul Curţii de Justiţie. Comisia adoptă măsurile pe care le consideră necesare, fie ca urmare a unei plângeri primite, fie a unor indicii pe care le descoperă ea însăşi şi care sugerează posibile încălcări ale dreptului Uniunii europene.

151. Oficiali ai Comisiei Europene, în cazurile Plângerilor CHAP 01236/2012 și 2084734s/2020 au protejat menţinerea în România a procedeelor sistemice de discriminare a persoanelor și firmelor cu capital românesc și de fraudare a justiţiei la instanţe, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchete şi poliţie, autoritati judiciare care sunt întrebuinţate pentru sprijinirea fraudării bugetului de stat și a proprietății, si care au încălcat proceduri legale şi regulamente de funcționare.

152. Comisia Europeană nu veghează la aplicarea dreptului Uniunii Europene, în contextul în care nu a soluţionat prin AVIZ MOTIVAT, urmat de procedura de infringement sau DECIZIE motivată, deși, prin Tratatul de constituire și actele subsecvente, Comisia Europeană promite că veghează asupra aplicării corecte a dreptului Uniunii europene, evident și repetat funcționarii Comisiei ne-au descurajat, în vederea renunțării la acest demers legitim, respectiv dreptul la petiționare și concretizat în plângerea societăţiilor Galic si Prestige din 09.03.2012, completările din 11.05.2012 și 05.10.2012, petiția din 05.02.2015 și petiția consolidată din 08.12.2016 și completată în data de 29.03.2017 si Plângerea din 09.01.2020 catre DG Justice.

153. Funcţionari la Comisia Europeană nu au soluţionat Plângerile conform legii, prin Aviz motivat succedat de procedura de infringement sau Decizie motivată, dar au creat premisa falsă a unei preocupări pentru îndeplinirea Dreptului European.

1. Pe de o parte dna Georgiadou Georgia în mai multe scrisori oficiale, ultima din 04.02.2020, menţionează „caracterul părtinitor” al mecanismului de distribuire a dosarelor către judecători, având la origine corupţia sistemică. fără acordul subsemnatului, denumeşte „Plângerea” subsemnatului, în mod eronat ca fiind „Scrisoare” în scopul voit de a nu soluţiona „Plângerea” conform legii, prin „Aviz motivat” care obligatoriu este să fie urmat de procedura de infringement.
2. Pe de alta parte dl. Julien Mousnier şef de unitate, în numele excelenţei Doamna Ursula von der Leyen presedintele Comisiei Europene mi-a transmis în 08.04.2020 înscris oficial pe care îl inserez în fotocopie mai jos, prin care, fără acordul subsemnatului a înlocuit denumirea PLÂNGERII subsemantului cu termenul de “SCRISOAREA dumneavoastră”, în scopul şi cu rezultatul diminuării valorii şi importanţei juridice a PLÂNGERII subsemnatului adresate Comisiei Europene şi că a conexat PLÂNGEREA subsemnatului la Memoriul de cooperare şi verificare care urmăreşte evoluţia reformei sistemului juridic şi corupţiei în România (coordonate de politicieni români şi occidentali prin Servicii).
   Dar, Tratatul Uniunii Europene şi Dreptul European nu prevede conexarea unei PLÂNGERI privind procedee sistemice de fraudare a legilor justiţiei şi drepturilor fundamentale promise în Carta drepturilor fundamentale, ci doar soluţionarea Plângerii prin Aviz motivat şi procedură de infringement sau Decizie motivată de respingere, cu cale de atac la Tribunalul European.
   Pe de altă parte Comisia Europeană a desfiinţat mecanismul de cooperare şi verificare, care în opinia mea a fost intrument inegal care excede Tratatului.
     În concluzie, desfiinţarea mecanismului de cooperare şi verificare coincide cu anularea înainte ca, Comisia Europeană să emită soluţia legală de soluţionare a Plângerii subsemnatului, privind descrierea cu dovezi a intrumentelor sistemice de fraudare şi dominare a justiţiei şi instituţiilor României, prin Serviciul român de informaţii, în folosul unor grupuri infracţionale, interlopi si persoane clientelare care fraudează proprietatea statului, proprietatea privată, Domeniul public şi săvârşesc acte de violenţă, pentru că au siguranţa că sunt protejaţi şi sprijiniţi la instituţiile statului, întrebuinţând procedeele sistemice descrise în PLÂNGERE cu probe.
3. Comisia Europeană a instituit României procedura de infringement pentru că ani în şir România depăşeşte deficitul bugetar la 8% de la limita permisă de 3%.

