Posted on by oncristian

DESPRE CORUPTIA DIN ROMANIA, CARE DISTRUGE AFACERI SI VIETI

Capitolul I                                                                                                                   Capitolul III

CAPITOLUL II – REZUMAT al nerespectarii Dreptului de Proprietate in Romania

 

          Prezint in continuare doua cazuri diferite in care institutiile statului au solutionat selectiv, respectiv nu au solutionat sesizari sau au solutionat formal sesizari, cu nerespectarea legii, nu au raspuns la aspectele de nelegalitate evidentiate in continutul sesizarilor.

          Nerespectarea legii. Controlul sistemic al institutiilor statului, dirijat de grupuri de interese.

          Cazurile si exemplele din continutul prezentului document au mize uriase de profit, rezultate din afaceri ilicite cu statul si din fraudarea legii, in urma carora rezulta venituri mari, o parte nefiscalizate, de care beneficiaza grupuri de interese formate din ofiteri ai serviciilor de informatii, politicieni, avocati, procurori, judecatori, experti contabili, deputati, senatori, functionari publici din institutiile statului, care nu solutioneaza sau solutioneaza selectiv sesizarile, plangerile si cererile.

Documentul prezinta dovezi care contureaza premisa ca in cazurile in care exista interese private ale unor functionari publici, ofiteri din serviciile de informatii, politicieni, acestia au determinat permanent institutiile statului sa plaseze adversarii “mai presus de lege”.

Citeste si informatii despre Serviciul Roman de Informatii – cap. V pct. 4 si cap.III, pct 4. Citeste si despre privatizarea companiei Unilever si sprijinul firmei Acvila, care a fost acordat pe tot parcursul perioadei de timp, dupa ce societatea Dero SA din Ploiesti a intrat in patrimoniul companiei Unilever Group. Ulterior Unilever si-a desfasurat activitatea in Romania cu nerespectarea Legii Concurentei, care a determinat pierderi financiare companiei Galic, avand ca obiectiv si rezultat eliminarea din contract a acesteia (cap. III, pct 5).

Dupa interventiile unor functionari ai ambasadei SUA la Bucuresti, ofiteri din serviciile de informatii, politicieni, la varful unor institutii, precum ANAF, Consiliul Concurentei, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, instante de judecata, putem sa observam urmatoarele rezultate privind controlul dirijat si folosirea institutiilor nationale in interes privat al unor grupuri de interese.


1. Hotia de la Farmec Cluj depaseste 300.000.000 lei si este protejata de institutiile din Romania.

Rezultatul ilicit consta in validarea unor persoane in administrarea si in executivul societatii Farmec, valorificarea veniturilor sub forma de salarii si dividende nemeritate, plata unor servicii suspect nereale catre firme din Romania sau din strainatate, inclusiv catre firme cu regim Off-shore, iar banii se intorc catre persoane si politicieni din Romania, achizitionarea din fondurile societatii Farmec a unor cantitati de alcool izopropilic neaccizabil si alcool rafinat (nedenaturat, in regim de restituire a accizelor – 1.000 euro per hectolitru) fara ca functionarii Farmec sa prezinte documentele prevazute in Lege la punctul 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, privind consumul efectiv al alcoolului in fabricatie „Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială, cererea de scutire de accize, însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente”. Citeste si informatii despre Directia de Supraveghere a Accizelor, ANAF unde prezentam dovezi si anexe cereri de restituire a accizelor, procese verbale de control fical si deciziile de restituire a accizelor (Cap. V. pct. 2) .

Furtul si incalcarea legii, atat cu actiunile, dividendele si patrimoniul companiei Farmec din Cluj, pe care au administrat-o ca pe o feuda personala, cat si operatiunile ilegale de achizitionare si folosire a alcoolului accizabil, au fost puse la cale de catre Turdean Liviu si Pantea Petru Iacob prin folosirea anumitor privilegii sociale si a saracit visteria companiei Farmec SA si a bugetului de stat cu peste 300.000.000 lei, iar fraudele si nerespectarea DREPTULUI LA PROPRIETATE au fost posibile in contextul in care:

