DESPRE CORUPŢIA ORGANIZATĂ DIN ROMÂNIA, CARE DISTRUGE AFACERI ŞI VIEŢI
Olăneanu Nicolae Cristinel
13 iunie 2024
Către,
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Domnule PROCUROR GENERAL,
Subsemnatul Olăneanu Nicolae Cristinel, CNP 1621010400511 cu domiciliul în strada Calea Moşilor nr. 290, sector 2, Bucureşti, cu adresa de corespondenţă, Oraş Voluntari, Strada Intrarea Vârtejului nr.3G, Ilfov, în calitate de persoană vătămată, decurgând din calitatea de acţionar la Farmec SA Cluj Napoca si având cunoştinţă de informaţii şi probe cu privire la fapte penale prin care au fost vătămate interesele legitime şi a fost prejudiciat patrimoniul a trei persoane juridice române vătămate, respectiv Galic prod SRL, CUI RO 3164660, cu sediul în strada Petre Ispirescu nr. 38, bloc P72b, scara 1, etaj 2, ap. 10, sector 5, Prestige Trading SRL CUI RO 5956942, având sediul în strada Sebastian nr. 29, bloc S7, 1, et. 4, ap. 89, sector 5 şi ALIA SA CUI RO 2317197 cu sediul in Strada Bariera Vâlcii nr. 245, Oraş Craiova judeţ Dolj, în temeiul art. 289 si art. 290 C.P.P. si art. 2 din legea 51/1991, formulez:
PLÂNGERE PENALĂ şi DENUNȚ,
referitoare la infracţiuni susţinute cu probe inserate în fotocopie şi probe indicate, pe care Parchetul să le ridice şi să dispună să se administreze în dosar, privind fraudarea bugetului de stat, a domeniului public şi a proprietăţii publice şi private având siguranţa coordonării sprijinirii şi protecţiei în scopul şi cu rezultatul anihilării procesului echitabil civil şi penal şi a dreptului de proprietate folosindu-se instrumente sistemice de control în cauze de interes pentru interlopi, corporaţii, ambasada SUA, persoane clientelare Serviciului român de informaţii şi unor politicieni români şi occidentali.
În Capitolul I., sunt descrise procedee sistemice prin care ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi politicieni, coordonează sprijinirea încălcării legii, în cazurile de interes,
prin săvârşirea unor fapte penale la parchete, poliţie, instanţe şi la Înalta Curte de casaţie şi justiţie, în scopul anihilării procesului echitabil, cu rezultatul protecţiei fraudelor la bugetul statului, domeniul public şi patrimoniul subscriselor, subsemnatului, prin încălcarea dovedită a legii, de către foşti şi actuali ofiţeri cu funcţii de conducere şi execuţie, în Serviciul român de informaţii şi DIPI-MAI, infracţiuni de grup săvârşite de interlopi, corporaţii şi grupuri clientelare SRI care au siguranţa protecţiei.
În acest capitol sunt indicate Probe ce se impun a fi administrate la urmărirea penală de către Parchet şi poliţie, între care dispunere expertiză informatică şi expertiză contabilă absolut necesare pentru dovedirea a numeroase infracţiuni care au fost săvârşite de interlopi, companii corporative, persoane clientelare SRI şi politicieni, inclusiv de constituire a unui grup infracţional organizat şi de sprijinire a unui asemenea grup, cu rezultatul fraudării şi prejudicii pricinuite Statului, patrimoniului subscriselor, societății pe acțiuni Farmec SA și subsemnatului.
Rolul justiţiabilului nu este să urmărească dacă judecători fac tranzacţii financiare cu procesul, în mod direct sau prin ofiţeri SRI şi avocaţi persoane de legatură, ci de a urmări dacă dosarele au respectat procedura de introducere în ECRIS, în ordinea sosirii şi dacă au fost manipulaţi factorii de complexitate, împrejurări care nu există sau nu sunt transparente şi fac imposibilă verificarea.
Repartizarea aleatorie a cauzelor se realizează numai prin introducerea cauzelor pe rând în aplicaţia ECRIS, în ordinea sosirii şi înregistrării în registru şi este unica garanţie a justiţiabilului pentru a avea acces la procesul echitabil, prin judecători imparţiali.
Verificarea de către justiţiabili că dosarele sunt introduse în ECRIS in ordinea sosirii este unica garanţie că procesul este judecat de un judecător imparţial, ales prin repartizare aleatorie. Instanţe de judecată blochează această procedură de verificare, pentru a ascunde probele încălcării legii.
Nerespectarea ordinii de introducere in ECRIS faţă de ordinea sosirii şi respingerea şi admiterea neîntemeiată a acţiunii, apelului sau recursului, respingerea cererilor de probe conduce la vătămarea intereselor legitime şi eludarea voită şi coordonată a normelor legale prev de art. 2, 10 si 11 din legea 304/2004 şi art. 2 alin 3) din legea 303/2004, în scopul anihilarii procesului echitabil şi sprijinirii părţii care a incălcat legea, interlopi, corporaţii, acestia fiind persoane clientelare care au siguranţa că se bucură de sprijin la parchete, poliţie, instanţe şi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a obţine hotărari netemeinice, nelegale, dar favorabile grupului organizat.
În Capitolul II sunt descrise infracţiuni de constituire de grup organizat
în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, precum şi de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiune de gestiune frauduloasă, delapidare, fals intelectual şi în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals.
De asemenea, sunt descrise infracţiuni săvârşite de ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi instrumente întrebuinţate pentru coordonare şi sprijinire la instituţii a protecţiei infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată şi agravantă a bugetului de stat, domeniului public, patrimoniului subscriselor, al Farmec SA şi al subsemnatului la Înalta curte de casaţie şi justiţie, la instanţe, parchete, poliţie, Consiliul Concurenţei, Curtea de conturi, Agenţia naţională de administrare fiscală, Ministrul finanţelor publice, Direcţia naţională anticorupţie, Procurorul general, Ministerul agriculturii, Agenţia naţională de integritate, primarul, primăria şi poliţia locală a municipiului Craiova, Inspectoratul de stat în construcţii, Oficiul pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, senatori şi deputaţi din Comisia parlamentară pentru controlul activităţii Serviciului român de informaţii, Comisia de abuzuri din Parlamentul României.
Ofiţeri din Serviciul român de informaţii, judecători, poliţişti şi procurori obţin venituri, după ce grup organizat au protejat fraude, prejudicii în situatii în care legea a fost încălcată în cauze de interes pentru grupuri clientelare.
Aceste acţiuni au fost realizate prin instrumente de control al instituţiilor de către ofiţeri din Servicii şi politicieni, coordonarea selectivă discreţionara şi respingeri nemotivate a certificatelor ORNISS, delegare de ofiţeri, promovare în funcţii de conducere şi execuţie a persoanelor colaboratori care au dovedit disponibilitate în încălcarea legii, judecători şi procurori “acoperiţi” a căror independenţă a fost anulată, cazuri de interlopi, corporaţii, persoane fizice şi juridice clientelare SRI şi unor politicieni, protecţia unor transferuri de bani prin conturi offshore protejate, care eludează bugetul statului şi principiul egalităţii de arme faţă de firmele cu capital românesc, infracţiuni şi probe inserate dovedesc şi pun în lumină coordonarea sprijinirii de către ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi politicieni români şi occidentali.
Serviciul român de informații a luat cunoștință de infracțiuni și nu a sesizat Parchetul, încălcând cu știință art 61 alin 2 și art 291 alin (1) și (2) Cod procedură penală, art 297 sau art 267 Cod penal în formă continuată, de grup infracţional organizat, evaziune fiscală, abuz în serviciu, gestiune frauduloasă, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, întrucât ofițeri foști și actuali din Serviciul român de informații și alte Servicii sunt implicați în afaceri ilicite și coordonează grupuri organizate în modalitate de sprijinire la instituţii.
CAPITOLUL I.
Procedee sistemice prin care grupuri infracţionale organizate de sprijinire fraudeaza justiţia la parchete, poliţie, instanţe de judecată, Înalta curte de casaţie şi justiţie. Probe indicate să fie administrate de Parchet. Prejudicii la buget, patrimoniul subscriselor, subsemnatului şi Farmec SA.
- Instrumente sistemice întrebuinţate la instanţe de judecată, Înalta curte de casaţie şi justiţie, parchete şi poliţie, grupuri organizate de sprijinire în cauzele de interes anihilează drepturi fundamentale, procesul echitabil şi de proprietate.
Președintele instanţei, preşedintele secţiei, informatician şi grefier distribuie dosare de interes către judecători preferaţi, cunoscuţi şi colaboratori ai Serviciului român de informaţii care au luat cunoştinţă de infracţiuni şi nu sesizează Parchetul privind fraudele şi infracţiunile de sprijinire la instanţă şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Judecători care alcătuiesc complete de judecată nu sunt aleşi aleatoriu prin tragere la sorţi, în sistem urnă, ci sunt puși de președintele secţiei şi al instanţei. Aceștia din urmă sunt numiţi de Consiliul superior al magistraturii iar avizele ORNISS sunt date de Serviciul român de informaţii.
În cauze de interes nu există “repartizarea aleatorie”, ci doar o “distribuire automată”. Cauza de interes se introduc în aplicaţia electronică ECRIS la ordinea potrivită la instanţe, când persoane organizate cunosc că dosarul de interes este distribuit de ECRIS completului preferat, pentru hotărârea prestabilită.
Practic, repartizarea aleatorie este o ficţiune, deşi este prevăzută în lege art. 11 din legea 304-2004 şi C. pr. Civ. şi C.p.p. Justiţiabilul nu are pârghie de verificare şi chiar dacă are, autorităţile resping orice abordare privind nelegalitatea distribuirii către judecătorul preferat, deoarece este instrumentul sigur al anihilării Dreptului la procesul echitabil.
În Statul român, membru al Uniunii europene, în cauzele de interes, instanţele de judecată şi Înalta curte de casaţie şi justiţie au fost transformate în plutoane de execuție a persoanelor şi drepturilor la procesul echitabil şi de proprietate.
„BOMBA: TOATE DOSARELE DIN INSTANTE SUNT PUSE CU MANA – Repartizarea aleatorie exista doar in lege. Mii de hotarari sunt nule! Ministerul Justitiei anunta ca doar 10% din factorii in functie de care se efectueaza repartizarea cauzelor este reprezentat de aleatorietate! La repartizarea unei cauze, complexitatea dosarului are o pondere de 40%. Tot in proportie de 10% este incadrata si, atentie, “compatibilitatea completului in functie de obiect si parti” https://www.luju.ro/bomba-toate-dosarele-din-instante-sunt-puse-cu-mana-repartizarea-aleatorie-exista-doar-in-lege-mii-de-hotarari-sunt-nule-ministerul-justitiei-anunta-ca-doar-10-din-factorii-in-functie-de-care-se-efectueaza-repartizarea-cauzelor-este-reprezentat-de-aleator
“AŞA SE FRAUDEAZA SISTEMUL ECRIS – Fostul judecator Mircea Moldovan dezvaluie cum ajung tintele DNA la judecatorii de culoar: “Repartizarea aleatorie e o fictiune… Se incarca judecatorul cu limita de punctaj maxim si ramanea liber judecatorul care urma sa fie dedicatie cu dosarul. Si atunci nu exista repartizare aleatorie, exista o smecherie aleatorie… Aceste protocoale incalca art. 6 CEDO, care stabileste sa se judece fiecare persoana in baza unui proces echitabil. Toate procesele sunt nule” https://www.luju.ro/opinii/interviu/asa-se-fraudeaza-sistemul-ecris-fostul-judecator-mircea-moldovan-dezvaluie-cum-ajung-tintele-dna-la-judecatorii-de-culoar-repartizarea-aleatorie-e-o-fictiune-se-incarca-judecatorul-cu-limita-de-punctaj-maxim-si-ramanea-liber-judecatorul-care-urma-sa-fie-d
Eludarea “repartizării aleatorie” este instrumentul anihilării coordonat a Dreptului la procesul echitabil de către grupuri infracţionale de fraudare a proprietăţii publice şi private de sprijinire şi protecţie la parchete, instanţe şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de infracţiuni şi nu a sesizat Parchetul în legătură cu grupuri organizate de fraudare şi sprijinire în scopul infracţiunii de abuz în serviciu, întrebuinţând procedee sistemice de eludare a repartizării aleatorie şi încălcarea coordonată a continuităţii, ca mijloc prin care urmăresc fraudarea justiţiei, a procesului echitabil şi a dreptului de proprietate prin trasmiterea dosarelor civile şi penale de interes la judecători preferaţi, în scopul unor hotărâri judecătoreşti la ordin de conivenţă cu interlopi, corporaţii şi persoane clientelare SRI.
În cadrul Comisiei europene s-a recunoscut că SIGURANŢA NAŢIONALĂ este viciată, afectată grav de mecanismele de CORUPŢIE instituţională. Din această perspectivă CORUPŢIA este o stare de fapt şi constituie o AMENINŢARE LA SECURITATEA NAŢIONALĂ prin deprecierea calităţii vieţii, nerespectarea Legii, a Dreptului european şi a prejudicierii patrimoniului public şi privat. Serviciul român de Informații a luat cunoştintă că ofiţeri ai săi sunt implicaţi cu interese personale si financiare, motiv pentru care aceştia nu au sesizat Parchetul pentru ca sunt coordonate prin persoane din Serviciul român de informaţii, politicieni si manageri occidentali.
Siguranţa naţională nu este realizată în formă continuată pentru că, coruperea este la originea infracțiunilor din PLÂNGERE fraude mari, protejate prin instrumente sistemice de sprijinire la parchete şi instanţe, cu rezultatul urmărit al anihilării dreptului la procesul echitabil şi anularea dreptului de proprietate al statului şi privat.
Intenţia în încălcarea coordonată a legii, prejudicii aduse cetăţenilor, patrimoniului public, daune aduse societăţii civile, abuzuri care crează victime în rândul cetăţenilor obişnuiţi şi persoane cu profituri ilicite de pe urma acestora.
Corupţia determină manipularea regulilor de procedură cu rezultatul abuzării de către aceştia, a justiţiabililor a căror proprietate le este furată. Corupţia subminează actul decizional al instituţiilor publice şi judiciare şi, implicit, stabilitatea şi bunăstarea publică, pune în pericol şi credibilitatea României în raporturile cu comunitatea internaţională şi de afaceri, dar şi lipsa de încredere în justiție şi în instituții, în cauze cu miză
Instrumente sistemice de anihilare coordonată a procesului echitabil la:
a)parchet şi poliţie.
Fapte și probe evidențiază că procesul penal şi administrarea probelor se desfășoară la ordin, procedura penală este încălcată, cauze penale de interes se ţin in nelucrare şi devin instrumente prin intermediul cărora grupuri de interese obţin ce doresc de la subiecţii implicaţi. Astfel, nu se acordă număr unic cu indicativ “P”, să nu fie inregistrate dosare penale, probe esentiale dispar de la dosar, nu se aduc la îndeplinire măsuri care au fost dispuse prin ordonanţă de procuror privind probele, poliţisti au solicitat să fie aduse la dosar probe concludente apoi, după negocieri s-a renunţat să se aducă probele la dosar din raţiuni şi interese extrajudiciare, inregistrari telefonice concludente nu au fost transcrise pentru a favoriza inculpaţii din dosar, cercetări penale s-au inchis fără nicio administrare de probe sau ignorând probele din dosar, s-au facut înţelegeri intre poliţist şi procuror care exced legii, imprejurări de fapt care dovedesc că grupuri de interese si magistraţi au urmărit coordonat favorizarea inculpaţilor care au fraudat proprietatea.
b) instanţe de judecată şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
“Repartizarea aleatorie” prevazută in lege, in mod coordonat este inlocuită doar cu “distribuire automată” pentru dirijarea unor cauze către judecători cunoscuţi care să dispună la ordin hotărari judecătoresti netemeinice de condamnare la ani grei de inchisoare sau de achitare, favorabile unor interlopi si grupuri de interese clientelare unor politicieni si SRI.
Cauze de interes se dirijează la magistrați pregătiţi si disponibili să colaboreze.
Judecători cu funcţii de conducere, anume desemnati de către Consiliul Superior al Magistraturii, impreună cu grefieri şi informaticieni incalcă organizat art 1.2.1 din Ghidul grefierului şi art. 11 din Legea 304/2004, care prevăd obligaţia “repartizării aleatorii” veritabile şi a continuităţii judecătorului si dirijează dosare completului preferat sau inlocuie judecătorul incert pentru hotărârea dorită, cu un judecător sigur.
Hotărâri judecătoreşti coordonate urmaresc să protejeze interlopi, persoane clientelare si corporaţii, fraudele să continue si prejudiciile să nu fie recuperate.
Repartizarea aleatorie nu este indeplinită! Dosare sensibile nu se introduc în aplicaţia electronică ECRIS în ordinea sosirii, în care au fost înregistrate în registrul general se ţin în aşteptare de obicei o zi şi se introduc în aplicatia ECRIS în ordinea în care, magistratul preşedinte al secţiei, grefierul si informaticianul cunosc că sistemul ECRIS urmează să distribuie cauza completului preferat să pronunţe hotărârea prestabilită, context in care, nu este îndeplinită “repartizare aleatorie”, ci doar o “distribuire automată” a cauzei, incalcandu-se norma 1.1.2. din Ghidul grefierului, care reglementeaza prevenirea eludării repartizării aleatorii, si art. 11 din Legea 304/2004.
Art. 94 (11) ROIJ: “Dacă din motive obiective actele de sesizare a instanței nu au primit număr în aplicația ECRIS în condițiile alin. (1), acestea vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu aprobarea președintelui instanței sau a persoanei desemnate de acesta, încheindu-se în acest sens un proces-verbal și menționând ca dată certă data depunerii actului de sesizare la registratură.”
Introducerea dosarelor în sistemul ECRIS se face într-o ordine preferențială. Dosarele de interes se introduc în sistemul informatic ECRIS abia la momentul în care se cunoaște ordinea ECRIS de repartizare a cauzei către completul dorit.
Sistemul informatic ECRIS nu funcționează în sistem urnă, nu permite introducerea globală a cauzelor pentru repartizarea simultana a acestora. Cauzele sunt preluate una câte una, în sensul că se introduc manual în ECRIS, iar sistemul le repartizează ulterior potrivit algoritmului absolut anticipabil de către funcționarul implicat în repartizare.
Persoana implicată la instantă anticipează cu precizie la ce complet aplicatia ECRIS va repartiza noua cauză introdusă, dat fiind faptul că acesta cunoaște instant la ce complet tocmai s-a repartizat cauza pe care a introdus-o anterior în sistem;
Repartizarea aleatorie a cauzelor către complete este unica garanție, care să confere justițiabilului încrederea că procesul este echitabil. Manageri ai justitiei, au creat procedee sistemice de eludare a repartizării aleatorie urmărind la nevoie să utilizeze acest instrument al fraudării procesului echitabil si al legii.
Hotarari CEDO si Decizia Curții Constituționale nr. 685/2018: „statuează, de o manieră neechivocă, cu privire la scopul şi natura garanţiei oferite de reglementările privind distribuire şi repartizare aleatorie a cauzelor spre soluţionare completului de judecată, în sensul că între garanţiile aferente imparţialităţii obiective a instanţei, parte a dreptului la un proces echitabil, se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât şi al compunerii completului de judecată instituit de lege”.
Noţiunile de “independenţă” şi “imparţialitate obiectivă” sunt strâns legate între ele, astfel încât, din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, trebuie analizate împreună [a se vedea Hotărârea din 9 octombrie 2008, pronunţată în cauza Moiseyev împotriva Rusiei, paragraful 175]. Prin urmare, jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la aplicarea art. 6 din Convenţie – dreptul la un proces echitabil şi garanţiile generale ale unui proces echitabil, arată că independenţa tribunalului nu poate fi separată de imparţialitatea acestuia, iar aceste două condiţii trebuie întrunite cumulativ atunci când se apreciază asupra respectării art. 6 din Convenţie. În acelaşi sens, în doctrină s-a subliniat că art. 6 paragraful 1 impune în mod distinct atât condiţia imparţialităţii tribunalului, cât şi pe cea a independenţei lui”/magistratului ales „aleatoriu”.