Comisia Europeană, privind procedura de deficit excesiv, spune că România nu a făcut nimic pentru a respecta recomandările din iunie 2021 https://hotnews.ro/procedura-de-deficit-excesiv-comisia-europeana-spune-ca-romania-nu-a-facut-nimic-pentru-a-respecta-recomandarile-din-iunie-2021-ce-arata-un-alt-document-1524083

Comisia Europeană omite neîntâmplător că motivele efective şi reale la originea deficitului nepermis dintre venituri şi cheltuieli, sunt următoarele:

• • • • 1. Justiţia inexistentă în cauzele de interes, care nu protejează fraudele la proprietatea statului şi privată, în care sunt implicaţi interlopi, companii corporative, politicieni români, occidentali, reţele de ofiţeri din Serviciul Român de informaţii şi reţele de judecători, procurori şi poliţişti, funcţionari publici, colaboratori ai S.R.I, întrebuinţând la instanţe şi la Parchete procedeele sistemice motivate în :
• prezentul memoriu sinteză
• Plângerea către Comisia Europeană din 09.01.2020
• Plângerea penală şi Denunţ din 13.06.2024 fraudă la bugetul de stat, infracţiuni şi persoane, care sub protecţie şi sprijin instituţional, la Parchetul general, la Serviciul român de informaţii şi la instanţe,
  • • • 1. Contractele cu statul sunt netransparente, secrete, ţinute ascuns de cenzură opiniei publice, pentru a ascunde fraudele graţie Parlamentului României
        2. Curtea şi Camerele de conturi nu evidenţiază în Rapoartele anuale fraudele la Primării care primesc anual sume mari de la buget şi nici fraudele la bugetul de stat care efectuează achiziţii fără licitaţii publice şi nu sesizează Parchetul https://snaper.ro/2024/06/30/gluma-institutionala-numita-curtea-de-conturi-a-romaniei/
        3. Valoarea excesivă a pensiilor speciale dl Eugen Rădulescu fost director la Banca Naţională a României „Clasa politică a furat până la capăt” https://www.gds.ro/Opinii/2024-08-02/eugen-radulescu-fost-director-in-bnr-clasa-politica-a-furat-pana-a-crapat/
        4. Persoanele sunt puse fără concurs-examen on-line în funcţii de conducere şi execuţie la instituţii cu rol de verificare şi control la Curtea şi Camera de conturi, DGAMC din ANAF la Autoritatea electorală, Consiliul Concurenţei, Agenţia naţională de integritate, Serviciul român de informaţii, la parchete, la instanţe sunt puşi pe criterii partinice de persoanele care au nevoie să fie protejate de fraudele în care sunt implicaţi.
        5. Un număr excesiv de funcţionari în aparatul de stat, https://adevarul.ro/economie/romania-are-127-milioane-de-bugetari-unde-sunt-2256636.; “Potrivit datelor Digi24, România are peste 1,2 milioane de bugetari, mult peste media Uniunii Europene. Astfel, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut semnificativ în ultimii anii. În 2017, costurile erau de 70 miliarde de lei, iar în 2021, acestea au ajuns la 112 miliarde de lei.”

 

XIV. Parlamentul european a încălcat regulamentul privind soluționarea petițiilor, împrejurare care a sprijinit Comisia europeană să nu emită aviz motivat, pentru înlăturarea procedeelor sistemice de fraudare şi control a justiţiei.

154. Parlamentul european l-am sesizat de două ori. În 15 mai 2020, Comisia pentru petiții nu a răspuns, împrejurare care evidențiază sprijinirea tacită a încălcărilor sistemice a legii de către Justiţie, în scopul menținerii fraudelor și a instrumentelor sistemice de anihilare a drepturilor fundamentale, prin sprijinirea la instituții.

Parlamentul european nu a comunicat niciun răspuns. După ce în 15 mai 2020 am cerut prin petiţia către Comisia petiţii pe care am transmis-o la 720 de europarlamentari în temeiul art. 20 alin. (2) lit. d), art. 227 şi 228 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene să solicite:

1. Comisiei europene să deschidă anchetă privind încălcarea notorie a Drepturilor menţionate mai sus, D.G. JUSTICE să efectueze verificări și să emită un Aviz în conformitate cu art. 258 TFUE, având în vedere procedeele sistemice evidenţiate în cererea, PLÂNGEREA şi Petiţia către Comisia Europeană.
2. Comisiei europene să ne comunice:

• numărul de înregistrare al cazului în legătură cu care se efectuează ancheta Comisiei, departamentul şi unitatea care efectuează ancheta.
• corespondenţa în fotocopie a Comisiei cu Parlamentul european şi instituţiile publice din România implicate în ancheta Comisiei, şi fotocopie a corespondenţei dintre Parlamentul European şi Comisie interpelările Parlamentului şi răspunsurile Comisiei, în conformitate cu art. 1049 din Regulamentul Comisiei;
• copia corespondenţei dintre Comisia europeană şi instituţii publice din România, respectiv Consiliul Concurenţei, care au fost efectuate în cazul CHAP 0236-2012, în legătură cu care Comisia europeană a CONFIRMAT comunicarea, dar în fapt ne-a transmis doar fragmente şi nu o copie completă şi credibilă a corespondenţei;
• copia corespondenţei dintre Comisia Europeană şi Parlamentul european în cadrul cazului cu numărul 0247/2015 al Comisiei pentru petiţii a Parlamentului european, în conformitate cu aceeaşi reglementare menţionată mai sus, deoarece Comisia ne-a transmis doar fragmente pe care le postez pe site.