  1. initial, in anul 1995, pretul per actiune la Farmec SA a fost de 2.5 lei = 16 USD, iar pana in prezent Turdean si Pantea au emis 5.294.256 actiuni la pretul de 2.5 lei/actiune, echivalentul a 0.6 usd, cu limitarea dreptului meu de a subscrie, tranzactii prin intermediul carora sapte persoane din familiile Turdean si Pantea au dobandit majoritatea din capitalul social al societatii Farmec, ajungand de la 0.4% in anul 1995 la 56 % in prezent. Cu un click aici citeste si informatii despre preluarea controlului societatii Farmec, operatiuni ilegale cu actiunile societatii Farmec, modus operandi, evolutia capitalului social (cap. IV, pct. A. 2).
  2. Turdean si Pantea au folosit la vot in sedintele AGEA actiuni nesubscrise si neachitate de actionari, ci de catre societate, iar judecatorii, cu intentie, au ignorat probe si nu au indeplinit hotarari judecatoresti care au fost date in dosar, au abdicat cu usurinta de la obligatia profesionala care reglementeaza aflarea adevarului in orice cauza si au adoptat hotarari judecatoresti netemeinice, prin care nu numai ca au creat o evidenta nedreptate, dar, mai mult, m-au obligat la plata unor sume uriase de bani privind onorarii pentru avocati si experti, pentru expertize bazate pe probe incomplete, fara documente si care nu reflecta realitatea. Citeste si despre executia mea de catre judecatorii de la Curtea de Apel Pitesti, respectiv judecatorii Denisa Vilvoi, Adina Fundatureanu, Dumitru Vaduva care m-au obligat prin decizia 1329/14.11.2017 la plata sumei nemeritate de 20.000 euro (cap. V pct. 10.9), despre Tribunalul Arges (cap. V pct. 10.8); despre Tribunalul Specializat Cluj (cap. V, pct. 10.5); despre Tribunalul Constanta (cap. V, pct. 10.7); despre Tribunalul Brasov (cap. V, pct. 10.10).
  3. functionarii de la Farmec au obtinut restituiri de accize la alcool rafinat utilizabil pentru bauturi spirtoase, fara sa prezinte documentele prevazute in lege la pct 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal privind consumul efectiv al alcoolului in fabricatie, cu ajutorul unor functionari vamali care si-au indeplinit defectuos atributiile de serviciu, cu stiinta, prin incalcarea acestor norme legaale, dar si sub protectia acordata de structurile de conducere ale ANAF si de unele organe judiciare, influentate de grupul de interese constituit in jurul administratorilor si conducerii executive a societatii Farmec . Cu un click aici citeste si informatii despre ANAF (cap. V, pct. 2).
  4. rezultatul actiunilor frauduloase consta in validarea unor persoane in administrarea si in executivul societatii Farmec, valorificarea veniturilor ilicite sub forma de salarii si dividende nemeritate, acordate membrilor familiilor Turdean si Pantea, precum si persoanelor fidele acestora aflate in grupul de interese si de influenta, prin plata de „stimulente” ori plata unor servicii suspect nereale catre firme din Romania sau din strainatate, inclusiv catre firme cu regim Off-shore, operatiuni in urma carora sume importante de bani se intorc catre persoane si politicieni din Romania, din aceasta ultima categorie putand fi exemplificate urmatoarele cazauri:
    • transferul sumei de 4.500.000 lei (care depaseste 1.000.000 de euro) + TVA. catre firma Net Brinel a lui Marcel Borodi, fratele lui Mirel Borodi patronul Registrului Miorita, depozitarul actiunilor Farmec, care in registrele actiunlilor si actionarilor nu evidentiaza varsamintele actionarilor in contul actiunilor si documente de plata (chitante, ordine de plata) asa cum prevede legea. Marcel Borodi isi are originea in Bistrita, de unde provine si generalul Virgil Ardelean, zis Vulpea, fost director al Serviciului de Informatii al Ministerului de Interne. Citeste si articolul de presa “Puii Vulpii”. Compania Net Brinel a transferat peste 15.000.000 lei, echivalentul a 4.000.000 de Euro, catre firme ale lui Sebastian Ghita, fost deputat in Comisia de control a activitatii Serviciului Roman de Informatii si a primit peste 7.000.000 lei, peste 1.500.000 euro de la firmele lui Sebi Ghita.
    • Farmec a transferat peste 800.000 lei catre SC Ten Transilvania Energy SRL, firma care a avut legatura cu fiul lui Virgil Ardelean. Citeste si anexa 318 – articol presa „Puii Vulpii” in care se mentioneaza ca generalul Virgil Ardelean zis Vulpea protejeaza „oameni de afaceri, procurori sau ofiteri transilvaneni”. Deși nu mai deține o calitate oficială, domnul Virgil Ardelean l-a intampinat pe presedintele Klaus Johannis in cadrul deplasarii acestuia la Cluj
    • Felix Tataru a manageriat campania electorala a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, iar Farmec a transferat peste 20.000.000 lei catre firme care au legatura cu Felix Tataru (Chapter Four Communication si Chapter 4 Communication);
    • Farmec SA a transferat peste 3.800.000 lei, echivalentul a 900.000 euro, catre Alpiq Industries, pentru servicii suspect fictive, firma care avea legătură cu Nicolae Bogdan Buzaianu, persoana despre care Elena Udrea a mentionat in presa ca era un apropiat al procurorilor DNA si DIICOT. Citeste si  anexa 295 despre „Buzaianu petrecea vacante, acum cativa ani, poate si acum, pe Coasta de Azur cu procurori din DIICOT si DNA. Cand va fi cazul o sa am si niste nume…. La masa sau in vacantele domnului Buzaianu pe Coasta de Azur participau si procurori. Ca erau prieteni sau erau pur si simplu in anturajul domnului Buzaianu, ca urmare a problemelor pe care dansul le are, ramane de vazut”.
    • catre firma Allpington Investment Limited, cu sediul in Cipru, avand un regim juridic OFFSHORE, Farmec a transferat 700.000 de euro pentru servicii suspect fictive, iar banii s-au intors in Romania. Firma are legatura cu Rovana Plumb, vicepresedinte al Partidului Social Democrat, fost si actual ministru in guvernul Romaniei. Oficiul pentru combaterea si prevenirea spalarii banilor a refuzat sa raspunda in urma adresei politiei despre intreg circuitul banilor si cine sunt beneficiarii, ci doar a confirmat ca o parte din bani, respectiv 60.000 de euro s-au intors in Alpha Bank din Romania. Citeste si informatii despre Allpington (cap. V pct 6). Citeste si despre Rovana Plumb (cap. VI pct 6.1).

          2. Agentia Nationala de Administrare Fiscala a fost si este dirijata de grupuri de interese.

          1) Ionut Misa, actual Presedinte al ANAF, a tinut la mapa peste trei luni de zile propunerea Directiei de Integritate a ANAF privind sesizarea Directiei Nationale Anticoruptie ca urmare a incalcarii legii de catre functionari din Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale a ANAF cu ocazia restituirii accizelor la Farmec SA, dupa care a trimis lucrarea inapoi la Directia de Integritate cu un bilet adeziv pe care este scris de mana “MASURI FARA DNA”, fara nici o alta adresa si fara nicio motivare. (a se vedea anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3 – cereri Farmec de restituire accize, procese verbale de control fiscal cu ocazia cererilor de restituire si decizii de restituire ale ANAF. Citeste si cap V. pct 2 ANAF, DGAMC-ANAF).
Atitudinea lui Ionut Mișa este usor de înteles, in conditiile in care a detinut si anterior mai multe functii de conducere, respectiv ministru al finantelor publice si director general la Directia Mari Contribuabili din cadrul ANAF, calități în care nu a solutionat cereri de audienta cu privire la aceste fapte de frauda, iar Directia de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) nici nu a efectuat verificarile fiscale mentionate in sesizarea subsemnatului din anul 2014, aspect controlat si de catre Directia de Integritate a ANAF, care, prin adresa nr. 3770 din data 11.10.2016 (anexa 21), mi-a comunicat:

„Avand in vedere ca, in urma verific6rilor efectuate de echipa de control intern, aspectul sesizat de dumneavoastra s-a confirmat, coroborat si cu numarul mare de aspecte semnalate care necesita o perioada mai mare de timp pentru analiza si verificarea lor pertinenta, petitia mai sus mentionata a fost transformata in cadrul Directiei generale de integritate in actiune de control intern in conformitate cu art.14 alin (1) lit’ a) din O.P.A.N.A.F NR. 443/2014 pentru aprobarea procedurii de control intern al activitatii desfasurate de structurile centralizate teritoriale ale A.N.A.F.” Citeste si despre Ionut Misa (cap. VI, pct 1.1)

          3) Dragos Doros, fost pre;edinte ANAF, a transmis la DNA petitia din 18.11.2016 inregistrata cu nr. 62163/18.11.2016 (anexa 285), un pretext bun pentru a pasa altei institutii efectuarea de verificari fiscale a carei competenta o are doar ANAF, dar ulterior nu a mai urmarit daca DNA efectueaza ancheta penala cu privire la vatamarea bugetului de stat prin fraudele fiscale de la Farmec Cluj. Citeste despre petitia nesolutionata (cap. V, pct 13.1 (6).

