Iunie 2024 – Capitolul 2, pct. 11

Posted on by bilboa

11.    Coordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili să nu efectueze controale fiscale legale în legătură cu restituirile ilegale de accize, Direcţia generală de integritate să muşamalizeze fără să ceară calculul prejudiciului rezultat din infracţiuni de grup organizat şi abuz în serviciu, în formă continuată, până în prezent.

După Raportul de audit extern al Curţii de Conturi din anul 2013, Agenţia naţională de administrare fiscală a efectuat cu ştiinţă coordonat rapoarte nelegale de inspecție fiscală la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, cu privire la înregistrări fictive în contabilitate şi în declaraţiile fiscale, cu incalcarea art. 113 cod procedură fiscală, fără să efectueze verificări prevăzute în lege privind nerealitatea înregistrărilor contabile din declaraţiile fiscale 101, şi realitatea declaraţiilor fiscale 321 privind lipsa de probe a consumului efectiv al alcoolului rafinat in fabricaţie, servicii fictive, materii prime, semifabricate deteriorate şi distruse nereal şi înregistrări sub formă de cheltuieli nedeductibile, facturi emise, neîncasate și radiate, anulate sau stornate şi trecute în provizioane, inclusiv produsele accizate care, prin decizii DGAMC au beneficiat la ordin SRI de restituiri nelegale de accize.

  1. Infracţiuni de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, săvârşite de funcţionari ai Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili şi Direcţia generală de Integritate, în scopul sprijinirii grupului infracţional organizat care, în formă continuată a săvârşit infracţiuni de evaziune fiscală, fals şi uz de fals cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat şi a patrimoniului societăţii Farmec.

Funcţionari publici din Direcţia generala de administrare a marilor contribuabili a ANAF au încălcat cu ştiinţa art. 108, 113 şi 118 alin 2 cod procedura fiscală pentru că au urmărit sprijinirea, protecţia şi menţinerea fraudelor prin infracţiuni în formă continuată de evaziune fiscală, abuz în serviciu, fals în declaraţiile fiscale 101, 321 şi 394 şi fals în registrele contabile ale societăţii, după ce, funcţionari ANAF, de la Direcţia de supraveghere a accizelor si ulterior la DGAMC au avizat restituiri nelegale de accize prin evaziune fiscală şi abuz în serviciu. Grupuri organizate de sprijinire a evaziunii fiscale au fost constituite din funcţionari la Inspecţia fiscală DGAMC-ANAF care, coordonat au omis constient să solicite înscrisuri şi să efectueze verificări legale pentru a stabili,

  1. realitatea şi legalitatea declaraţiilor şi a înregistrărilor contabile în declaraţiile 101, realitatea şi legalitatea declaraţiilor fiscale 394 şi 321, reprezentând cereri de restituire accize, în contextul în care, Curtea de Conturi a constatat încălcarea legii de către funcţionari vamali, privind restituiri nelegale de accize
  2. dacă produsele din facturile emise au fost livrate în realitate şi înregistrate la clienți, dacă marfa a fost recepționată de clienți cu NIR-uri, deoarece un număr foarte mare de facturi au fost radiate şi înregistrate pe cheltuieli nedeductibile, au fost stornate fără ca produsele să fi fost livrate la clienţi, iar o perioadă de câţiva ani diferenţele care au rezultat din declaraţiile 394 au fost de peste 20 milioane de euro.
  3. verificare încrucişată, voit superficiala care conţin solicitări de înscrisuri evident incomplete. Înregistrări de operaţiuni fictive vizează ascunderea că alcoolul rafinat care a beneficiat de restituiri nelegale de accize nu a fost utilizat integral în fabricaţie la Farmec SA.

Înregistrările pe cheltuieli nedeductibile şi facturi radiate au fost cerute şi de poliţie IGPR-DICE în adresa nr 298373/2016 iar dupa negocierea intereselor personale poliţisti si-au schimbat optiunea si au renunţat să aducă la dosar probele pe care le-au cerut anterior.