Cauze CEDO. „Respectarea principiului repartizării aleatorii şi a principiului continuităţii completului de judecată reprezintă garanţii ale dreptului la un proces echitabil, accesul la o instanţă independentă şi imparţială. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în decizia pronunţată în cauza Findlay contra Regatului Unit a reţinut că, pentru a stabili dacă un tribunal poate fi considerat „independent” în sensul art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului trebuie ca, printre altele, procedura de numire a membrilor săi şi durata mandatului să asigure garanţii împotriva presiunilor externe şi să prezinte aparenţa de independenţă. În acelaşi mod au fost pronunţate deciziile CEDO şi în cazurile în care s-a pus problema repartizării aleatorii a dosarului şi a desemnării judecătorilor: Parlov-Tkalcic contra Croaţiei, Daktaras contra Lituaniei, Moiseyev contra Rusiei, Hauschildt contra Danemarcei, Sutyagin contra Rusiei, apreciind că lipsa de garanţii suficiente care să asigure independenţa judecătorilor în cadrul sistemului judiciar şi în special vis-a-vis de superiorii lor din sistemul judiciar poate conduce Curtea la concluzia că îndoielile unui reclamant cu privire la imparţialitatea (şi independenţa) unei instanţe pot fi considerate justificate în mod obiectiv”.
Cauze în care interlopi şi persoane clientelare dictează hotărâri judecătorești de condamnare sau achitare sunt dirijate de către preşedintele secţiei sau instanţei către completul dorit, utilizând procedee sistemice consacrate de eludare a “repartizării aleatorie”, către complete de judecată din 2, 3 şi 5 judecători, care nu au fost alcătuite aleatoriu, ci prin voinţa discreționară a președinților secției şi instanței.
Sistemul informatic ECRIS este fraudat organizat, iar judecători şi instanţe nu conferă justiţiabilului un mod transparent de verificare a îndeplinirii “repartizării aleatorie” a cauzei, având în vedere şi următoarele motive:
- sistemul informatic ECRIS de repartizare a dosarelor permite introducerea în sistem de mai multe ori a unui dosar, prin atribuirea unui alt număr, până când dosarul este repartizat la completul de judecată preferat.
- în „fișele dosarului”, care se depun la dosarul cauzei, nu se reflectă nimic privind ordinea introducerii în ECRIS faţă de ordinea sosirii şi înregistrării cauzelor în registrul general al instanţei, parametri de repartizare și nici respectarea disp. art. 95 alin. 47 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată privind repartizarea în ordinea înregistrării la instanță a dosarelor;
- există posibilitatea blocării mai multor completuri de judecată așa cum este posibilă blocarea unuia, astfel încât repartizarea dosarului să fie făcută către unul sau anumite complete de judecată; pot fi eliminate unele completuri pe motiv că ar fi incident parametrul „gradului de încărcare” al completului, fără ca justițiabilul să poată verifica în concret dacă acest parametru trebuia în mod real aplicat;
- la soluționarea dosarelor care au obiect incidente procedurale nu se respectă principiul repartizării aleatorii, din moment ce se procedează la repartizarea directă la completul de judecată imediat următor.
- poate fi aleasă o perioadă de repartizare în raport de „caracterul urgent al cauzei” în care să fie un singur complet care are ședință;
Utilizarea arbitrară a oricăruia dintre acești parametri de repartizare sau a altora care nu sunt cunoscuți, din punct de vedere legal, trebuie să atragă nulitatea actului de repartizare, iar pe cale de consecință nulitatea hotărârii pronunțate de judecătorul căruia i-a fost dirijat dosarul cu nerespectarea legii privind distribuirea aleatorie
Dreptul la procesul echitabil poate fi asigurat efectiv doar dacă se reglementează cu putere de lege, procedura constituirii aleatorie a completelor de judecată compuse din doi, trei sau cinci judecători, spre exemplu prin sistem urnă, şi a “repartizării aleatorie” a cauzelor acestor complete, de îndată ce dosarul intră la instanţă să se înregistreze în registrul general al instanţei şi de îndată să se introducă în aplicaţia ECRIS, iar procedura să fie transparentă şi verificabilă faţă de justiţiabili. Judecători cu funcţii de conducere atestă cu ştiinţă falsă premiză necorespunzătoare adevărului, că “dosarele se introduc în aplicaţia ECRIS” toate odată şi se apasă “pe un click”, doar pentru a ascunde ordinea introducerii cauzelor în ECRIS fată de ordinea sosirii şi înregistrării în registrul general, instrument sistemic de fraudare a legii de către magistraţi care cu ştiinţă transformă actul de justiţie într-un rezultat de interes personal şi de grup organizat.
Judecători la instanțe de judecată si Inspectia Judiciară atestă voit împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului si anume că, în aplicatia ECRIS dosarele se introduc toate odată, pentru ca să inducă premisa falsă că aplicaţia electronică ECRIS distribuie dosarele simultan si ordinea de introducere a cauzelor in ECRIS nu trebuie verificată.
Premisa ca dosarele să fie introduse toate odată în ECRIS, tehnic nu există.
In realitate, la instante se introduc in aplicatia electronică ECRIS mai multe dosare in aceeasi perioadă de timp pentru a disimula faptul că judecător, grefier, informatician participă la introducerea cauzei de interes in ECRIS intr-o ordine favorabilă, cand cunosc că ECRIS distribuie cauza dorită completului de judecată cunoscut.
Ghidul grefierului evidențiază că ordinea înregistrării dosarelor în registrul general de intrare şi introducere în aplicaţia Ecris în vederea repartizării aleatorii are influentă în distribuirea dosarului la un anumit complet, cu atât mai mult când introducerea în ECRIS si repartizarea nu se face în ziua sosirii dosarului, aşa cum prevede norma din Ghidul practic în domeniul managementului activităţii grefierului în procesul civil” la capitolul 1.1.2. Crearea dosare noi.
Chiar dacă “repartizarea aleatorie” a dosarelor in Ecris se face doar printr-un click, dosarele sunt distribuite unul după altul de către aplicația electronică ECRIS. Ordinea introducerii cauzelor in ECRIS influențează dirijarea la un complet de judecată preferat.
Interlopi, corporații si persoane clientelare Serviciului român de informații controlează justiția prin judecători disponibili să incalce legea, apoi sunt promovați.
Utilizarea coordonată a instrumentului sistemic de eludare a “repartizării aleatorie” a dosarelor civile şi penale la instanța de judecată este realizată de către grupuri de preşedinţi de secţie şi instanţă, judecători, grefieri, informaticieni, colaboratori pregătiţi să dirijeze cauze de interes la complete de judecători desemnați de Preşedintele secției, care au dovedit disponibilitate pentru hotărâri judecătoreşti, cu încălcarea disp. prev. de art. 2, 10, 11 din legea 304/2004 şi art. 2 alin 3) din Legea 303-2004.
Procurori si judecători sunt implicați in infracțiuni de abuz in serviciu şi fals intelectual care preced procesul, prin intermediul cărora dreptul la procesul echitabil a fost anihilat pentru ca au urmărit acte de dispoziție procedurale si hotărâri judecătoreşti prestabilite au ignorat cu stiintă infracțiuni, probe şi prejudicii. Judecator Budă Marian a promovat presedinte la Consiliul superior al magistraturii, după ce in calitate de judecator, preşedinte de complet şi preşedinte la secţia a II a civil la Inalta Curte de Casaţie si Justiţie a fost implicat în cauze de interes, în care legea a fost incălcată repetat in partea administrativă care precede procesul, avand drept rezultat hotărâri judecătorești pronuntate la ordin, nelegale, care au ignorat probele si faptele, au urmărit să favorizeze interlopi si persoane clientelare SRI care fraudeaza Statul si Proprietatea.
“Repartizarea aleatorie” a acestor cauze a fost substituită organizat cu “distribuirea automată”, in urma introducerii in aplicatia ECRIS cu intarziere fata de ordinea sosirii cauzelor de interes, pentru ca dosarele sa fie dirijate către judecători preferati si cunoscuţi ca sunt independenti fata de lege, deoarece au dovedit disponibilitatea sa incalce legea, sa ignore voit probe, urmarind sa prejudicieze partea care are dreptate, sa favorizeze persoane care au fraudat prin hotărari nelegale de respingere acțiuni, apeluri, cereri de probe, cereri incidentale, recursuri si cereri de stramutare.
În lipsa unui sistem de “repartizare aleatorie”, veritabil şi verificat de instanţe şi la Inspecţia Judiciară, în cauze de interes ale grupurilor organizate Statul nu asigură justiţiabililor DREPTUL la un proces echitabil.
Distribuirea automată a cauzei de interes nu este repartizare aleatorie! Imparțialitatea judecătorului si a instanței sunt anulate, iar Dreptul justițiabilului la procesul echitabil este practic anihilat. Cauza este dirijată completului dorit care a fost anterior constituit in mod nealeatoriu de către președinti de sectie si de instanță. Procesul a devenit un instrument la îndemâna grupurilor de interese să obțină condamnarea la ordin, a unei persoane indesirabile, la ani grei de inchisoare sau achitarea nelegală a persoanelor care fraudează cu știință Proprietatea.
Consiliul superior al magistraturii nu dorește să implementeze procedura transparentă de introducere în ECRIS a fiecarui dosar, in ordine, pe rand si de îndată dupa ce orice cauză intră la instanța de judecată și se înregistrează în registrul general. Astfel nu s-ar mai putea dirija cauzele către judecătorul si completul dorit, iar procedura să poată fi verificabilă la indemana oricarui justitiabil.
Justițiabilul nu are un control real al repartizării aleatorie.
Nici Inspecția Judiciară nu indeplineste cerinta legii de “repartizare aleatorie” a cauzelor către inspectori, procurori sau judecători. Verificarea de catre Inspecția Judiciara nu urmareste să inlăture abuzurile justiției, sancționează doar abuzurile magistraților care nu se supun sau fac abuzuri pe cont propriu. Societatea civilă nu are nici un control privind verificarea cu inscrisuri a “repartizării aleatorii” pe complete de judecată, iar aleatorietatea constituirii unui complet de judecata format din doi, trei sau cinci judecători, practic nu există!
Inexistenţa unei proceduri transparente stabilite în lege, anihilează voit imparţialitatea şi Dreptul teoretic la procesul echitabil.
Consiliul superior al magistraturii este garantul independentei justitiei.
Potrivit art. 133 şi 134 alin (4) din Constituție şi art. 1 alin (2) din Legea 304/2004, Consiliul superior al magistraturii poate să solicite modificări legislative, care să înlăture abuzurile justiţiei, respectarea distribuirii aleatorie reală şi continuităţii prevăzute la art. 11 din legea 304/2004, ceea ce reprezintă unica garanție privind imparţialitatea magistratului şi procesul echitabil.
Simpla introducere a cauzei in ECRIS nu constituie “repartizare aleatorie”.
Repartizarea aleatorie reprezintă unica garanție privind imparțialitatea si independența judecatorilor învestiti cu judecata unei cauze, care să se facă in numele legii. Repartizare aleatorie nu inseamna doar introducerea cauzei „sensibile” in aplicatia ECRIS, ci introducerea acesteia in ordinea intrarii cauzelor la instantele de judecata, conform Ghidului practic în managementul activităţii grefierului în procesul civil, pentru a evita eludarea repartizarii aleatorie. Capitolul 1.1.2. „Înregistrarea dosarelor în aplicaţia ECRIS se realizează conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015. În aplicaţia ECRIS se trece ora primirii cererii sau ora înregistrării dosarului (în funcţie de hotărârea colegiului de conducere) pentru a nu se eluda repartizarea aleatorie.”
Dovada că ordinea introducerii în aplicația ECRIS a cauzelor are influență in delegarea completului căruia ECRIS îi distribuie cauza este chiar Hotărârea CSM nr. 387/2005, care a fost abrogata în anul 2015, pentru că magistrați cu interes personal in judecarea unor cauze de interes au inventat ținerea in așteptare a cauzelor față de data sosirii si introducerea in ECRIS a mai multor cauze simultan, tocmai pentru a îngreuna posibilitatea aflarii ordinii introducerii in ECRIS fata de ordinea sosirii si inregistrarii cauzelor in registrul general al instantei, asa cum prevede Caietul Grefierului, reglementare mentionata mai sus. Astfel, Hotararea CSM nr, 387 a prevazut conform extras: “Art. 93 – (1) Actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, IN ACEEASI ZI, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, număr din aplicaţia ECRIS şi dată certă, în ordinea primirii”.
Încălcarea legii privind repartizarea aleatorie şi continuitatea urmărește anihilarea imparțialității magistratului şi blocarea Dreptului la procesul echitabil în cauzele de interes, care se distribuie prin procedee netransparente unor complete de judecată alcătuite nearbitrar din judecători preferați, iar în timpul procesului se înlocuie judecătorul titular cu un judecător preferat, încălcându-se voit continuitatea. Modificarea legii 304/2004 din anul 2018 a cuprins reglementarea că la doi ani, sub conducerea Ministerului de Justiție şi cu implicarea societății civile şi a organizațiilor profesionale ale magistraților, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completele de judecată se auditează extern.
Modificarea la Legea 304/2004 actualizată la 2022 privind organizarea judiciară a restrâns obligativitatea în legătură cu auditarea sistemului de repartizare aleatorie. Astfel, dacă forma anterioară a legii 304/2004 a reglementat auditarea la modul general, actuala formă a legii se referă doar la auditarea “sub aspect tehnic”, iar sub acest aspect directorul DTI din Ministerul Justiţiei, Adrian Diaconu a declarat că nu a fost analizat riscul ca dosarele să fie trimise cu dedicaţie la un anumit complet. De exemplu, prin bifarea sau debifarea obiectului dosarului ori prin mult mai cunoscută metodă a coperţilor. Adrian Diaconu a refuzat să facă publică lista de specialişti care au lucrat la audit, însă cei de la Luju au apucat să constate că autorul a fost Gheorghe D. Hriscu, persoană fizică autorizată iar instituţia a plătit suma de 65.000 lei către acest PFA. https://www.luju.ro/considerati-va-consultati-sub-pretextul-celeritatii-ministerul-justitiei-a-prezentat-raportul-de-audit-pe-sistemul-de-repartizare-aleatorie-a-dosarelor-in-vacanta-judecatoreasca-la-eveniment-au-fost-prezenti-doar-3-magistrati-spre-deosebire-de-legea-304-2
În concluzie, prin auditarea sistemului de repartizare aleatorie riscurile de repartizare cu dedicaţie, inclusiv prin metoda “coperta” nu sunt obligatorii de analizat.
“Instituțiile statului nu reacționează în niciun fel,
În pofida faptului că declarațiile au fost făcute în urmă cu ceva timp, instituțiile abilitate ale statului nu au avut absolut nicio reacție și nu au demarat absolut nicio anchetă în legătură cu faptul că ofițerii SRI dau socoteală ambasadelor străine. Românii plătesc din propriul buzunar salariile a mii de procurori, ofițeri SRI, persoane abilitate să demareze anchete și să ia măsurile absolut normale și necesare pentru o societate normală.
Anihilarea legalității, înseamnă că instituțiile statului abilitate sunt coordonate să ia măsuri la ordin si sunt subordonate ambasadelor străine din România. Românii să conștientizeze faptul ca banii din propriile buzunare ar trebui să ajungă la instituții doar dacă oferă rezultate și o protecție consistentă cetățeanului simplu, cetățeanului care este abuzat de judecători care au o altă agendă decât cea patriotă și legală.” https://www.bzi.ro/dezvaluiri-fara-precedent-facute-de-fostul-procuror-mircea-negulescu-florian-coldea-a-fost-in-ambasada-frantei-pentru-eliberarea-unui-om-de-afaceri-4195446
Magistrați, grefieri si informaticieni, in mod organizat si coordonat săvarsesc infracțiuni de abuz in serviciu prev. de art. 297 C.p. cu ocazia introducerii in aplicatia ECRIS in ordine preferentială fată de ordinea sosirii, după care comit infracțiuni de fals intelectual prev de art. 321 si 323 C.p. pentru a ascunde fapta de abuz in serviciu care a fost comisa prin tinere in așteptare a dosarelor înainte de introducere a cauzelor de interes in aplicatia ECRIS, care se introduc in ordine dirijată, față de ordinea sosirii, cu rezultatul să ajungă cauza la judecătorul dorit. Aceste infracțiuni sprijină grupuri organizate să obțină la ordin soluții nelegale si netemeinice, fapte ce se circumscriu art. 367 cod penal, constând in sprijinirea coordonată a unui grup infracțional organizat.
Infracțiuni în care sunt implicați manageri ai justiției, în scopul prestabilit ca hotărâri judecătorești să favorizeze interlopi și persoane clientelare SRI, fraude la Bugetul de stat şi Proprietatea, prin hotărâri judecătorești date la ordin, de condamnare ori achitare, admitere sau respingere.
Infracțiuni de sprijinire la instituții judiciare şi ICCJ de către Serviciul român de informaţii a fraudelor cu acţiunile, dividendele şi patrimoniul societății pe acțiuni şi sprijinirea restituirilor ilegale de accize.
Modus operandi comun, infracțiuni de grup organizat şi coordonat pentru sprijinire fraude, prin infracțiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual la instanțe, Înalta Curte de Casație şi Justiție, parchete, poliţie – IGPR şi Inspecția Judiciară. Persoane care colaborează şi încalcă legea la ordin în cazuri clientelare ale SRI sunt sprijinite şi promovate şi plasate cu grijă în funcții de conducere.
Promovarea în funcții de conducere a persoanelor care, dovedit încalcă legea, evidenţiază coordonarea SRI existenţa la instituții diferite, cu putere de influențare în desemnare şi numire a persoanelor dorite în funcții de stat, urmărind rațiuni şi criterii de interes personal şi de grup.
În laboratoarele Serviciului român de informații, sunt cunoscute, inițiate şi coordonate infracțiuni de fraudare a proprietăţii şi protecția prin procedee sistemice de fraudare a Justiţiei, de eludarea “repartizării aleatorie” prin dirijarea dosarelor către magistraţi colaboratori preferaţi şi hotărâri judecătoreşti la ordin de admitere sau respingere, condamnare sau achitare. Procurori, judecători, grefieri, informaticieni, poliţişti, experţi şi anumiţi avocaţi, persoane de legătură cu ofiţeri foşti sau actuali din Serviciul român de informaţii au fost implicaţi personal in sprijinirea unor grupuri infracţionale organizate la parchete, poliție, instanţe, Înalta Curte de Casație şi Justiție, Inspecţia Judiciară şi Consiliul Concurenței, ANAF şi instituțiile statului.
Grupuri infracţionale fraudează cu ştiinţa proprietatea pentru că au siguranţa că sunt protejate de grupuri organizate de sprijinire la parchete, poliţie, Inspecţia Judiciară, instanţe de judecată şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Funcţionari la societatea Farmec SA şi fabrici furnizoare de alcool care nu a fost denaturat conform legii au beneficiat de protectorat instituţional, coordonat, au fraudat cu ştiinţă bugetul statului, patrimoniul societăţii pe acţiuni şi al subsemnatului având siguranţa că sunt protejaţi la instituții de grupuri organizate din care fac parte, procurori şefi de parchete, preşedinţi la instanțe şi de secţii, judecători preferaţi, grefieri şefi, grefieri, informaticieni, inspectori judiciari, avocaţi, funcţionari ANAF, politicieni, deputaţi, senatori, avocaţi persoane de legătură cu experţi contabili.