          4) Gelu Diaconu, fost presedinte al ANAF in perioada 2012-2016, a ignorat petitia inregistrata cu nr. 9873/16.02.2015, precum si sesizarile catre DGAMC din anii 2014 si 2015, prin care am invederat fraudele cu alcool si transferuri de bani de zeci de milioane de euro, facturi emise de Farmec sau facturi emise de prestatori din tara si din strainatate care diminueaza ilegal profitul impozabil la Farmec SA, in legatura cu care am prezentat dovezi ca serviciile sunt suspect fictive. Citeste si referitor la sesizarea din 14.09.2017 catre DGAMC (cap V. pct. 2.3) si despre avocati ai persoanelor fizice si juridice (cap. VI, pct 2)

Aceasta atitudine este explicabila prin aceea ca “afacerea” cu restituirea ilegala a accizelor la Farmec SA a fost initiata in perioada in care Gelu Diaconu a detinut functia de director general al Vamilor din Romania, in subordine avand Directia de Accize si Operatiuni Vamale, directie care cu “generozitate” excesiva a restituit accizele la Farmec SA de peste 10 ani si pana in prezent, fara ca societatea sa prezinte documentele prevazute in lege privind consumul efectiv al alcoolului in fabricatie.

 

Lipsa oricarei reacţii din partea fostului preşedinte ANAF Gelu Diaconu, în exercitarea atributelor acestei funcţii, fata de aceasta „afacere” de la Farmec ar putea sa aiba explicatia si in existenţa unui anumit interes personal, in contextul in care sotia sa este acţionar al societăţii COMITY PROD EXIM SRL, care desfăşura relaţii de afaceri cu compania PRODVINALCO din Cluj, producătoare de băuturi alcoolice.

          5) Detinand calitatea de director general la Directia Generala a Vamilor, Gelu Diaconu l-a numit pe Laurentiu Pusderca director de regionala vamala Brasov,iar, ulterior, in calitate de presedinte al ANAF, l-a numit in functia de director adjunct la Directia Antifrauda Fiscala-Sectia 7 Sibiu, desi Gelu Diaconu era informat despre calitatea de inculpat al lui Laurentiu Dan Pusderca in dosarul penal nr. 481/64/2009/a1, situatie care, potrivit legii, interzicea numirea intr-o functie de director in cadrul ANAF.

          Laurentiu Pusderca este cel mai longeviv director din Directia Antifrauda Fiscala, care a „rezistat” in toate perioadele de timp in care au fost inlocuiti de mai multe ori toti directorii din Directia Antifrauda fiscala, singurul care, de fiecare data, a ramas in functia de director adjunct la Antifrauda Sibiu, „recunostinta” fiind exprimata de acesta prin decizia de clasare a petitiei nr.856/14.09.2017, dupa numai cinci zile de la primire, fara a se efectua niciun control fiscal si nici verificari incrucisate privind fraudele fiscale mentionate in petitie si fara a se solicita de la Farmec SA si de la Directia de Supraveghere Accize si Operatiuni Vamale documentele care au stat la originea emiterii fiecarei cereri de restituire a accizelor si a fiecarei decizii de restituire a accizelor.(a se vedea petitia – anexa 23). Nu a efectuat verificari cu privire la tematica si fraudele indicate in petitie. Este evidenta legatura dintre mentinerea sa in functia de director adjuct la regionala Sibiu si continuarea fraudelor la Farmec SA. Citeste si despre practica lui Laurentiu Pusderca de a efectua sau nu controale fiscale la agentii economici al caror avocat este fratele sau, Adrian Pusderca (cap. VI. Pct 1 (10)

          6) Marian Stefanescu, ofiter al Serviciului Roman de Informatii, UM 0472, in calitate de director general al Directiei de Integritate din ANAF, a incalcat dispozitiile legii prevazute la art. 45 alin 2 din legea 188/1999, deoarece nu a indeplinit dispozitiile presedintelui ANAF care au fost data cu ocazia petitiei subsemnatului din 14.02.2018 (a se vedea anexa 27), precum si prevederile art 291 alin 1.C.p.p., in contextul in care nu a solicitat toate probele de la Directia Generala a Vamilor referitoare la cereriile Farmec de restituire a accizelor, procesele verbale de control fiscal si deciziile de restituire din perioada 2007-2018, nu a solicitat cuantificarea valorii prejudiciului in cadrul Directiei de control fiscal DGAMC si nu a sesizat DNA cu toate probele.

Marian Stefanescu, in calitate de coordonator a DGI, a respins si cererea subsemnatului din 12.12.2017 prin care am solicitat inlocuirea inspectorului Georgeta Craciun, deoarece tergiverseaza finalizarea anchetei interne, nu a urmarit ca persoanele din cadrul directiilor sa furnizeze inscrisurile care au fost solicitate initial, prin adrese, si sa fie chemate la audiere persoanele care au fost citate si au refuzat sa se prezinte, imprejurari care au favorizat continuarea fraudelor si interventia prescriptiei privind recuperarea unor prejudicii.

          7) Daniel Diaconescu, ofiter al Serviciului Roman de Informatii, titular director Directia generala de informatii fiscale ANAF, a fost numit cu delegatie in functia de director adjunct la Directia de Integritate ANAF desi are calitatea procesuala de suspect in dosarul penal privind afacerea Euroavipo/Murfatlar, instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie, iar Euroavipo a fost principalul furnizor de alcool rafinat al societatii Farmec, careia i-a livrat o cantitate de 1.500.000 litri de alcool rafinat cu concentratie 96,5%, care nu a fost denaturat. Citeste si despre ANAF referitor nota explicativa si documentele contabile, facturi, dai-uri, care dovedesc ca alcoolul nu a fost denaturat si totusi ANAF a dat decizii de restituire a accizelor cu nerespectarea art. 200 si 206 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal(Cap. V, Pct 2).

          8) Directia de control fiscal a marilor contribuabili (DGAMC) a efectuat doua controale fiscale formale la societatea Farmec SA, in cadrul primului control fiind aplicata societatii o sanctiune in valoare de 67.000.000 lei, echivalentul a peste 15.000.000 euro, dar nejustificata legal, pentru a conduce la anulare, ceea ce si realizat prin sentinta nr. 46 a Curtii de Apel Cluj, scopul si rezultatul fiind de a crea aparenta unui control fiscal, fara efectuarea verificarilor necesare stabilirii unei reale starii de fapt fiscale, iar al doilea control s-a soldat, la 21.06.2017, cu un proces verbal intocmit fara a se efectua verificari incrucisate si fara a fi solicitate toate documentele relevante si necesare, totul numai pentru a fi asigurata protejarea fraudelor si continuarea acestora. Citeste si protejarea fraudelor de la Farmec prin controalele formale efectuate de catre DGAMC – citeste si Directia de Administrare a Marilor Contribuabili (Cap V. pct. 2.3)

          9) Directia Juridica nu a reprezentat in mod corect si efectiv ANAF, avand calitatea de parte vatamata in dosarul penal 3164/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, desi a cunoscut ca au disparut mii de inscrisuri, probe in dosar, iar, in timpul judecarii dosarului la instanta, a fost informata ca dosarul de urmarire penala contine 57 de volume, iar nu doar doua volume, cate au fost transmise de Parchetul catre Tribunal. Citeste si Directia de Integritate (Cap. V. Pct. 2.6)

          10) Directia Generala de Integritate a ANAF a tergiversat efectuarea anchetei interne privind incalcarea legii de catre functionari ai ANAF cu ocazia controalelor la Farmec SA,, realizand-o intr-o perioada excesiv de lunga, care a durat peste 750 de zile, scopul urmarit permanent fiind prescrierea faptelor si continuarea “afacerii” de fraudare a statului si a societatii Farmec, nerecuperarea prejudiciilor si protejarea persoanelor.