(4)      înregistrările în declaraţiile fiscale 101 nu sunt reale, respectiv materii prime – alcool rafinat, semifabricate, produse finite şi dovadă cu înscrisurile prevăzute de lege privind efectuarea verificărilor reale decurgând din listele de inventariere care au fost întocmite de comisiile numite anual şi a modului în care au fost înregistrate în contabilitate hotărârile consiliului de administraţie referitoare la materii prime, semifabricate, produse finite accizabile constatate şi degradate după cum urmează:

  1. liste de inventariere întocmite de Comisiile numite anual prin decizie de inventariere, cât şi propunerile acestora privind scădere din gestiune a lipsurilor de materii prime, semifabricate, produse finite accizabile şi neaccizabile;
  2. hotărârile Consiliului de Administraţie referitoare la  materii prime, semifabricate, produse finite accizabile şi neaccizabile constatate şi degradate
  3. verificarea modului în care s-au înregistrat în contabilitate a acestor Hotărâri ale Consiliului de administraţie menţionate referitoare la  materii prime, semifabricate, produse finite accizabile şi neaccizabile constatate şi degradate – verificări dacă aceste hotărâri aprobate referitor la produse degradate şi propuse spre scădere se regăsesc operate în contabilitate şi implicit în cheltuieli nedeductibile care figureaza inregistrate in declaraţia fiscala 101.
  4. cheltuieli deductibile şi nedeductibile aferente scăzămintelor din contabilitate materii prime, semifabricate, produse finite accizabile şi neaccizabile, clienţi neîncasaţi.

La Agenţia naţionala de administrare fiscala a fost coordonat ca aceleaşi persoane sa constituie grup organizat in modalitati de sprijin care mai intai au participat la fraudare iar apoi in grup organizat de sprijinire la instituţii şi direcţii diferite, in funcţii de conducere sau de execuţie, au fost transferate de persoane cu putere de coordonare cu rezultatul protejarii intereselor grupurilor organizate, pentru fraudarea statului, a societăţii pe acţiuni şi a patrimoniului subsemnatului. Grupul organizat a fraudat si sprijinit restituirile ilegale de accize.

Curtea de Conturi în Raportul de audit extern din 2013 a constatat încălcarea legii de către funcţionari vamali din Direcţia de Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale din Autoritatea naţională vamală, aflată în subordinea A.N.A.F., care au restituit accizele ca Farmec SA sa prezinte documentele privind utilizarea alcoolului in fabricatie, fără să efectueze verificări încrucişate, privind realitatea consumului alcoolului în fabricaţie, fără reţetele de fabricaţie si lista produse care contin alcool accizat şi au acceptat condiţiile impuse de Farmec SA.

Desi Curtea de Conturi, la pagina 153 din Raport a dispus pentru viitor in cadrul ANAF să efectueze control fiscal cu persoane din altă structură şi altă localitate, pentru a se evita influenţe, funcţionari publici au manifestat siguranţa protecţiei, nu au respectat măsura Curţii de Conturi şi au continuat controlul fiscal cu persoane din localitatea unde are sediul societatea. Constatările Curţii de Conturi nu au fost respectate de Agenţia naţională de administrare fiscală.

 

Funcţionari publici din Agenţia naţionale de administrare fiscală,

in formă continuată, au avizat restituiri nelegale ale accizelor protejând practica funcţionarilor de la fabrici de alcool care au furnizat alcool care nu a fost denaturat conform legii şi funcţionari de la Farmec SA de a nu prezenta documentele reţete de fabricaţie, lista produse finite care conţin alcool accizabil şi neaccizabil, facturi către clienţi cu produse finite care conţin alcool, datorita nerealitaţii facturilor catre clienţi, în declaraţiile fiscale 321 – reprezentand cereri de restituire, aşa cum prevede legea, privind consumul efectiv în fabricaţie al alcoolului accizat. Restituirile de accize, în inţelegere coordonată, s-au efectuat doar pe baza unor intelegeri care exceed legii declaraţii pe proprie raspundere date de numitul Stânceanu Mircea, director economic la Farmec SA.

