Iunie 2024 – Capitolul 2, pct. 10

10. Coordonarea infracţiunilor la Agenţia naţională de administrare fiscală de către Serviciul român de informaţii şi DIPI-MAI, cereri ilegale de restituiri de accize, sprijinirii la institutii a infracţiunilor de grup organizat de evaziune fiscală restituiri ilegale de accize, abuz in serviciu, fraudarea bugetului de stat, patrimoniul subsemnatului şi societăţii pe acţiuni Farmec SA, venitul ilicit obţinut transmis piramidal, în formă continuată până în prezent.

Funcţionari la Agenția naţională de administrare fiscală restituie ilegal accizele, prin decizii, în lipsa documentelor prevăzute în lege, Raportul de audit extern al Curţii de Conturi din 2013 care a constatat încălcarea legii la ANAF.

1) Infracţiunea de grup organizat prev de art. 367 C.p. săvarşită în mod continuu în perioada dintre 2008-2024, în scopul infracţiunilor în formă continuată şi agravantă de evaziune fiscală, abuz in serviciu, fals in inscrisuri şi uz de fals de către,

funcţionari la Farmec SA,
funcţionari la fabrici de alcool rafinat, care nu au denaturat alcoolul conform legii
funcţionari la Agenţia naţională de administrare fiscală, Direcţia de supreveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili au semnat şi avizat procese verbale de sigilare şi desigilare care conţin probe că alcoolul rafinat nu a fost denaturat conform legii şi funcţionari care au semnat procese verbale şi decizii nelegale de restituire accize.

Contribuabili clientelari SRI depun la ANAF declaraţii fiscale 101 care conţin înregistrări operaţiuni nereale pe cheltuieli nedeductibile, deprecieri, materii prime, semifabricate, produse finite şi cu privire la produsele pentru care s-au plătit accize şi a fost solicitată restituirea acestor, înregistrări în formă continuată a unor operațiuni fictive din contabilitate evidenţiază că produsele accizate nu sunt utilizate integral în scopul prevăzut în lege, pentru care au fost solicitate restituiri prin declaraţii fiscale 321.

Infracţiuni şi venituri ilicite piramidal la societatea pe acţiuni Farmec SA cu sediul in Cluj au determinat statutul de societate clientelară unor ofiţeri foşti si actuali din Serviciul român de Informaţii şi Direcţiei generale de informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul de Interne, care a fost coordonată de Ardelean Virgil. Administratori la Farmec SA cumpără lunar între 20 şi 200 tone de alcool accizabil şi beneficiază, coordonat şi protejat de SRI, de decizii nelegale de restituire accize, şi inspecţii şi controale fiscale formale in 2014, 2017 şi 2019 ale Agenţiei naţionale de administrare fiscală prin Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, corespunzător achiziţii de alcool etilic rafinat nedenaturat conform legii, cu concentraţie 96,5%, utilizabil la producţia de băuturi alcoolice spirtoase, vodkă, gin, whiskey, liqueur. Societatea cumpară si alcool neaccizabil izopropilic utilizat pentru produse chimico casnice, triumf de aragaz, detartrant.

Grup organizat a fost iniţiat şi constituit din aceleaşi persoane implicate în acordări, restituiri nelegale de accize si controale fiscale de fond, deşi există dovezi care evidenţiaza in acte oficiale către instituţii competente, că alcoolul rafinat nu a fost denaturat conform legii şi nu a fost utilizat integral în fabricaţia şi vânzarea efectivă de produse finite. Prejudiciul statului este de 1.000 Euro pe hectolitru, care se aplică pe cantitate de alcool care nu a fost folosită integral în fabricaţie, nu a fost denaturat în legătură cu care funcţionari la ANAF şi Farmec SA au încălcat art. 200 Cod Fiscal privind obligaţia denaturării şi art. 22 pct. 34 din Normele metodologice de aplicare a codului fiscal care prevede : “Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială, cererea de scutire de accize, însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente”. Obligaţia legală este ca beneficiarul să prezinte ANAF, iar funcţionarii ANAF să verifice cu ocazia fiecărei declaraţii fiscale 321, reprezentând cereri restituire accize, documentele contabile doveditoare privind consumul real al alcoolului în fabricaţia de produse cosmetice, reţetele de fabricaţie şi dovada vânzării produselor către clienţi.

Pană in anul 2014 procesele verbale de restituiri de accize au fost efectuate in cadrul Direcţiei generale de supraveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale. După 2014 procesele verbale de restituire a accizelor au fost trecute la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, aceeaşi direcţie care a efectuat inspecţiile fiscale de control de fond şi verificări defectuoase, privind nerealitatea inregistrărilor efectuate in balanţele lunare şi in bilanţuri şi nerealitatea operaţiunilor din declaraţiile 101, 321 şi 394, care au fost depuse periodic la ANAF.

Infracţiuni de grup organizat, evaziune fiscală şi abuz în serviciu în formă continuată, au fost săvârşite cu participarea unor funcţionari vamali, înainte de 2014, iar după această dată, cu participarea unor funcţionari din Direcţia generală de administrare fiscală a marilor contribuabili care au fost cordonate să aprobe decizii nelegale de restituiri accize, funcţionari de la Farmec SA şi fabrici de alcool care au furnizat alcool nedenaturat conform legii:

funcţionari vamali din ANAF au semnat procesele verbale de sigilare de la furnizor la sediul fabricii de alcool din Prahova si funcţionari vamali au semnat procese verbale de desigilare la sediul beneficiarului din Cluj şi au omis cu ştiinţă să constate din documentele raport de preparare a alcoolului, proces verbal de sigilare-desigilare, NIR-uri si facturi că denaturantul 1.2 propandiol in cantitate de 2% in fapt nu a fost adaugat in cantitatea de alcool rafinat.
funcţionari publici din cadrul ANAF (ANV si DGAMC), care au semnat decizii de restituire a accizelor alcool rafinat in perioada dintre 2007-2022: Rus Ioan, Zadic Ioan, Gligor Ioan. Decizia nr. 3421/10.04.2009 semnată de Nicolae Cîmpan sef administraţie si Laurenţiu Suciu – sef serviciu si decizia nr. 6190010002809/27.06.2011 semnată de Andrei Haas – director general, Vasilica Sandu – director general adjunct, Claudia Gheorghe – inspector si Carmen Patru – sef serviciu, decizia nr. 5393/03.10.2016 semnată de Ionuţ Misa – director general, Mirela Calugareanu – director general adjunct, Carmen Patru – sef serviciu si Claudia Gheorghe – inspector.
director economic Lucacel Viorica, ulterior Stânceanu Mircea care au săvarsit infracţiuni prevazute la art. 8 din Legea 241/2005, art. 242, 297, 322 si 323 C.p. fals in inscrisuri oficiale şi uz de fals cu ocazia declaraţiilor fiscale 101, 321 si 394, şi inregistrari fictive in registrele societăţii, balanţe lunare şi bilanţuri
administratorii, directori executivi, persoane din familiile Turdean şi Pântea, Turdean Mircea Liviu, Turdean Horea, Turdean Mihaela, Turdean Ioana, Pântea Petru Iacob, fost administrator, Pintea Lucian fiu, Bria Sebastian, nepot Pântea şi cenzor intern,
funcţionari la societatea Farmec SA care au participat la operaţiunile cu alcool, Damian Viorel – director aprovizionare materii prime, Almaş Iulian – şef birou aprovizionare.