          3. Numirea lui Bogdan M. Chiritoiu in functia de presedinte la Consiliul Concurentei, in conditii de incompatibilitate, fata de dispozitiile legii, mijloc de a prejudicia cu miliarde de euro consumatorii din Romania si statul

          Bogdan Marius Chiritoiu nu a descifrat pana in prezent rolul Consiliului Concurentei in viata semenilor sai din Romania, deoarece, pe de o parte, a fost numit in functia de presedinte al Consiliului Concurentei, aflat in exercitarea celui de al doilea mandat, in conditiile in care era incompatibil pentru ocuparea functiei, iar, pe de alta parte, nu are pregatirea profesionala si nici experienta cerute si prevazute de art. 17 alin. (3) din Legea 21/1996, astfel ca singura preocupare a acestuia a fost cum sa satisfaca interese ilicite, personale sau de grup, urmarind permanent sa creeze doar aparenta unei activitati legale in cadrul Consiliului Concurentei. Bogdan Marius Chiritoiu si obtinut numirea in functia de presedinte la Consiliul Concurentei de membrii colegiului consultativ iar membrii colegiului consultativ au fost numiti de Bogdan Marius Chiritoiu desi acestia au interese private in societati comerciale in legatura cu care Bogdan Marius Chiritoiu a inchis investigatii, fara acordul plenului Consiliului Concurentei sau a refuzat declansarea de investigatii legale. Cu un clik aici citeste cap V. pct 7 referitor la Consiliul Concurentei si cap. VI, pct. 11 referitor la B.M. Chiritoiu.

Pentru a atinge aceste obiective, Bogdan Marius Chiritoiu a refuzat sa aduca la indeplinire hotarari judecatoresti, a arhivat probe sa nu fie folosite in investigatii la Consiliul Concurentei, a inchis investigatii dupa ce in mod abuziv a inlocuit raportorul in caz, a refuzat sa declanseze investigatii, a informat eronat Comisia Europeana in cazul cu numarul CHAP 236/2012 inregistrat la DG Justice, a arhivat si a „curatat” probe, dupa care a inchis investigatii. Citeste si investigatia „Banci” cu un prejudiciu cuprins intre 2.000.000.000 si 5.000.000.000 euro, adus consumatorilor cu credite la banci cat si bugetului de stat. Nota de peer review intocmita in cadrul investigatiei banci de catre inspectorul de concurenta Nathaniel Cornoiu – cap. IV, pct A3, a angajat persoane pe schema Consiliului Concurentei in legatura cu care nu exista dovada ca au prestat un serviciu zilnic si real.

Masurile au fost luate cu intentie de Bogdan Marius Chiritoiu si au avut ca rezultat vicierea concurentei si prejudicierea consumatorilor si a agentilor economici mici si mijlocii, a consumatorilor si a firmelor comerciale mici si medii care isi desfasoarea activitatea in Romania.

          4. Ineficienta activitatii Curtii de Conturi, care constata anual incalcarea legii si prejudicii uriase aduse bugetului de stat, dar fara sesizarea parchetului si fara recuperarea pagubelor

          Rapoartele Curtii de Conturi evidentiaza anual incalcarea legii si existenta unor prejudicii de miliarde de euro, dar parchetele nu efectueaza cercetari in aceste cazuri, fie pentru ca exista un interes de grup pentru a tine ascunse anumite fraude, fie pentru ca procurorii sunt ocupati cu dosare nerelevante, dar care prezinta interes pentru a crea presiuni sau o anumita forma de santaj asupra unor functionari sau magistrati, cu rezultatul determinarii acestora sa raspunde anumitor ordine.

Curtea de Conturi din Romania a constatat prin rapoartele anuale incalcarea Legii de catre functionarii publici, care a avut drept consecinta crearea unor prejudicii in valoare de miliarde de euro anual. Rapoartele Curtii de Conturi, in cea mai mare parte din cazuri, nu au facut obiectul unor anchete penale in cadrul parchetelor sau in cazul Directiei Nationale Anticoruptie.

In anul 2016, Curtea de Conturi a constatat ca valoarea pagubelor este de 9.3 miliarde de Euro, insa parchetele au manifestat pasivitate fata de constatarile Curtii de Conturi.

In cazul restituirilor ilegale de accize la Farmec SA, Curtea de Conturi a constatat, in raportul din anul 2013, incalcarea legii de catre functionarii vamali ai ANAF care au restituit accizele la Farmec SA fara ca societatea sa prezinte documentele prevazute in lege, fara sa faca dovada consumului efectiv al alcoolului in fabricatie si fara sa prezinte retetele de fabricatie la produsele care contin alcool rafinat accizabil si au acceptat conditiile impuse de Farmec. Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Directia Nationala Anticoruptie au luat toate masurile ca fraudele sa continue, Raportul Curtii de Conturi sa fie ignorat, iar pentru viitor Curtea de Conturi sa nu mai efectueze verificari si constatari si sa nu mai dispuna masuri de remediere in legatura cu fraudarea accizelor si a alcoolului la Farmec SA.

Nu numai ca Directia Nationala Anticoruptie sau un alt parchet nu au efectuat cercetările dispuse, dar persoane care fac parte din grupul de interese, ofiteri sau politicieni au luat masurile necesare pentru ca instituția Curții de Conturi sa nu mai urmareasca ca ANAF sa indeplineasca masurile de remediere pe care Curtea de Conturi le-a dispus catre ANAF.

Mai mult, Curtea de Conturi nu a mai raspuns petitiilor subsemnatului privind extinderea perioadei controlului pina in prezent, deoarece nici in aceasta perioada Farmec nu prezinta documentele prevazute in Lege privind consumul efectiv de alcool in fabricatia produselor, dar, totusi, beneficiaza de la functionarii ANAF de restituirea accizelor. Citeste si Curtea de Conturi (cap. V, pct 1).