Serviciul român de informații, în cauze de interes, foloseşte modus operandi comun pentru protecția fraudelor, a făptuitorilor şi nerecuperarea prejudiciilor:
1) la parchete, Direcţia naţională anticorupţie şi Serviciul pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, refuzul urmaririi penale, refuzul nemotivat al aducerii la dosar a probelor, ţinerea cauzelor în nelucrare, dispariţia probelor din dosar, neaducerea la dosar a probelor care au fost incuviințate de procuror
2) la instante de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curţi de apel, Tribunale, Tribunale specializate, Judecătorii şi,
3) la Inspecţia Judiciară dosarele au fost dirijate către judecători preferaţi, colaboratori ai unor Servicii cu rezultatul respingerii cererilor, ignorării hotărârilor cu putere de lucru judecat, urmărind hotărâri judecătorești favorabile grupurilor organizate care au fraudat Proprietatea.
Coordonarea eludării repartizării aleatorii a cauzelor de interes şi anihilarea procesului echitabil, infracțiuni în cauzele de interes prin același modus operandi,
la instante diferite în grad din localităţi diferite, magistrați atesta justițiabilului în înscrisuri oficiale, imprejurari de fapt necorespunzătoare adevarului şi nu comunica înscrisurile cerute de petent, care evidențiază că repartizarea nu a fost aleatorie.
Indeplinirea discreționară si selectivă de catre ofițeri din Serviciul român de Informatii a obligațiilor legale reglementate de art. 61 alin. (2) si 291 C.p.p. și incălcarea legii privind sesizarea Parchetului si a instituțiilor implicate, confirmă interesul personal și coordonarea SRI la parchete, poliție, instante si Inalta Curte de Casație si Justiție.
Incălcarea legii de către Serviciul român de Informaţii, implicarea unor ofiţeri din SRI şi politicieni din instituţii naţionale şi europene de la Bruxelles creează premisa sprijinirii discret a coordonării, care conduce la infracțiuni de mare corupţie, în care sunt implicate numeroase persoane cu funcţii de conducere în parchete şi instanţe, iar Consiliul superior, Inspecţia Judiciară şi Secţia pentru magistrați au funcţionat şi clasat pe bandă rulantă dirijat, discreţionar şi formal, fără să efectueze cercetări, chiar şi după ce au primit Sesizări şi dovezi despre fapte de corupţie şi abuzuri in justiţie.
Preşedintele instanţei la judecătorie, tribunal şi la curtea de apel veghează la respectarea repartizării aleatorii, aşa cum prevede Legea 304/2004 şi art 7, 13, 14 din Regulamentul CSM nr. 1375/2015. Conform aceluiaşi regulament, preşedintele de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie veghează să asigure că repartizarea să fie aleatorie. Introducerea în ECRIS într-o ordine preferenţială a cauzelor de interes coincide cu eludarea cu ştiinţa a repartizării aleatorii, încălcarea legii, cu rezultatul urmărit al distribuirii şi dirijării cauzei către judecătorul preferat, pentru că se cunoaşte că vor fi pronunţate hotărâri care au fost dictate şi prestabilite anterior. În acest context, judecătorul preferat face parte din grupul organizat deoarece indeplinieste obiectivul vizat, în urma repartizării cauzei cu încălcarea legii, respectiv hotărârea judecătorească care să favorizeze persoanele care au furat Proprietatea publică şi privată şi să menţină mecanismele de fraudare, să nu recupereze prejudiciile dovedite cu probe la dosar şi să respingă sau să ignore probele din dosar, precum şi cererile incidentale care contribuie la clarificarea unor chestiuni judiciare fundamentale.
Informaticianul cunoaşte şi indică ordinea de repartizare de către aplicaţia electronică unui anumit judecător, în funcţie de parametrii de complexitate pe care îi introduce pentru fiecare dosar, care este preferat să i se distribuie cauza de interes pentru a pronunţa hotărârea prefigurată.
Grefierul, pentru a atinge rezultatul vizat, nu introduce cauza de interes în ECRIS în ordine faţă de oră şi ordinea sosirii şi înregistrării în Registrul general al instanţei, aşa cum reglementează Ghidul grefierului la art 1.1.2., pentru a se preveni eludarea repartizării aleatorii, ci se aşteaptă ordinea de introducere a cauzei atunci când se cunoaşte ca ECRIS urmează să distribuie cauza completului preferat de SRI, favorabil pentru grupul organizat.
Avocatul părţii favorizate de judecătorul cunoscut căruia i-a fost dirijată cauza prin introducere în ECRIS în ordine preferenţială de mai multe ori, are legături notorii dovedite cu judecătorul ales sau adus să dea hotărârea prestabilită, iar grupul organizat în cele mai multe cazuri nu funcţionează fără aceasta verigă.
Preşedinţi de secţii, preşedinţi de instante, grefieri şefi, înainte şi după producerea faptei au întocmit şi transmis justiţiabilului înscrisuri oficiale privind asa-zisa dovedire a repartizării aleatorii, au atestat împrejurări şi fapte necorespunzătoare adevărului şi au omis cu ştiinţa să transmită înscrisurile cerute, pentru că au urmărit ascunderea, netransparenta dovezilor care evidenţiază înţelegeri prestabilite pentru a se aranja cadrul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti care să favorizeze făptuitorii şi menţinerea furtului proprietăţii publice şi private.
Judecătorii preferaţi, cărora li se dirijează cauzele “sensibile”, cu participarea preşedintelui de secţie sau de instanţă, grefier, informatician sunt cunoscuti în cadrul grupului de interes că urmează să pronunţe hotărârea prefigurată.
La parchete, procurorul de caz, poliţistul de caz şi prim procurorul au avut reprezentarea încălcării legii în dosar, a probelor privind fraudarea proprietăţii şi nu au efectuat cercetarea penală, nu au acordat număr unic, au facilitat şi tolerat dispariţia de la dosar a probelor si Nu au cerut probe, ulterior au renunţat tacit si nemotivat la aducerea probelor la dosar, au ignorat probele din dosar, au ţinut în nelucrare dosare, au dispus măsuri şi soluţii în favoarea grupurilor organizate, după care au promovat şi accedat în ierarhia instituţiilor publice.
Eludarea repartizării aleatorie în cauze de interes şi de mare corupţie, cu rezultatul unor hotărari judecătoreşti prestabilite în cadru extrajudiciar se pot observa în exemple https://www.gandul.ro/stiri/csm-repune-pe-rol-actiunea-lui-tarcea-sefa-iccj-spune-ca-dosarul-nu-a-fost-repartizat-aleatoriu-18087420
https://www.g4media.ro/exclusiv-cum-a-fost-directionat-dosarul-premierului-nicolae-ciuca-prin-metoda-coperta-catre-judecatorul-marius-iosif-care-s-a-pensionat-imediat-dupa-ce-a-anulat-sesizarile-de-plagia.html; https://evz.ro/repartizarea-aleatorie-a-dosarului-ferma-baneasa-demontata-piesa-cu-piesa-foto.html
https://evz.ro/judecatoarea-care-a-primit-150000-de-euro-a-fost-data-afara.html
https://evz.ro/metoda-coperta-fraudare.html
https://www.national.ro/dezvaluiri/grefierii-jupanii-justitiei-345210.html
https://romania.europalibera.org/a/justitie-iohannis-ciuca-predoiu/31928397.html
2. Probe indicate să fie administrate de Parchet, în cadrul urmăririi penale cu îndeplinirea art. 5, 99, 100, 101, 104, 172 si 173 alin 4 cod procedură penală, soluţionare legală a infracţiunilor din capitolul II, probe inserate.
Probele au rolul să dovedească ca fraudele la bugetul de stat şi proprietatea privată au putut avea loc doar datorită siguranţei grupurilor organizate că vor fi protejate şi sprijinite la instituţiile statului de către ofiţeri foşti şi actuali, din Serviciul român de informaţii, care au interes personal.
Infracțiunile din Plângere si denunț, coordonate şi instigate cu rezultatul eludării “repartizării aleatorie” şi dirijare cauze de interes la judecători, colaboratori care au dovedit disponibilitate pentru ordinul primit să pronunte hotărâri judecătoreşti prestabilite, de condamnare sau achitare, iar în cauze civile hotărari de admitere sau respingere, favorabile grupurilor infracționale organizate, sunt dovedite cu înscrisuri inserate în fotocopie şi probe indicate si cerute să fie administrate la dosar, in temeiul art. 5, 99, 100 cod procedură penală.
Serviciul român de informaţii transmite în plicul galben la instanţe şi Inalta Curte de Casaţie si Justiţie hotărâri care să fie adoptate oficial în cadrul judecătoresc, la completul de judecată, cu soluția care să o pronunțe judecătorii în cauza respectivă. https://www.gandul.ro/actualitate/plicul-galben-se-intoarce-in-instante-dna-forteaza-judecarea-presedintelui-cj-neamt-cu-documente-secrete-19725369/amp
In cauze de interes, corupţia există şi în cazurile când un ofiţer de informaţii îi solicită unui judecător sau procuror ce să dispună.
Ingerinţe în actul judecatoresc sunt posibile şi pentru că lipsesc norme precise, cu putere de lege, care să atragă răspunderea materială şi penală a magistratului, dar să şi protejeze magistraţii de abuzurile unor ofiţeri din Serviciul român de Informaţii, norme precise care să determine refuzul tranzacţiilor obscure cu actul de justitie şi care să înlăture în egală măsură abuzurile magistraţilor, politiştilor şi ale ofiţerilor din Serviciile de informaţii cu politicieni.
La instanţe de judecată și Înalta curte de casație si justiție, in litigii cu părți diferite, în localități și instanțe diferite în grad este folosit modus operandi comun, dosarele de interes se transmit prin eludarea repartizării aleatorie, la judecători colaboratori care, cu știință ignoră probele şi legea, dispun la ordin respingerea cererilor şi hotărâri judecătorești de condamnare ori achitare, de respingere sau admitere.
Ofițeri şi Serviciul român de informaţii după ce au luat cunoştintă de infracţiuni, nu sesizează parchetul, sprijină infracţionalitatea urmând același model la instituții, în scopul de hotărâri judecătorești de achitare sau condamnare în funcţie de interes.
Ofiţeri din Serviciul român de informaţii și alte Servicii, prin ingerinta coordoneaza sprijinirea de catre grupuri infractionale la Justiţie și instituţii, avand interes în cauze cu interlopi, corporaţii, şi persoane clientelare, sunt utilizate procedee sistemice consacrate de sprijinire a infracţiunilor, care se circumscriu art. 367 C.p. grup organizat, în scopul săvârșirii unor infracţiuni în formă continuată şi agravantă, de evaziune fiscală prev de art. 9 din Legea 241/2005, abuz in serviciu art. 297 C.p., favorizare făptuitori art. 269 C.p., gestiune frauduloasă art 242 C.p., spălare de bani, fals intelectual şi uz de fals prev de art. 320, 321, 323 C.p. si art. 273 capitol infracţiuni din Legea 31/1990.
Serviciul român de informatii a luat cunoștință de infracțiuni si nu a sesizat Parchetul, incălcând art. 61 alin (2) si art 291 C.p.p, doar pentru că sprijina coordonarea pe toate palierele, prin grupuri organizate de magistraţi colaboratori, care sunt implicați in modalitate de sprijinire in savarsirea unor infracţiuni de abuz in serviciu. In scopul eludării “repartizării aleatorie”, urmăresc dirijarea cauzelor de interes la judecători preferați și cunoscuţi că pronunţă la ordin hotărâri judecătoreşti.
Grupuri organizate de sprijinire a fraudelor la instanţe, ICCJ, parchete, poliţie, urmăresc să asigure, la ordin, protecţia fraudelor, nerecuperarea prejudiciilor şi îndepărtarea persoanelor indezirabile. Din grupurile organizate de sprijinire a fraudelor la parchete şi instanţe de judecată fac parte judecători, procurori, poliţişti cu funcţii de conducere în ierarhia Parchetelor, instanţelor şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, IGPR – Poliţia română, Consiliului superior al magistraturii şi Inspecţia judiciară.
Procurorul general al P.ICCJ, prin măsură de îndrumare să dispună respectarea art. 5 din Codul de procedură penală, probele înserate şi indicate să fie administrate în prezenta cauză penală şi obligaţia strângerii probelor, îndeplinirea art. 101, 104, 172 şi 173 alin 4 cod procedură penală, expertiza tehnică informatică şi contabilă, numirea de experţi desemnaţi şi încuviinţarea de experţi parte, faţă de faptul că, persoane implicate în infracţiuni fac obiectul acestei Plângeri penale şi Denunț şi exercită funcţii de conducere în aparatul judiciar şi pot să influențeze măsurile care să contribuie la aflarea adevărului, administrarea probelor şi rezultatul final.
În dosar sa fie admise probele inserate şi sa fie administrate probele solicitate prin prezenta plangere, expertiză tehnico stiinţifică informatică, contabilă, audieri, ridicare de înscrisuri, avand în vedere că:
- Probele inserate în fotocopie în prezenta Plangere penală şi denunţ, dovedesc încălcarea repetată, organizată şi coordonată a legii civile in scopul fraudării proprietăţii de stat şi private şi apoi in scopul sprijinirii la instituţii, instanţe şi Inalta curte de casaţie si justiţie ca faptele şi persoanele să fie protejate, iar prejudiciile să nu fie recuperate.
- Probele cerute şi indicate să fie aduse şi administrate in dosar au rolul să dovedească încălcarea legii civile şi penale, raportat la gradul de repetabilitate de încălcare a legii, care evidenţiază intenţia in contextul vătămării intereselor legitime şi a prejudicierii patrimoniului public, privat, al subscriselor şi al subsemnatului.
Parchetul să solicite la Serviciul român de informaţii, înscrisuri oficiale pentru cercetarea infracţiunii săvârşite prevăzută de art. 297 cod penal în formă continuată, care a fost săvârşită în cadrul grupului organizat de sprijinire şi de coordonarea prin ofiţeri SRI:
2.1 Identificarea si audierea ofiţerilor, numele, funcţia şi gradul militar din Serviciul român de informaţii, directori adjuncţi ai Serviciului român de informaţii, directorul Direcţiei pentru apărarea Constituţiei, comandanţi de regionale DRI Bucureşti, Oltenia, Transilvania Vest (Cluj), centru (Braşov), Argeş, ofiţeri cu funcţii de execuţie care au luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat, evaziune fiscală (…) din sesizările subsemnatului care au fost transmise Serviciului român de informaţii la datele menţionate la punctul 2.7 de la pagina 22 şi punctul 5 din Plângere, infracţiuni de grup organizat şi abuz în serviciu la Serviciul român de informaţii, şi nu au sesizat parchetul încălcând cu ştiinţă legea, coordonat şi organizat până în prezent, dispoziţii prev de art. 61 alin 2 şi art. 291 alin (1) şi (2) Cod procedură penală
2.2 Identificarea si audierea ofiţerilor, gradul militar şi funcţia la acea dată care au semnat cu nume ascuns adresele de răspuns către subsemnatul, puse în fotocopie la punctul 5 din Plângere, pentru a se sustrage de la răspunderea penală şi civilă deoarece au avut reprezentarea că încalcă art. 61 alin 2) şi art. 291 alin 1) şi 2) cod procedură penală în scopul interesului personal de a proteja în mod coordonat şi organizat şi de a muşamaliza infracţiuni de grup organizat, care au prejudiciat bugetul statului şi proprietatea private, modus operandi în cazurile sesizate de subsemnatul şi în numeroase alte cazuri.
În legătură cu fapte de grup organizat şi infracţiuni de corupere, transferuri de bani asemănător modelului consacrat de generali Coldea Florian, Dumbravă Dumitru, avocat Trailă Doru, având funcţii de director la Serviciul român de informaţii, director la Direcţia pentru apărarea constituţiei, au format reţea de judecători, procurori, poliţişti şi funcţionari publici care să încalce legea coordonat şi să pronunţe hotărâri judecătoreşti la ordin.
2.3 Parchetul să ceară de la Oficiul pentru prevenirea şi combatarea spălării banilor si de la persoanele juridice si fizice implicate, menţionate in continuare, informaţii financiare, fluxul de transferuri bancare de la bănci.
- Transferului către avocat Brehar Claudiu de la Farmec SA a peste 1.000.000 de euro, peste 500.000 euro avocatului Biriș Goran, avocați aleşi, persoane de legătură, peste 120.000 euro către Mușat în perioada respingerii acțiunilor în ds 7386/1285/2010 și 1613/54/2014.
- fluxul de plăţi prin conturile persoanelor fizice şi juridice Turdean Mircea Liviu, Turdean Mihaela, Turdea Horea, Turdean Ioana, acţionari, administratori şi directori la Farmec SA, Pintea Lucian administrator la Farmec SA, Adela Deaconu sora lui Pintea Lucian
- fluxul de plăţi către avocaţi prin societăţile Farmec SA, societăţi din grupul Farmec SA, Farmec Plast, Mecanica Farmec, Complex AP Farmec, Green Computers, Aerobatics SRL,
- fluxul de bani prin conturile lui Trandafir Fanel zis Cimino şi persoane din familia acestuia către avocaţi
- să ridicaţi contractele şi facturile în legătură cu plăţile către avocaţi şi explicaţii privind valoarea onorariilor excesive, legături şi încălcarea legii în dosare
- plăti de la firmele din grupul interlopului Trandafir Fanel zis Cimino, Legume Fructe SĂ, Omnyrom SRL, Comagroind SRL către avocaţi Oancea Elena şi Sauleanu Bernd, reprezentând valori mari şi ritmice după ce au început dosarele 6699/63/2015, 1443/1/2022, 15951/215/2022 în legătură cu care judecători menţionaţi mai jos au săvârşit infracţiuni de sprijinire a interopului[1] Trandafir au fost implicaţi Corbu Alina – preşedinte ICCJ şi grefierul şef Dragomir Silvia, Budă Marian preşedinte la secţia a II a civilă, expresedinte la Consiliul superior al magistraturii, avocaţi persoane de legătură, ofiţeri din Serviciul român de informaţii, grefieri şeşi şi informaticieni la instante, Gherghina Lotus preşedinte secţie a II a civilă la Curtea de apel Craiova, Ponea Adina Georgeta preşedintele Curţii de apel Craiova în 2019, Osiceanu Ionica şi Ciolofan Alina care au ignorat voit că societatea interlopului a înlăturat din dosar la Curtea de apel proba cu schiţa cadastrală falsificată care a stat la baza emiterii titlului M07 3019 deţinut de interlop, judecători de la Curtea de apel Craiova Dinculescu Raluca Elena, Popescu Norel preşedinte la Tribunalul Mehedinţi şi soţia judecător Popescu Clara, Duminecă Virginia, Roxana Popa, Duta Monica, Vocheci Eugenia, Teau Carmen, Gradinaru Ianina, Politeanu Mirela, Vrabie Valentina, Condoiu Minodora, Zaharia Rodica, Cirnu Iulia Manuela, Scurtu Jana preşedinte Tribunal Dolj, Secure Emilia preşedinte secţia I civilă, Otovescu Daniel şi Şerban Marian judecători aleşi cu încălcarea legii, a repartizării aleatorie pentru ca să pronunte hotărâri ilegale prestabilite în cadrul grupului organizat si afiliat pentru sprijinire.
- fluxul de plăţi dintre persoane fizice şi juridicede la Farmec SA şi Ardelean Virgil fostul director DIPI-MAI şi firmele din grupul lui Ardelean şi fiul său Alin Ardelean
- fluxul de plăţi dintre Pârjol Mihai persoană fizică, soţia din familie şi Ardelean Virgil şi actele de fundaţie încheiate între aceştia.
- 2.4 înscrisurile oficiale pe care Serviciul român de informaţii le-a primit de la Comisia Parlamentară pentru controlul activităţii SRI din cadrul Parlamentului, ca urmare a sesizărilor si petiţiilor pe care subsemnatul am transmis la această Comisie a Parlamentului, abuzurile şi activitatea de verificare discreţionară şi selectivă a Serviciului român de informaţii, si refuzul sesizarii Parchetului după ce a luat cunoştinţă din Sesizari de infracţiuni de fraudare a Statului, proprietăţii private şi de sprijinire la instanţe, Inalta Curte de casaţie şi justiţie, parchete, politicieni şi instituţii.