Lipsa înserării şi ataşării de către funcţionări la Farmec SA de conivenţă cu funcţionari ANAF şi SRI, în cereri de restituire a accizelor, a reţetelor de fabricaţie şi lista cu produse care au utilizat alcool etilic care să confirme că alcoolul a fost utilizat efectiv în fabricaţie, deşi norma de aplicare a codului fiscal reglementează la punctul 22 alin. 34 obligaţia depunerii documentelor în vederea restituirii accizelor: „Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială, cererea de scutire de accize, însoţită de: c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente.”, funcţionarii societăţii Farmec SĂ nu au prezentat ataşat fiecărei cereri de restituire a accizelor situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente, conform normă de mai sus.

Practica DGAMC protejată de Serviciul român de informaţii este de a restitui accizele în condiţii ilegale, ilicite în schimbul unor venituri ascunse, fără ca agenţii economici solicitanţi să facă dovadă, cu documente contabile, a consumului efectiv în fabricaţie al produsului accizat, corespunzător căruia se solicită restituirea accizelor,

în scopul protejării intereselor persoanelor beneficiare ale sumelor rezultate din fraude şi contrar interesului public, reprezentat de încasarea corectă a accizelor la bugetul de stat, cu ocazia restituirii accizelor de către funcţionari vamali către companii clientelare, operaţiuni dirijate de ofiţeri din servicii de informaţii.

ANAF a efectuat controale fiscale formale, s-au întocmit rapoarte de inspecție fiscală la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, în mod voit, cu nerespectarea art. 113 cod procedură fiscală, fără să se efectueze verificări privind realitatea înregistrărilor contabile din declaraţiile fiscale 101, respectiv materii prime, semifabricate deteriorate şi distruse/înregistrate, sub formă de cheltuieli nedeductibile, inclusiv pentru produsele accizate care de la ANAF – DGAMC au beneficiat de restituiri de accize, facturi emise, neîncasate și radiate, anulate sau stornate şi trecute în provizioane.

Rapoartele ANAF de inspecţie fiscală au fost întocmite şi avizate cu incalcarea voită a prevederilor art. 113 alin (1) și (2) lit d) și j) cod procedură fiscală, care reglementează inspecția fiscală, după data SESIZĂRII înregistrată la ANAF cu nr. 904300 din 04.07.2019, ca efect al restituirii accizelor unor companii clientelare, în lipsa unor verificări, în condițiile în care au luat cunostiinta că încalcă legea, privind:

  • legalitatea și realitatea declaraţiilor fiscale 321 decizii de restituire a accizelor pe care le-au efectuat contribuabilii în cauză,
  • legalitatea declarațiilor fiscale 101, sub aspectul nerealității înregistrărilor contabile privind cheltuieli deductibile și nedeductibile, materii prime semifabricate și produse finite deteriorate și a scăzămintelor de orice natură aferente, chiar și materiilor prime care au beneficiat de restituirea accizelor, provizioane deductibile și nedeductibile, aferente clienților neîncasați în măsura în care livrările nu au existat în realitate, deși facturile care au fost emise către clienții neîncasați conțin produse care au beneficiat de restituiri de accize, iar ulterior au fost înregistrate pe cheltuieli nedeductibile, etc.

Funcţionari fiscali au improvizat verificări ale consumului de alcool accizat pentru a crea aparenta că alcoolul accizat a fost utilizat integral în fabricaţie, încălcând voit dispoziţiile art. 113 din codul de procedura fiscală care reglementează obligaţia verificării realităţii declaraţiilor fiscale, 321, 101, 390, 394, dacă au fost ataşate declaraţiilor 321 documentele prevăzute de lege (reţete de fabricaţie, lista produse cu alcool accizat, centralizator facturi către clienţi din ţară şi străinătate) şi verificări încrucişate privind realitatea şi legalitatea înregistrărilor contabile din declaraţii fiscale 101, 394 şi 390.

Verificările încrucişate au lipsit în controalele fiscale şi au fost voit formale cu ocazia celui de al doilea şi al treilea control fiscal. Conform fiselor de control fiscal încrucişat, inspectorii Cuc Mariana, Minuta Angela, Raţiu Rodica şi Nicolae Ioan Horea (toţi având domiciliul în Cluj-Napoca), contrar dispoziţiei Curţii de Conturi, au solicitat voit documente insuficiente care să nu conducă la probaţiunea ca anumite facturi care însumează la acea dată 20.000.000 euro nu figurează înregistrate la parteneri.