La Farmec SA au existat doua depozite diferite pentru alcool accizabil rafinat, o gestiune oficială cu alcool rafinat care a fost folosit real in fabricaţie şi a doua gestiune de alcool rafinat care a existat doar scriptic pentru că alcoolul rafinat a fost livrat direct in altă destinaţie – Stana Antoniu, Ani Cristian, Pura Mihaela, Ciupeiu Mihaiela juridic, Almas Iulian, Rus Florin din comisia de recepţie la Farmec SA si funcţionari care au furnizat alcool nedenaturat conform legii utilizabil la băuturi alcoolice, de la fabrici de alcool Pet&Ady, Marex, Prodvinalco, Euroavipo, respectiv Iancu Răzvan – şef secţie Euroavipo, Ciobanu Constantin – gestionar Euroavipo, Ţigănila Constantin – şef calitate Laborator de analize Euroavipo, Bolfa Petru – Pet&Ady

Conform constatare act de control ANAF, au existat două depozite cu gestiuni diferite, ambele pentru alcool accizabil, conform extras din procesul verbal al Gărzii Financiare din 26.02.2010: “S-a mai constatat faptul că societatea controlată a efectuat inventarierea sortimentelor de alcool aflate în magaziile şi depozitele societăţii, operaţiunea de inventariere având loc în data de 01.02.2010…”.

Al doilea depozit de alcool rafinat doar scriptic !!!, cu gestiune distinctă si gestionari diferiti, doar pentru a găzdui alcool etilic nedenaturat conform legii cu utilizare la băuturi spirtoase. Functionari de la Farmec SA au prezentat la ANAF declaraţii fiscale 321 incomplete, reprezentand cereri pentru restituiri nelegale de accize, declaraţii fiscale 101, balanţe cu înregistrări operaţiuni care nu corespund realităţii.

Funcţionari de la fabrici de alcool rafinat au furnizat către Farmec SA alcool rafinat nedenaturat conform legii, care se foloseşte la băuturi alcoolice, vodka, wiskey, gin, etc, încălcând dispoziţia prev în Art. 206^58 din Normele metodologice de aplicare a codului fiscal: (2) Formula admisă a fi utilzata pentru denaturarea completare a alcoolului, în concentraţie la hectolitru de alccol pur, este următoarea izopropandiol (nr. CAS 67-63-0) 3 litru (chimic pur), metilacetona (butanona) (nr. CAS 78-93-3) 3 litri (chimic pură) şi benzoat de denatoniu (nr. CAS 37-34-33-6) 1 gr (chimic pur). (3) În cazul alcoolului etilic destinat a fi utilizat pe teritoriul României pentru fabricarea de produse ce nu sunt destinate consumului uman, substanţele admise pentru denaturarea acestuia în concentraţie la hectolitru de alcool pur, sunt cel puţin două din următoarele: a) pentru industria cosmetice: …. 6) 1.2 propandiol (nr CAS 57-55-6) 2 litri (chimic pur);

Infracţiunea de grup organizat este intărită de imprejurarea că funcţionari de la Farmec SA, cu ocazia depunerii fiecarei cereri de restituire accize, reprezentand declaratii fiscale 321 au manifestat permanent siguranţa că funcţionari ANAF vor restitui accizele, fără ca aceştia să depună documentele contabile prevăzute in lege, privind consumul efectiv al acoolului in fabricaţie si nedenaturat conform legii, fapt confirmat de fiecare cerere de restituire şi procesele verbale de restituire accize.

Art. 34 pct 22 din Normele de aplicare a Codului fiscal reglementează obligaţia ca alcoolul să fie denaturat cu denaturant prevăzut de lege pentru a beneficia de scutire de la plata accizelor. La Farmec SA au fost restituite accizele fără să se prezinte documentele prevăzute în lege, respectiv fără rețetele de fabricaţie corespunzător produselor care au folosit alcool accizat şi cantitatea de alcool per produs, documentele privind consumul efectiv, centralizator cu facturi către clienţi din ţară şi din străinătate, care nu sunt menţionate şi atașate în cererile de restituire accize, ci doar pe baza unor note explicative luate de organul fiscal contabilului șef al societăţii, care menționează necorespunzător adevărului că produsul accizat a fost utilizat integral, infracţiune prev de art. 323 C.p..

Funcţionari, directori şi administratori la Farmec SA au incălcat legea in formă continuată, au depus lunar la ANAF cereri de restituire care, crononlogic au fost semnate de Lucăcel Viorica in 2008, apoi de Stânceanu Mircea, fără ca declaraţiile fiscale 321 să conţină documentele contabile fiscale prin care să facă dovada consumului efectiv in fabricaţie al alcoolului rafinat, utilizabil la băuturi spirtoase.

Cu ocazia fiecărei declaraţii fiscale 321, funcţionari la Farmec SA, prin administratori şi Stanceanu Mircea, director economic au formulat cereri nelegale de restituiri accize, fără să menţioneze în declaraţiile fiscale documentele doveditoare privind consumul efectiv al alcoolului în fabricaţie, aşa cum prevede art. 34 alin 22 din Normele de aplicare a codului fiscal: „Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială, cererea de scutire de accize, însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente.”.

Funcţionari publici ai ANAF au restituit ilegal accizele şi au tolerat cu ştiinţă declaraţiile nelegale fiscale 321 de restituire accize depuse de funcţionari de la Farmec SA precum şi constatările Curţii de Conturi din Raportul din anul 2013.

Curtea de Conturi, în raportul din anul 2013 a constatat încălcarea legii de către funcţionari publici ai Agenţiei naţionale de administrare fiscală, în sensul că deciziile de restituire a accizelor nu au fost legale deoarece funcţionari de la Farmec SA, in înţelegere cu funcţionari publici, nu au prezentat documentele doveditoare privind consumul efectiv, iar restituirile de accize s-au făcut în condiţiile impuse de Farmec SA şi nu pe baza analizei documentelor justificative, ceea ce se circumscrie infractiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. Fotocopie din raportul Curtii de Conturi:

Actul de control al Curţii de Conturi a stabilit la pag 154 că „în lipsa tuturor înscrisurilor care dovedesc tipul şi consumul efectiv de alcool etilic în scopul pentru care s-a solicitat scutirea, nu trebuia să se acorde restituirea…”, precum şi că „…În soluţionarea favorabilă a cererilor de restituire a accizei nu au fost administrate toate mijloacele de probă prevăzute de codul de procedură fiscală.”

Funcţionari ANAF, Direcţia de Supraveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale, după 2014 funcţionari din DGAMC au restituit accizele în condiţii ilegale chiar şi după ce Curtea de Conturi a constatat încălcarea legii de către ANAF, restituirile de accize la Farmec SA şi “au acceptat condiţiile impuse de Farmec SA” – pagina 153 din Raport.

„DRAOV Cluj structura regională recunoaşte că verificările cu privire la realitatea consumului de alcool etilic şi tipul de alcool etilic, denaturat sau nedenaturat, nu pot fi stabilite prin neprezentarea reţetarului de fabricaţie de către societate, aceasta invocând secretul comercial aşa cum reiese şi din cercetarea inteprinsa de Garda Financiară. Totodată, în actul de control întocmit de către DRAOV Cluj în data de 14.07.2012, ca urmare a efectuării controlului inopinat la societate, se arata ca la restituirea accizelor s-a verificat concordanţa dintre cantitatea comandată, cea recepţionata, utilizată în procesul de fabricaţie a produselor cosmetice, precum şi modul corect de stabilire a accizei de restituit. În aceste condiţii auditorii publici externi constată că restituirea (accizei) s-a făcut în condiţii cerute şi impuse de SC Farmec SA şi nu pe baza analizei documentelor justificative astfel încât decizia de restituire să fie luată în cunoştinţă de cauză…”…………………………………………………………………………………….pagina 153.

“Pentru restituirea accizelor potrivit punctului 111 alin. 44 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, utilizatorii depun lunar până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se solicita restituirea, la Autoritatea Fiscală teritoriala CEREREA de restituire de accize însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acorda scutire, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente”…………………………pagina 153.

Semnificativ este că singurul “document în probaţiune” privind consumul efectiv al alcoolului în fabricaţie, în baza căruia funcţionari de la societatea clientelară solicită, în înţelegere cu funcţionari publici din ANAF care au avizat nelegal restituiri de accize fără că alcoolul rafinat să fie denaturat şi utilizat integral conform legii, sunt Notele explicative semnate de Stânceanu Mircea, director la Farmec SA, care au atestat împrejurări necorespunzatoare adevărului, în condiţiile în care alcoolul etilic rafinat se foloseşte la băuturi alcoolice vodka, gin, whisky, etc.

Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal reglementează obligaţia ca alcoolul accizabil să fie denaturat cu un denaturant recomandat şi in cantitatea prevazută de lege, iar funcţionarii Farmec SA şi ANAF au ales ca denaturantul sa fie 1.2 propandiol in cantitatea de 2% prevazută in Lege, conform extras:

Art. 200, alin. 1, lit. b), din Codul Fiscal si pct. 22 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal (H.G. nr. 44/2004):

„22. (1) Alcoolul etilic se consideră a fi complet denaturat atunci când denaturarea se face cu denaturanţii notificaţi de către fiecare stat membru la Comisia Europeană şi acceptaţi de către aceasta şi celelalte state membre.

(3) În cazul alcoolului etilic destinat a fi utilizat pe teritoriul României pentru fabricarea de produse ce nu sunt destinate consumului uman, substanţele admise pentru denaturarea acestuia sunt cel puţin una din următoarele:

….

a) pentru industria cosmetică

….

6. 1,2 propandiol 2,00% în vol…”

Grupul organizat la Farmec SA prin afiliere funcţionari publici din ANAF au semnat şi aprobat restituiri ilegale de accize unor companii comerciale beneficiare clientelare, cu ocazia fiecărei cereri de restituire accize. Practica ca societaţi clientelare SRI este să beneficieze de restituiri ilegale de accize pentru alcool rafinat, tutun, petrol si motorină, carburanti, fără ca aceştia să depună documentele contabile doveditoare privind consumul efectiv şi fără ca alcoolul rafinat cu 96,5% să fi fost denaturat conform legii, normă prevazută la art. 200 din Codul fiscal reglementează obligaţia denaturării cu 2% cantitate suplimentară de propandiol.

2) Infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de funcţionari din ANAF au încălcat legea, cu ocazia emiterii întocmirii de procese verbale de restituire accize, fără că beneficiarul să prezinte documente prevăzute în lege privind consumul efectiv. Restituirile de accize au fost nelegale şi din perspectiva împrejurării de fapt, dovedită cu probe, că alcoolul rafinat nu a fost denaturat cu 2% – 1.2 propandiol art. 200 din Codul Fiscal care se foloseşte la băuturi spirtoase vodka.

Cereri de restituire în fotocopie, reprezentând declaraţii fiscale 321 ale funcţionari la Farmec SA Stanceanu Mircea, către ANAF. Chenarul din prima pagină a fiecărei declaraţii fiscale, prevăzut pentru menţiunea documentelor ataşate cu privire la dovada consumului efectiv în fabricaţie nu conţine documentele contabile prevăzute în lege, dovada consumului efectiv, respectiv liste cu produsele care conţin alcool accizabil rafinat care utilizează la băuturi alcoolice accizabile dar şi alcool neaccizabil izopropilic folosit la produse casnice, reţete de fabricaţie cu cantitate pe produs de alcool rafinat cu concentraţie 96,5%, centralizator facturi către clienţi din ţară şi străinătate cu produsele care conţin alcool rafinat accizabil care a fost utilizat efectiv, pentru verificare dacă facturile au la bază livrări nereale şi sunt înregistrări fictive.

Siguranţa protecţiei Serviciului român de informaţii a determinat practica în formă continuată a grupului infracţional organizat să depună la ANAF declaraţii fiscale 321, cereri de restituire a accizelor, iar funcţionari publici ANAF, au avizat scutirea de accize fără că cererile de restituire să îndeplinească condiţii prevăzute la lege, doar pe baza declaraţie pe proprie răspundere a numitului Stânceanu Mircea director economic.

Probă cerere restituire accize din septembrie 2009.

Probă cerere restituire accize din februarie 2010

Probă cerere restituire accize din martie 2011

Probă cerere restituire accize din august 2014

Probă cerere restituire accize din ianuarie 2015

Probă cerere restituire accize din august 2016:

Probă cerere de restituire accize din decembrie 2016:

Dovezi in fotocopie, evidentiază că infractiunea de grup organizat a fost săvarşită prin inţelegeri coordonate intre funcţionari din cadrul Farmec SA, functionari cu funcţii de execuţie si de conducere din ANAF si funcţionari la societăţi furnizoare de alcool, beneficiari clientelari ai SRI, care au solicitat restituiri ilegale de accize, iar functionari ANAF au aprobat fără documentele prevăzute in lege privind consumul efectiv in fabricaţie de alcool rafinat pentru care s-au cerut restituiri.

3) Infracţiunea scop a constituirii grupului infracţional coordonat de Serviciul român de informaţii este practică de fraudare a patrimoniul Farmec SA, bugetului de stat şi patrimoniului subsemnatului, infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravantă.

Grup organizat format din funcţionari la societatea Farmec SA au închis în contabilitate valori care depășesc 20 milioane euro, cheltuieli nedeductibile, materii prime, deprecieri, inclusiv produse accizate care au beneficiat de regim de restituiri de accize, facturi neîncasate care conţin produse cu alcool accizat. Anual s-au emis facturi pentru produse care conţin alcool, cu scopul creării aparenței că alcoolul a fost utilizat în fabricație, dar de fapt s-au înregistrat în contabilitate sub formă de deprecieri materii prime, provizioane, cheltuieli nedeductibile, potrivit art. 113 cod procedura fiscală. Înregistrările în contabilitatea unor operaţiuni suspect fictive, descrise mai sus, ar fi trebuit să atragă efectuarea de către functionari ANAF-DGAMC a unor verificări referitor la operaţiunile evidenţiate în declaraţia fiscală 101, cât şi a verificări încrucișate, pentru a se stabili dacă produsele din facturile emise au fost livrate în realitate şi înregistrate la clienți, dacă marfa a fost recepționată de clienți cu NIR-uri, deoarece aceste facturi pot ascunde operaţiuni economice fictive cu scopul creării aparenței utilizării alcoolului etilic nedenaturat şi neutilizat integral în fabricaţie.

Bugetul de stat a fost fraudat in formă continuată în urma unor infracţiuni, prev de art 9 din Legea 241/2005 vizând restituiri ilegale de accize şi diminuarea artificială a profitului impozabil, prin:

1) restituiri ilegale de accize acordate de ANAF unor societaţi clientelare. Functionari la Farmec SA au solicitat cereri restituiri accize prin declaraţia fiscală 321. Cu ocazia aprobărilor, funcţionari la ANAF si Farmec SA au incălcat repetat legea deoarece:

declaraţii fiscale 321, respectiv cereri restituire accize, in chenarul prevăzut special, nu au conţinut dovezi, privind consumul alcoolului rafinat in fabricatie, conform probe fotocopie, asa cum este prevăzut la art. 34 pct 22 din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, documente fiscale privind consumul efectiv in fabricaţie al alcoolului accizat pentru care se cere restituirea accizei, centralizator cu facturi catre clienţi, reţete de fabricaţie cu cantitatea şi concentraţia de alcool rafinat accizat, folosit efectiv in fabricaţie.
alcoolul rafinat cu concentraţie 96,5% nu a fost denaturat conform art. 200 alin 1 lit b) Cod fiscal, pentru că, alcoolul rafinat pentru care se solicită restituirea accizelor este utilizabil la băuturi spirtuoase vodka, gin, wiskey, etc.

(2) funcţionari publici din cadrul DGAMC-ANAF aprobă decizii ilegale de restituire accize, semnate si de funcţionari din conducere privind controlul ierarhic de legalitate, doar pe baza unor declaraţii pe proprie raspundere a numitului Stanceanu Mircea, director economic,conform dovezi prezentate in fotocopie la punctul 2).