5. Directia Nationala Anticoruptie a fost si este dirijata de grupuri de interese.

          Directia Nationala Anticoruptie nu a efectuat anchete penale privind fraudele Farmec, cu ajutorul functionarilor vamali, cu consecinta obtinerii unor importante foloase ilicite, privind favorizarea infractorului de catre procurorul A.C. Lancranjan si de catre politisti, precum si cu privire la sumele de bani care depasesc 8.000.000 de euro, care au legatura cu persoane din plenul Consiliului Concurentei.

Directia Nationala Anticoruptie a fost sesizata cu privire la fraudarea bugetului de stat si a societatii Farmec, in sensul ca am prezentat documente (citeste si anexa 9.1, anexa 9.2, anexa 9.3) ca ANAF restituie accizele la Farmec SA in perioada dintre 2007-2018, fara ca Farmec sa prezinte documentele prevazute in Lege la pct. 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, insa prin ordonanta mentionata anterior nu s-a pronuntat in nici un mod.

Aceasta dovedeste ca Directia Nationala Anticoruptie, condusa de procurorul şef Laura Codruta Kovesi, nu a avut nicio preocupare pentru respectarea legii, inlaturarea influentelor grupului de interese si stoparea faptelor de coruptie ori asimilate acestora, intrucat nu a inregistrat sesizarile subsemnatului, ale DGA-MAI si ale Directiei Antifrauda – ANAF cu numar de dosar penal, nu a efectuat cercetari penale IN REM si IN PERSONAM in legatura cu fraudele comise la Farmec SA, in perioada dintre 2007 – 2018, desi am prezentat probe in legatura cu participarea unor functionari de la Directia de Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale, nu a efectuat audieri, nu a cerut probe de la Directiile ANAF, nu a cercetat legatura dintre abuzurile magistratilor si grupul de interese din jurul familiilor Turdean si Pantea, încălcându-se prevederile art. 129 din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor şi art. 110 din Regulamentul Directiei Nationale Anticoruptie, precum şi dispozitiile care reglementeaza desfasurarea unui proces civil sau penal echitabil.

Directia Nationala Anticoruptie a refuzat sa efectueze ancheta penala cu privire la sumele de bani care depasesc 8.000.000 de euro si care au legatura cu persoane din plenul Consiliului Concurentei, desi se impunea sesizarea din oficiu a acestei institutii ca urmare a petitiei subsemnatului catre Comisia Europeana din 26.02.2015, petitie care a fost transmisa si catre Directia Nationala Anticoruptie. Citeste si referitor la DNA (cap. V pct 8.3)

Există informaţia că, prin societatea PULP FICTION SRL, aparţinând fiului său şi neevidenţiată în declaraţia să anuală de avere, Neményi P. Iózsef Nándor, membru al plenului Consiliului Concurenţei, în perioada 2004 până în anul 2012, a primit:

– anual, suma de 1.300.000 de lei, fără TVA, de la societatea comercială OMV PETROM, ceea ce reprezintă peste 2.000.000 euro;

– peste 21.000.000 lei, plus TVA, echivalent a peste 6000.000 euro, de la societatea comercială BECHTEL Internaţional INC.

Directia Nationala Anticoruptie, condusa de procurorul sef Laura Codruta Kovesi, urmand o practica consacrata, nu a acordat numar cu indicativ “P”, corespunzator unui dosar penal, si mi-a comunicat, prin adresa din data de 09.03.2015, ca a declinat cauza la Parchetul de pe langa ICCJ, parchet care nu are competenta anchetei unor fapte de coruptie.

Informaţiile prezentate în petiţie justifică suspiciunea că există legături de interes financiar intre funcţionari de stat de la Consiliul Concurenţei, cu avocaţi şi societăţi comerciale a căror activitate a format obiectul unor cercetări preliminare sau investigaţii în cadrul Consiliului Concurenţei, iar actul de decizie al acestei autorităţi naţionale a fost influenţat în sensul nesoluţionării sau soluţionării defectuoase a plângerilor privind fapte şi practici anticoncurenţiale, situaţie ce nu poate exclude:

          (a) o legătură directă între sumele de bani primite indirect de către funcţionari ai Consiliului Concurenţei – sume transferate către firme din România şi către firme cu sediul în ţări cu regim fiscal OFF-SHORE de către agenţii economici vizaţi de sesizări adresate acestei instituţii în contul unor societăţi comerciale, care nu au fost evidenţiate în declaraţiile anuale de avere şi de interese ale funcţionarilor – şi rezultatele investigaţiilor desfăşurate de această autoritate naţională, în care respectivii funcţionari publici au fost implicaţi instituţional prin acte de decizie, favorabile unor agenţi economici cu privire la care au existat numeroase indicii şi dovezi privind încălcarea dispoziţiilor legale şi principiilor concurenţei;

          (b) existenţa unui sistem de distribuire a sumelor acordate drept „stimulente”, „comisioane” financiarede către agenţii economici care au fost implicaţi în investigaţii sau cercetări preliminare ale Consiliului Concurenţei, între persoanele din grupul care a participat direct ori a contribuit la adoptarea şi menţinerea unor acte de decizie privind neinceperea de investigaţii în cazul unor fapte şi practici anticoncurenţiale, nesancţionarea sau sancţionarea într-un cuantum mai mic sau mai mare al valorii amenzilor prevăzute în Lege, apreciere justificată de:

    • legătura subterană dintre (a) valoarea semnificativ ridicată a sumelor transferate în contul unei societăţi comerciale aparţinând fiului unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei de către agenţi economici care au în obiectul de activitate comercializarea carburanţilor şi executarea de lucrări de infrastructură şi (b) condiţiile în care la Consiliul Concurenţei au existat investigaţii şi acordări în cadrul Consiliului Concurentei de dispense în legătură cu revânzarea carburanţilor şi construcţia de drumuri
    • asigurarea asistenţei juridice pentru aceşti agenţi economici de „avocaţi de prestigiu”, singurele persoane din sistem care „au descifrat” importanţa Consiliului Concurenţei din România şi au participat chiar la modificarea Legii concurenţei şi Regulamentelor de aplicare a acesteia, creând cadrul favorabil funcţionării în continuare pe piaţă a practicilor anticoncurenţiale a agenţilor economici pe care îi reprezintă.

          (c) existenţa unui sistem paralel de „motivare” a unor funcţionari de stat din diferite instituţii naţionale, care explica modul sistemic al DNA de a soluţiona sesizările în mod selectiv.


6. Proprietatea nu este protejata institutional, dreptul la un proces echitabil nu este asigurat.

          Curtile de justitie si judecatorii valideaza hotararile AGA Farmec SA in cadrul carora administratorii Turdean si Pantea folosesc la vot actiuni nesubscrise si neachitate de actionari si de catre societate pentru luarea de noi hotarari, evident ilegale, care se afla sub sanctiunea nulitatii.