Inspectorii fiscali au efectuat verificări încrucişate voit formale, cu intenţia de a nu evidenţia înregistrările fictive, deoarece au solicitat agenţilor economici doar: “copii după fişele conturilor în care au fost înregistrate operaţiuni economice”, fără ca DGAMC să solicite copii ale facturilor emise de Farmec şi înregistrate la clienţi, NIR-uri, registre de cumpărare şi de vânzări, fise de cont analitice cont 401 şi 411, balante analitice pe furnizori şi clienţi, balante sintetice, CMR-uri, centralizator CMR-uri, cu precizarea numărului mijlocului de transport propriu sau închiriat, numele şoferului sau a delegatului CNP-ul acestora, cât şi contracte de transport auto.

Sub beneficiul protecţiei Serviciului român de informaţii, grupuri infracţionale în modalitate de sprijinire la ANAF în mod coordonat au efectuat controale fiscale formale, deşi ANAF şi Curtea de Conturi au fost învederate prin Sesizări în legătură cu înregistrări fictive în contabilitate şi nerealitatea înregistrărilor din declaraţiile fiscale 101, care au fost depuse periodic la ANAF, conţin înregistrări fictive, privind operaţiuni nereale, care pun în evidenţă că alcoolul rafinat cu concentraţie 96,5% nu a fost utilizat integral în fabricaţie, respectiv,

  • materii prime depreciate, înregistrate sub formă de cheltuieli nedeductibile, respectiv alcool rafinat 96,5% utilizabil la bauturi alcoolice, corespunzător căruia i-au fost restituite ilegal accizele pe care funcţionari la Farmec SA le-au plătit la livrare, apoi a intocmit cereri de restituire ilegale;
  • produse finite şi semifabricate deteriorate distruse real sau fictiv si inregistrate pe cheltuieli nedeductibile care au fost inregistrate pe cheltuieli nedeductibile;
  • facturi neincasate şi stornate care au fost emise de Farmec cu produse care contin alcool rafinat au fost prezentate la ANAF, pentru a crea aparenţa utilizării alcoolului rafinat accizat, iar ulterior facturile au fost stornate, radiate si anulate, trecute in provizioane şi inregistrate in cheltuieli nedeductibile.

2)    Infracţiuni la controlul fiscal din Direcţia generala de administrare a marilor contribuabili, de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals săvârşite de către funcţionari, efectuarea şi întocmirea raportului de inspecţie fiscală din 15.12.2014 al ANAF semnat de Zadic Ioan, Gligor Ioan, Rus Ioan şi Şandor Marcela, aprobat de Ghiurcă Alin director executiv, săvârşite în scopul sprijinirii grupului infracţional organizat, care a săvârşit infracţiunii de evaziune fiscală cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat şi a patrimoniului Farmec SA.

Anexele 11 şi 12 la Raportul de Inspecţie Fiscală si Raportul de Inspectie Fiscala din 15.12.2014 al ANAF semnat de Zadic Ioan, Gligor Ioan, Rus Ioan si Şandor Marcela si Ghiurcă Alin director executiv care s-a deplasat la Cluj sa coordoneze proctectia evaziunii si a abuzurilor, funcţionari la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, pun in lumină că funcţionarii fiscali menţionati mai sus au evidentiat că alcoolul rafinat nu este denaturat şi a intrat în gestiunea societăţii ca alcool rafinat fără cantitatea de 2% denaturant, denumit 1.2 propandiol.

În anexa 11 “Situaţia achizitiilor de alcool etilic denaturat de la SC Euroavipo Grup SRL”, la poziţia 1 figurează 29.714 litri alcool rafinat şi 562 litri denaturant, rezultând cantitatea de 30.276 litri alcool etilic denaturat. În anexa 12 “Situatia privind receptia alcoolulii etilic denaturat achizitionat de la SC Euroavipo Grup SRL” la poziţia 1 “cantitate receptionata” de către Farmec SA, figurează doar cantitatea de 29.714 litri, adică exact cantitatea de alcool etilic rafinat, fără a fi inclusă şi cantitatea de denaturant.