- 2.5 înscrisuri oficiale, cu extrase din registrul de intrări-ieşiri al instituţiei, interpelări pe care le-a transmis Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, către Serviciul român de informaţii în perioada exercitării funcţiei de către deputatul Pop Georgian şi senatorul Manda Claudiu.
- 2.6 înscrisuri oficiale, cu extrase din registrul de intrari-iesiri al instituţiei care evidenţiază verificări şi Sesizări către parchet privind infracţiunile menţionate în Sesizările lui Olaneanu Nicolae, respectiv procese verbale şi Sesizări către parchet în temeiul art. 61 alin 2 şi 291 C.p.p alin (1) si (2), precum şi acte de Sesizare către instituţiile care au încălcat legea, ca urmare a infracţiunilor care au fost sesizate de Olaneanu.
- 2.7Sesizările subsemnatului după anul 2014, privind infracţiuni de fraudare a proprietăţii publice şi private şi de sprijinire la instituţii a grupurilor organizate, pe care le-am transmis cu viză, prin poștă şi prin email la Serviciul român de informaţii sunt următoarele, cu numere de inregistrare la registratura 1277/02.04.2015, 3038/07.06.2016, prin poştă in 24.06.2014, 15.10.2014, prin email in 20.08.2014, 11.11.2014, 26.02.2015, 26.05.2015, 27.10.2017, 20.11.2017, 20.10.2018, 25.09.2020, 15.10.2020, Sesizare scrisoare deschisa, postate toate pe blocul din antet.
Parchetul să ridice probe care au rolul să dovedească infracţiuni de abuz în serviciu cu scopul sprijinirii unor infracţiuni de grup organizat, evaziune fiscală şi abuz în serviciu la Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului român de Informaţii,
2.8 înscrisuri oficiale care atesta activitatile îndeplinite de preşedinţi ai Comisiei parlamentare, respectiv de către deputat Pop Georgian şi senator Manda Claudiu, interpelări, care să dovedească că nu au minţit în înscrisurile pe care mi le-au transmis, audieri de persoane în legătură cu sesizările lui Olaneanu;
2.9 înscrisurile oficiale de corespondenţă, interpelări, rezoluţii, adrese si răspunsuri primite de catre Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI de la Serviciul român de informaţii, prin care să dovedească că ar fi existat o cercetare parlamentară, dacă au existat în timpul mandatului Pop Georgian si Manda Claudiu, privind infracţiunea acestora de abuz în serviciu art. 297 C.p. şi fals intelectual art. 321 C.p.
Parchetul să ridice de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii:
2.10 inscrisuri oficiale care atesta acte de verificare, rezoluții, interpelari, audieri realizate de presedinții comisiei senatori si deputati senator Caracotă Iancu, deputat Ioan Balan, senator Lungu Dan, senator Costel Şoptică in cadrul Comisiei.
2.11 Regulamentul Parlamentului si atribuțiilor senatorilor şi deputaților membri ai comisiei de supraveghere a activitații Serviciului român de Informații si Comisiei parlamentare pentru cercetarea abuzurilor
Parchetul să solicite la Direcţia generală de protecţie internă, Inspectoratul general al Poliţiei române – Direcţia de Investigare a criminalităţii economice, Direcţia generală anticorupţie din Ministerul de interne, înscrisuri cu privire la modul de soluţionare a sesizărilor subsemnatului privind dispariţia de la dosarele penale a sute de probe, cereri de probe care au fost transmise către:
- Direcţia de Investigare a fraudelor, sesizari cu numere de inregistrare la registratura 30829/12.07.2012, 30914/07.08.2012, 16945/20.08.2013, 17177/17.10.2013, 17198/25.10.2013, 2857591/09.12.2013, 158132/11.02.2014, 158198/28.02.2014, 158274/20.03.2014, 549748/16.12.2014
- Direcţia de Investigare a criminalitaţii economice, sesizari cu numere de inregistrare la registratura A/201/07.03.2016, A202/07.03.2016, 99673/17.03.2016, 780549/30.03.2016, 1836149/06.04.2016, 298373/24.05.2016, 780731/04.05.2016, 552/23.06.2016, 100103/24.06.2016, 100102/24.06.2016, 100109/27.06.2016, 100335/31.08.2016 si prin email in 25.08.2016, 06.09.2016.
- Direcţia generală anticorupţie, sesizari cu numere de inregistrare la registratura 100388/13.08.2016, 834287/05.12.2016, 406372/28.11.2017, 606273/26.10.2017, prin email in 07.04.2017, 30.05.2017.
Parchetul să ridice CD-ul cu înregistrări telefonice în dosar 3164/P/2011, să solicite înscrisuri oficiale şi să efectueze audieri
2.12 Să ridice CD-ul cu înregistrări telefonice, probă în dosar 3164/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti care, din ordinul coordonat de ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi comisarul şef serviciu Ciongaru au fost transmise incomplet, prin falsificare si contrafacere a înregistrărilor în dosar care evidenţiază protecţia, nume de persoane şi funcţii în stat şi instituţii a sprijinirii evaziunii fiscale cu restituirea ilegală de accize şi operaţiuni ilegale la capitalul social al Farmec SA din Cluj
CD-ul care conține înregistrări telefonice dintre administratorii la Farmec SA Turdean și Pantea transcrierea incompletă a discuției telefonice de către polițisti care a fost efectuată incomplet in mod coordonat, pentru a favoriza făptuitorii prin ascunderea probelor privind infracțiuni de grup organizat, abuz in serviciu ale polițistilor, procurorilor și judecătorilor, favorizarea făptuitorilor, deoarece pe CD sunt informații despre infracțiuni de trafic de influență și mită la judecători pe care șeful de serviciu, polițistul Ciongaru a cerut ofițerului sa nu fie transcrise.
2.13 Cerere de probe si inscrisuri nr 298373 din 29.04.2016 a polițistului Popescu Alexandru IGPR-DICE către Farmec SA, înscrisuri probă care nu au fost aduse la dosar nemotivat datorită unor tranzacții şi rațiuni care exced legii care dovedesc infracțiuni de grup organizat şi abuz in serviciu. Capitol II Infracțiuni cu probe inserate.
2.14verificările poliţiştilor din IGPR-DICE dacă au fost efectuate, constatările, măsurile dispuse şi dacă au sesizat Parchetul ca urmare a sesizărilor subsemnatului referitoare la:
- Infracţiuni de evaziune fiscală şi gestiune frauduloasă, ambele în formă continuată până în prezent, prin restituiri ilegale de accize, chiar şi după Raportul de audit al Curţii de conturi din anul 2013 şi înregistrări operaţiuni fictive în contabilitatea societăţii, în formă continuată
- favorizarea făptuitorilor de către poliţişti de conivenţă cu directorul direcţiei, ofiţeri SRI şi procurorul de supraveghere adus în acest scop de SRI, prin dispariţia de la dosar penal a unui număr de sute de înscrisuri, probe care au fost sustrase de procurori sau poliţişti şi nu au fost aduse înapoi la dosar, după ce am învederat prin cereri de probe care au rămas nesoluţionate nemotivat.
- favorizarea făptuitorilor ca urmare a transcrierii incompletă de către poliţişti DICE a înregistrării convorbirii telefonice în dosar 3164/P/2012, în scopul de a ascunde şi a favoriza infracţiuni de mită, trafic de influenţă şi persoanele care protejează evaziunea fiscală şi gestiune frauduloasă a acţiunilor şi patrimoniului societăţii pe acţiuni.
- 2.15 persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, cu atribuţii prin lege care au fost implicate în cauze de verificare şi control a fraudării bugetului de stat si care au constatat încălcarea legii şi nu au sesizat Parchetul în temeiul art. 291 alin (1) şi (2) C.p.p. pentru intrare în legalitate şi pentru recuperarea prejudiciilor.
- 2.16 audierea persoanelor Politie si Parchet cu funcţii de conducere şi execuţie care au fost implicate şi nu au sesizat Parchetul, nu au extins verificările până în prezent şi nu au cerut la ANAF să calculeze prejudiciul ca urmare a constării în Raportul de audit extern din 2013 că a fost încălcată legea de către ANAF privind restituirile nelegale de accize, Sesizare a Parchetului privind infracţiuni ale poliţiştilor implicaţi în favorizarea şi protecţia făptuitorilor, în mai multe dosare penale descrise la capitolul II infracţiuni şi probe inserate.
Parchetul să solicite de la Curtea de conturi inscrisuri referitoare la verificările efectuate de aceasta institute ca urmare a sesizărilor subsemnatului transmise după ce Curtea de conturi a constatat încălcarea legii de către ANAF, în raportul de audit extern din 2013, respectiv sesizările şi cererile urmatoare:
104207/04.08.2014; 106006/08.09.2014; 109488/29.10.2014; 109489/29.10.2014; 111428/24.11.2014; 123134/13.02.2015, 126685/01.04.2015, 126684/01.04.2015, 135717/29.07.2015, 135718/29.07.2015 128513/07.04.2016, 136867/04.08.2017, 141693/20.10.2014, 141694/20.10.2017, 120801/11.01.2018; 138980/02.09.2019; 121764/29.01.2020, email-29.01.2020, 121765/30.01.2020, cu privire la incălcarea legii de către funcţionari la DGAMC si DGI din ANAF, Farmec SA şi fabrici furnizoare de alcool nedenaturat conform legii şi
2.17 Ca urmare a constatării Curţii de conturi, că ANAF a încălcat legea cu ocazia restituirilor ilegale de accize alcool nedenaturat conform legii şi neutilizat integral in fabricaţie, Parchetul să stabilească prin probe, înscrisuri şi audierea persoanelor cu atribuţii de serviciu cu funcţii de execuţie şi conducere valoarea prejudiciului rezultat din încălcarea legii de către ANAF, in legatură cu care Curtea de conturi a constatat în Raportul de audit, că alcoolul care a beneficiat de restituri de accize nu a fost denaturat conform legii şi nu a fost utilizat in fabricaţie, conform declaraţii fiscale 321, probe inserate, pe care Farmec SA le-a depus la ANAF, iar ANAF le-a acceptat şi a dispus restituirea accizelor în baza declaraţiilor fiscale nelegale.
Parchetul să solicite la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili şi Direcţia generală de integritate din Agenţia naţională de administrare fiscală, unităţi subordonate în cadrul Serviciului român de informaţii ce verificări a efectuat ANAF, după ce Curtea de conturi a constatat încălcarea legii de către ANAF în raportul de audit din anul 2013, valoarea prejudiciului rezultat din încălcarea legii de către ANAF.
2.18 Actele de control fiscal care au fost încheiate de DGAMC la Farmec SA privind legalitatea şi realitatea declaraţiilor fiscale în temeiul art. 108, 113, 118 cod procedură fiscală şi verificările care au fost efectuate privind legalitatea şi realitatea înregistrărilor care au fost efectuate în declaraţiile fiscale 101 şi 321, inclusiv cum au fost înregistrate milioane de euro cheltuieli cu avocaţi, facturi de servicii fictive venite din ţări UE şi NONUE pentru achitarea facturilor de marfă.
2.19 Parchetul să identifice numele persoanelor cu funcţii de execuţie şi de conducere din ANAF care nu au efectuat verificări temeinice şi legale, în inspecţiile fiscale din 2014, 2017 si 2019, au ignorat cu ştiinţă constatările din Raportul Curţii de conturi privind încălcarea legii de către ANAF cu ocazia restituirilor ilegale de accize şi nu au efectuat verificări fiscale privind înregistrări fictive în declaraţiile 101, servicii fictive, plăti servicii fictive în legatură cu clienţi din Uniunea europeană avocaţi, transferurile offshore contravaloare prin servicii fictive, facturi servicii fictive şi livrări de marfă care au fost achitate prin facturi de servicii nereale şi prin transferuri de bani către ţări din Uniunea europeană şi ţări non UE şi înregistrări nereale privind facturi anulate şi stornate ulterior
2.20 Parchetul să ceară de la ANAF, DG Integritate si Directia generala de administrare a marilor contribuabiliînscrisuri oficiale şi să efectueze audieri la Direcţiile DGAMC, Direcţia generală de integritate, cu privire la firmele furnizoare şi consumatoare de alcool accizabil care au fost protejate de Mişa Ionuţ pe perioada când acesta a exercitat funcţia de preşedinte ANAF, ministru de finanţe şi director la Direcţia Generală de administrare a marilor contribuabili şi care, în calitate de preşedinte ANAF a transmis la Direcţia generală de integritate a ANAF biletul cu scris de mâna “fără măsura sesizării DNA”, conform fotocopie
având în vedere că Mişa Ionuţ a fost înlocuit în acest interval de timp din funcţia de director general al DGAMC datorită participării sale în grup organizat de protecţie a unor firme furnizoare şi consumatoare de alcool, fiind numită Marilena Năstase în funcţia de şef al Direcţiei din ANAF care colectează bani de la marile companii, în condiţiile în care Mişa Ionuţ a fost acuzat de Curtea de conturi că nu vrea să efectueze control fiscal la o firmă de băuturi cu datorii la buget de 238 milioane lei, urmând acelaşi model de protecţie
https://www.g4media.ro/surse-ionut-misa-a-fost-inlocuit-cu-marinela-nastase-la-sefia-directiei-din-anaf-care-colecteaza-banii-de-la-marile-companii-misa-fost-ministru-psd-e-acuzat-de-curtea-de-conturi-ca-nu-vrea-sa-cont.html
2.21 Parchetul să solicite Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești înscrisuri din dosarul de urmărire penală nr 3680/P/2017 şi să efectueze audierea procurorilor si poliţiştilor, care au încălcat legea au favorizat făptuitorii și nu au ridicat direct sau prin percheziție la Farmec SA registrul acțiunilor și registrul acționarilor cu vărsămintele acționarilor în contul acțiunilor și alte înscrisuri, care au fost încuviințate prin ordonanța procurorului Popa Lăcrămioara din 08.11.2017 cerute de poliție prin adresa nr 2586657/05.09.2017, apoi organele judiciare au renunțat nemotivat să aducă la dosar probele care au fost cerute de la Farmec SA prin adresa poliției Pitești nr 28.02.2018. Proba inserată in fotocopie.
Administrarea acestor probe se impune întrucât făptuitorii au săvârșit infracțiuni de grup organizat, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului art 367, 297 și 267 Cod penal pentru favorizarea numitilor Turdean Mircea, Mihaela, Horea si Pintea Lucian, pentru a ascunde infracțiuni în formă continuată săvârșite prin participarea experților numiți şi parte ai Farmec SA, respectiv infracțiuni de abuz in serviciu, fals intelectual si mărturia mincinoasă ca urmare a atestării cu ştiință a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în expertiza semnată de experți Pintea Bogdan Mirela, Culda Ioan și Vulpoi Marcel.
2.22 Parchetul să efectueze audieri privind infracțiuni de grup organizat, abuz in serviciu si fals intelectual şi să solicite din dosarul civil 3414/1285/2011 al Tribunalului Specializat Argeş şi dosarul penal 3680/P/2017 la Parchetul de pe langă Judecatoria Piteşti, înscrisul oficial care probează că Turdean Mircea a sustinut că nu deține registrul acțiunilor, în timp ce expert numit Pintea Bogdan Mirela a atestat împrejurarea necorespunzătoare adevărului că a verificat registrul acțiunilor, pentru un rezultat al expertizei favorabil administratorilor la Farmec SA, privind infracțiuni de grup organizat, abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului și fals intelectual.
Parchetul să ridice de la Inalta Curte de Casație şi Justiție urmatoarele probe:
2.23 Registrul în original al minutelor şi incheierilor judecătoreşti interlocutorii pe care legea prevede să fie ținut, al incheierilor la secția a II a civilă din data de 14.07.2020, care solutionează cererea de recuzare la această dată, în legatură cu care preşedintele ICCJ judecator Corbu Corina, coordonat si organizat să ni-l transmită prin mail şi prin poştă, a atestat necorespunzator adevărului că nu există, art. 321 C.p..
2.24 Înscrisurile care dovedesc ordinea introducerii în ECRIS a cauzelor 6699/63/2015*, 1443/1/2022, 307/33/2019, 1117/1/2019, 1425/1/2019, 1390/1/2019, 3263/1/2018, 104/1/2019, 21543/215/2018*/a1, 4320/1/2019 şi registre generale.
2.25 Documentul de predare de către poşta militară a dosarului 6699/63/2015*, sosit de la Curtea de apel Craiova si registrul general sosirii în data înregistrării dosarului 6699/63/2015*
2.26 Audierea grefierilor, a prim grefierului Dragomir Silvia şi a preşedintelui Înalta curte de casaţie şi justiţie Corbu Corina, judecător care a atestat împrejurari necorespunzătoare adevărului, precum şi audierea magistraților din completul C5 care au semnat pe încheiere, după ce a fost inchis dosarul, participarea la audieri a reprezentanților subscrisei.
2.27 Ridicarea in original a documentului de predare la ICCJ a dosarului 12426/245/2021, care a ajuns al doilea, dar a fost introdus în ECRIS în ordinea intâi.
2.28 Extras din email primit de la ICCJ, care evidențiază că dosarul 1443/1/2022 a sosit primul la ICCJ şi a fost introdus în ordinea a doua in aplicația electronică ECRIS pentru că, judecator Corbu Corina cu grefier şi informatician a urmărit să trimită dosarul 6699/63/2015* la completul preferat care să respingă contestația in anulare prin hotărâre prestabilită raportat la rațiuni care exced legii, in scopul protejării intereselor grupului organizat din care face parte si interlopul Trandafir zis Cimino.
2.29 Ridicarea în original a registrului general al inregistrarii sosirilor dosarelor la secția a II a civilă în data de 29.06.2022
Parchetul sa solicite de la Inalta Curte de Casație şi justiție, să ridice inscrisuri doveditoare privind intrarea si înregistrarea dosarelor nr. 307/33/2019, 4320/1/2019 recurs in contradictoriu cu Inspecția Judiciară, 8166/2/2018, cereri de stramutare 1425/1/2019, 1390/1/2019, 3263/1/2018, 104/1/2019:
2.30 In legatură cu dosarul 307/33/2019, înscrisurile care să stabilească înregistrarea dosarelor în registrul general in ordinea sosirii acestora la instanta şi daca dosarele au fost introduse in aplicația ECRIS in ordinea inregistrarii în registrul general
2.31 Registrul general al instanței în data de 02.04.2019 cand dosarul 8166/2/2018 a intrat la ICCJ şi in data de 19.11.2018 cand a intrat la Curtea de apel Bucureşti.
2.32 Inscrisuri privind ordinea introducerii în aplicația ECRIS a dosarelor, din ziua intrarii la ambele instanțe
2.33 Inscrisuri în legatură cu dosarele 1117/1/2019 şi 1390/1/2019, dosare în care interlopul Trandafir Fanel a fost sprijinit de către acelaşi complet de judecată preferat compus din judecătorii Duminică Virginia Florentina, Popa Roxana şi Duţă Ruxandra Monica
2.34 Registrul general in datele cand a sosit dosarul 1117/1/2019 şi in data cand a fost introdus in ECRIS dosarul 1390/1/2019 şi transmis aceluiaşi complet cu primul dosar prin “repartizare aleatorie”.