Răspunsul este că, neîndoielnic, doar pentru că politicieni occidentali consideră că România este un partener de rang inferior şi împreună cu companii corporative care desfăşoară activitate profitabilă în România, interesele politicienilor occidentali şi ale corporaţiilor sunt să creeze cadrul unui climat bazat pe concurenţă neloială între firmele cu capital românesc şi companiile corporaţiilor occidentale, să prejudicieze consumatorii, prin comportamente neconcurențiale. Politicieni occidentali, corporaţii şi persoane din Serviciul român de informaţii au manifestat diligenţe prin inacţiune şi încălcarea normelor comunitare şi naţionale să fie menţinute instrumente sistemice de control al justiţiei, şi persoane la Consiliul concurenţei care să protejeze companii occidentale şi încălcarea legii, prejudiciind consumatorii, în schimbul primirii unor genţi cu bani cu sume uriaşe. Sursa: https://flux24.ro/srigate-seful-acoperitilor-sri-din-presa-fiica-unui-securist-genti-de-bani-in-padurea-baneasa-si-dezvaluirile-lui-basescu/; https://www.comisarul.ro/articol/i-am-dat-irinei-socol-bani-pentru-interventia-anei_1528063.html

 

XV. Lipsesc sau sunt înlăturate normele cu putere de lege, imperios necesare să asigure cadrul legislativ şi prin aplicarea cărora fiecare instituţie să îşi îndeplinească rolul activ prevăzut în lege şi să confere o veritabilă independență justiției şi un climat de viaţă corect pentru toate persoanele fizice şi juridice în mod egal.

155. Manageri europeni și români, deputați, senatori și eurodeputați, conştient și prin voință colectivă, nu au asigurat cadrul legislativ și nici instrumente transparente de verificare, pentru ca statul să respecte Constituția, legile, și dreptul european, procesul echitabil pentru protecţia justiţiabililor oneşti de abuzurile justiţiarilor cât şi protecția proprietății de abuzuri săvârșite de interlopi, companii corporative și persoane clientelare unor judecători, polițiști, procurori și politicieni.

156. Atrag atenția asupra necesității legii care să explice în detaliu cum trebuie urmată procedura unor repartizări aleatorii veritabile a cauzelor şi să confere oricărui justiţiabil accesul la verificări prin care să se convingă că a fost îndeplinită corect procedura privind ordinea de introducere în aplicaţia ECRIS faţă de ordinea sosirii, factorii de complexitate şi orice alţi factori care influenţează distribuirea unui complet de judecată preferat.

Deși Decizia CCR nr. 685/2018 CCR reglementează că “repartizarea aleatorie” este unica garanţie a procesului echitabil, conform extras din care rezulta statuarea ca “între garanțiile aferente imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil, se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit de lege”, procedura de repartizare aleatorie a dosarelor către judecatori trebuie să fie reglementată prin lege, pentru ca altfel justiţiabilul să aibă un instrument transparent de verificare şi convingere.

La instanţele de judecată lipseşte procedura transparentă, cu putere de lege, care să reglementeze “repartizarea aleatorie” către completele de judecată, care să fie alcătuite în mod aleatoriu, în sistem înregistrat video, iar justiţiabilii să aibă opțiunea să verifice transparent, pe bază de înscrisuri oficiale, dacă procedura de distribuire a cauzei a fost aleatorie, dacă au fost respectați factorii de complexitate și ordinea de introducere în ECRIS, faţă de ordinea sosirii a cauzelor, sau a fost doar distribuirea prin intermediul ECRIS după criterii „potrivite”, având în vedere că judecători, grefieri și informaticieni la instanțe cunosc că aplicația electronică ECRIS transmite dosare de interes la complete de judecată preferate, pregătite să dispună hotărâri judecătorești prestabilite, prin conivenţă şi tranzacţii financiare.

157. Subliniez necesitatea adoptării și implementării unor norme legale care să reglementeze răspunderea civilă şi penală a magistratului se încalcă legea pe cale administrativă, cu rezultatul unor repartizării nealeatorie şi cu consecinţe în încălcarea administrării probelor şi hotărâri adoptate nelegal sau netemeinic.

În legile justiţiei nu există normă cu putere de lege care să reglementeze răspunderea civilă şi penală a magistratului în cazul în care încalcă legea, pe cale administrativă, privind “repartizarea aleatorie”, care este unica garanţie a procesului echitabil civil sau penal, iar lipsa legii permite tranzacţionarea procesului pe bază de raţiuni şi interese care exced legii.

Împrejurarea că încălcarea dispoziţiilor legii privind repartizarea aleatorie a dosarelor constituie doar o abatere disciplinară a judecătorilor,

• pe de o parte, creează posibilitatea muşamalizării si oficializării unor posibile fapte care au la bază un interes financiar şi
• pe de altă parte, determină fapte de corupţie în cadrul unor grupuri organizate, formate din informaticieni, grefieri, judecători, preşedinţi de secţii şi de instanţe de judecată şi foşti sau actuali ofiţeri din serviciile de informaţii, persoane clientelare care fraudează legea şi proprietatea, și
• prefigurează cadrul instituţional, prin dictatura interlopilor, corporațiilor și a persoanelor clientelare judecătorilor, de anihilare coordonată a procesului echitabil și dreptului de proprietate.