Extras din anexa 11 si 12 la raportul de inspecţie fiscală:

Probe care evidentiaza ca alcoolul furnizat de fabrici nu a fost denaturat:

Facturi de alcool rafinat care a fost livrat de furnizorii de alcool (Euroavipo Group SRL si Pet&Ady Trading SRL) nedenturat conform legii, DAI-uri, rapoarte de preparare care conţin cantitatea de denaturant 2% (1.2 propandiol) care in fapt nu se regăseşte in NIR-urile de intrare in gestiunea societăţii Farmec SA; rapoarte de sigilare la furnizori; rapoarte de desigilare la beneficiar; NIR-uri de intrare in gestiune, respectiv:

  1. factura 348749 din 2.10.2009 emisa de SC PET&ADY Trading SRL are inscrisa cantitatea de 6000 litri alcool etilic la 20 grade C, 5890 litri la 12 grade C si cantitatea de 1.2 propandiol de 120 litri, conform fotocopie care evidentiaza cantitatea de alcool etilic si de denaturant:

b)   NIR de intrare in societatea Farmec SA precizeaza cantitatea de 6000 de litri/4868 kg alcool etilic denaturat, conform fotocopie:

c)   procesul verbal de desigilare de la Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj in care este inscrisa cantitatea de 6.000 litri alcool etilic rafinat denaturat care coincide cu cantitatea de alcool etilic rafinat inscrisa in factura.

d)  procesul verbal de desigilare-sigilare al Directiei de Supraveghere Fiscala Bistrita Nasaud din care rezulta ca au fost transferati 6.000 litri de alcool etilic rafinat in vederea denaturarii cu 1.2 propandiol

e)  declaratia data in fata comisarilor Garzii Financiare de Sas Dorut, director la societatea Pet & Ady din care rezulta clar ca alcoolul etilc denaturat care a fost livrat de Pet& Ady Trading SRL catre Farmec SA aferent facturii 348749 din 2.10.2009 a fost de 6.120 litri alcool etilic denaturat, adica 6.000 litri alcool rafinat plus 120 litri de propandiol.

f)   factura nr. 348749 evidentiaza ca inspectorii de supraveghere vamala au avizat restituirea accizei, corespunzator cantitatii de 6000 litri de alcool rafinat, conform OMEF nr 420/2007 privind aprobarea procedurii de restituire ilegala a accizelor platite de utilizator pentru produse accizabile si cod fiscal norme metod cf art 206^2 pct 71 alin (2), calculul accizei care urmeaza sa fie restituita se aplica la cantitatea de alcool rafinat pur in hectolitri, alcool pur la 20 grade C

g)  functionari din cadrul ANV – Directia de supraveghere a accizelor au calculat si intocmit documente in vederea restituirii accizei corespunzator unui numar de 6000 litri alcool rafinat in conformitate cu dispozitiile prevazute la OMEF nr 4320/2007 privind aprobarea procedurii de restituire a accizelor platite de utilizator pentru produse accizabile, desi in NIR se mentioneaza aceeasi cantitate de 6.000 litri de alcool denaturat. Or, este evident faptul că alcoolul nu a fost denaturat deoarece accizele se calculează la cantitatea de alcool etilic fără denaturant, deci este o confirmare a faptului ca cei 6.000 de litri au fost alcool fără denaturant.

Lipsa in gestiunea societătii Farmec SA a cantitătii de 120 litri de denaturant care este mentionată in factură si precizarea din declaratia directorului de la Pet&Ady dovedeste ca nu fost denaturată cu 120 litri de propandiol cantitatea de 6.000 litri de alcool, intrucat, asa cum menţionează NIR-ul, in gestiunea societătii Farmec SA au intrat 6.000 de litri, ceea ce reprezinta faptele de fals in inscrisuri si uz de fals, inscrisuri care au stat la baza deciziilor ANAF de restituire ilegala de accize din 2008-pana in prezent.