Parchetul sa dispuna proba cu Expertiza informatică care să se stabilească ordinea introducerii in ECRIS, față de ordinea sosirii şi înregistrării dosarelor in registrul general iar dacă a fost introdus in altă ordine, să stabilească dacă ar fi fost un alt complet de judecată care să judece cauza referitor la dosarele 21543/215/2018*/a1, 6699/63/2015*, 895/1285/2022, 1443/1/2022, 307/33/2019, 4320/2/2019, 8166/2/2018, 1390/1/2019, 1117/1/2019, 1264/1/2022, 307/33/2019, 1425/1/2019, 3263/1/2018, 104/1/2019, 1757/1/2017 si daca a fost diferită față de ordinea înregistrarii în registrul general al instanțe, indicand la acest moment obiective care vor fi completate la data dispunerii expertizei:
2.35 să stabilească în legatură cu dosarele civile 8166/2/2018, 1117/1/2019 şi 1390/1/2019 (1) ordinea intrării dosarelor, (2) ordinea introducerii in ECRIS față de ordinea sosirii şi înregistrării în registrul general şi (3) gradul si factori de complexitate pentru fiecare dosar şi criteriul de calcul, imprejurări care au condus la transmiterea dosarelor de interes la judecători preferaţi, care să pronunţe hotărâri judecătoreşti prestabilite.
2.36 să stabilească gradul de complexitate al dosarului 8166/2/2018 şi 8247/2/2018 având in vedere că judecători la Curtea de apel Bucureşti au stabilit grade diferite de complexitate sapte, respectiv 22 pentru acelaşi dosar. Gradinaru Daniel preşedinte secție penală a urmărit ca în funcție de gradul de complexitate pus cu mâna, ECRIS să transmită dosarul de interes la judecătorul preferat Neniță Simona.
2.37 să stabilească, in funcție de conținutul registrului original al minutelor si incheierilor judecatoresti, dacă a fost completat cu informații referitor la cererea de recuzare după data menționată mai sus, in scopul si cu rezultatul obtinut al anihilării procesului echitabil în legatura cu dosar 6699/63/2015* şi 1443/1/2022 şi favorizarea interlopului Trandafir zis Cimino.
2.38 să stabilească dacă în data de 13.07.2021 judecător Corbu Corina, preşedintele ICCJ, daca nu a transmis electronic incheierea respingerii cererii de recuzare din 14.07.2020 deoarece cererea de recuzare nu a fost judecată şi la acea dată nu a fost redactată, pentru a ascunde probele infracțiunii.
2.39 să stabilească la ICCJ ordinea introducerii în aplicația ECRIS a dosarelor 6699/63/2015* şi 1443/1/2022 față de ordinea sosirii si inregistrarii la aceasta instanta
2.40 să stabilească dacă ataşat email-urilor electronice care ne-au fost transmise de judecătorii de la ICCJ şi Curtea de apel Bucureşti a exista vreun fişier electronic cu inscrisurile solicitate de subscrisa si subsemnatul.
Parchetul să solicite de la Curtea de apel Craiova, să fie ridicate înscrisuri:
2.41 extras din registrele generale ale Curții de apel Craiova, cu semnătura presedintelui instanței, referitor la dosarele care au intrat in această instanță la aceeaşi dată a intrarii dosarelor nr. 6699/63/2015* si 21543/215/2018*, intrucat acest registru conține şi mențiunea orelor de intrare a fiecarui dosar la instanța, iar informațiile solicitate despre celelalte dosare nu sunt secrete, deci pot fi furnizate inclusiv subsemnatului, deoarece toate aceste dosare se află deja inregistrate pe portalul instanțelor fără mențiunea orei de intrare a fiecarui dosar.
2.42 extras din sistemul Ecris, cu semnatura presedintelui, care sa conțină ora la care a fost introdus si ora la care a fost repartizat fiecare dosar.
2.43 inscrisuri care sa dovedească cu ocazia introducerii in sistemul Ecris a dosarului nr. 6699/63/2015* completele de judecata care au fost blocate.
2.44 extras cu transmiterea electronică a dosarului 6699/63/2015* în data de 23.01.2023 şi extras cu documentul de transmitere a dosarului cu poşta militară
Parchetul să ridice la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, privind probațiunea faptelor de abuz in serviciu, favorizarea făptuitorului şi grup organizat:
2.45 rechizitoriile care au fost întocmite în dosar 805/P/2016, si sesizarea pe care am depus-o la dosar cu ocazia audierii subsemnatului ca martor, probe care pun în evidență încălcarea cu ştiință a legii de două ori, de către prim-procurorul Rogoveanu Marin și procurorul de caz, prin măsuri și încălcarea cu știință a legii și exercitarea cu rea credință a profesiei de procuror cu experientă, cu rezultatul favorizării făptuitorilor având în vedere că:
- a încălcat cu știință art 7 Cod proc penală si nu a pus în mișcare acțiunea penală, măsură elementară în exercitarea cu bună credință a profesiei de procuror, omisiune cu stiință prin care a urmarit să favorizeze la intervenția prescripției și încetarea procesului penal înainte de o decizie definitivă, in urma restituirii la Parchet a dosarului în două rânduri de către instanță, datorită încălcării legii de procurori la Parchetul de pe langă Tribunalului Dolj.
- a încălcat cu știință art 292 Cod procedură penală, intrucat nu s-a sesizat din oficiu ca urmare a Sesizării subsemnatului pe care am depus-o la dosar cu ocazia audierii subsemnatului in cauza ca urmare a solicitării Parchetului privind protecția și sprijinirea în perimetrul din strada Hortensiei, nr 4, cartier Craiovița, oraș Craiova, construcții insalubre, fără autorizații de construire, reprezentând una din sursele de bani a interlopului Trandafir, la originea infracțiunilor de grup organizat.
Parchetul să ridice probe la Consiliul Concurenței si la Curtea de conturi:
2.46 probele solicitate în Sesizarea din 15.09.2019 care a fost înregistrată cu nr. 131641 la Curtea de Conturi in 15.09.2019, iar Curtea de Conturi nu a efectuat verificări deși probele evidențiază un număr de zeci de salariati fictivi, Kleininger Liliana ruda lui Chiriţoiu, Paloş Cornelia, Marin Marius Petrescu, Vlaicu Carmen Mirela, Vlaicu Dan, Marian Petrescu Marius, Tolea Axinte Dacian, Szenczi Bianka Erna, Zlotea Marian, Predescu Radu, Năstase Cătălin Mihai, Attila Deszi și mulți alții (…). Probele confirmă că zeci de persoane nu au venit la serviciu, au fost salariaţi fictivi şi nu există un istoric electronic al pontajului, fiind posibil ca acesta să fi fost deja modificat de către preşedintele Bogdan Marius Chiriţoiu, în scopul de a acoperi neregulile efectuate
2.47 să se solicite mai întâi ştatele de plată la Consiliul Concurenţei ale persoanelor menţionate mai sus pe toată perioada în care fiecare persoană a primit bani de la Consiliul Concurenţei fără o justă cauză, să se solicite mai întâi fişele, documentele de pontaj electronic pentru perioada în care persoanele indicate mai sus figurează ca salariaţi la Consiliul Concurenţei.
2.48 să fie solicitate fişele de pontaj electronic ale fiecăruia dintre persoanele menţionate mai sus ca suspect fictive, respectiv care primesc salarii uriaşe din bani publici şi nu vin la serviciu.
2.49 să fie identificate si audiate persoanele suspecte de angajare fictiva la Consiliul Concurenţei pentru a se stabili dacă au venit sau nu la serviciu, ce activităţi profesionale au efectuat în fiecare lună/an, ce lucrări au avut de întocmit, ce au semnat, ce activităţi efective au derulat în funcţia spedifică de inspector de concurenţă, în schimbul banilor primiţi, să indice cine sunt şefii lor, dacă îi cunosc personal sau nu, colegii de direcţie sau serviciu, ce relaţii au cu aceştia, birourile unde şi-au desfăşurat activitatea, să indice persoanele din ordinul cărora au fost angajaţi la Consiliul Concurenţei fără să depună în schimb o minimă prestaţie.
2.50 solicitarea înregistrărilor camerelor video din dreptul locului unde se efectuează pontajul şi de pe holurile instituţiei, având în vedere că aceste probe le-am solicitat Curţii de conturi la momentul sesizării Curţii.
2.51 să fie audiaţi martori, respectiv angajaţii colectivelor sau ai direcţiilor unde figurează că sunt angajate aceste persoane care nu vin la serviciu, cu privire la realitatea serviciului si tot ce se poate verifica privind prezenţa sau lipsa de prezenţă a acestora la serviciu, la Consiliul Concurenţei având în vedere şi cartela electronică.
2.52 sa se solicite dovada pregătirii profesionale a persoanelor care nu corespund prevederilor legale pentru a primi bani publici pe încadrările respective.
2.53 valoarele prejudiciului adus Statului prin plata salariilor persoanelor care nu şi-au desfăşurat în fapt activitatea în cadrul Consiliului Concurenţei.
2.54 Audierea martorilor indicaţi in continuare, cu privire la zeci de salariaţi care nu au venit la serviciu şi nu există dovezi că au efectuat prestaţii de concurenţă, Nathaniel Cornoiu Jitărașu, Florin Andrei, Vasile Seclaman, Dragoş Nicolae Popescu, Graţiela Gheorghe, Cristina Coruț, Anghețoiu George (ofiţer SRI), Daniel Anghel director SRIC, Mihaela Gegea departamentul de presă, Orășanu Răzvan, Adrian Comănescu, Bădila Daniela, despre persoane care nu au venit la serviciu, nu au avut fișe de pontaj, infracțiuni în formă continuată ani în șir, cât şi audierea directorului general Bădila Daniela şi a directorilor de direcţii care au acoperit salariaţii fictivi să spună cine sunt, cum au procedat şi cine le-a cerut să-i ţină şi să fie plătiţi să nu vină la serviciu. Aceştia să dovedească cu înscrisuri oficiale ce activităţi ar fi îndeplinit în situaţia în care aceşti salariaţi fictivi ar fi venit la serviciu.
2.55 De la Curtea de Conturi, Parchetul să ridice înscrisuri oficiale privind investigația pe care a efectuat-o la Consiliul Concurenței după ce a luat cunoștință de Sesizarea subsemnatului din 15.09.2019 cu nr 131641
2.56 audieri privind verificările efectuate față de probele indicate în Plângere.
2.57 De la Consiliul Concurenței, Parchetul sa ridice dosarele de investigatie in cazul taierii padurilor, prin licitatii trucate, tăierea materialului lemnos din pădurile Romaniei, declarațiile din perioada 2010/2023 de recunoaștere a încălcării licitațiilor publice și persoanele care au fost implicate în înțelegeri nelegale și au semnat acte de recunoaștere privind denaturarea prețului la licitații publice, înțelegeri și activități care au contribuit la pret mic coordonat artificial, denaturarea în formă continuată a prețului în licitații în perioada dintre 2010-2023, intrucat acordurile de recunoaștere date de persoane, inscrisuri oficiale că au participat la trucarea licitațiilor în scopul de a denatura și de a micșora prețul de licitație pentru tăierea lemnului reprezintă probe că a fost încălcată legea penală.
2.58 persoanele care au fost implicate în licitații trucate, cu rezultatul obținut ca ofertanții cu prețuri mari să fie eliminați și excluși din licitații sau amenințați să se retragă.
2.59 Audierea reprezentanţilor persoanelor juridice și a presoanelor fizice care s-au înscris în licitații şi au fost eliminate din licitaţii și să se stabilească dacă ulterior au fost amenințate şi descurajate să se retragă întrucât participanții la licitații care au fost eliminați și excluși din licitații, dețin probe și detalii cum au fost trucate licitațiile și care sunt persoanele care au manifestat ingerințe la Consiliul Concurenței, dar și în licitații
2.60 Audierea persoanelor care au fost excluse din licitații privind chestiunea dacă președintele României în exercițiu a intervenit pentru una din companiile care valorifică materialul lemnos la prețuri foarte scăzute prin trucarea licitațiilor publice, așa cum evidentiaza investigatia de media care arată https://infopuls.ro/2016/07/21/regele-lemnului-austriacul-gerald-schweighofer-termita-ce-devoreaza-padurile-romaniei-ce-legatura-este-intre-schweighofer-si-klaus-iohannis/
2.61 Audierea președintelui Chirițoiu Bogdan, directorul general Bădilă Daniela și membrii plenului Consiliului Concurenței, Kleininger Elena mătușa lui Chirițoiu vicepreședinte și ceilalți membri, privind faptul că Nu au sesizat Parchetul și au încălcat cu știință art 291 alin (1) și (2) Cod procedură penală și au săvârșit fapta prev de art 267 și 297 Cod penal în formă continuată, după ce au luat cunoștință de infracțiuni care au fost săvârșite în formă continuată, de grup organizat în scopul infractiunii de abuz în serviciu în formă continuată la Romsilva, unde au fost trucate licitațiile publice pentru tăierea pădurilor la prețuri foarte mici, pentru favorizarea firmei austriece și a altor societăți comerciale, prin excludere din licitații și amenințare acelor persoane care, la licitații au oferit prețuri mari.
2.62 Audierea funcționarilor publici care, în cadrul Consiliului Concurenței au participat în investigaţia privind tăierea pădurilor că membri în echipa de investigație şi raportori, pe toată perioada de la începutul investigației până la sfârșit, care să spună cum au fost înlăturate din licitaţii firmele de către Romsilva prin amenințări, mijloace şi instrumente de excludere, prin care s-a manipulat prețul de licitație pentru tăiere a lemnului şi a pădurilor din România.
2.63 Sa se solicite înscrisurile în investigația Unilever clienții și concurenții săi și Notă cu propuneri a raportorului titular Dragoș Popescu, înscrisul oficial semnat de Chirițoiu Bogdan prin care a înlocuit raportorul care a fost numit legal cu un alt raportor care a fost desemnat cu încălcarea legii, fără acordul plenului Consiliului Concurenței sa inchida investigatia la ordin.
2.64 Inscrisul oficial de închidere a investigației de către noul raportor.
2.65 Audierea persoanelor implicate, Plângerea subscrisei Galic la Consiliul Concurenței privind încălcarea legii, probele și actele de respingere emise la Consiliul Concurenței, avand in vedere ca investigația s-a desfășurat prin ingerința Serviciului român de informații si SIE pentru protecția companiei Unilever south central Europe de sancțiunile prevăzute în lege cuprinse între 0-10% și pentru protecția și sprijinirea companiei Aquila Part Prod Com, după ce subscrisa Galic SRL a fost exclusă la ordinul SRI din contractul cu Unilever, având interes locotenent – colonel SRI Dociu Răzvan, tatăl lui Dociu Alin, acționar la societatea Aquila Part Prod Com, care s-a bucurat de contactul exclusiv, rezultat în urma săvârșirii infracțiunilor de grup organizat art 367, abuz în serviciu în formă continuată, în modalitate de sprijinire până în prezent, la care a aderat Chirițoiu Bogdan, Bădilă Daniela, Raportorul nou pus de Chiritoiu care a ignorat probele și a închis investigația, alți funcționari și membri ai plenului Consiliului Concurenței, care au încălcat legea, având în vedere ingerința SRI și interesul personal.
2.66 Înscrisurile în investigația Colgate Palmolive SRL, registrul de intrări ieșiri privind ingerința funcționarilor de la ambasada SUA, Blair L. Labarge şi Robert J. Tate, alături de reprezentanți ai corporației Colgate Palmolive si audierea martorilor implicați participanți la sedințele cu ambasada SUA.
2.67 Probele obținute în prima investigație și a doua investigație în cazul corporației Colgate Palmolive SRL și Nota cu propuneri a Raportorului titular Dragoș Popescu.
2.68 Hotărâri judecătorești sentința 302/2005 a CAB și decizia ICCJ 37/2006 care nu au fost aduse la îndeplinire până în prezent, în scopul ca funcționari la Consiliul Concurenței să protejeze compania Colgate Palmolive guvernata corporativ de sancțiuni de la 0 la 10% din cifra de afaceri prevazute in lege, și să nu cerceteze până în prezent practicile anticoncurențiale în scopul protejării Corporației.
2.69 inscrisuri privind investigaţia Colgate Palmolive plângerea subscrisei amendarea subscrisei cu sancțiuni care au fost aplicate, cu stiinta, coordonat si nelegal si au fost anulate de instanțe, doar pentru a crea aparența legalității, în timp ce Chirițoiu Bogdan și Bădilă Daniela au protejat ca verificările legale să nu se efectueze pe bază de probe, obligații statuate și hotărâri judecătorești care, coordonat si organizat, în formă continuată, nu au fost aduse la îndeplinire până în prezent.
2.70 Înscrisurile oficiale intocmite, raportori şi inspectori de concurenţă în legătură cu care preşedintele Chiritoiu şi funcţionarul Georgiadou Georgia au pretins că au efectuat investigaţii pe piaţa retailerilor pentru protecția companiilor de retail și companiilor corporative lider de categorie Unilever, Colgate Palmolive, Procter&Gamble, Glaxo Smith Kline SRL, Orkla Foods, avand in vedere plângerea și cererea subscriselor înregistrate cu nr. 17050/19.12.2011 pe care Chirițoiu Bogdan in calitate de presedinte a considerat-o coordonat ”ADRESĂ”, în scopul protecției și sprijinirii practicilor anticoncurențiale prin care sunt abuzați consumatorii, subscrisele și agenți economici, respectiv:
- plângerea și cererea subscrisei înregistrată cu nr. 17050/19.12.2011
- ”adresa” de refuz cu ştiinţă să respecte legea şi să declanşeze investigaţie pe piaţa de retail, şi să soluţioneze plângerea cu subsemnatul parte în investigaţie.
- Ordinul nr. 7 al președintelui Chirițoiu Bogdan, prin care arhivează probe în scopul urmărit al anihilării probelor care dovedesc practica interzisă de legea excluderii de la raft a unor produse concurente de către retaileri în înțelegere cu lideri de categorie.
- probele care au fost arhivate.
- alte probe care dovedesc înțelegeri tacite între retaileri și au condus ca retailerii să adopte un comportament discreționar și selectiv cu furnizorii potențiali și adaosuri la raft cuprinse între 25%, 100% și 400% și excluderea de la raft a reţelelor de retail de către lideri de categorie, unor produse concurente.
- 2.71 Parchetul să stabilească persoanele din Servicii, Consiliul Concurenței, Aeroportul Otopeni și politicieni care au săvârşit infracţiuni în formă continuată de grup organizat, abuz în serviciu, ani în şir au primit 22,4 milioane de euro, înainte de 2016 când a apărut legea licitaţiilor publice dar şi mărite, în schimbul acceptării încălcării legii fără licitaţii publice, având în vedere că au încălcat legea licitațiilor publice și legea concurenței 21/1996 în contextul în care au fost protejati sa continue, Direcția națională anticorupție a confirmat mită de 22,4 milioane euro în comunicat din 24.05.2023 si nu a stabilit durata de timp și persoanele care au primit și dat mita.
- 2.72 Parchetul să aducă la dosar probele care dovedesc persoanele care au dat şi au primit mită de 22,4 milioane de euro şi nerecuperarea prejudiciului, procurori ai Direcției naționale anticorupție, procuror de caz, şef de secţie şi procuror şef de direcție care au semnat rechizitoriul, polițişti, politicieni şi ofițeri din Serviciul român de informații, de conivență au favorizat făptuitorii în lipsa urmăririi penale privind mita de 22,4 milioane de euro, care, s-a dat înainte si după încălcarea legii licitaţiei publice din 2016.
- 2.73 Parchetul să ridice de la Consiliul Concurenței înscrisuri oficiale din dosarele de investigație în perioada 2016-2023, probele prin care Consiliul Concurenței a constatat prețuri excesive de monopol către consumatori și nu a aplicat succesiv sancțiunea prevăzută de lege până la conformare, prin reducerea prețurilor de excesive de monopol la vânzare către consumatori.B Infracţiunea de grup organizat în scopul abuzului în serviciu la Consiliul Concurenţei prin neaplicarea succesivă a sancţiunii prevăzute la art. 5 ar fi determinat întreruperea sursei bugetării înțelegerii plăţii mitei de 22,4 milioane de euro, ani la rând.