Un proces controlat si dirijat incepe cu distributia dosarelor anumitor procurori sau judecatori, care sa pronunte hotarari favorabile partii adverse luate intr-un al cadru. In cazurile in care beneficiarii sistemului dirijat nu au siguranta hotararii care urmeaza sa fie data intr-un dosar, magistratii carora li se repartizeaza dosarele sunt inlocuiti in timpul desfasurarii proceselor cu alti magistrate. Magistratii care sunt adusi cu “dedicatie” pentru a indeplini ordinul primit, accepta disparitia de la dosar a mii de inscrisuri, probe in dosar, accepta ca probe in dosar, expertize fara opinia expertilor parte, expertize care nu reflecta realitatea si reprezinta fals in inscrisuri oficiale, admit exceptii netemeinice, resping sau inlatura probe de la dosar, limiteaza accesul reclamantului la probele din dosar, care in realitate nu exista si pronunta hotarari judecatoresti favorabile partii pentru care s-a intervenit in dosar.

          Distributia aleatorie a dosarelor, reglementată de lege, nu este respectată pe durata unui proces.

          Persoanele care au controlat si dirijat institutiile nationale si Curtile de justitie din Romania, cu nerespectarea dispozitiilor legale prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2004, care, reglementeaza distributia aleatorie a dosarelor si continuitatea magistratului in dosar, pe toata durata de desfasurare a unui proces civil sau penal,

          – fie au repartizat dosare anumitor magistratI, cu nerespectarea procedurii de distributie aleatorie a dosarului in aceiasi zi cu data intrarii dosarului la instanta, dar au fost introduse in sistemul ECRIS, dosare care au intrat la instanta, dupa data si ora intrarii dosarelor tinute sub “control”.

          – fie in timpul desfasurarii proceselor civile sau penale au inlocuit acei procurori si judecatori pe care nu erau siguri ca vor executa ordinele transmise catre magistrati, pe canale specific, neoficiale, prin si de la ofiteri si avocati, masuri care au fost stabilite de catre partea care a incalcat Legea si au fost transmise la autoritatile judiciare.

          In realitate, in Romania nu exista drept la proprietate si nici egalitatea in fata legii, drepturi prevazute in Constitutia Romaniei, in cazurile in care ofiteri de informatii, politicieni si functionari de la ambasade, functionari de la companiile mari care incalca legea, fac parte din grupuri de interese si au un interes extrainstitutional.

 

          7. Ofiteri din cadrul Serviciului Roman de Informatii si politicieni au dirijat institutiile pentru a obtine anumite rezultate in cauzele de interes.

          Dupa mai multe sesizari si cereri ale subsemnatului fara vreun rezultat, dar si fara raspuns, nu am reusit sa conving persoane din conducerea institutiei Serviciul Roman de Inform0atii cu privire la vicierea permanenta a siguranţei naţionale şi deprecierea climatului de viaţă, ca urmare a existenţei unor grupuri de interese foarte bine organizate, din care fac parte functionari publici din instituţii diferite, ofiţeri din serviciile de informaţii, avocaţi, experţi contabili, procurori, judecatori şi funcţionari din societati comerciale cu putere financiara care isi desfasoara activitatea cu nerespectarea legii. Citeste si Serviciul Roman de informatii (cap. V, pct. 4).

Acestia sunt informati ca nerespectarea legii are rezultatul obtinerii unor profituri ilicite. Insa, continuarea activitatii ilicite si functionarea selectiva si formala a institutiilor nationale se datoreaza doar controlului institutiilor dirijat de catre anumiti ofiteri din servicii de informatii.

 

          8. JUSTITIA ESTE CONTROLATA si DIRIJATA, in cazurile de interes.

Proprietatea in Romania nu este protejata institutional, JUSTITIA ESTE CONTROLATA si DIRIJATA, in cazurile in care ofiteri din serviciile de informatii si politicieni au un interes privat, individual sau de grup. Ofiterii si politicienii implicati, dirijeaza justitia, iar ordinele lor transforma procesele in veritabile „EXECUTII” in cadrul CURTILOR DE JUSTITIE din Romania, iar restul institutiilor sunt dirijate sa nu solutioneze ori sa solutioneze formal, sesizarile si petitiile privind nerespectarea legii, cu referire la fapte care au ca efect producerea de fraude care au ca efect producerea de fraude si prejudicii ale proprietatii private sau de stat.

Furtul proprietatii de catre persoane fizice sau juridice, care isi desfasoara activitatea in Romania, cu nerespectare legii este incurajat si protejat de catre grupuri de interes, care isi ramifica controlul pana la institutiile Uniunii Europene de la Bruxelles.

DREPTUL DE PROPRIETATE nu este protejat, avand in vedere incalcarea sistemica a dreptului la un proces echitabil si a dreptului privind egalitatea in fata legii.

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL in Romania incepe cu sesizarea de catre justitiabili a parchetelor sau instantelor de judecata, distribuirea aleatorie a dosarelor si se finalizeaza prin hotarari judecatoresti, precum si in cazul sesizarii altor autoritati competente pentru a efectua verificari si a emite decizii care, potrivit legii, pot fi cenzurate de catre instantele de judecata.

PROPRIETATEA nu este protejata in Romania de catre Curti de Justitie si Parchete care nu asigura Dreptul la un proces echitabil si nici dreptul la egalitatea cetatenilor in fata legii, art. 16 din Constitutie, stare de fapt cunoscuta si tolerata de catre Consiliul Superior al Magistraturii si inspectia judiciara din CSM, avand in vedere urmatoarele considerente:

          1) Nerespectarea sistemica a dispozitiilor prevazute in lege privind distributia aleatorie a dosarelor si continuitatea magistratilor, pana la adoptarea unei hotarari judecatoresti

Dispozitiile de la art. 11[1] si 139[2] din legea 304/2004, privind distribuirea aleatorie a dosarelor si continuitatea magistratilor in judecarea unei cauze, nu sunt respectate deoarece:

(i) La intrarea dosarelor la curtile de justitie nu exista distributie aleatorie;

(ii) Sistemul „ECRIS” privind repartizarea unui dosar (civil si penal) pe sectii catre anumite complete de judecata care sunt compuse din anumiti judecatori, nu este de natura sa asigure respectarea distributiei aleatorii prevazuta in lege a dosarelor la Curtile de justitie din Romania, in contextul in care:

  • este cunoscuta ciclicitatea si algoritmul sistemului ECRIS repartizarii dosarelor pe complete de judecata, de catre presedintele instantei[3] si de catre persoanele implicate in aceasta activitate
  • sistemul „ECRIS” permite introducerea unui dosar de mai multe ori pana cand este repartizat completului de judecata caruia presedintele instantei de judecata doreste sa-i fie atribuita cauza care face obiectul judecatii, (varianta bine cunoscuta de catre functionarii Consiliului Superior al Magistraturii sub denumirea „COPERTA”).
  • sistemul „ECRIS” permite unei persoane sa blocheze distribuirea dosarelor catre anumite complete de judecata, mai putin blocarea completului de judecata compus din judecatorul caruia se doreste sa fie repartizat dosarul.
  • sistemul „ECRIS” permite presedinilor⁴ Curtilor de Justitie din Romania sa introduca in sistemul ECRIS dosare, in ordine inversa fata de ordinea cronologica in care dosarele se inregistreaza in registrul general al instantei si intr-un mod netransparent, deoarece in prezent sistemul ECRIS permite tinerea in asteptare a unui dosar civil sau penal, iar intre timp se introduc in sistemul ECRIS dosare care au intrat la instanta dupa data intrarii dosarului de interes, care este tinut in asteptare.