Legea actuală protejează de răspunderea materială penală şi civilă, acei judecători, grefieri şi informaticieni, care nu respectă normele de repartizare aleatorie a dosarelor, limitând la simple abateri disciplinare aceste încălcări de lege şi protejează practicile persoanelor care fraudează proprietatea. Protecţia este coordonată şi sprijinită de magistraţi şi politicieni, deoarece, în condiţiile modificărilor aduse legii nr. 303/2004, prevederile art. 99 pct. o), acest act normativ limitează posibilităţile de sancţionare a încălcării reglementărilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, încadrând aceste fapte grave, de natură a influenţa actul de justiţie în favoarea unei părţi aflată într-un grup organizat infracţional de interese. Simplele abateri disciplinare pot fi constatate şi sancţionate numai de către Inspecţia Judiciară din cadrul CSM, a cărei vocaţie, obişnuinţă şi practică este aceea de a clasa sesizările primite, privind încălcarile legii care conduc şi urmăresc anihilarea procesului echitabil şi anulare dreptului de proprietate al statului şi privat.

Mai mult, legea protejează magistrații și personalul auxiliar implicat față de posibilitatea atragerii răspunderii civile și penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută la art. 297 cod penal, în cazurile în care sunt încălcate normele legale de distribuire aleatorie a cauzelor, cu consecinţa prejudicierii prin decizii judecătorești netemeinice. Or, în lipsa unei sancţiuni penale şi civile Legea permite voit deturnarea sensului unui proces judiciar încă de la originea acestuia, respectiv actul de sesizare a instanţei de judecată.

Grupuri infracţionale organizate utilizează procedee sistemice consacrate de sprijinire în cauzele de interes, anulează dreptul la procesul echitabil prin eludarea “repartizării aleatorie” şi introducerea în ECRIS a cauzelor într-o ordine preferenţială, cu încălcarea voită a normei 1.1.2. din Ghidul grefierului, care nu are putere de lege, în concurs cu art. 11 din legea 304/2004, cu rezultatul urmărit al distribuirii cauzei la completul preferat, pentru hotărâri judecătoreşti deja tranzacționate.

158. Atrag atenția asupra necesității adoptării și implementării unor dispoziții legale care să confere aplicabilitate Deciziei CCR nr. 685/2018 şi care să conducă la desemnarea aleatorie a completelor de judecată alcătuite din 2, 3 sau 5 judecători şi care să reglementeze inclusiv procedura aleatorie de constituire a completelor de judecată, prin urnă filmată sau altă procedură veritabilă, iar justiţiabililor să li să permită verificarea.

159. Subliniez necesitatea adoptării legii privind inspecţia judiciară, care să confere aplicabilitatea art. 69 alin. (1) din Legea 317/2004 și care să determine astfel încrederea justiţiabililor în Inspecţia judiciară, credibilitatea, eficienţa reală a acestei instituţii, transformarea acestei instituţii din instituţie de protecţie în instituţie veritabilă de control şi verificare a respectării legii,

1. Reamintesc necesitatea normei cu putere de lege, care să reglementeze procedura de aplicare privind distribuirea sesizărilor şi plângerilor către inspectorii judiciari procurori şi judecători pentru îndeplinirea normei prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. d) din Legea 317/2004, în temeiul art. 351 şi urm. Cod proc civilă, la Inspecţia Judiciară nu este aleatorie, dovedit cu înscrisuri, deşi art. 69 alin. (1) lit. d) din Legea 317/01.07.2004 dispune că: „Inspectorul-şef îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:  d) ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare” de către inspectori judiciari, judecători sau procurori. În prezent, Inspecţia judiciară are vocaţia de a clasa sesizările privind abzurile magistraţilor și grupuri organizate în justiţie, și pentru că nu există o procedură veritabilă şi transparentă pentru “repartizarea aleatorie” a sesizărilor către inspectori judiciari.
2. Norme cu putere de lege sunt necesare să înlăture numirea subiectivă a inspectorilor judiciari, legea să asigure numirea inspectorilor judiciari prin procedura de concurs asemănător obţinerii gradelor profesionale de Tribunal şi Curte de apel. Ar fi necesară înlăturarea din această procedură a avizelor şi ingerinţelor Serviciului român de informaţii, prin Consiliul superior al magistraturii.

160. Important este ca legea să reglementeze că persoanele care acced gradul profesional pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să treacă un examen scris asemănător cu obţinerea gradului profesional de T ribunal şi Curte de apel, care să excludă orice ingerinţă în procedura de numire, care astăzi se manifestă prin avizul Consiliului superior al magistraturii, iar judecătorii rămân „datori” persoanelor care au contribuit la numirea lor, este anulat statutul de independenţă prevăzut în lege şi rămân colaboratori.

161. De menționat este necesitatea normei cu putere de lege care să reglementeze avizul psihiatric periodic al magistraţilor şi poliţiştilor pentru a putea continua exercitarea profesiei la instanţele de judecată privind codul deontologic al judecătorilor, o procedură transparentă care să centralizeze numărul de hotărâri judecătoreşti care au fost casate şi schimbate de instanţe în căi de atac cu publicarea acestora pe portalul Ministerului justiţiei pentru ca, transparent, publicul să aibă posibilitatea să verifice dacă au fost schimbate motivat sau ca nelegale la ordin.