(3)funcţionari publici la ANAF, care conform procedură au sigilat şi apoi au desigilat şi funcţionari la fabrici de alcool furnizoare de alcool rafinat cu concentraţie 96,6% incălcand legea, deoarece alcoolul nu a fost denaturat conform legii, au participat la savarsirea infractiunii de evaziune fiscala în formă continuată, întrucât reprezentanţii fabricilor de alcool au livrat alcool rafinat nedenaturat in condiţii nelegale, iar funcţionari la ANAF au semnat recepţii la sigilare şi la desigilare şi au avizat decizii ilegale de restituire accize.

(4)funcţionari la societatea Farmec SA au denaturat contabilitatea prin inregistrari operaţiuni fictive in formă continuată in registrele societăţii si in declaraţiile fiscale 101, 321, 394, pentru a crea aparenţa utilizarii intregii cantitati de alcool rafinat nedenaturat conform legii si care a beneficiat de restituiri de accize, dar este utilizabil la bauturi spirtoase vodka, gin, wiskey, iar funcţionarii ANAF au protejat evaziunea si aprobat ilegal restituiri de accize, in valoare de 1.000 de euro pe hectolitru, corespunzător alcool rafinat cu concentraţia 96,5%, care nu a fost denaturat conform legii.

Farmec SA utilizează in fabricaţie alcool accizabil rafinat 96,6 % şi alcool neaccizabil izopropilic.

Funcţionari la Farmec SA au solicitat restituirea accizelor, în condiţiile în care, alcoolul rafinat nu a fost denaturat conform legii, iar in declaraţii fiscale 321, reprezentând cereri de restituire, nu au menţionat in chenarul cu rubrică prevazută şi nu au atasat documentele prevăzute în lege, privind dovada consumului efectiv în fabricaţie a alcoolului rafinat, produs accizat pentru care s-a cerut restituirea accizei, lista cu produse finite care conţin alcool, reţete de fabricaţie, cu cantitatea de alcool utilizat per produs, centralizator cu facturile cu produse care conţin alcoolul utilizat.

Cantităţile achiziţionate de alcool etilic cu concentraţie de 96,5 grade sunt cuprinse lunar între 20 şi 200 de tone de la furnizori din ţară şi din Austria. Accizele se plătesc la livrare. Practica este ca beneficiarul întocmeşte catre ANAF declaraţia fiscală 321, cerere pentru restituirea accizelor, dar fără să insereze si evidenţieze in chenar dovadă cu înscrisuri care au fost ataşate, a consumului efectiv în fabricaţie si ca alcoolul ar fi fost denaturat conform legii. Alcoolul etilic rafinat care nu se utilizează in fabricaţia de produse cosmetice se poate utiliza la producţia de băuturi spirtoase, wiskey, gin, vodka, cognac care ar fi trebuit sa plăteasca accize in valoare de 1.000 Euro pe hectolitru.

În concluzie, ANAF a avizat în formă continuată restituirile accizelor prin compensarea acestora cu TVA-ul de plată lunar, în condiţii de nelegalitate care au fost constatate şi de către Curtea de Conturi în Raportul din anul 2013, fiind săvârşite în concurs infracţiuni de evaziune fiscală, infracţiuni de gestiune frauduloasă a patrimoniului societăţii pe acţiuni şi de abuz în serviciu în formă agravantă şi continuată in 2005-2024, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Funcţionari ai societăţii Farmec şi de la fabrici de alcool care au furnizat alcool rafinat cu concentraţie 96.6% care nu a fost denaturat conform legii, în inţelegere organizată şi sub coordonarea unor funcţionari din conducerea ANAF, a Serviciului roman de Informatii si Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul de Informatii si Protectie Interna au efectuat cereri nelegale de restituire accize (declaraţii fiscale 321) pe care ANAF-Directia generala de administrare a marilor contribuabili le-a aprobat permanent, nelegal, prin procese verbale de scutire la plată a accizelor.

Încălcarea legii, prin evaziune fiscală, gestiune frauduloasă, abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals s-a manifestat în trei etape diferite:

Etapa 1 s-a realizat la momentul redactării şi depunerii fiecărei cereri de restituire a accizelor denumita declaraţia fiscală 321 deoarece:

funcţionari la Farmec SA au incălcat art. 34 pct. 22 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal nu au menţionat in chenarul din prima pagina a declaraţiei fiscale 321, documente privind consumul efectiv in fabricaţie al cantitaţii de alcool accizat pentru care se cere restituirea de accize respectiv produsele care contin alcool şi tipul alcoolului rafinat sau izopropilic neaccizabil, reţete de fabricaţie – privind cantitatea de alcool 96,6% per produs, corespunzător facturi emise către client cu produsele care conţin alcool rafinat.
funcţionari la Farmec SA, împreună cu funcţionari de la fabrici care au furnizat alcool care nu a fost denaturat conform legii şi funcţionari ANAF de la sediul furnizorului de alcool au semnat procese verbale de sigilare şi funcţionari ANAF de la sediul beneficiarului au semnat procese verbale de desigilare, au incălcat art. 200 din Codul fiscal, deoarece au omis cu stiinţă că alcoolul nu a fost denaturat conform legii, conform PROBE prezentate în continuare.

Etapa 2 s-a realizat la momentul când funcţionari la Farmec SA au efectuat cu ştiinţă înregistrări fictive în contabilitate, declaraţiile fiscale 101, balanţe analitice, pentru a scădea fictiv în contabilitate materia primă, respectiv alcool rafinat 96,6% care nu a fost folosit integral în fabricaţie.

Etapa 3 s-a realizat atunci când funcţionari publici la ANAF-ANV, până în 2014, şi la ANAF-DGAMC după anul 2014, au săvârşit fapte de abuz în serviciu prin aceea că în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în mod coordonat, au efectuat controale fiscale formale, au încălcat art. 113, 108, 118 cod proc fiscală, nu au efectuat verificări privind nerealitatea şi nelegalitate declaraţiilor fiscale 321, 101, 394 prin care au fost efectuate înregistrări fictive şi săvârşite infracţiuni de fals în înscrisuri oficiale, uz de fals de către funcţionarii societăţii Farmec SA.

Functionari la Farmec SA au trecut si inregistrat pe cheltuieli nedeductibile facturi neincasate valoare care depaseste 15.000.000 euro, pentru produse care in realitate nu au fost livrate, dar facturile au fost emise fictiv pentru a crea aparenta utilizarii alcoolului, statul fiind prejudiciat deoarece functionarii de la Farmec SA au compensat lunar TVA-ul de plata cu contravaloarea accizelor care au fost achitate concomitent cu achizitia alcoolului, iar societatea Farmec SA fiind prejudiciată cu cantitatea de alcool neutilizat si cu contravaloarea impozitului de 10% plătit in plus nejustificat.

Funcţionari la Farmec au emis facturi cu produse care conţin alcool dintre care, lunar 10-12% facturi emise au fost apoi anulate şi stornate fără ca produsele să fie înregistrate cu NIR-uri la clienţi şi ca produsele să fi fost reintroduse în gestiunea Farmec.,

Funcţionari la Farmec SA au apelat la procedee diferite, de scădere din stoc a alcoolului rafinat care nu a fost utilizat integral în fabricaţie, înregistrări operaţiuni fictive privind stocurile de materie primă, prin emitere de facturi care conţin operaţiuni comerciale fictive, produse finite care conţin alcool, care nu au fost livrate către clienţi, după care au fost radiate facturile şi înregistrate în contabilitate pe cheltuieli nedeductibile. Societatea a plătit impozit necuvenit pe profit, doar pentru a ascunde că înregistrări operaţiuni fictive pe cheltuieli nedeductibile, pentru că, conţin operaţiuni nereale dup ace au fost eludate accizele restituite ilegal.

Funcţionari la Farmec SA au înregistrat cheltuieli nedeductibile, note contabile de scăzământ, cantităţi mari de materii prime şi produse finite care nu reflectă operaţiunile reale, servicii fictive în valoare de zeci de milioane de euro – transferuri de bani în ţară, în ţări europene şi către firme cu regim OFFSHORE, sume de bani ce au diminuat profitul impozabil al Farmec SA.