Parchetul să efectueze audieri şi să ridice probe cu privire la ingerinţele la instituţii coordonate de Serviciul român de informaţii, inclusiv la Direcţia naţională anticorupţie, care au fost conduse de generali SRI Coldea Florian şi Dumbravă Dumitru, director direcţie pentru apărarea constituţiei şi procurorul DNA Kovesi Codruţa Laura.
2.74 să efectueze audieri si să ceară inscrisuri oficiale, probe la Direcţia naţională anticorupţie care a fost coordonata de procuror Kovesi Codruţa Laura privind încălcarea coordonată a disp prev de art. 292 C.p.p. privind obligaţia sesizării din oficiu, după ce, Direcţia naţională anticorupţie, nu a inregistrat cu număr unic “P” ca urmare a sesizării subsemnatului transmisă la DNA in 26.02.2015 care conţine informaţii pentru posibile infracţiuni de mită ca urmare a dării si primirii sume de milioane de Euro ce au legatură cu sprijinirea si protecţia corporaţiilor la Consiliul Concurenţei ca urmare fie a sesizărilor subsemnatului, hotărari judecătoreşti care nu au fost aduse la îndeplinire pană in prezent, ordin al presedintelui care ascunde si arhivează probe, milioane de euro transferaţi de Bechtel Engineering, Construction &Project Management si Petrom SRL fiului unuia dintre membrii plenului, în timp ce aceste companii au facut parte din investigaţii la Consiliul Concurenţei si au primit rezoluţie favorabilă.
2.75 inscrisuri oficiale, audieri, activitati de urmărire penală privind refuzul Direcţiei naţionale anticorupţie, in perioda 2017 in care a fost coordonată de procuror Kovesi Codruţa Laura, să inregistreze cu numar unic “P” încălcând art. 129 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor și art. 110 din regulamentul Direcției naționale anticorupție, care prevede că: “Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul “P” (penal)”, in scopul si rezultatul să nu efectueze activităţi de urmărire penală in cazul evaziunii fiscale in formă continuată si agravantă privind restituiri ilegale de accize, să nu se recupereze prejudiciile, chiar si după ce Curtea de conturi a constatat in Raportul de audit extern incălcarea legii de către Agenţia naţională de administrare fiscală cu ocazia restituirilor ilegale de accize din perioada 2008-2024 la Farmec SA.
2.76 să efectueze audieri ca urmare a refuzului urmaririi penale privind infractiuni din sesizarea subsemnatului din 04.09.2020, care conţine infracţiuni si probe, iar procurorul SIIJ-PICCJ a incălcat art. 292 cod procedură penală, iar prin refuzul sesizării din oficiu de catre procurorul Nicolae Marin procuror adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie nu a dispus efectuarea de activităţi şi acte de urmărire penală, fotocopie, cu rezultatul favorizării făptuitorilor şi a grupurilor organizate.
Parchetul să administreze proba cu înscrisuri, ridicarea de la Farmec SA Cluj CUI 199050 a înscrisurilor care fac dovada unor infracţiuni în formă continuată din perioada 1995-2024, grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani, proveniţi din operaţiuni cu alcool nedenaturat conform legii şi neutilizat integral în producţia de produse cosmetice, gestiune frauduloasă, delapidare, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi infracţiuni la legea 31-1990, folosire ilegală la vot de acţiuni nesubscrise, nu au fost achitate de acţionari, ci de societate, precum şi folosirea unor acţiuni dobândite prin majorări ilegale de capital:
2.77 Declaraţiile fiscale 321 si 101 ale Farmec SA, 2008-2024 cat şi declaraţii pe propria răspundere date şi semnate de directorul economic Stânceanu Mircea, bilanţuri, balanţe sintetice si analitice.
2.78 Inscrisuri doveditoare privind achiziţiile alcool accizabil şi neaccizabil izopropilic care au fost cumpărate la Farmec SA, rapoarte de preparare, facturi, DAI-uri, procese verbale de sigilare şi desigilare, note de intrare recepţie la societate.
2.79 Facturi şi declaraţii fiscale pe care funcţionarii societăţii Farmec SA le-au prezentat Direcţiei de supraveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale cu ocazia fiecărei achiziţii de alcool în regim de scutire de accize, care să stabilească realitatea şi legalitatea operaţiunilor, respectiv:
- facturile emise de Farmec, cu produse care conţin alcool accizabil şi neaccizabil, dacă facturile figurează înregistrate la clienţi, având şi note de intrare recepţie
- facturile emise de Farmec şi ulterior au fost anulate şi stornate, produsele corespunzător facturilor nu au fost reintroduse în stocul din gestiunea Farmec, după ce au fost anulate şi stornate un număr cuprins între 10 şi 13% din facturile emise de Farmec SA, operaţiuni fictive pentru a crea aparenţa folosirii în fabricatiea alcolului rafinat 96, 5% care nu a fost utilizat integral în producţie produse finite
- dacă facturile stornate de Farmec au fost comunicate clientilor, acceptate si semnate de către beneficiari;
- dacă cele două, dupa caz trei exemplare ale fiecarei facturi care au fost anulate se afla la Farmec SA, dacă clienţii s-au înregistrat cu aceste facturi anulate;
- dacă au fost comunicate de funcţionari Farmec SA şi dacă au fost acceptate şi înregistrate ca venituri de către clienţii beneficiari care nu au plătit facturile emise de Farmec SA, care le-a trecut la clienţi incerţi le-a înregistrat pe cheltuieli nedeductibile si le-a scazut din stoc;
- facturile emise de Farmec care nu au fost încasate, trecute de la clienţi cerţi la clienţi incerţi şi au fost înregistrate pe cheltuieli nedeductibile, prin provizioane, verificări încrucişate, dacă acestea figurează înregistrate şi la clienţi.
- 2.80 reţetele de fabricaţie pentru produsele care contin alcool corespunzător la zi ultimelor facturi de aprovizionare alcool achiziţionat in regim de scutire de accize
- 2.81 realitatea si legalitatea stocului fizic si faptic din gestiunea Farmec SA de alcool, a stocului de produse semifabricate si produse finite.
- 2.82 realitatea si legalitatea notelor contabile de scăzămant din gestiunea Farmec SA cu documente justificative pentru materii prime, semifabricate si produse finite.
- 2.83 deciziile compartimentelor si persoanelor responsabile privind trecerea pe costuri a acestor facturi, împrejurare ce a condus la diminuarea patrimoniului societăţii si la prejudicierea acţionarilor LEGALI de la Farmec SA.
- 2.84r ealitatea declaraţiilor rectificative depuse lunar de către Farmec SA la ANAF
- 2.85 verificarea utilizării in fabricaţie la Farmec SA a întregii cantitaţi de alcool achizitionat in regim de scutire de accize cat si de alcool izopropilic neaccizabil, bazat pe lista de produse care contin alcool, tipul alcoolului folosit, retete de fabricaţie, fişa de securitate a produselor care conţin alcool, facturi emise de Farmec SA şi dovada înregistrării la clienţi (NIR-uri), realitatea emiterii facturii şi livrării produselor la clienţi.
- 2.86 verificarea neconcordanţelor dintre Farmec SA, clienţi si furnizori din ţară si din străinătate care rezultă din declaraţiile 390 VIES si 394,
- 2.87 identificarea si verificarea transferurilor de bani către firme din ţara şi din străinatate, inclusiv cu regim fiscal OFFSHORE prin intermediul cărora a fost diminuat artificial profitul impozabil in schimbul unor servicii nereale, ca urmare a operaţiunilor ilegale cu alcool din perioada 2007-2017.
- 2.88Registrul acţiunilor prevăzut în HG 885/1995 şi art. 177 alin 1 şi 2 din legea 31/1990, art. 8 din statutul societăţii Farmec SA
- 2.89Registrul acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor. Fişa postului salariatei Onute Miluca şi declaraţia de martor dată în faţa instanţei, dovedesc că Miluca Onute a atestat că a ţinut registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor în forma prevăzută de lege şi de Statutul societăţii.
- 2.90Documentul dintre Farmec SA şi Registrul Mioriţa căruia i-au fost încredinţate registrele şi ţinerea registrelor societăţii prevăzute de lege.
- 2.91Documentele integral care au fost furnizate de Farmec SA la registrul Mioriţa.
- 2.92Parchetul să ridice înscrisuri, facturi si dovada plătilor, privind circuitul complet al mărfurilor şi banilor ca urmare a transferurilor de bani care au fost efectuate de către funcţionari Farmec SA, către conturi bancare OFFSHORE şi persoane fizice şi juridice din ţări extracomunitare, având în vedere faptul că grupul organizat la Farmec SA a dispus livrarea de produse marca Farmec către agenţi economici şi funcţionarii societăţii au acceptat în schimbul plăţilor facturi de servicii nereale, cu rezultatul diminuării artificial al profitului impozabil:
- societăţi SUIT 4U KFT, TARGET SALES GROUP KFT cu sediul în Ungaria, TENEX Sp. z o.o, cu sediul în Polonia către care funcţionări la Farmec SA au livrat valori de zeci de milioane producţie fabricată în România iar în loc de bani au primit facturi de servicii nereale, procedeu în formă continuată care expatriază profitul impozabil şi prejudiciază patrimoniul societăţii pe acţiuni, preţul per acţiune, sursă de bani de a onora profituri ilicite piramidal la fel ca zecile de milioane onorarii neobişnuite, plăţi prin avocaţi şi cheltuieli fictive înregistrate pe nedeductibile în declaraţiile fiscale 101.
Parchetul să dispună proba cu expertiza financiar contabilă care să stabilească valoarea prejudiciului adus bugetului de stat, societăţii Farmec SA şi subsemnatului, obiectivele care vor fi precizate la momentul dispunerii efectuării expertizei:
2.93 să stabilească neconformitatea faţă de art. 34 pct 2 din Noremele metodologice de aplicare a codului fiscal, declaraţiilor fiscale 321 şi nerealitatea inregistraruilor în declaraţiile fiscale 101, servicii fictive şi facturi de marfă livrate de Farmec SA şi achitate prin servicii fictive, formă continuată a infracţiunii pe perioada dintre 2008-2023, valoarea prejudiciului ca urmare a:
a.încălcării legii de către Agentia naţională de administrare fiscală constatată de Curtea de conturi, consecinţă a faptului că declaraţiile fiscale 321 nu au conţinut documentele contabile fiscale care să dovedească utilizarea integrala a alcoolului in fabricaţie, corespunzător căruia ANAF a emis şi semnat decizii nelegale de restituire accize, utilizare efectivă deopotrivă alcool rafinat accizabil şi izopropilic neaccizabil, restituiri de accize corespunzător alcool accizabil care nu a fost denaturat conform legii.
b.încălcării legii de către directorul economic şi administratorii la Farmec SA care au atestat, semnat şi înregistrat în evidenţele socieţătii, de conivenţă cu ofiţeri SRI şi funcţionari ai ANAF, informaţii care nu corespund realităţii şi adevărului, infractiune in formă continuată, care a condus şi determinat reducerea artificială a profitului impozabil al societăţii pe acţiuni, prin inregistrări nelegale in formă continuată pe cheltuieli deductibile in declaraţia fiscală 101, respectiv alcoolul rafinat corespunzător căruia s-au efectuat restituiri de accize, facturi cu produse care conţin alcool si au fost stornate dar nu au mai fost introduse in gestiunea societăţii, facturi emise către clienţi din ţară si din ţări europene şi nu au fost încasate, plăţi către conturi offshore, facturi emise de avocaţi in valoare de milioane de euro, onorarii neobişnuite care nu pot fi disociate cu sprijinirea si incălcarea legii la instanţele de judecată, verificări care nu au fost efectuate la ANAF la controalele fiscale din 2014, 2017 si 2019.
2.94 Expertiza financiar contabilă să stabilească prejudiciul patrimonial al subsemnatului, corespunzător (1) valorii dividendelor pe care nu le-am primit şi (2) diminuarea preţului per acţiune rezultat din diminuarea patrimoniului şi profitului impozabil, prin infracţiuni în formă continuată.
Pentru eficientizarea expertizei Parchetul să dispună formarea unui link electronic la care să aibă acces expertul şi părţile, link pe care să fie postate de funcţionari ai societăţi si ANAF, declaraţiile fiscale 101, 326, 394, 390, centralizator cu produsele care conţin alcool accizabil şi neaccizabil izopropilic, cantitatea de alcool etilic sau izopropilic folosit pentru fiecare produs, facturi stornate şi anulate, facturi către si de la clienţi externi, documente de plată şi facturi de servicii în compensarea plăţilor, contractele şi facturile cu avocaţi.
Probele sunt utile pentru stabilirea consecinţelor financiare negative, prejudiciul patrimonial al subsemnatului şi la Farmec care decurge din infracţiunile care au fost săvârşite în formă continuată de către administratorii şi funcţionarii la Farmec SA:
- folosire ilegală la vot în şedinţele AGEA, infracţiuni prev de art. 267 formă veche şi art 273 forma actuală, un număr mare de acţiuni care nu au fost subscrise şi nici nu au fost achitate de acţionari ci de societate. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie statuează cu putere de lucru judecat în decizia 2390/2008 că acţiuni achitate nu sunt acţiunile care sunt plătite de terţi.
- folosirea ilegală la vot de acţiuni care au fost emise prin hotărâri AGEA din 12 martie 2002 şi 30.01.2003 care au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti definitive decizia 180 Curtea de apel Oradea din 2003, respectiv decizia ICCJ nr. 3453/2005:
- iii. majorarea ilegală a capitalului social cu încălcarea mai multor dispoziţii legale, în mod expres art. 92 alin 3 din legea 31-1990 care interzice majorarea capitalului social în condiţiile în care acţiunile anterioare nu au fost subscrise şi nici achitate de acţionari.
- introducerea în statutul societăţii cu încălcarea art. 217 din Legea 31/1990 şi a doua Directivă a Consiliului european, a unui prag de limitare a unui acţionar în scopul ca noi acţionari din familiile Turdean şi Pantea să deţină împreună controlul societăţii în interes personal pentru reducerea ilegală a procentului dobandit legal si limitarea numărului de acţiuni al acţionarului Olăneanu.
- fraudarea capitalului social a acţiunilor şi folosirea la vot de acţiuni nesubscrise şi neachitate de acţionari, folosirea la vot de acţiuni care au fost emise prin hotărâri AGEA care au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti definitive au avut rezultat ilicit
- hotărâri AGEA prin care persoanele Turdean Horea, Turdean Mircea, Turdean Mihaela, Pantea Petru Iacob, Turdean Liviu decedat, Pintea Lucian , tripla calitate de acţionari nelegitimi, administrator şi director general şi directorii, au folosit calitatea de acţionari nelegitimi societatea fiind închisă, au folosit la vot acţiuni nesubscrise şi neachitate de acţionari, cât şi acţiuni emise prin hotărâri AGEA care au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti şi în grup organizat, au votat hotărâri în interes personal în scopul obţinerii de indemnizaţii CA cu valori excesive, în comisiile de administraţie, dividende cât şi salarii excesive la persoane din familiile Turdean.
- valori excesive a salariilor, procent din cifra de afaceri a persoanelor din familiile Turdean şi Pantea, cu calitate triplă de acţionari, administratori şi directori care au manipulat pentru sine capitalul social incert şi nelegal să adopte hotărâri AGEA nelegale, utilizând un capital social nelegal şi incert aşa cum a statuat sentinţa nr. 695/31.10.2018 a Tribunalului Constanţa şi decizia nr. 542/04.11.2019 a Curţii de apel Constanţa
- încasări succesive de dividende necuvenite, în formă continuată
- refuzul înscrierii în registrul acţionarilor a unui număr de 6000 acţiuni care a creat prejudiciul, vătămarea interesului legitim şi blocarea folosirii la vot în şedinţele AGEA a întregii capacitate exprimată în procent (%), ca urmare a folosirii la vot în şedinţele AGEA de acţiuni nesubscrise, neachitate şi care au fost emise prin hotărâri AGEA care au fost anulate prin hotărâri succesive şi a primirii dividendelor annual, au încălcat coordonat art. 6 din Decretul nr. 31/30.01.1954 în vigoare.
- prejudicierea patrimoniului societăţii prin restituiri ilegale de accize pentru alcool plătit de societate şi nedenaturat conform legii şi pentru că nu a fost utilizat integral în fabricaţie, înregistrări operaţiuni fictive în evidenţele contabile ale societăţii, transferuri de bani în conturi bancare offshore şi către societăţi comerciale din România şi alte ţări, corespunzător servicii nereale, onorarii excesive către avocaţi pentru a găsi soluţii de legalitate aparentă, corespunzător activităţilor nelegale cu patrimoniul, capitalul social şi dividendele societăţii, livrarea, neincasarea facturilor corespunzator produselor societăţii care au fost livrate şi au initiat compensarea valorii datorate prin facturi de servicii nereale si înregistrări operaţiuni fictive în declaraţiile fiscale 321, 101, 390 şi 394.
Parchetul să ridice de la Primăria Craiova, înscrisuri referitor la infracţiuni care decurg din cereri autorizaţii de construire, cereri drepturi reale, posesie, administrare, proprietate, autorizaţii de construire, fraudarea achiziţiilor publice, contracte, facturi, NIR-uri şi să efectueze audieri privind realitatea şi legalitatea operaţiunilor şi înregistrărilor contabile.
2.95 Parchetul să ridice de la primăria municipiului Craiova documente privind cheltuirea banilor publici de către Serviciul achiziţii publice, protejat de Serviciul român de informaţii, contracte, facturi, pentru perioada 2020 – 2024, licitaţii publice dacă au fost organizate, NIR-uri cu persoanele care au semnat pentru conformitate cantităţi neconforme, preţuri excesive de cumpărare a materialelor şi serviciilor publice, centralizator cu contractele, articole, preţuri faţă de piaţă, licitaţii publice, facturi, NIR-uri şi audierea persoanelor care au semnat de primire
2.96 Parchetul să cerceteze sub aspectul încălcării legii penale şi a infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, evaziune fiscală şi gestiune frauduloasă faţă de încălcările legii care au fost constatate în Rapoartele anuale de audit extern de către Camera de conturi Dolj care au fost încheiate pentru perioada 2020-2023.
2.97 înscrisuri oficiale şi extrase Carte funciară privind autorizaţii de construire ale amplasamentelor din perimetrul din strada Hortensiei şi Ion Vasilescu, Cocoş SRL, Roşe Logistic, Comagroind SRL, Legume fructe SA, Pieţe şi Târguri SRL, Vitaplant, extinderile la poşta Romtelecom deţinute de Pârjol şi Ardelean şi barăcile care sunt amplasate în partea din faţă a complexului comercial Big Nou Craiovita, care sunt amplasate pe domeniul public şi pe drepturi reale ale subscrisei Alia SA.
2.98 Audierea persoanelor din Primărie şi poliţia locală privind protecţia şi menţinerea construcţii amplasate ilegal, fără autorizaţii de construire, pe domeniul public şi pe drepturi reale ale subscrisei din strafa Hortensiei si Ion Vasilescu.
2.99 Solicitarea la Primărie lista cu persoanele juridice care au beneficiat de autorizaţii de construire blocuri şi lista cu persoanele cărora primarul a respins certificate de urbanism şi autorizaţii de construire blocuri.
2.100 Audierea în calitate de martor a persoanelor cărora primarul a respins autorizaţii de construire blocuri, pentru a furniza informaţii despre condiţiile ascunse, bani, apartamte, pe care le îndeplinesc persoanele preferate de primar şi de ofiţerul SRI care gestionează aceste operaţiuni
2.101 Audierea Primarului, secretarului şi funcţionari cu privire la respingerile repetate nemotivat al cererilor subscrisei Alia SA.
Fraudarea banilor publici, Primarul, cu directorul serviciului achiziţii publice, secretar general infracţiuni protejate de forţa Serviciului român de informaţii prin comandantul regionalei DRI Oltenia din Serviciul român de informaţii care este văr cu naşul primarului Vasilescu Olguţa.