162. Trebuie instituită norma cu putere de lege care să reglementeze la examenul pentru noi judecători şi procurori, în mod obligatoriu, doar examenele scrise cu rezultat cuantificabil pentru accederea în funcții şi să fie înlăturată proba eliminatorie, subiectivă şi numirile abuzive prin interviul netransparent neevaluabil ulterior şi discreţionar, care are un rezultat asemănător cu acela din perioada României condusă de Gheorghiu Dej, privind eliminarea persoanelor indezirabile, doar pentru că au un caracter bine format şi sunt bănuite că nu vor respecta ordinele primite cu ocazia exercitării profesiei de magistrat, bazat pe criterii subiective.

163. Norme cu putere de lege sunt necesare să reglementeze la Parchete şi poliţie la nivelul procurorilor şi poliţiştilor – o procedură transparentă:

1. care să centralizeze numărul de soluţii de clasare, durata de timp de soluţionare, ţinerea cauzelor în nelucrare, administrarea probelor la dosar discreţionar şi selectiv, dispariţia de la dosar a probelor care au fost aduse la dosar, încălcări cu ştiinţă ale legii, având la origine interes personal tranzacţionarea actului de justiţie şi creşterea ilicită a patrimoniului;
2. publicarea pe portal a dosarelor de urmărire penală, îndeplinirea periodic de activităţi în scopul înlăturării ţinerii în nelucrare, a şantajului privind modul de exercitare a profesiei pe perioada urmăririi penale, raţiuni extrajudiciare și tranzacţii care exced legii.

164. Necesitatea legii la siguranţa naţională care să reglementeze,

1. Obligativitatea sesizării Parchetului (pentru a nu fi înţeles opţional, discreţionar sau selectiv) în cazul în care Serviciul român de informaţii structura centrală sau regională SRI a luat cunoştinţă de infracţiuni de sprijinire la instituţii, parchete, poliţie, instanţe de judecată, Înalta curte de casaţie şi justiţie (…)
2. Trasparentizarea, prin raportare periodică, a activităţii de sesizare a Parchetului şi a instituţiilor implicate în încălcarea legii, după ce Serviciul a luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat de fraudare sau de sprijinire, pentru a înlătura obişnuinţa actuală privind sesizare selectiv şi discreţionar, bazat pe raţiuni şi interese care exced legii;
3. Protejarea judecătorilor, procurorilor şi funcţionarilor de stat de abuzurile unor ofiţeri, foşti şi actuali, care forţează la Parchete începerea unor dosare de urmărire penală, în cazuri fără just temei, în scopul de şantaj sau protecţie a unor persoane clientelare care fraudează;
4. Transparentizarea procedurii motivat de respingere sau retragere a certificatului ORNISS. Certifcatul ORNISS să fie retras în urma încălcării legii, acordat, respins sau retras în urma unei proceduri de verificare bazat pe criterii reglementate transparent, pentru ca măsura să poată fi cenzurată de Tribunal, împrejurare care înlătură ingerinţele unor ofiţeri ai Serviciului român de informaţii în actul instituţional, ca monedă de schimb.

165. Necesitatea legii la instituţii administrative locale, care să reglementeze obligativitatea furnizării certificatelor de urbanism informativ, uşurarea, trasparentizarea şi eficientizarea emiterii autorizaţiilor de construire şi a drepturilor reale pentru teren, cu menţinerea condiţiilor obligatorii de îndeplinit. Această procedură va elimina tranzacţii cu 2-4 apartamente pentru fiecare autorizaţie de construire a unui bloc, care creşte valoarea de vânzare către consumatori persoane fizice sau juridice, restrânge și limitează concurenţa.

166. Necesitatea modificării legii care să reglementeze procedura aferentă care trebuie parcursă în contractele cu Statul, să fie publică, transparentă cu privire la condiţii de accedere, preţ, procedură, licitaţie, agenţi economici implicaţi.

167. Necesitatea legii, care să reglementeze transparentizarea sursei şi motivului finanţărilor de către stat a unor ONG-uri şi de la ONG-uri şi fundaţii către media, magistraţi, partide, terţe persoane fizice şi juridice şi persoanele care sunt în spatele ONG-urilor, care transferă bunuri către ONG-uri şi fundaţii.

168. Necesitatea unei legi, care să reglementeze obligaţia Parlamentului, prin comisii de specialitate senatori şi deputaţi, să efectueze anual control parlamentar şi să emită anual un Raport de audit, care în lipsa unui alt control prevăzut prin lege să contribuie la legatura cu publicul, la verificarea, trasparentizarea, eficientizarea şi înlăturarea abuzurilor la:

• Serviciul român de informaţii şi celelalte Servicii;
• Consiliul Concurenţei;
• Curtea de Conturi,

respectiv, dacă aceste instituţii independente îndeplinesc sau nu rolul şi atribuţiile prevăzute în lege, deoarece aceste instituţii nu au un control guvernamental şi, în acest context, controlul trebuie efectuat parlamentar prin:

1. Comisia parlamentului de supraveghere a activităţii Serviciului român de informaţii – aceasta să aibă obligația să efectueze control parlamentar dacă Serviciul român de informații îndeplinește echidistant sau selectiv și discreţionar, activitatea de sesizare a Parchetului și a instituţiilor, după ce a luat cunoștinţă de infracţiuni și încălcarea legii de către grupuri organizate;
2. Comisia parlamentului de cercetare a abuzurilor – să efectueze control parlamentar, să sesizeze Parchetul și instituţiile implicate, care nu îndeplinesc obligaţiile prevăzute în lege.