Funcţionari ai societăţii pe acţiuni au emis facturi de 15 milioane euro, cu produse care conţin alcool, care nu au fost încasate şi au fost şterse din contabilitate prin cheltuieli nedeductibile şi provizioane conform extrase din bilanţuri, societatea plătind un cost suplimentar nejustificat în valoare de 16% sau 10%, la care se adăugă c/v TVA-ului, iar la clienţi facturile nu figurează înregistrate ca intrări şi nici ca venit, nu au fost încasate de Farmec SA. Conform legii, facturile neîncasate de Farmec SA trebuie să figureze la clienţi înregistrate ca venit.

Valoarea foarte mare a neconcordanţelor a fost de peste 20 milioane euro în perioada 2010-2016 şi a rezultat din declaraţiile 390 vies şi 394 depuse de Farmec SA, clienţi şi furnizori din ţară şi străinătate în vederea evitării plăţii accizei funcţionării societăţii pe acţiuni au emis facturi cu produse care conţin alcool şi au figurat că nu au fost înregistrate la clienţi sau furnizori din ţara sau străinătate, către care au emis facturi fictive de servicii sau de marfă.

În perioada 2007 – 2016, funcţionarii Farmec SA au procedat la emiterea de note de scăzământ, pentru ştergere din contabilitate a unor cantitati mari de alcool rafinat, produse semifinite si produse finite, operatiuni care nu reflecta realitatea cu scopul evitării plaţii accizei urmare a premizei false ca alcoolul rafinat a fost utilizat integral in fabricatie a beneficiat de la ANAF de decizii nelegale de restituiri ale accizelor.

Spre exemplu fotocopie nota de scăzămant:

Valoare provizioane şi cheltuieli nedeductibile în perioada 2004-2014 Trendul crescător evidenţiază practica înregistrării operaţiuni nereale


AN	Valoare provizioane		Cheltuieli nedeductibile		Grand Total Valoare provizioane + cheltuieli nedeductibile
AN	Ron	Euro	Ron	Euro	Ron	Euro
2004	215,212	55,510			215,212	55,510
2005	241,361	66,612	407,418	112,441	648,779	179,053
2006	560,177	154,600	512,676	145,461	1,072,853	300,061
2007	371,090	111,194	1,924,806	576,755	2,295,896	687,949
2008	183,858	49,925	2,923,245	793,778	3,107,103	843,703
2009	2,075,098	489,722	10,207,811	2,409,037	12,282,909	2,898,759
2010	5,049,828	1,199,512	12,784,717	3,036,822	17,834,545	4,236,334
2011	1,259,253	297,141	1,259,253	297,141	2,518,506	594,282
2012	1,409,416	316,296	4,888,571	1,097,076	6,297,987	1,413,372
2013	1,393,853	315,423	7,005,496	1,585,313	8,399,349	1,900,736
2014	873,884	194,972	3,333,564	743,750	4,207,448	938,722
Total	13,633,030	3,250,907	45,247,557	10,797,574	58,880,587	14,048,481

De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost efectuate înregistrări fictive prin emiterea unui număr mare facturi care au fost stornate, dar produsele nu au fost reintroduse în stoc pe bază de NIR-uri, deoarece operaţiunile nu sunt reale.

Facturi cu produse care conţin alcool, au fost emise de Farmec SA către clienţi, ulterior au fost stornate sau anulate, produsele nu au fost înregistrate la clienţi cu NIR-uri apoi şi după anulare produsele nu au fost reintroduse în stocul din gestiunea Farmec SA, au existat influenţe în stocul de produse finite din gestiunea Farmec SA. Funcţionari ANAF în mod vădit nu au efectuat verificări încrucişate reale privind facturile care au fost emise de Farmec SA şi nu au fost încasate pentru că produsele nu au fost livrate. Întrucât în realitate la clienţi nu figurează că au fost înregistrate cu NIR-uri iar Farmec SA nu a notificat aceşti clienţi referitor la şoldul neîncasat. Operaţiunile fictive sunt confirmate şi de împrejurarea de fapt, că la clienţi aceste facturi cu activităţi fictive nu figurează înregistrate pe venituri în contabilitatea acestora, respectiv comunicarea, acceptarea şi înregistrarea ca venituri de către clienţii-beneficiari, care nu au plătit facturile emise de Farmec SA, iar Farmec le-a înregistrat la clienţi incerţi apoi le-a închis în contabilitate, trecându-le pe cheltuieli nedeductibile.

Înregistrări operaţiuni fictive în declaraţiile fiscale 101 deprecieri materii prime, alcool, produse semifabricate, produse finite, înregistrate pe cheltuieli nedeductibile, au închis cercul evaziunii fiscale pentru a ascunde fraudele cu materii prime corespunzător cărora s-au primit restituiri ilegale de accize, apoi au fost înregistrate pe cheltuieli nedeductibile, pentru ca în înţelegere cu ANAF să nu se facă verificări corespunzător nerealitatea operaţiunilor fictive.

Plata unui impozit pe profit nedatorat corespunzător alcool rafinat înregistrat pe materii depreciate cât şi servicii fictive care au fost înregistrate în contabilitate la cheltuieli nedeductibile, contribuie la diminuarea artificială a patrimoniului şi la denaturarea contabilităţii societăţii Farmec SA.

Funcţionari la Farmec SA au înregistrat în contabilitate în diferite conturi facturi cu produse care conţin alcool, în contextul în care produsele nu au fost livrate la clienţi, pentru a crea aparenţa utilizării alcoolului rafinat, apoi facturile au fost stornate, accentuează premiza existenţei faptelor de evaziune fiscală şi gestiune frauduloasă, care fac obiectul plângerii penale.

Prejudicierea bugetului de stat de către grupul organizat, coordonat şi sprijinit.

Valoarea accizei corespunzător cantităţii de alcool care nu a fost efectiv în fabricaţie, este cu mult mai mare, comparativ cu valoarea impozitului pe profit corespunzător înregistrării operaţiunii fictive sub formă de cheltuieli nedeductibile, materii prime depreciate, facturi emise şi apoi stornate după ce produsele, în realitate, nu au fost livrate de la clienţi către Farmec SA, iar marfa nu a fost reintrodusă în stocul din patrimoniul societăţii, ceea ce reprezintă denaturarea şi alterarea artificială a contabilităţii prin servicii fictive şi facturi stornate cu consecinţa stabilirii unui profit impozabil nereal.

Împrejurări de fapt care dovedesc prejudicierea patrimoniul societăţii pe acţiuni:

a) funcţionari la Farmec SA, cu stiinţă, nu au utilizat integral in fabricaţie intreaga cantitate de alcool care a beneificat de regim restituiri accize

b) funcţionari la Farmec SA, pentru a crea aparenţa legalităţii utilizării alcoolului rafinat au efectuat inregistrari fictive in balantele lunare, in declaraţiile fiscale 101, 321 si 394, in fisele de cont privind deprecieri de materii prime, clienţi neincasaţi, semifabricate si produse finite

c) funcţionari la Farmec SA pentru a crea aparenţa consumului in fabricaţie au completat facturi, ale caror produse in realitate nu au fost livrate către clienti. Ulterior au fost fie radiate, fie stornate dar produsele nu au mai fost introduse fizic in gestiune dovedit cu NIR-uri. Facturile radiate au fost inregistrate in contabilitate pe cheltuieli nedeductibile.

d) funcţionari la Farmec SA au denaturat artificial in contabilitate, situatia in balante, registre si declaratii fiscale catre ANAF, au plătit impozit pe profit in valoare mai mare decurgand din inregistrari in contabilitate operatiuni nereale, pentru a ascunde neutilizarea efectivă integrală in fabricatie a alcoolului rafinat accizat corespunzator căruia au fost restituite ilegal accizele.

e) funcţionari la Farmec SA au efectuat inregistrări operaţiuni fictive in contabilitate pe cheltuieli nedeductibile, facturi radiate, pretextand ca nu au fost incasate fără, conform legii să fi notificat clienţii si fără ca aceste facturi sa fi avut operaţiuni comerciale reale.

f) funcţionari la Farmec SA au efectuat inregistrări in contabilitate servicii fictive care au diminuat artificial patrimoniul societăţii.

g) funcţionari au efectuat inregistrari servicii fictive in formă continuată, in registre din contabilitatea Farmec SA, corespunzător transferuri de bani, însumand milioane de euro, protecţie evaziune fiscală, gestiune frauduloasă a acţiunilor, patrimoniului societăţii pe acţiuni, majorărilor ilegale de capital.