2.102 Parchetul să solicite de la Curtea de conturi Rapoartele de audit extern, pe perioada 2020-2024 la Primăria Craiova şi să observe că, Camera de conturi Dolj a muşamalizat încălcarea legii privind achiziţii publice de zeci şi zeci de milioane de lei-euro, fără licitaţii publice, la preţuri excesive, recepţionare de cantităţi neconforme, achiziţii gunoaie de la alte state
2.103 Audierea persoanelor de la Camera de conturi Dolj care au semnat Raportul de audit annual în perioada 2020-2024 de ce nu au evidenţiat încălcarea legii şi neregulile la achiziţii de bunuri şi servicii privind preţuri excesive, lipsa licitaţii publice şi recepţii cantităţi neconforme.
Probe de la Agentia nationala de integritate
2.104 Parchetul să ceară înscrisuri la Agenţia naţională de Integritate să dovedesc ce verificări s-au efectuat la ANI, fapta de abuz în serviciu, ca urmare a sesizării subsemnatului privind incompatibilitatea lui Chiriţoiu Bogdan cu funcţia de preşedinte şi încălcarea legii şi incompatibilitatea şi încălcarea legii de către judecătorii care au fost protejaţi de ANI.
2.105 Parchetul să ridice inscrisuri oficiale la Oficiul de prevenire și combatere a spălării banilor, pentru a se stabili ce sume de bani către conturi OFFShore au transferat funcționarii Farmec SA, facturi de servicii fictive din ţări UE şi ţări NON-UE prin carese achită facturi, care au livrat mărfurile societăţii pe acţiuni. Christos Sapatinas implicat în dosarul de corupție “Poșta Română”. În fraudarea Poștei, Sapatinas a jucat acelaşi rol de intermediar al mitei, la fel ca în cazul FARMEC dar Plaiaşu Nicolae, omul apropiat de interesele lui Ardelean, nu a furnizat poliţiei informaţiile complete despre circuitul banilor ci doar că o parte de 60.000 euro s-au întors la Alpha Bank din România iar pentru suma de 640.000 euro a ascuns beneficiarul final al banilor.
Publicaţia “SECUNDA” http://www.secundatv.ro/ a evidenţiat că Rovana Plumb ar fi făcut intervenţii pentru Fraude la Farmec SA la Direcţia de supraveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale din ANAF pentru că inspecţiile fiscale s-au efectuat în condiţiile impuse de Farmec SA. Din această perspectivă transferul celor 700.000 de euro, servicii suspect fictive efectuate în paralel cu tranzacţia mărcii Gerovital de la fosta Miraj SA către o firmă offshore din Cipru prin intermediul grecului Christos Sapatinos, ar putea avea explicaţii de ce Oficiul pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, condus de Plaiaşu Niculae, care a furnizat poliţiei informaţii incomplete în dosarul 3164/P/2012 şi de ce procurorii au lăsat-o moale.
2.106 Parchetul să solicite transferurile de bani, contractele şi facturile, corespunzător plăţilor pe care le-au efectuat cu societăţi cu sediul în OFF-SHORE Cipru, spre exemplu către: MTIL Projects &System Limited, Miralon Holdings, Saraldo Trading Limited prin care a fost expatriat profitul impozabil în cadrul unui grup organizat în scopul evaziunii fiscale în formă continuată de la societăţile
- PAPILLON LABORATOIRES COSMETIQUES SRL, J40/26782/1994, ROONRC.J40/26782/1994, 6679807-Bucureşti Sectorul 4, Drumul GILĂULUI, Nr. 44-50
- MTIL GROUP DEVELOPMENT SRL, J40/4976/1991, ROONRC.J40/4976/1991 1597030-Bucureşti Sectorul 1, Str. ION BREZOIANU, Nr. 35, PARTE
- TOHARO INVESTMENT SRL cu sediu social în Bucureşti Sectorul 4, Drumul Gilăului, J40/13166/2019; CUI: 41716954 ;
Funcţionari, administratorul şi acţionari, de conivenţă au compensat profitul impozabil expatriat prin operaţiuni economice abuzive în relaţie cu partenerii de afaceri şi subscrisa, au încălcat contractul, art. 1349, art. 1381, art. 1385 C. civ. şi art. 1, art. 2, art. 6 și art.7 din legea nr. 11-1991, săvârşind infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată 2019-2023 faţă de care,
2.107 Parchetul să ridice înscrisuri oficiale de la societatea Papillon Cosmetiques SRL, contractele, facturi, balanţe analitice dintre Papillon, Metro cash&carry, Kaufland, Rolicom SRL, în vederea dispunerii expertizei financiar contabile privind încălcarea legii si a contractului dintre parti.
2.108 Parchetul să solicite Rapoartele de inspecţie fiscală care au fost încheiate la societăţile din grupul de firme MTIL:
- SARALDO TRADING LIMITED cu sediu social în Cipru, Thasou, Dadlaw house, Nr. 1520, Nicosia;
- MTIL Projects &System Limited,
- Miralon Holdings
MODUS LICENSEES LIMITED este o dovada de expatriere a profitului impozabil prin evaziune fiscala in forma continuata, societate cu sediul în Cipru prin care grupul de firme Papillon Cosmetiques SRL, MTIL România SRL, Toharo Investment Limited, trei societăţi din grup expatriază profitul impozabil şi apoi îi transferă în buzunarele proprii din firmele înregistrate în Cipru în care sunt acţionari Tonya Halperin şi Almog Ehud, adica: SARALDO TRADING LIMITED cu sediu social în Cipru, Thasou, Dadlaw house, Nr. 1520, Nicosia; MTIL Projects &System Limited, Miralon Holdings.
In sustinerea probei cu expertiza financiar contabila, invoc expertiza extrajudiciară, care evidenţiază încălcarea legii şi a contractului în formă continuată
2.109 Parchetul să solicite la Parchetul de pe lângă judecătoria Buftea probă cu înscrisuri ca urmare a plângerii subsemnatului şi dosarul de urmărire penală nr. 401349/06.08.2009 în care nu au fost efectuate activitate ca urmare a plângerii penale care a fost formulată de Garda financiară Comisariatul general prin actul de control fiscal care a constatat evaziunea fiscală la Carrefour România SA în scopul excluderii produselor subscrisei, neplata facturilor şi blocarea comenzilor de marfă,
- audierea procurorului şef, procurorul de caz şi poliţist la Poliţia judeţ Ilfov, actele de urmărire penală care nu au fost efectuate în cazul Carrefour România SA ca urmare a faptului că Garda financiară Comisariatul general a constatat evaziunea fiscală la Carrefour România SA şi transmis sesizarea penală, săvârşirea de infracţiuni de către funcţionarii de la Carrefour România SA, de evaziune fiscală având în vedere că,
- Carrefour România SA nu a înregistrat în contabilitate un număr de 126 facturi emise de subscrisa, conform raport de control şi Sesizare penală întocmit de Garda financiară Comisariatul general.
- Carrefour România SA nu a platit facturi de marfa, după absorbţie nu au fost achitate subscrisei dar şi celorlalţi furnizori de la care furnizorii Carrefour România SA nu a dorit să cumpere în continuare Produsele desi au plătit anterior taxe de intrare. În mod organizat şi coordonat funcţionarii Carrefour au săvârşit infracţiuni de grup organizat art. 367 C.p. şi abuz în serviciu în formă continuată şi evaziune fiscală la data neînregistrării cu ştiinţă a facturilor în contabilitatea Carrefour au ignorat legea româna pentru ca au cunoscut că sunt protejatI de parchete şi poliţie prin Serviciul român de informaţii. Astfel, au exclus Produsele la raftul magazinelor din grupul Carrefour România SA, Artima Internaţional şi Billa, după ce subscrisa a plătit taxe de intrare în rețea şi de raft, valoare care depășește 880.000 de euro pentru un număr mai mare de 165 de produse alimentare şi nealimentare.
- infracţiuni de grup organizat şi favorizarea faptuitoriului. Din grupul organizat fac parte procurori, poliţişti şi funcţionari la Carrefour România SA. Parchetul Buftea şi poliția Ilfov nu au efectuat nicio activitate de urmărire penală, pentru că magistrati au urmărit prescrierea faptelor şi încetarea procesului penal.
Garda financiară Comisariatul general a transmis Sesizarea Parchetului cu nr. 601899 a constatat că un număr de 126 facturi figurează neînregistrate în contabilitatea companiei franceze Carrefour România SA, care au fost emise de subscrisa Prestige către Artima SRL, devenită Carrefour Romania SA, după absorbţie.
Şeful Serviciului SICE Ilfov, poliţistul Iacobuş a confirmat ingerința Serviciului român de informaţii, Carrefour România SA este e o corporație occidentală, care nu poate fi trasă la răspundere în România pentru că parchetul va infirma soluţia privind sesizarea penală privind evaziunea fiscală în urma constatării neînregistrării în contabilitate a unui număr de 126 de facturi emise de subscrisele, marfa a fost livrată şi nu a fost plătită subscriselor deoarece corporaţia Carrefour România SA este corporaţie mai presus de lege şi protejată la instituţii prin Serviciul român de informaţii.
2.110 Audieri în legătură cu săvârşirea în formă continuată a faptelor prev de art. 367 C.p. grup organizat, art. 289, 290 darea şi primirea de mită, abuz în serviciu art. 297 C.p. în formă continuată la Consiliul Concurenţei şi Aeroportul Otopeni, politicieni şi servicii şi art. 269 C.p. în formă continuată la Direcţia Naţională Anticorupţie, avand in vedere urmatoarele considerente:
“În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În luna ianuarie 2022, respectiv în perioada octombrie-noiembrie 2022, inculpatul, persoană fizică, ar fi pretins în două rânduri de la un om de afaceri (asociat în cadrul unei societăți comerciale care exploatează spații comerciale în Aeroportul Otopeni, inculpat în prezenta cauză) și în alte două rânduri de la directorul general al unei alte societăți comerciale, mai multe sume de bani (10.000.000 euro, 10.000.000 euro, 1.200.000 de euro și 1.200.000 de euro). Inculpatul Ivan George-Alexandru, fost director general respectiv director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), ar fi acordat un ajutor inculpatului trimis în judecată la pretinderea uneia dintre sumele de 10.000.000 euro, respectiv ar fi acționat împreună cu acesta la pretinderea uneia dintre sumele de 1.200.000 euro, ambele de la directorul general al societății comerciale.”
Legea licitaţiilor publice şi legea Concurenţei au fost încălcate timp de peste 10 ani de persoane din Compania cu capital de stat Aeroportul Otopeni, de conivență cu persoane din societăţile comerciale Dnata SRL şi Milenium SRL, protejați şi sprijiniți de preşedinte, directorul general, membrii plenului şi raportor la Consiliul Concurenței, politicieni, miniştri, ofițeri SRI şi SIE, societăţi comerciale care au desfăşurat exclusivist activitatea de vânzare DutyFree în aeroportul Otopeni. Mai mult, după anul 2016 când au apărut dispoziţii noi, dispoziţii legale imperative, grupul organizat prin abuz în serviciu în formă continuată a menținut şi protejat un singur operator Dnata şi Milenium SRL pentru vânzare Duty Free. Consiliul Concurenței a protejat şi sprijinit să vândă către consumatori la prețuri excesive, chiar şi după ce a constatat şi a amendat cu amenzi prietenoase de valoare mică în raport de cifră de afaceri foarte mare de vânzare la aeroportul Otopeni, fără să revină prin Decizii succesive de sancţionare până la încetarea practici de preţuri excesive către consumatori la raftul DutyFree din aeroportul Otopeni
Faţă de aceste considerente şi de realitatea săvârşirii infracţiunilor, la Consiliul concurenţei şi Aeroportul Otopeni, mita de 22,4 de milioane de Euro a fost plătită deja ani în şir, perioadă în care Dnata şi Milenium au fost protejaţi fără licitaţie publică să deţină monopol în magazinele DutyFree din Aeroportul Otopeni.
3. Consecinţa pierderilor financiare la bugetul de stat, patrimoniul subscriselor și subsemnatului, infracțiuni săvârşite de persoane clientelare Serviciul român de informaţii pentu că au avut siguranța protecției la instituții, instanțe, poliție și parchete, în schimbul unor sume de bani sau, și funcții publice.
Coordonarea şi ingerinţele Serviciului român de informaţii şi ambasadei SUA au anihilat drepturi fundamentale la procesul echitabil şi de proprietate, în scopul blocării la instituţii a demersurile legitime ale subsemnatului şi subscriselor şi recuperarea prejudiciilor urmând căile legale şi în scopul favorizării unor grupuri organizate infracţionale formate din interlopi, corporaţii şi persoane clientelare care au săvârşit infracţiuni.
Serviciul român de informații a coordonat sprijinirea la instituții.
Ingerințele ambasadei SUA şi politicienilor români si europeni la instituții au vătămat interesele legitime ale subscriselor si subsemnatului. La originea incălcării legii de către interlopi, corporații si persoane clientelare SRI este siguranța că prin corupere sunt protejați la Directia generala de administrare a marilor contribuabili, Consiliul concurenței, Curtea de conturi, parchete, poliție, instanțe de judecată si Inalta curte de casație si justiție.
Instituțiile statului au incălcat legea organizat şi coordonat in dosare pe rol si produc la ordin vătămarea intereselor legitime, anihilarea stării de legalitate şi nerecuperarea prejudiciilor. Prejudiciul rezultat datorită încălcărilor legii de către politicieni, funcționari ai Agenției naționale de administrare fiscală, ministrul finanțelor, președinți ANAF, directori la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, funcționari de la control, funcționari la Curtea de Conturi, procurori, judecători, primar, directori la poliția locală de conivență cu interlopi, corporații, persoane clientelare care încalcă legea și fraudează avand promisiunea că sunt protejați la instituții.
Evaziunea fiscală în formă continuată, infracțiuni de grup organizat și gestiune frauduloasă a acțiunilor dividendelor și patrimoniului societății pe acțiuni, în formă agravantă și continuată, folosirea la vot de acțiuni nesubscrise și neachitate de acționari, ascunderea registrelor prevazute de legea societăților pe acțiuni, a registrului acțiunilor și registrului acționarilor fără rubrica vărsăminte.
3.1 Prejudiciul de 1.000 euro pe hectolitru la bugetul de stat prin savarsirea infractiunii de evaziune fiscala în formă continuată, prin restituiri ani în șir ilegale de către ANAF de accize corespunzător cantități de alcool care, în mod dovedit nu a fost denaturat conform legii, pentru că nu a fost utilizat integral în fabricația de produse cosmetice.
Achiziţii de alcool cu concentrație 96.5% plătit de societate nu a fost denaturat conform legii si nu a fost utilizat integral in scop societar si a produs venituri piramidal, cu protecție la instituții, prin înregistrări în contabilitate a unor operaţiuni nereale si servicii fictive, care au fost evidenţiate în declaraţii fiscale 101, 321 şi 394 prin înregistrări, pe cheltuieli nedeductibile a unor numeroase operaţiuni fictive, deprecieri nereale de materii prime, alcool rafinat 96,5% semifinite, semifabricate, produse finite, vânzari şi servicii care nu corespund realităţii, au denaturat contabilitatea societăţii si au diminuat artificial profitul impozabil. Grupul organizat constituit din funcţionari la Farmec SA, cu participarea si sprijinul unor functionari la ANAF au plătit fără just temei taxe, impozit pe profit, pentru a ascunde frauda de 1.000 de euro pe hectolitru de alcool, reprezentând c/v accizei, transferuri de bani, servicii fictive.
3.2 Prejuduciul rezultat in urma reducerii nelegale a procentului %, care a fost dobândit iniţial de subsemnatul la capitalul social legal al societăţii Farmec SA de la 33,7% la 8% si blocarea in cadrul şedintelor acţionarilor, prin măsuri nelegale, să folosesc la vot întreaga capacitate de vot reprezentând 33,7% din capitalul social legal de 809.000 de actiuni, pentru adoptarea de hotărari si să blochez prin vot hotărâri ilegale în cadrul adunărilor acţionarilor. In societatea pe actiuni am fost ingrădit să folosesc la vot întreaga capacitate patrimonială exprimată in procent si 6.000 de actiuni, care Nu au fost înregistrate in registrul actiunilor.
3.3 Prejudiciul valoric 37.902.562 lei, dividendele neprimite corespunzător capitalului social legal de 809.037 acţiuni intrucat valoarea profitului a fost distribuit anual şi către un număr de 1.766.000 acţiuni care au fost emise ilegal şi folosite la vot şi pentru care au fost acordate dividende deşi, decizii definitive nr 180/2003 a Curţii de apel Oradea şi decizia ICCJ nr. 4421/2005 au anulat hotărâri AGEA în care s-au adoptat majorări ilegale de capital social din 2002 şi 2003 însumând 760.000 de acţiuni, datorită faptului că persoanele din familiile Turdean şi Pântea au fost protejate şi sprijinite la instituţii, prin Serviciul român de informaţii şi DIPI-MAI. Hotărârile judecătoreşti nu au fost aduse la îndeplinire până în prezent.
3.4 Prejudiciul rezultat din înregistrări operațiuni fictive în registrele societății, în formă continuată, operațiuni și servicii fictive cu valori mari care au diminuat artificial profitul impozabil al societății, valoarea societății pe acțiuni și prețul per acțiune prin transferuri de sume mari de bani către firme din România, livrări de produse către firme din Uniunea europeană și alte țări fără ca firmele să transfere bani, contravaloarea facturilor, ci facturi de servicii fictive, plată milioane de euro către avocați, valoare onorarii neobișnuit de mari, înregistări fictive în declarațiile fiscale 101 si declarații fiscale 321 restituiri de accize, care încalcă legea, confirmat și prin Raportul Curții de Conturi că DGAMC din ANAF a incălcat legea.
3.5 Prejudiciul statului rezultat din fraudarea domeniului public şi a legii ca urmare a sprijinirii în formă continuată a ocupării domeniului public fără autorizații de construire, în perimetrul din strada Hortensiei, nr 4, de către șase firme clientelare și prejudiciul adus patrimoniului subscrisei Alia SĂ, prin blocarea folosirii la întreaga capacitate a imobilului complexului comercial Big Nou Craiovița și hala-agroalimentară, care sunt înregistrate la Cartea funciară, cât şi a drepturilor reale.
3.6 Prejudiciul subscrisei Alia SA ca urmare a ocupării în exteriorul şi interiorul imobilului subscrisei şi a drepturilor reale ale subscrisei, amplasamente mizere şi insalubre, fără autorizaţii de construire, a fost rezultatul încălcării legii de către Primarul, secretarul general, inspectorul ISC de conivenţă cu persoane clientelare, inclusiv Pieţe şi Târguri SRL, funcţionari care obţin profituri nefiscalizate prin ocuparea abuzivă a imobilului exterior. Prejudiciul estimat este de 1.290.000 euro fără TVA conform expertiză extrajudiciară şi este cuantificabil prin expertiză.
Serviciul român de informaţii şi ofiţeri ai acestuia din structura centrală şi regională, primarul Vasilescu Lia Olguta, secretarul general Miulescu Nicoleta, directorul poliţiei locale Mateescu Octavian, politicieni din Partidul social democrat şi naţional liberal, preşedinţi de instanţe la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Dolj, Tribunalul Mehedinţi, Curtea de apel Bucureşti şi Craiova, preşedinţi de secţii la aceste instanţe, judecători la Inspecţia judiciară şi Consiliul superior al magistraturii, Inspectoratul de stat în construcţii, Ministerul agriculturii şi judecători în dosarele 1929/63/2022, 6699/63/2015*, 21543/215/2018* insa Primarul Vasilescu Lia Olguţa vicepreşedinte la Partidul social democrat, de conivenţă cu Mateescu Octavian directorul la poliţia locală au menţinut şi protejat infracţiuni cunoscute, coordonate şi protejate de ofiţeri din Serviciul român de informaţii, climat mizer în perimetrul străzile Hortensiei şi Ion Vasilescu, amplasamente fără autorizaţii de construire, chiar şi după ce poliţia locală şi Primarul au constatat că amplasamentele insalubre, crescătorii de şobolani nu deţin autorizaţii de construire.