La Curtile de Justitie din Romania nu exista un sistem de distributie aleatorie imediat si simultan cu intrarea fiecarui dosar, in ordinea cronologica in care fiecare dosar a sosit la instanta. Prin prisma considerentelor mentionate mai sus nu putem sa consideram si sa acceptam ca distributia dosarelor civile sau penale este aleatorie, intrucat dosarele se introduc in sistemul ECRIS intr-o ordine preferentiala, controlata si dirijata, iar acesta nu asigura distributia aleatorie a dosarelor.

Drept consecinta, in aceste conditii actul de justitie nu coincide cu actul de dreptate, nedreptatea se accentueaza iar prejudiciul creste.

Exemplific dosare care NU au beneficiat de distributie aleatorie si au fost repartizate anumitor complete de judecata cu rezultatul respingerii cererilor de probe si pronuntarii unor hotarari judecatoresti luate intr-un alt cadru extrajudiciar, intra pe site-ul www.coruptie-functionaripublici-ofiteri-farmec-consiliulconcurentei.ro/wp/.

          (iii) In cazurile in care in timpul procesului se trece dosarul altui judecator, nu exista distributie aleatorie.

Distributia aleatorie a dosarelor nu este respectata nici pe parcursul desfasurarii procesului in cazul in care dosarele sunt trecute la un alt judecator, respectiv la alt complet de judecata, compus din persoane care sa satisfaca nevoile grupului de interese.

In timpul desfasurarii procesului civil sau penal sunt inlocuiti judecatori, ori complete de judecata, cu nerespectarea dispozitiilor care reglementeaza distributia aleatorie a dosarului si continuitatea magistratului in dosar, rezultatul fiind trecerea dosarelor anumitor magistrati care sa pronunte hotarari luate intr-un alt cadru, favorabil uneia dintre parti.

Exemplific dosarul penal 2485/300/2011 la judecatoria sector 2 Bucuresti si la Curtea de Apel Bucuresti. Citeste si Judecatoria sector 2 si Curtea de Apel Bucuresti (cap. V, pct 10.2). Citeste si la Curtea de Apel Bucuresti inlocuirea judecatorului Gheorghe Grecu cu judecatorul Magdalena Bulancea cu rezultatul respingerii actiunii in dosar 27411/2/2005 si referitor la dosarul 2485/300/2011 inlocuirea judecatorului Cristiu Ninu Luminita desi magistratul a continuat sa activeze in cadrul Curtii de Apel Bucuresti (cap. V, pct 10.2).

          2) Nerespectarea dispozitiei care reglementeaza continuitatea magistratului prevazuta la art. 11 si 139 din Legea 304/2004.

In timpul procesului civil sau penal, este inlocuit magistratul cu un altul, care prezinta „garantii” privind hotararea care trebuie data in cauza, in cazul in care persoanele care dirijeaza actul de justitie observa ca magistratul care a primit prima oara dosarul nu raspunde cerintelor ofiterilor de informatii care dirijeaza justitia.

Trecerea dosarului la un alt magistrat se face cu nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 11 si 139 din Legea 304/2004, privind distributia aleatorie deoarece dosarul nu este introdus din nou in sistemul ECRIS.

Mai mult, din practica se poate observa ca magistratul de la care a fost luat dosarul continua sa activeze in cadrul aceleasi Curti de justitie.

          3) Justitia din Romania se face cu procurori si judecatori care pot fi ofiteri acoperiti, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii, ceea ce incalca prevederile imperative ale art. 7 alin 1, 2, 3, 4 din Legea 303/2004:

  • Ofiteri, colaboratori sau informatori ai Serviciului Roman de Informatii functioneaza si la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), Consiliul Concurentei, Oficiul pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, Agentia Nationala de Integritate (…)
  • Procesele in care ofiteri din Serviciul Roman de Informatii au interes personal sau de grup, impreuna cu politicieni si oameni de afaceri influenti sunt repartizate procurorilor ori judecatorilor care au relatii de colaborare cu ofiteri ai Serviciului Roman de Informatii, cu nerespectarea art. 11 si 139 din Legea 304/2004 privind distributia aleatorie a dosarelor si continuitatea magistratului pe toata durata desfasurarii unui proces.

Citeste despre nerespectarea legii de catre magistrati colaboratori si judecatorul colonel Constantin Udrea de la Curtea Militara de Apel (asa cum evidentiaza si cap. II, cap. V, pct 3. 8).

          4) Ofiteri din serviciile de informatii, impreuna cu procurori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie fac presiuni si santaj la procurori si judecatori sa obtina solutiile dictate.

Santajul procurorilor si judecatorilor de catre ofiteri de informarii impreuna cu procurori DNA

Procurori de la Directia Nationala Anticoruptie in colaborare cu ofiteri din Serviciul Roman de Informatii au deschis magistratilor din Romania un numar de 3.420 de dosare, din care 2193 de dosare ii vizeaza pe judecatori si 1277 pe procurori, astfel incat prin presiune sa le impuna solutii dictate in anumite dosare.

Informatii obtinute de catre ofiteri SRI in urma unor ascultari telefonice ilegale au fost valorificate in cadrul dosarelor de urmarire penala impotriva unui numar mare de procurori si judecatori care au fost santajati sa pronunte solutiile impuse in alte dosare sau sa accepte sa cedeze dosarele altor magistrati.

Potrivit Comisiei Parlamentare de control al activitatii SRI in perioada 2005-2016 ascultarea romanilor s-a facut prin 311.000 de mandate de supraveghere tehnica a unui numar de 6.000.000 de romani in baza unei hotarari CSAT din anul 2002, fara hotarari judecatoresti.

Citeste articol www.luju.ro

Citeste si despre Tribunalul Constanta (cap. V, pct. 10.7), Curtea de Apel Brasov (cap V, pct 10.11) si Tribunalul Arges (cap. V pct. 10.8).