Diminuarea artificială a profitului impozabil prin expatrierea profitului prin achiziţii servicii fictive şi achiziţionate de la firme din străinătate şi către conturi bancare cu regim fiscal offshore.

Funcţionari la Farmec S.A au efectuat tranzacții suspecte cu societăți din alte ţări şi au efectuat plăţi în conturi offshore, au livrat produse proprii în schimbul unor servicii nereale care au fost protejate de inspectorii fiscali din ANAF.

Prețul livrărilor produselor Farmec SA nu a fost încasat, iar administratorii au dispus achiziționarea de servicii disproporționate şi fictive, lipsind societatea de încasarea contravalorii facturilor cu care a livrat produsele. Bugetul şi patrimoniul societăţii a fost eludat constant prin înregistrări cheltuieli deductibile sume de bani pe care societatea nu i-a încasat şi au luat alte destinaţii. Valoarea societăţii s-a micsorat prin fraudă, iar preţul per acţiune a fost depreciat. Spre exemplu, într-o perioadă scurtă de timp funcţionari la Farmec SA au livrat Produsele şi au înregistrat pe cheltuieli valoare asemănătoare, facturile nu au fost încasate. Frauda continuă la zi.

Farmec SA a livrat produse marca Farmec catre agentii economici SUIT 4U din Polonia, TARGET SALES GROUP din Ungaria, TENEX din Polonia, iar in schimbul platilor, Farmec SA a primit facturi de servicii suspect nereale, respectiv:

TARGET SALES GROUP KFT Ungaria, produse facturate la valoarea de peste 9.000.000 lei. Prețul acestor livrări nu a fost încasat. Administratorii au dispus achiziționarea de servicii disproporționate valoric sau fictive in valoare care depaseste 6.000.000 lei de la acest client lipsind societatea de încasarea prețului datorat, prejudiciind societatea cu contravaloarea produselor livrate.
SUIT 4U KFT, cu sediul in Ungaria, produse facturate peste 2.000.000 lei. Prețul acestor livrări de produse marca Farmec nu a fost încasat, dar au fost inregistrate achiziții si alte servicii suspect fictive in valoarea 1.900.000 lei.
TENEX Sp. z o.o, sediul în Polonia, produse facturate la valoare care depăşeşte 1.200.000 lei. Prețul acestor livrări nu a fost încasat, însă Farmec SA a primit şi înregistrat în contabilitate facturi alte servicii şi operaţiuni nereale in valoare de 1.000.000 lei.

Funcţionari la Farmec SA au denaturat evidenţe din contabilitatea societăţii Farmec SA, valoarea reală a taxelor datorate statului, de conivenţă cu funcţionari ANAF protejaţi de SRI, înregistrări operaţiuni fictive în declaraţiile fiscale 101,

privind materii prime, semifabricate deteriorate, distruse şi înregistrate, sub formă de cheltuieli nedeductibile, inclusiv pentru produsele accizate care, au beneficiat de restituiri nelegale de accize, facturi emise, neîncasate, radiate, anulate sau stornate, trecute în provizioane şi în cheltuieli nedeductibile. La controlul fiscal, Funcţionari, în mod coordonat şi organizat au săvârşit infracţiuni de abuz în serviciu, au încălcat cu ştiinţa, coordonat art. 108, 113, 118 C.p. fiscală prin lipsa oricăror verificări declaraţii fiscale 101, 321 şi 390, 394 privind nerealitatea şi nelegalitatea operaţiunilor din conţinutul declaraţiilor fiscale.

Declaraţiile fiscale 101 falsificate, evidențele contabile, pe care Farmec le depune la ANAF şi uz de fals în formă continuată art. 323 C.p.,

conţin înregistrări fiscale în evidenţele societăţii care nu corespund adevărului, cu consecinţa prejudicierii statului şi al societăţii pe acţiuni, care cumpără alcool etilic accizabil, cât şi alcool izopropilic neaccizabil, pe care îl utilizează la fabricaţia produselor casnice, detartrant, triumf de aragaz, etc. Cantitatea de alcool rafinat nedenaturat conform legii, beneficiază de restituiri de accize, in contextul in care doar o parte este folosită la fabricaţia de produse cosmetice. Cantităţile de alcool fraudat sunt plătie din bugetul societăţii Farmec SA.

Operaţiuni financiar contabile ilicite, au diminuat patrimoniul şi profitul impozabil prejudiciind Statul şi societatea pe acţiuni, având în vedere că,

Întreaga cantitate de alcool etilic nu a fost utilizată în fabricaţie de produse cosmetice, conform reţetei de fabricaţie, pentru lista de produse finite la care au fost utilizate şi facturi de ieşire din gestiune a acestor produse. Funcţionarii la Farmec au întocmit facturi cu operaţiuni nereale către clienţi din ţară şi din străinătate, facturi care au creat dezechilibre de 20 milioane euro în declaraţiile 394. După ce am menţionat în sesizări către preşedintele ANAF, funcţionari Farmec SA au efectuat rectificări artificiale, în acord tacit cu funcţionari ANAF.
Denaturarea contabilitătii societătii Farmec SA prin falsificarea evidentei contabile lunare, pentru a ascunde operaţiuni reale ilicite privind denaturarea folosinţei cantităţilor de alcool rafinat are rezultatul platii unor impozite către stat mai mari, nejustificate, care nu sunt corespunzătoare operaţiunilor reale. Spre exemplu, în perioada pâna in 2017, functionari la Farmec SA au înregistrat în contabilitate valori care depasesc 15 milioane de euro, care au fost înregistrate pe cheltuieli nedeductibile, operaţiuni fictive corespunzător cărora societatea pe actiuni a plătit necuvenit impozite de 10 şi 16% diminuând artificial patrimoniul.
transferuri de sume mari de bani care au la baza cheltuieli suspect fictive efectuate pentru a susţine sprijinul privind restituiri nelegale de accize şi protecţia înregistrărilor fictive în registrele societăţii, prin care a fost diminuat artificial patrimoniul societăţii Farmec SA, pentru a aduce compensaţii motivaţionale subiecţilor care fac parte din grupul organizat, funcţionarilor care au acceptat restituiri ale accizelor în lipsa documentelor prevăzute de lege şi fără să efectueze verificări privind nerealitatea înregistrărilor fictive din declaraţiile fiscale 101, 321, 394 şi funcţionarilor de stat care au sprijinit grupul organizat şi menţinerea fraudelor şi evaziunii fiscale.
Inregistrări in contabilitate, in perioada 2015 o valoare de facturi tranzacţii nereale care depăseste 20 milioane de euro care au fost emise la Farmec SA către clienţi pentru a crea aparenţa utilizării alcoolului rafinat accizat. In realitate produsele nu au fost livrate la client. Aceste tranzacţii au creat dezechilibre in declaratiile 394, care după ce am sesizat aceste nereguli, funcţionari de la Farmec SA au reglat aceste dezechilibre si au rectificat declaraţiile 394 cu acordul ANAF.

În concluzie, infracţiuni de evaziune fiscală si abuz in serviciu sunt evidente prin,

restituiri nelegale de accize, corespunzator alcool rafinat accizat care nu a fost denaturat conform legii şi nu a fost utilizat integral in fabricatie, societatea cumparand si alcool izopropilic neaccizabil si care a fost utilizat integral;
a fost diminuat profitul impozabil, a fost denaturata contabilitatea societatii, operatiuni fictive prin care gestiunea societatii a fost fraudata in urma folosirii fondurilor societatii in scop nesocietar, cheltuieli deductibilie, servicii suspect fictive, impozite nejustificate pentru inregistrari in contabilitate, cheltuieli nedeductibile.