169. Necesitatea unei legi care să reglementeze comportamentul comercial dintre companii corporative, companii de retail de orice format să fie transparent şi reciproc privind solicitări de plată a taxelor de orice fel, taxe de raft, taxe de intrare în magazine, taxe conjuncturale, cât şi condiţiile comerciale de negociere şi parteneriatul cu firmele cu capital românesc. Legea să aibă in vedere:

1. 1. 1. obligativitatea consultării şi informării periodice cu publicul, consumatori şi agenţi economici, de către Consiliul Concurenţei şi Parlament prin comisii de specialitate privind încălcarea legii şi abuzuri;
      2. revenirea la prevederile legale care au fost abrogate prin ingerinţa şi dictatura companiilor corporative, pentru ca retaileri şi cash&carry care funcţionează în România să cumpere 50% din produse de la agenţi economici producători locali români, înlăturând în acest fel refuzul coordonat de a negocia cu firme mici şi mijlocii cu capital românesc care produc în România.
         https://hotnews.ro/legea-care-obliga-supermarketurile-sa-vanda-51-produse-romanesti-promulgata-de-presedintele-iohannis-465465
         https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/in-plina-pandemie-dispare-obligatia-ca-marile-magazine-sa-comercializeze-51-alimente-romanesti-19317162
         https://www.activenews.ro/economie-agricultura/Obligatia-ca-marile-magazine-sa-comercializeze-51-alimente-romanesti-dispare.-Va-disparea-si-mentiunea-despre-procentul-carnii-provenite-din-Romania-la-produsele-de-specialitate-160106
      3. Instituire prin lege a reciprocităţii în contracte, respectiv să fie înlăturate măsuri extreme precum cele care se petrec, în mod nefericit, zi de zi, precum următoarele:

• Societăţi comerciale mici şi mijlocii, au plătit taxe de raft şi de intrare în reţea să primească în schimb un serviciu recunoscut în contract pe o perioadă de timp precizată, în mod transparent pentru a fi înlăturate cazuri de excludere abuzivă. Spre exemplu societatea Prestige a plătit companiei corporative franceză Carrefour 235 euro pe culoare de articol multiplicat cu numărul de magazine şi 5.000 de euro pentru fiecare magazin şi apoi am fost excluse discreţionar de la raft;
• Societăţi comerciale am plătit taxe de raft către compania Metro cash&carry pentru produse alimentare, per articol multiplicat cu numărul de magazine şi a refuzat să mai transmită comenzi în mod discreţionar şi a exclus de la raft produsele;
• Societăţi comerciale au investit sume mari în materiale din plastic marca Aro, compania Metro cash&carry fără o obligaţie contractuală pentru că a refuzat să includă în contract reciprocitatea, si a refuzat să mai transmită comenzi, fără motiv, am rămas cu imobilizarea financiară ca pierdere;
• În anul 2024 Metro cash&carry a refuzat să mai tramsmită comenzi pentru 8 din 10 articole şerveţele fabricate în România care au avut o vânzare foarte bună;
• Compania de retail Mega Image deţine pe piaţa relevantă din România o poziţie dominantă iar Consiliul Concurenţei nu efectuează investigaţie legală faţă de abuzul acestei companii de a negocia şi de a vinde produse fabricate în România;
• Companii de retail Carrefour Romania SA, Billa şi Artima au exclus de la raft produsele susbcrisei după ce le-au plătit taxe de raft şi au fost cumpărate de compania franceză Carrefour România SA;
• Compania Lidl a acceptat preţul de livrare de 1,70 lei în timp ce la raft îl vinde cu 3,60 lei (discounter!). Am acceptat să furnizez produsul cu 1.67 lei preţ cerut telefonic de ei şi au refuzat să transmită pe email cererea şi nici ulterior refuzul;
• Penny, XXL, ne-au exclus de la raft produsele după ce am plătit taxe de raft;
• Profi, Cora, DM, Kaufland au refuzat să răspundă la emailuri privind discuţii pentru vânzarea produselor societăţii Prestige.