Citeste si despre procurorul Ramona Ciobanu impotriva caruia DNA a inceput urmarirea penala intr-un dosar iar dosarele pe care le avea in lucru au fost trecute la procurorul A.C. Lancranjan care a fost adusa cu delegatie in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.
Generalul SRI, Dumitru Dumbrava a mentionat la audierile din Comisia Parlamentara de Control a activitatii SRI ca o cunoaste pe procurorul Alexandra Carmen Lancranjan si a colaborat cu ea, ca a interactionat cu procurori si judecatori desi, din perspectiva dispozitiei prevazute la art. 7 alin 1, 2, 3 si 4 din Legea 303/2004 mentionata mai sus, colaborarea dintre magistrati si ofiteri din serviciile de informatii este interzisa. Legea prevede sanctiuni privind magistratul, iar actele procesuale sunt sub sanctiunea nulitatii. Citeste si despre procurorul Alexandra Carmen Lancranjan care a dispus in dosarul 3164/P/2012 solutia de clasare pentru fapte de evaziune fiscala dupa ce din dosar au disparut mii de probe.

O alta parte de procurori si judecatori au acceptat sa colaboreze si sa dispuna in dosare solutiile impuse. Acestia au promovat in functii de conducere sau de executie in structurile nationale sau la Bruxelles

Citeste despre judecatorul R.R. Costea, pagina 15, Ionut Misa promovat Ministrul Finantelor Publice si presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, judecatorul Magdalena Bulancea.

PROTOCOALELE dintre Serviciul Roman de Informatii, Curtile de Justitie, parchete si institutiile statului

Serviciul Roman de Informatii a incheiat PROTOCOALE de colaborare cu institutiile statului Directia Nationala Anticoruptie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Inalta Curte de Casatie si Justitie instantele de judecata, alte parchete, Consiliul Concurentei, Curtea de Conturi, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Oficiul pentru Combaterea si Prevenirea a Spalarii Banilor, Agentia Nationala de Integritate (s.a.m.d), au creat cadrul ca ofiterii din Serviciul Roman de Informatii sa intervina direct la functionarii publici, procurori, judecatori, prin raporturi directe si personale care sa creeze presiune si santaj pentru obtinerea rezultatului urmarit.

PROTOCOALELE dintre Serviciul Roman de Informatii (SRI) si 60 de institutii, parchete, curti de justitie reprezinta o incalcare flagranta a independentei si impartialitatii justitiei, consacrate in art.124 din Constitutia Romaniei, in art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, incalcare flagranta care au interes, aflati in parteneriate de colaborare cu avocati, procurori, judecatori, experti, functionari publici din ANAF sau alte institutii, cu rezultatul de a obtine solutiile pe care si le doresc, respectiv solutii de clasare si de achitare sau solutii de acuzare si de condamnare, cu privire la anumite persoane fizice sau juridice.

Protocoalele care au fost incheiate de catre Serviciul Roman de Informatii cu institutiile din Romania functioneaza de peste 10 ani pana in prezent, au produs efecte negative, iar actiunea acestora nu a fost incetata prin Lege, nici nu au fost dispuse prin Lege masuri reparatorii ale consecintelor, care decurg din aceste protocoale.

          5) Lipsa distribuirii aleatorii a dosarelor, desemnarea ori inlocuirea discretionara a procurorului in cadrul urmaririi penale si neinregistrarea dosarelor conform dispozitiilor legale.

               (i) La Parchete lipseste distributia aleatorie a dosarelor catre procurorul de caz.

Fapul ca la parchete nu exista repartizare aleatorie a dosarelor catre procuror permite ca persoana interesata sa impuna sau sa determine prim-procurorului Parchetului sa repartizeze dosarul unui procuror preferat care sa indeplineasca anumite cerinte privind urmarirea penala.

               (ii) La parchete, procurorii de caz sunt inlocuiti cu nerespectarea art. 64 alin 4 din Legea 304/2004[4]

Procurorul de caz este inlocuit in timpul urmaririi penale in cazurile in care ancheta penala nu se desfasoara in armonie cu cerintele persoanelor care gestioneaza in realitate si intervin in activitatile de urmarire penala.

               (iii) La parchete dosarele nu sunt inregistrate cu numar indicativ „P”

Anumite dosare nu primesc numar de inregistrare cu indicativ „P” in conformitate cu Regulamentul de ordine interioara al parchetelor la art. 129 si regulamentul Directiei Nationale Anticoruptie la art. 110 reglementeaza ca : “Numarul de inregistrare va fi insotit de indicativul “P” (penal)”.

Ambele ordine prevad ca la intrarea in parchet toate dosarele primesc un numar de inregistrate cu indicativ „P”.

               (iv) La parchete dosarele de interes se tin in nelucrare

Deoarece nu exista prevazut in Lege sa fie finalizata urmarirea penala cu sanctiuni pentru procuror, dosarele raman in NELUCRARE perioade foarte lungi, situatie care determina intervenirea prescriptiei raspunderii penale si incetarea procesului penal.

          6) Inspectia judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu asigura repartizarea aleatorie a sesizarilor impotriva magistratilor, desi art. 69 alin (1) lit d) din Legea 317/01.07.2004 spune ca „Inspectorul-şef îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:  d) ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare;” Exemplific cap, V, pct. 8.9 CSM si cap. V, pct. 9 Ministerul Justitiei.

          7) Nerespectarea Dreptului de proprietate recunoscut la art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene si a dreptului recunoscut la art. 20 din Titlul III – Egalitatea din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, ca urmare a faptului ca autoritatile publice nu solutioneaza deloc, sau solutioneaza formal sesizari si petitii, iar in lege nu exista dispozitii care sa prevada in mod explicit sanctiuni in cazul in care nu sunt respectate termenele de recomandare privind solutionarea.

In concluzie, PROPRIETATEA este protejata doar daca JUSTITIA ESTE INDEPENDENTA si daca procurorii si judecatorii sunt impartiali. Or, din perspectiva considerentelor mentionate mai sus, lipsirea justitiei de independenta are ca efect deposedarea proprietatii private sau de stat in cazurile in care persoane influente au un interes privat personal sau de grup.

 

Capitolul I                                                                                                                   Capitolul III

  1. Art. 11 din Legea 304/2004: “activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, cu exceptia situatiei in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective” ↑
  2. Art. 139 – (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc: b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii; ↑
  3.  Art. 14 – (1) Preşedintele tribunalului specializat exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii acestuia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, scop în care:     i) urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;Art. 10 – (1) Preşedintele curţii de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii curţii, precum şi atribuţii de coordonare şi control privind administrarea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţie, după cum urmează:    f) urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor, potrivit legii; ↑
  4. Art. 64 (4) Legea 304/2004 : Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii: c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile. ↑