Coordonarea grupului organizat de fraudare şi de sprijinire la ANAF, Ministerul de finanţe, Curtea de conturi, instanţe, parchete, poliţie şi Înalta curte de casaţie şi justiţie, prin ofiţeri cu funcţii de conducere şi execuţie în Serviciul român de informaţii şi DIPI-MAI, foşti şi actuali. Ingerinţa la instituţii implicate, protecţia oricărei încălcări a legii civile, fiscale sau penale.

Astfel,

La Agenția națională de administrare fiscală, din Ministerul de finanțe publice:

în mod coordonat au fost tolerate înregistrari operațiuni fictive si servicii nereale, din contabilitatea Farmec SA, in declarațiile fiscale 101, 321, 394, care au diminuat artificial profitul impozabil, care prin înregistrări operațiuni fictive si servicii nereale cu furnizori, avocați, care in mod constant au diminuat artificial patrimoniul si prețul per acțiune.
în mod coordonat funcționari ANAF au restituit ilegal accizele in formă continuată, fără ca alcoolul sa fie denaturat cf legii si fără ca funcționari Farmec SA să prezinte documentele privind consumul prevazut in lege, ignorând cu stiință si constatările din Raportul Curții de Conturi din anul 2013.
în mod coordonat si organizat aceiași funcționari publici au participat la restituirea accizelor si la controlul fiscal, pentru a acoperi încălcarea legii.
în mod coordonat si organizat restituirile de accize s-au făcut la ordin, la Autoritatea națională vamală si ulterior la DGAMC cu încălcarea legii cf probe inserate.
grup organizat si coordonat de functionari la Direcția generală de integritate din ANAF si ofiteri SRI au protejat prin lipsa unor măsuri precise către direcții de control fiscal si au încalcat art 291 alin (1) si (2) din Codul de procedură penală.
funcționari la Direcția antifraudă au încălcat cu stiință legea pentru că nu au îndeplinit ordinele precise, primite de la șefi ierarhici superiori si au încălcat art 291 CPP, deoarece nu au sesizat parchetul privind infracțiunile.
presedinți ANAF nu au dispus măsuri legale, iar in cazul in care unul din presedinți a dispus măsuri obligatorii de îndrumare, ordinul primit in mod coordonat nu a fost adus la îndeplinire.
grupuri organizate de funcționari la controlul fiscal in 2014 de la DGAMC Cluj, 2017 de la DGAMC Cluj si 2019 de la DGAMC Brasov au fost coordonate, instigate si protejate să încalce legea art 108, 113 si 118 cod procedura fiscală, nu au efectuat verificări privind nerealitatea si nelegalitatea operațiunilor din declarațiile fiscale 101, 321, 394 si anumite verificari au fost efectuate cu stiință formal.

(2) La Curtea de Conturi,

în raportul din anul 2013 au efectuat constatări privind încălcarea legii de către Agenția națională de administrare fiscală, dar nu au identificat valoarea prejudiciului.
în mod coordonat nu au efectuat extinderea cercetării in contextul in care din Sesizarile subsemnatului au învederat că infracțiunile continuă până în prezent, urmând același modus operandi in legatură cu care in Raportul Curții de Conturi din anul 2013 au constatat încălcarea legii.

(3) La Poliție:

din motive personale la IGPR – DICE politiști si procurori au fost implicați în încălcarea legii prin dispariția de la dosar a sute de înscrisuri cu putere de probe in dosar si au ignorat organizat cererile subsemnatului de întregire a dosarului cu probele disparute.
înscrisuri de la Farmec SA au fost cerute de poliție, apoi probele nu au fost aduse la dosar în urma unor tranzacții si rațiuni financiare, ordine primite, de conivență cu persoanele care au fraudat proprietatea in forma continuată.
polițiștii nu au transcris complet inregistrari telefonice pentru că, subiecții au vorbit despre persoanele care asigură protecția si sprijinirea la instante.
politiști cu procurori au facut înțelegeri care au încălcat legea, urmărind rezultatul favorizării fraudelor, protejarea făptuitorilor si nerecuperarea prejudiciilor.
politiști si procurori au luat cunoștință de încălcarea legii si, deși aveau obligația să extindă urmărirea penală pe fapte si persoane, au încălcat legea si au beneficiat de funcții si grade profesionale:
titular director directie DICE – IGPR Dobre Aurel a primit si gradul de chestor
titular adjunct DICE-IGPR Enăchescu Alexandru
șef serviciu DICE – IGPR
delegație la ONU cu salariu corespunzator. Varga Marius.
Polițist Voicu Catalin si procurori in dosarul nr 3680/P/2017 la Parchetul Pitesti nu au adus la dosar documentele, încuviințate de procuror si cerute de politist.

(4) La Parchete,

încălcarea legii de către procuror Lăncrănjan, a urmat dosarul penal Farmec la două parchete diferite. Procurorul titular Ramona Ciobanu în dosarul Farmec a fost înlocuit cu Lăncrănjan după ce împotriva procurorului Ramona Ciobanu a fost deschis un dosar penal pentru intimidare. Sursa https://www.stiripesurse.ro/sorina-matei-val-de-atacuri-la-adresa-procurorului-care-l-a-executat-pe-dragnea-veverita-un-butoi-cu-pulbere-si-o-noua-specie-in-dna_1232000.html arată că singura specializare pe care Lancranjan le face bine este colaborarea cu Serviciul român de informaţii, cariera de pregătire începută cu Radu Slăvoiu şi Mitică Dumbravă, apoi cu institutul ASPEN, sindrofii şi seminarii finanţate prin ONG-uri cu surse necunoscute.

În plan profesional Lăncrănjan s-a conformat şi nu a efectuat acte de urmărire penală după ce dna procuror Ciobanu Ramona a fost înlăturată din dosar. Cererile de probe au rămas nesoluţionate nemotivat, dar dosarul a fost închis.

Procuror Lăncrănjan a închis dosarul penal Farmec SA ignorând prejudiciul evidenţiat prin expertiză de peste 8.280.667 de euro, a ignorat sute de probe dispărute din dosar, nu a motivat nimic, probe cerute, probe aflate la dosar, nu a efectuat nici o activitate de urmărire penală şi a dispus clasarea.

procurori şi poliţisti de la București si Cluj nu au efectuat urmărire penala cu privire la infracțiuni de grup organizat si abuz in serviciu in formă continuată si agravantă a funcționarilor publici care au restituit accize cu încălcarea legii fără ca alcoolul sa fie denaturat conform legii si sa fi fost dovedit cu documente fiscale si retete de fabricație că a fost utilizat in fabricație, practica in forma continuată si agravantă in perioada 2010-2023.
procurori si polițiști nu au efectuat acte de urmarire penală privind inregistrari fictive in declaratiile fiscal 101, nerealitatea si nelegalitatea declaratiilor fiscale 321. Cereri de restituire accize si milioane de euro servicii fictive la intern, conturi OFFSHORE si cu firme europene, TENEX din Polonia, Suit 4U Ungaria, Target Sales Group KFT Ungaria
Expertul Pintea Mirela in ds. 3414/1285/2011 împreună cu experți Culda si Vulpoi Marcel au reținut neadevarat ca actiunile au fost platite, fără documente contabile de verificare si fără ca experții parte VR si VE sa primeasca documente contabile, Registrul acțiunilor si Registrul acționarilor cu vărsăminte, pe care experții de mai sus pretind neadevarat că le-am verificat.

(5) La instanțe,

judecător Mihai Valentin a fost adus cu delegaţie să respingă la ordin plângerea împotriva ordonanţei Lăncrănjan, a ignorat şi dispariţia a sute de probe din dosar dată de judecătorul titular să fie adus la Tribunal să respingă plângerea împotriva ordonanţei Lancranjan fără întreg dosarul de urmărire penală de 53 de volume.