In acest sens,

Consiliul Concurenţei a refuzat să soluţioneze plângerea din anul 2011 înregistrată sub nr. nr. RG-17050 (anexa 24 – corespondenţa cu Consiliul Concurenţei din perioada 2011 – 2012) ca urmare a înţelegerilor dintre societăţi comerciale, respectiv marii retaileri şi liderii de categorie de produse, în legătură cu practici de excludere de la raft a produselor anumitor concurenţi, cu refuzul de a negocia cu anumiţi agenţi economici, cu existenţa şi creşterea constantă valoric şi procentual a unor taxe de raft, clauze contractuale abuzive, neegale şi nereciproce, aspecte descrise în PLÂNGEREA către Comisia Europeană.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a emis ordinul nr.7/2010 din anexa 14 cu scopul de a interzice valorificarea probelor existente cu privire la practici anticoncurenţiale de excludere de la raft a unor produse concurente care decurg din încălcarea dispoziţiei prevăzute la art.5 din legea nr.21/1996, conform extras: „până la data de 31.10.2010 documentele care alcătuiesc dosarul investigaţiei declanşată prin ordinul nr.36/2007 indiferent de suportul pe care se găsesc, vor fi arhivate şi nu vor mai putea fi folosite în nicio altă procedură a Consiliului Concurenţei”.

Instituția Consiliului Concurenţei a manifestat în permanență o conduită părtinitoare, influenţată de alte raţiuni decât cele instituţionale.

Ca urmare a sugerării de către funcţionari de la nivelul Consiliului Concurenţei, care aveau spre examinare plângerile depuse la Consiliul Concurenţei de către societățile române Galic şi Prestige, anumite companii occidentale guvernate corporativ au determinat, cu largul concurs al mai multor companii comerciale de retail, excluderea de la raft a produselor celor două societăți Galic și Prestige sau au refuzat să negocieze cu acestea pentru vânzarea produselor la raftul acestora.

1. Expatrierea profitului impozabil este o discriminare protejată care urmăreşte distrugerea firmelor cu capital românesc. Se impune adoptarea urgentă a legii care se trasparentizeze înregistrările contabile şi care să declare nedeductibile transferurilor bancare dintre corporaţii, societăţi cu capital şi conturi de firme situate în zone cu regim fiscal OFF-shore care la origine au operaţiuni fictive, a căror realitate nu este dovedită, dar sunt înregistrate în contabilitate pe cheltuieli nedeductibile, diminuează artificial profitul impozabil şi constituie o concurenţă neloială faţă de firmele cu capital românesc care nu au asemenea obiceiuri. Principiul egalităţii şanselor este încălcat cu acceptarea tacită de către autorităţile statului.

Legea trebuie să înlăture discriminarea dintre firmele mici şi mijlocii cu capital românesc şi companiile mari guvernate corporativ, privind înregistrări pe cheltuieli nedeductibile, transferuri de bani către firme în zone fiscale cu regim OFF-shore. Se impune dizolvarea Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili şi verificarea controlului fiscal în mod unitar și care să gestioneze transparent şi egal controalele faţă de toţi contribuabilii.

171. Constatarea de către Parlament a faptului că preşedintele Chirițoiu Bogdan şi plenul Consiliului Concurenței nu îndeplinesc rolul prevăzut în lege în mod echidistant, nu veghează la respectarea climatului concurenţial, pentru consumatori şi agenţi economici şi să adoptarea de măsuri privind:

• destituirea plenului Consiliului Concurenţei;
• înlăturarea ingerinţei companiilor corporative prin ca un membru al plenului să deţină cel mult două mandate;
• să instituie prin lege validarea prin concurs a membrilor din plenul Consiliului Concurenţei, director general şi directori de direcţie la Consiliul Concurenţei pentru a asigura independenţa instituției de concurenţă prevăzută de art. 17 din Legea 21/1996: „După adoptarea hotărârii de numire în funcţie, fiecare membru al Consiliului Concurenţei depune, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, următorul jurământ:  „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

172. Este necesară inclusiv o normă legală care să radieze datoriile la stat ale firmelor cu capital românesc care au fost discriminate permanent comparativ cu companiile corporaţiilor şi firmele cu capital de stat deoarece:

1. Companiile occidentale nu au plătit valoarea reală de impozit pe profit de 16% şi impozitul de 70% în valoare reală a salariilor expaților, la fel cum au plătit societăţile cu capital românesc, deoarece companiile corporaţiilor au efectuat transferuri bancare către firme cu regim fiscal OFF-SHORE cu 2% impozit şi au înregistrat sumele de bani pe cheltuieli nedeductibile, corespunzător unor operaţiuni care sunt fictive şi nu există nicio dovadă că sunt reale;
2. Societăţile cu capital de stat şi regiile nu au plătit impozitele aferente corespunzător activităţii pe care au desfăşurat-o.

173. Normă cu putere de lege care să reglementeze obligarea ocupării prin CONCURS CU EXAMEN ON-LINE, pentru ocuparea posturilor, la Auroitatea electorală, Consiliul concurenţei, Serviciul Român de Informaţii, directori de direcţii, comandanţi regionali, funcţii de conducere, Curtea de Conturi, Camere de conturi, ANAF, ANI, Oficiul pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, Înalta curte de casaţie şi justiţie, Parchete, preşedinţi de instanţe şi de secţii, şefi de servicii achiziţii publice în primării…

 

Urmează,

1. Interpelare partea a II a, cu întrebări pe către Pralamentul României, senatori şi deputaţi prin:

• • Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI privind modul de funcţionare şi dominarea şi fraudarea instituţiilor publice,
  • Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii,
    să le adreseze instituţiilor implicate şi persoanelor care au acţionat în numele instituţiilor şi au încălcat legea.