Funcţionari la Farmec SA au efectuat analize chimice în laboratorul propriu asupra loturilor de alcool intrate în depozitele proprii, însă fără înscrierea în buletinele de analiză a proporţiei de denaturant 1.2 propandiol conţinut în probele supuse analizelor. Concentraţia indicată pe buletinul de analize de 95,5 de mai jos nu poate fi concentraţia alcoolului după denaturare, ci este a alcoolului nedenaturat.

Decizia civilă a Curţii de apel Cluj nr. 4023/12.05.2014 constată lipsa denaturantului cu 1.2 propandiol în concentraţie de 2%, aşa cum prevede legea instanţa civila a statuat si dispus in consecinţa:

Incrisuri oficiale, documente contabile şi expertiza din dosar 3164/P/2012, evidenţiază lipsa completă a denaturantului 1.2 propandiol in cantitate de 2%, asa cum rezulta din raportul de expertiză întocmit de către expertul desemnat de poliţie care constată că, spre exemplu: “Cantitatea de 22.902 litri denaturant (propandiol/propilenglicol) 23.829 kg conform rapoarte de preparare nu se regăseşte în documentele care au însoţit livrarea alcoolului etilic rafinat achiziţionat de la furnizorul SC Euroavipo Grup SĂ, la beneficiar, nefiind întocmit niciun document care să constate acest plus”…..“deci cantitatea de 3.220 litri denaturant (propandiol cca 3348,80 kg – densitate propandiol 1.04 kg/litri) nu se regăseşte în documentele care au însoţit livrarea alcoolului etilic rafinat achiziţionat de la furnizorii SC Pet&Ady Trading SRL, la beneficiari nefiind întocmit niciun document care să constate acest plus”.

Aceeasi expertiza, la obiectivul 8 a stabilit ca “paguba totală adusă bugetului de stat de către SC Farmec SA este de 31.198.707 lei adică 8.280.667,26 euro”.

Infractiunea de abuz in serviciu prev de art. 297 C.p. Zadic Ioan, Rus Ioan, Gligor Ioan si Şandor Marcela, care cu ştiinţă nu au efectuat verificări,întreaga cantitate de alcool accizabil şi neaccizabil a fost utilizată în fabricaţie,

pe bază de documente contabile fiscale, reţete de fabricaţie, facturi, si nici nu au efectuat verificari incrucisate, ci au intocmit actul de control doar pe bază de documente interne, respectiv bonuri de consum nefiscale, pregatite pentru a nu evidenţia un rezultat fictiv.

Inspectorii fiscali Ioan Gligor, Ioan Zadic şi Ioan Rus au participat în egală măsură, nelegal, atât la controale formale care au restituit accizele la Farmec SA cât şi la inspecţia fiscală efectuată cu încălcarea legii, fără să verifice inregistrarile fictive si nerealitatea declaratiilor fiscale 101, 321, 394 privind fraudele menţionate în sesizări, control al DGAMC care a fost încheiat prin RIF-ul din 15.12.2014, anulat de instanţă ca nelegal.

Organizat si coordonat, funcţionarii care au intocmit Raportul de inspectie fiscala, cu stiinta nu au efectuat verificari privind fraudele care fac obiectul sesizărilor subsemnatului dintre 2011 si 2014.

Desi in prima pagina a Raportului de inspecţie fiscală, funcţionarii ANAF – DGAMC au menţinonat că au deschis inspecţia fiscală ca urmare a sesizărilor subsemnatului, acestia nu au efectuat deloc verificări cu privire la sesizările subsemnatului operaţiunile ilegale şi înregistrările fictive de la Farmec SA, cu rezultatul restituirii nelegale a accizelor, corespunzător alcool rafinat accizabil, care nu a fost denaturat.

În data de 15.12.2014, prin Raportul de Inspecţie Fiscală semnat şi avizat de Ioan Zadic, Ioan Gligor, Ioan Rus, Sandor Marcela şi Alin Ghiurca a fost obligata societatea Farmec SA la plata a 67.479.505 Lei/Ron, valoare nelegală de plată, doar pentru a crea aparenţa că au efectuat un control fiscal. Controlul fiscal nu a fost serios, aceştia cunoscând că încadrarea faptei era eronată, motiv pentru care Curtea de Apel Cluj, prin sentinţa nr. 46 din 18.02.2016, a anulat RIF-ul ANAF. Simularea controlului fiscal este o diversiune care a fost initiată si coordonată pentru a crea falsa premisă că societatea este verificată şi este sanctionata cu sume care impresioneaza prin valoare, insa a fost evident de la inceput că RIF-ul nu va rezista controlului judiciar.