In grabă, judecător Mihai Valentin a respins plângerea, pe baza dosarului compus doar din doua volume, în loc de 53 volume, ignorând cererea subsemnatului de repunere pe rol a cauzei si aducerea dosarului de urmărire penala. Ordinul e ordin!

Judecător Grădinaru Daniel preşedinte secţie penală la ICCJ, a distribuit cu încălcarea legii, dosarul 8166/2/2018 la judecător Neniță care a ignorat că procuror Beldie nu a efectuat nici un act de urmărire penală în legătură cu încălcarea legii de către procuror Lăncrănjan. Postez pe site www.coruptie-functionaripublici-ofiteri-farmec-consiliulconcurentei.ro, intitulat DESPRE CORUPŢIA DIN ROMÂNIA, CARE DISTRUGE AFACERI ŞI VIEŢI , toate actele penale cu explicaţii pentru a se observa abuzul. Judecător Grădinaru a primit functie în plenul Consiliului superior al magistraturii.

(6) Curtea de Apel București si Inalta Curte de Casație și Justiție,

in dosare a încalcat dovedit principiul repartizării aleatorii si al continuității pentru a se dirija dosarele la judecatori siguri că pronunță hotărâri convenabile persoanelor care au fraudat proprietatea statului si privată.

În concluzie, Serviciul român de informaţii a luat cunoștință de infracțiuni cu rezultate grave manifestate în formă continuată şi Nu a sesizat Parchetul, doar în contextul unor interese personale, sume de bani piramidal ce provin din restituiri ilegale de accize, din operațiuni ilicite cu acțiunile, dividendele, încălcarea legii de către interlopi, corporaţii şi persoane clientelare SRI să fie protejate iar subsemnatul să fiu prejudiciat patrimonial.

Infracţiunile sunt săvârşite de grupuri infracţionale organizate clientelare şi grupurile de sprijinire, funcţionari de la Agenţia naţională de administrare fiscală, Curtea de Conturi, Farmec SA şi fabrici de alcool in scopul să nu fie recuperate prejudiciile aduse bugetului de stat şi patrimoniului societăţii, iar sumele ilicite de bani să continue sa fi obţinute şi distribuite piramidal.

Firme clientelare Serviciului român de informaţii, depun declaraţii fiscale 321 la Agenţia naţională de administrare fiscală reprezentând cereri restituire a accize, fără să prezinte lista cu produse care conţin alcool accizat, reţete de fabricaţie cu conţinut alcool per produs şi centralizator documente fiscale, conform art. 200 alin 34 pct 22 din Norma de aplicare a Codului Fiscal.

Curtea de Conturi, în Raportul de audit din 2013 la filele 153-161 a confirmat încălcarea legii de către funcţionari la Direcţia de supraveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale din Autoritatea naţională vamală si Agenţia naţională de administrare fiscală, care au restituit accize fără să efectueze verificări încrucişate privind realitatea consumului alcoolului în fabricaţie, fără reţete de fabricaţie pentru cantitate alcool şi concentratie per produs finit, la produse cu alcool şi au acceptat condiţiile impuse de societate, conform urmatoarelor extrase din Raportul Curţii de Conturi:

Pag 153 din Raport “auditorii publici externi constată că restituirile accizei s-au făcut în condiţii cerute şi impuse de SC Farmec SA şi nu pe baza analizei documentelor justificative” „ANV putea conform codului de procedura fiscală să ceară delegarea de competenţe pentru că inspecţia fiscală să fie efectuată de activitatea de inspecţie fiscală din cadrul altei structuri vamale, pentru a se elimina orice suspiciune cu privire la independenţa persoanelor care efectuează această misiune. Totuşi s-a constatat că ANV nu a procedat în acest sens împuternicind DRAOV Cluj pentru această acţiune. ANV nu a dorit să finalizeze niciun demers cu privire la verificarea activităţii persoanelor din cadrul DRAOV şi DJAOV Cluj implicate în restituirile de acciza, verificări ce trebuiau să vizeze imparţialitatea, integritatea şi profesionalismul funcţionarilor publici”…“DRAOV Cluj (structura regională) recunoaşte că verificările cu privire la realitatea consumului de alcool etilic şi tipul de alcool etilic, denaturat sau nedenaturat, nu pot fi stabilite prin neprezentarea reţetarului de fabricaţie de către societate, aceasta invocând secretul comercial aşa cum reiese şi din cercetarea întreprinsă de Garda Financiară”.

Pagina 154 din Raportul Curţii de Conturi: “Echipa de control din cadrul Curţii de Conturi apreciază ca inacceptabilă întârzierea luării măsurilor de către ANV-DSAOV pentru stabilirea stării de fapt fiscale a accizei restituită firmei SC Farmec SA. Serviciul verificări interne nu a efectuat investigaţii cu privire la existenţa sau săvârşirea unor abateri de la legalitate de către personalul din cadrul DRAOV Cluj, cu toate că au fost semnalate astfel de abateri încă din luna noiembrie 2011. Toate înscrisurile dovedesc amânarea luării unei decizii în acest sens…..”

Evaziunea fiscală a Bugetului consolidat şi gestiunea frauduloasă a societăţii pe acţiuni Farmec SA cu sediul în Cluj sunt coordonate de ofiţeri din Serviciul român de informaţii, foști şi actuali şi din alte Servicii. Aceştia coordonează afilierea pentru sprijinire, preşedinţi ANAF, funcționari publici, procurori, polițiști, judecători infracţiuni de evaziune şi abuz prin restituiri ilegale de accize, înregistrări în contabilitate, a unor operațiuni şi servicii fictive, transferuri către persoane din grupul organizat.

Venituri ilicite au rezultat din inregistrari si operatiuni fictive servicii nereale, deformarea contabilităţii, a profitului impozabil real, inregistrări de operaţiuni nereale, dividende anuale rezultate din acţiuni care au fost emise cu incălcarea legii şi a statului societăţii pe acţiuni. Prin urmare, grupuri organizate au protejat majorările nelegale de capital social la societatea Farmec SA, pentru că au urmărit sprijinirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuata a bugetului de stat, gestiunea frauduloasă a societăţii şi fraudarea patrimoniului subsemnatului, si să fie menţinuţi aceiaşi funcţionari la conducerea societăţii Farmec.

Practici de fraudare în formă continuată şi agravantă a bugetului de stat prin evaziune fiscală au beneficiat de protectoratul Serviciului român de Informaţii şi Direcţia Generală de Protecţie internă din cadrul MAI, la parchete, Inspectoratul general al Poliţiei Române – Direcţia de Investigare a Criminalitaţii Economice, instante de judecată, Inspecţia Judiciară, instituţii cu atribuţii de verificare, ministrul finanţelor publice, politicieni si Primul ministru in legatură cu care am transmis sesizari in perioada 2014-2020 inregistrate cu viză cu nr. 59606/23.08.2019, 41600/09.07.2019, 3909/03.07.2018, 8124/09.02.2018, 8125/09.02.2018, 39432/04.07.2018, 06.02.2018, 08.02.2018, 09.07.2019, 30.01.2020.

Serviciul român de informaţii a delegat ofiţeri SRI la ANAF, în scopul şi cu rezultatul protecției evaziunii fiscale şi grupurilor infracționale organizate care săvârşesc infracţiuni de fraudare în formă continuată şi agravantă, respectiv la Direcţia generală de Integritate, Direcţia antifraudă şi DGAMC, pentru ca infracțiunile să fie mușamalizate, protejate, practicile de restituire ilegale să fie menţinute venituri ilicite să continue piramidal, bugetul de stat, patrimoniul societăţii pe acţiuni Farmec SA şi al subsemnatului să fie prejudiciate în continuare şi să nu se recuperze prejudiciul, probe inserate in fotocopie in Plângere).