Protectoratul Serviciului român de informaţii, construcţii insalubre fără autorizaţii de construire, amplasate în perimetrul din strada Hortensiei nr. 4 şi Ion Vasilescu nr. 1B, primarul Vasilescu Lia Olguţa, vicepreşedinte Partidul social democrat, Inspectoratul de stat în construcţii, poliţia locală, procurori şi judecători, sunt coordonate să folosească funcţia publică să încalce legea, prin respingeri succesive a cererilor subscrisei pentru că urmăresc blocarea funcţionarii la capacitate a Complexului comercial BIG nou Craioviţa şi Hala agroalimentară. Prejudiciul subscrisei este cuantificabil, rezultă din nefolosirea de către subscrisa a terenului cu suprafaţa care să fie utilizată de subscrisa pentru aprovizionare şi parcări la hală agroalimentară, pentru care subscrisa deţine drepturi de proprietate, administrare şi posesie.
3.7 Prejudiciul subscrisei pricinuit de primarul Vasilescu Olguta Lia şi Miulescu Nicoleta pentru a proteja interese de grup organizat şi pedesirea subscrisei ca
am sesizat încălcarea legii, în perimetrul din strada Hortensiei nr. 4, iar Primaria si-a manifestat refuzul concertat, coordonat şi organizat al emiterii, respectării şi acordării certificate de urbanism, autorizaţii de construire şi drepturi reale de possie, proprietate şi administrare, prin decizii de administrare care au fost emise de Consiliul judeţean Dolj, drepturi reale şi blocaje care au fost efectuate prin Primar, secretar general şi Primăriei în legătură cu blocarea organizată a modernizării unei suprafeţe comerciale care depăşeşte 6.000 mp care compune complexe comerciale la Părângul, Big Nou Craioviţa şi Bucovăţ din strada Bucovăţ nr. 78 Craiova, cu acces fluent pentru aprovizioanere, depozitare şi acces exclusiv parcări consumatori, suprafeţe care iniţial au fost destinate bunei desfăşurări a activităţii comerciale ale acestor complexe comerciale, activităţi care au fost blocate şi deturnate ulterior prin amplasarea organizată a unor barăci insalubre fără autorizaţii de construire şi prin blocarea acordării drepturilor reale, prevăzute în lege şi decizii ale judeţului.
Prejudiciul estimat este de minim 2.5 milioane de euro plus TVA şi poate fi calculat în cadrul expertizei, ca rezultat restrângerii şi limitării comerţului, blocării drepturilor reale pe care subscrisa le deţine în legătură cu imobile din patrimoniu, cu rezultatul obţinut vizat de grupul organizat, să menţină venituri ilicite rezultate din climat mizer, insalubru şi medieval şi să blocheze modernizarea unei hale agroalimentare, comerţ european modern cu aprovizionare, depozitare şi parcări.
Din discuţii a rezultat că Primarul Craiovei nu transmite sarcini de serviciu direct cu şefii de Servicii, ci prin consilieri personali, persoane interpuse intre ofiţeri SRI care au interes, iar şefii de Servicii din primarie au fost inlocuiţi pe criteriul necompetenţei. Autorizaţii si drepturi reale primesc doar societăţi clientelare Serviciului roman de informaţii. Ceilalti solicitanţi suntem blocaţi sa obţinem drepturi reale. Prejudiciul este cuantificabil prin expertiza.
Prejudiciul firmelor subscrise este determinat de politicieni si ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi SIE au sprijinit la Consiliul Concurenţei, parchete, instanţe, Inalta Curte de Casaţie si Justiţie favorizarea corporaţiilor, vătămarea intereselor legitime ale subscriselor şi să nu recupereze prejudiciile pricinuite.
3.8 Prejudiciul subscriselor rezultat ca urmare a plăţii taxelor de intrare in reţele, iar apoi PRODUSELE au fost excluse de la raftul magazinelor care fac parte din reţele de retail si cash&carry a produselor subscrisei manifestat prin sprijinirea de catre funcționari la Consiliul Concurenței, care dovedit au incălcat legea, pentru a proteja companii occidentale lider de categorie si companii de retail.
Interesul personal este la originea coordonarii de catre ofițeri din Serviciul român de informaţii, boicotul subscriselor la instituţii şi la societăţi comerciale partener după ce subsemnatul am iniţiat demersuri legitime la instituţii competente despre companii de retail şi companii lider de categorie, la Consiliul Concurenței despre încălcarea legii de către aceştia.
Companii de retail au cerut şi încasat de la subscrisa taxe de raft pentru fiecare articol de produs listat şi pentru fiecare magazin din rețeua de retail, după ce am plătit taxele de intrare, anumite rețele de retail au exclus de la raft produsele din portofoliul subscrisei pentru care am plătit taxele. Solicitarea taxelor de raft de către anumite companii constituie pe de o parteun tratament inegal, discriminatoriu în România, comparativ cu aceleaşi firme de retail, permanent nu a cerut taxe de intrare în reţea şi nici preţ per magazin, în țări din Uniunea europeană Franța, Germania, Italia, Spania, Anglia, Belgia, iar pe de altă parte contractul care conţine condiţii impuse nu este reciproc şi a permis excluderea de la raft după ce subscrisele au plătit taxe de raft.
3.9Prejudiciul rezultat din excluderea de la raftul magazinelor de retail şi cash&carry menţionate mai jos, după ce subscrisele au platit peste 1.400.000 euro taxe de intrare în reţele şi taxe de raft pentru fiecare magazin al reţelelor şi Metro cash&carry:
- (i) Corporaţia Carrefour România SA, (ii) Billa România SRL, (iii) Artima SA după absorbţia de către Carrefour România SA
- Companii de retail (iv) Rewe XXL Megadiscount România SRL şi (v) Penny Market România SRL
- (vi) Metro cash & Carry România SRL,
ca urmare a faptului că, Consiliul concurenţei, Serviciul român de informaţii si Parchetul au protejat si sprijinit încălcarea legii de către companii de retail, care au prejudiciat consumatorii si subscrisele, prin întelegeri interzise, cunoscute dar protejate instituţional, preţuri excesive la raft, politici netrasparente si abuzive de excludere de la raft si refuzul de a negocia.
Prejudiciul rezultat este ca urmare a :
i. Plati care depasesc 1.400.000 euro taxe de raft şi de intrare în reţea, pentru a obţine din vânzarea Produselor subscriselor la raftul reţelelor de retail
ii.venituri nerealizate din vânzare produselor la raftul reţelelor de mai sus, după ce acestea au exclus de la raft Produsele subscriselor.
Platile subscriselor depăşesc 1.400.000 euro, reprezentând taxe de intrare în reţele pe articol de produs pentru fiecare magazin, valori pe care ne-am asumat să le plătim, în schimbul vânzării de către aceste rețele de retail a produselor subscriselor, am fost înşelaţi, dupa ce produsele au fost excluse de la raft, deşi am plătit taxele cerute pentru vânzare, nu a existat un venit din vânzare pe perioada indelungata să vindem produsele prin magazinele acestor companii.
Venitul reţelelor de retail rezultat din taxele de raft a fost mai mare decât venitul rezultat din vânzarea produselor pentru o perioadă de timp de câțiva ani. Obținerea repetată de către anumite rețele de retail de venituri rezultate din taxe de raft pe articol de produs pentru intrarea în rețea şi taxe pentru fiecare magazin, de la firme cu valoare inegală şi netransparentă a preţului per articol, succedat cu excluderea abuzivă de la raft a mărfurilor după ce acestea am plătit taxe de intrare în reţea au fost aduse alte firme şi produse care să plătească alte taxe de intrare în reţea.
3.10 Prejudiciul rezultat din încălcarea succesivă a legii şi a contractului dintre părţi care ofiţeri din Serviciul român de informaţii au urmărit excluderea subscrisei Galic din contractul cu Unilever south central Europe, a creat coordonat pierderi financiare estimate la acea dată la cca 4.000.000 USD, deprecierea bazei materiale, investiţii efectuate pentru îndeplinirea cu bună credinţă a contractului şi venituri până în prezent din vânzări nerealizate.
Colonel SRI Dociu Răzvan a participat la vanzarea patrimoniului Dero SA la un pret foarte mic, imprejurare fata de care firma Acvila SRL a devenit partener exclusiv al companiei Unilever, imprejurare care a determinat excluderea subscrisei din contract. Dociu Alin fiul colonelului SRI Dociu Răzvan este unul din asociaţii Acvila SRL.
Serviciul român de informatii a instigat Unilever ca prin măsuri abuzive si discriminatorii să producă pierderi financiare subscrisei care să conducă la excluderea subscrisei Galic din contract, in scopul inlocuirii cu firma Acvila SRL, in legatură cu care există dovezi că au fost incălcate legea civilă, penală si contractul.
Subscrisa Galic P. a distribuit 10.000 de tone/lunar din producţia fostei Dero SA Prahova. Ulterior Unilever a devenit proprietarul fostei Dero SA Ploieşti. Subscrisa a continuat prin contract cu corporaţia Unilever să distribuie produse detergenţi, cosmetice şi alimentare. Valoare investită în baza materială a fost mare, pentru îndeplinirea cu bună credinţă a contractului.
Serviciul român de informații a sprijinit afacerea Dociu – Acvila SRL – Unilever, la Consiliul Concurenței, privind Plangerea subscrisei Galic P, la instanțe de judecată, Curtea de apel si ICCJ.
3.11 Prejudiciul rezultat din încălcarea legii şi a contractului de către companiile guvernate corporativ americane Colgate Palmolive SRL, Kraft Foods devenită Mondelez SRL, Glaxosmithkline SRL şi Unilever south central europe şi societatea Orkla food SRL, care au creat subscriselor pierderi financiare, în scopul excluderii subscriselor din contract, înlocuirea cu firme în legătură cu care a existat un interes prin ingerinţe la instituţii Consiliul concurenţei, parchete, instanţe şi ICCJ, protecţie şi sprijinire a abuzurilor.
După ce am încheiat contracte cu societăți in Romania ale companiilor guvernate corporativ Unilever South central europe, Colgate palmolive SRL, GlaxoSmithKline SRL, Kraft Foods devenită Mondelez Romania SRL, Orkla Foods Romania SRL, ne-am indeplinit contractele cu bună credință, cu peste 1.100 de salariaţi si o valoare de zeci de milioane a investiției, în baza materială necesară pentru îndeplinirea contractelor. In timpul contractelor, au impus condiții abuzive care să determine pierderi financiare, excludere din contracte si înlocuire cu firme clientelare unor ofiteri din Serviciul român de informații.
Funcţionari la ambasada SUA s-au deplasat la Consiliul Concurenței şi instituții judiciare, nemijlocit şi prin Serviciul român de informații şi politicieni, care au efectuat ingerințe de protejare la instituții, a încălcării legii de către corporații şi blocarea recuperării prejudiciilor de către subscrisele, dovezi inserate.
Investițiile subscriselor care au fost contractate si realizate pentru indeplinirea cu buna credință a contractelor dintre parti s-au depreciat iar datoriile au ramas si pe care le-am platit cu dobanzi bancare. Profitul minim anual na fost coordonat sa nu existe in scopul sa creeze organizat pierderi financiare subscriselor pentru a fi creat cadrul excluderii sau renuntarii la contract.
Plangerea subscriselor la Consiliul Concurenței. Chirițoiu Bogdan a atestat, semnat si pretextat că “Plangerea” subscrisei este “Adresa” si a urmărit să nu inceapă investigație privind incălcarea art. 5 din Legea 21/1996 de catre companii lider de categorie, care în înțelegeri tacite cu firme de retail au fixat prețuri excesive catre consumatori, de 2-3 ori mai mari față de prețul de cumparare, si au exclus de la raft produsele unor firme cu capital romanesc.
Față de înțelegeri interzise dintre lideri de categorie si anumite companii de retail si comportamentul dovedit nelegal în relaţia comercială cu subscrisele am formulat Plangerea nr. 17050/19.12.2011 la Consiliul Concurentei iar Chirițoiu Bogdan președinte la această autoritate, avand in vedere interesul personal si incalcarea la ordin a legii, a refuzat să introducă Plangerea in circuitul prevăzut de lege, pretextand că este “adresa”, inscris oficial semnat si atestat de Chirițoiu Bogdan, in scopul sprijinirii coordonate a companiilor care, dovedit au incalcat Legea concurenței, fotocopie.
Companii lider de categorie, cu putere de marcă şi de piaţă şi poziţie dominantă Unilever South Central Europe, Colgate Palmolive, Mondelez România SRL, Kraft Foods SRL, Glaxo Smith Kline SRL, Orkla Foods România SRL au încălcat art 5 şi 6 din Legea 21/1990, împrejurări care au urmărit rezultatul unor pierderi financiare, excluderea din contract şi înlocuirea cu societăţi comerciale în legătură cu care au interes personal ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi au sprijinit încălcarea legii şi protecţia la Consiliul Concurenţei, parchete şi instanţe de judecată, folosind procedee de anihilare a procesului echitabil. Vătămarea intereselor legitime şi prejudiciul din săvârşirea infracţiunilor de grup organizat şi abuz în serviciu în formă continuată ca urmare a încălcării legii şi contractelor este cuantificabil prin expertiză.
Subscrisa Prestige SRL, pentru o perioadă lungă de timp a avut contract cu Colgate Palmolive SRL. Corporaţia SUA a livrat produsele cu preţuri mai mici către Metro cash&carry, deşi subscrisa a cumpărat cantitate şi valoare mai mare şi a fixat obiective excesive prin care a fost încălcat art. 5 lit d) şi art. 6 lit c) din legea Concurenţei, în scopul unui profit ilicit cu consecinţa unor pierderi financiare subscriselor, având siguranţa protecţiei.
Ambasada SUA si Serviciul român de informaţii au manifestat ingerințe la:
- Consiliul Concurentei, Curtea de apel si Inalta Curte de Casatie si Justiţie pentru inchiderea investigatiei. Capitolul II infracţiuni si probe inserate.
- Parchet. În calitate de procuror general al P.ICCJ în mod discretionat şi selectiv Kovesi Laura Codruţa a luat dosarul penal de la Parchetul competent, prin rezoluţia nr. 3626 şi fără alte acte de urmărire penală dosarul a fost închis, după ce, Consiliul Concurenţei a dispus ilegal amendarea subscrisei cu echivalentul a 500.000 de euro în scop de şantaj, după ce mi-au cerut să retrag plângerile de la Consiliul Concurenţei în cazul Colgate Palmolive SRL şi Kraft Foods actuală Mondelez SRL
- instanţe de judecată. La ICCJ dosarul nr. 27411/2/2005 a fost judecat de către un complet în componenţa căruia se află un judecător membru al Camerei de comerţ americane.
Fotocopie rezoluţia semnată de Procurorul general Kovesi Codruța, care, cu acordul procurorului de caz Cristian Ban a luat dosarul penal de la parchetul competent, dosarul a fost închis după trei săptămâni fără nici un alt act suplimentar de urmărire penală deşi în rezoluţie procurorul general Kovesi a menţionat contrariul că preia dosarul penal 9016 “în vederea efectuării şi finalizării urmăririi penale…având în Vedere gradul sporit de complexitate…”.
Fotocopie înscris oficial al Poliţiei sector 1 atestă că expertiza în dosar confirma prejudiciul de 500.000 euro pe şase luni, decurge din încălcarea art. 5 lit d) din legea 21/1996. Valoarea prejudiciului ar fi fost mai mare în situaţia în care facturi nu ar fi fost inlocuite prin contrafacere.
Curtea de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în decizia 37/2006 au anulat amenda Consiliului Concurenţei aplicata subscrisei Prestige, intrucat a fost nelegală si a avut numai scopul de şantaj, solicitandu-mi-se să retrag plângerile pe care le-am înregistrat la Consiliul concurenţei in cazul unor corporaţii americane. Refuzul meu de a retrage plângerile a continuat cu amendarea subscrisei, de către Consiliul Concurenţei cu valoare de 500.000 de euro, prin săvârşirea simultan a infracţiunilor de fals în înscrisuri şi abuz în serviciu şi grup organizat. După 10 ani amenda s-a dovedit nelegală si a fost anulată de instanţă dar Consiliul concurenţei până în prezent nu a efectuat investigaţiile legale şi nu a îndeplinit hotărâri judecătoreşti
Sentinţa Curţii de apel si Decizia ICCJ nr. 37/2006 nu au fost aduse la îndeplinire.
Consecinţa financiară ca urmare a refuzului de a negocia să încheie relaţii comerciale parteneriale cu produsele subscrisei al companiilor de retail Kaufland, Mega Image, Cora, Profi, Lidl, Penny rezultatul unui comportament selectiv şi discreţionar, datorită siguranţei protecţiei la Consiliul concurenţei care a protejat prin refuzul de a fi deschis investigaţia legală pe piaţa de retail, pretextand ilegal că Plângerea subscriselor este „adresă”, dovezi inserate la Capitolul II.
3.12 Prejudiciul rezultat din refuzul Carrefour România SA să înregistreze în contabilitate şi să plătească facturile de marfă şi penalizări de întârziere către terţi şi către subscrisa după absorbţia cu Artima SA.
După ce Garda financiară Comisariatul general a constatat evaziunea fiscală la Carrefour România SA, fotocopie inserată la punctul 4 din capitolul II din Plângere, subscrisele au sesizat Parchetul Buftea, Serviciul român de informaţii a intervenit la Parchetul Buftea și poliția Ilfov pentru sprijinire infracțiuni de evaziune fiscală şi abuz în serviciu ale funcționarilor la Carrefour România SA care:
- nu au inregistrat in contabilitate facturi emise de subscrisa conform raport de control si Sesizare penală care a fost intocmit de Garda financiară Comisariatul general
- nu au efectuat plăți datorate către subscrisa, valoarea facturilor emise de subscrisa pentru ca, au urmarit si au exclus produsele subscrisei de la raftul magazinelor din grupul Carrefour Romania SA, Artima International si Billa, după ce subscrisa a plătit taxe de intrare in rețea si de raft, valoare care depășește 880.000 de euro pentru un număr care depășește 176 de produse alimentare si nealimentare, corespunzator cărora au platit taxe de intrare in retea si apoi au fost exclusi de la raftul magazinelor Carrefour.
- Parchetul Buftea şi poliţia Ilfov nu au efectuat nicio activitate de urmărire penală, pntru că au urmărit prescrierea faptelor şi încetarea procesului penal. Şeful Serviciului SICE a confirmat ingerința unor persoane din Serviciul român de informaţii privind Carrefour România SA fiind o corporaţie care nu poate fi trasă la răspundere civilă şi penală în România, pentru că parchetul va infirma soluţia.
- Interlopi – extras din https://www.antena3.ro/actualitate/dezvaluiri-despre-clanurile-mafiote-din-romania-425811.html: Colegiul electronic din Craiova e foarte cunoscut, iar in timpul comunismului a pregatit foarte multi ingineri IT dintre care multi sunt someri azi. Craiova e INFAMA si pentru criminalitate. E poreclita ”Palermo a Romaniei”. Arestari peste arestari, executii la comanda intre interlorpi si bande de spargatori de carduri. Operatiunea aceasta e condusa pe fata de o mana de „nasi” interlopi care, efectiv, conduc orasul. Au format o alianta, cunoscuta ca „Fratia”. Cimino, Gigioc, Caiac, Mavrichie, Rosianul si Magaru. Toti au fost acuzati de trafic de arme, santaj, spalare de bani si alte fraude financiare”.
- Fapte din rechizitoriu intocmit de trei ori de Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj de catre prim procuror Rogoveanu si dosar penal mutat la parchetul Reista privind fapte de violenta