1. Petiţie către Avocatul poporului, pentru îndeplinire
2. Petiţie către Comisia Europeană,
   pentru soluţionarea aspectelor sistemice din Plângerea din 09.01.2020 către CE, nesolutuionata, care conduc la încălcarea Dreptului European şi a Constituţiei României.
3. Petiţie către Parlamentul European
   să solicite Comisiei Europene să ceară că PLÂNGEREA din 09.01.2020 să fie soluţionată conform legii
   întrebări pentru interpelarea instituţiilor naţionale S.R.I., C.S.M., Parchetul general, Primarul P.S.D., A.N.A.F, D.G.A.M.C., Guvern, privind încălcarea Drepturilor fundamentale, susţinute cu probe inserate şi indicate în PLÂNGEREA PENALĂ şi DENUNŢ, înregistrată la 13 iunie 2024 la Parchetul general şi la Serviciul Român de Informaţii.
4. Petiţie către Ombudsman
   care să ceară Comisiei Europene şi Parlamentului European să soluţioneze legal Plângerea prin Aviz motivat
5. Cerere către CEDO privind încălcări sistemice care contribuie la încălcarea generalizată a art. 6.1. din Convenţie, în cauzele de interes la ordin, Justiţia este anihilată.
6. Informare Media din ţările EU.

https://www.ziareph.ro/2018/08/20/exclusivcan-can-si-furturi-in-justitia-din-aradepisodul-iv/; https://newscj.ro/sindicatul-clujului-emil-boc-si-gasca-care-care-conduce-cu-adevarat-destinele-unui-oras-o-ancheta-marca-anchetatorii-ro/https://www.juridice.ro/36828/judecatori-procurori-colaboratori-securitate-lista-cnsas.html ↑

1. Infracționalitatea clanurilor din Craiova, susținută de Poliție, Tribunal, Parchet, Primărie https://www.cotidianul.ro/infractionalitatea-clanurilor-din-craiova-sustinuta-de-politie-tribunal-parchet-primarie/

   ↑

2. https://gazetadecluj.ro/lista-acoperitilor-din-justitie-500-de-procurori-57-de-judecatori-si-126-de-auditori/, ↑
3. https://www.luju.ro/ofiterii-acoperiti-din-justitie-asociatia-pentru-monitorizarea-justitiei-avertizeaza-ca-seful-sri-george-maior-a-recunoscut-ca-unii-judecatori-si-procurori-colaboreaza-cu-serviciile-maior-confirma-exista-ofiteri-activi-sri-intre-magistrati-documenthttps://www.luju.ro/un-colaborator-sri-in-inima-csm-procurorul-cristian-ban-vicepresedinte-al-csm-in-2017-a-colaborat-oficial-pe-dosare-cu-sri-si-dipi-pe-cand-era-seful-parchetului-curtii-de-apel-bucuresti-potrivit-art-7-din-legea-303-2004-colaborarea-magistratilor-cu-servic ↑
4. https://www.businessmagazin.ro/actualitate/judecatoarea-corina-jianu-care-ar-fi-primit-mita-de-la-edilul-din-navodari-suspendata-din-functie-13692380. https://romania.europalibera.org/a/judecatoare-curtea-de-apel-ani-acuza-ca-nu-poate-justifica-6-milioane-de-euro/32632564.html din 11.10.2023 “Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor de la Curtea de Apel București, după ce judecătoarea Cristina Gabriela Mazilu nu ar fi putut justifica o diferență de sase milioane de euro 30.388.515 de lei, între venituri și averea acumulată. ↑
5. De regulă, investigațiile ANI privind averile funcționarilor durează ani de zile. Sursele banilor sunt dintre cele mai diverse, începând cu luarea de mită și terminând cu împrumuturi fictive între rude, care sunt greu de demonstrat. De multe ori, aceste verificări apar ca urmare a înregistrării unor dosare penale. Așa a fost și în acest caz.”https://romania.europalibera.org/a/doua-milioane-de-euro-pentru-judecatorii-condamnati-in-dosarul-retrocedarilor-ilegale/32695773.html din 23.11.2023 ↑
6. https://www.luju.ro/ofiterii-acoperiti-din-justitie-asociatia-pentru-monitorizarea-justitiei-avertizeaza-ca-seful-sri-george-maior-a-recunoscut-ca-unii-judecatori-si-procurori-colaboreaza-cu-serviciile-maior-confirma-exista-ofiteri-activi-sri-intre-magistrati-document; https://www.luju.ro/un-colaborator-sri-in-inima-csm-procurorul-cristian-ban-vicepresedinte-al-csm-in-2017-a-colaborat-oficial-pe-dosare-cu-sri-si-dipi-pe-cand-era-seful-parchetului-curtii-de-apel-bucuresti-potrivit-art-7-din-legea-303-2004-colaborarea-magistratilor-cu-servic ↑
7. Art. 69 alin. (1) lit. d) din Legea 317/01.07.2004 : „Inspectorul-şef îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:  d) ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare;” ↑