Direcţia de Integritate a ANAF a confirmat in inscris oficial, prin adresa nr. 3770/2016, ca DGAMC nu a efectuat verificări fiscale cu privire la sesizările petentului, fotocopie mai jos.

Raportul de inspecţie fiscală al DGAMC creează aparenţa verificărilor privind utilizarea alcoolului nedenaturat în fabricaţie la Farmec SA, deoarece controlul fiscal a fost simulat prin verificarea pe bază de bonuri de consum a alcoolului în fabricaţie. Bonurile de consum nu au regim fiscal. Inspecţia fiscală trebuia să efectueze verificări pe bază de documente fiscale, respectiv facturi emise de Farmec către clienţi din ţară şi din străinătate cu produse care conţin alcool etilic accizabil de orice tip şi alcool izopropilic neaccizabil, cu listă produse care conţin alcool accizabil şi neaccizabil, reţetele de fabricaţie care să dovedească în mod explicit consumul de alcool rafinat per produs şi tipul alcoolului folosit în fabricaţie.

Inspectorii au semnat şi avizat RIF-ul prin încălcarea cu ştiinţă a art. 108, 113 şi 118 alin (5) capitolul V din codul de procedură fiscală care dispune că “inspecţia fiscală are în vedere examinarea tuturor stărilor de fapt şi raporturilor juridice care sunt relevante pentru impozitare sau verificarea modului de respectare a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală sau contabilă”.

În realitate inspecţia fiscală a avut în vedere şi s-a efectuat numai pe bază de bonuri de consum, care nu sunt documente fiscale, fiind documente relevante doar în corelaţie cu alte documente financiar contabile, care evidenţiază procesul de producţie, producţia neterminată aflată pe flux, produsele finite predate la magazia de produse finite şi vânzarea efectivă a produselor finite, facturi care conţin alcool de orice tip, respectiv rapoarte de producţie şi reţete de fabricaţie pentru produse care conţin alcool şi facturi emise de Farmec SA către clienţi din ţară şi străinătate, cu produse care conţin alcool, jurnale de vânzări şi declaraţiile 394.

Astfel, inspecţia fiscală ar fi trebuit să scoată în evidenţă realitatea bonurilor de consum pe baza cărora alcoolul înregistrat în fişele de magazie corespunde cantitativ şi calitativ cu producţia fabricată şi facturată pentru perioada inspecţiei fiscale, intrucat consumul efectiv al alcoolului de orice tip nu poate fi calculat şi verificat doar pe baza mişcărilor bonurilor de consum de la secţia aprovizionare la secţia de producţie.

Doar în contextul unor infracţiuni de corupţie coordonate şi sprijinite de Serviciul român de informaţii, aceleaşi persoane au participat atât la restituri de accize şi la controlul fiscal, ambele cu încălcarea legii, au emis decizii de restituire accize la Farmec SA, fără ca societatea să prezinte documentele prevăzute în lege,

au fost coordonati să NU solicite documentele prevăzute în lege, să nu efectueze verificări reale, să nu constate operaţiunile ilicite cu alcool, pentru că, chiar Domniile lor au validat restituiri ilegale ca fiind “legale” la Farmec SA.

3)   Infracţiune de abuz în serviciu, în scopul sprijinirii grup infracţional organizat şi protecţia practicii de fraudare a bugetului de stat şi a patrimoniului Farmec SA prin evaziune fiscală, săvârşită de către funcţionari publici de control fiscal din ANAF – DGAMC, secţia Cluj, Cuc Mariana, Minuta Angela, Raţiu Rodica, Nicolae Ioan Horea şi Cojocaru Cătălin care au întocmit şi semnat actul de control fiscal formal finalizat prin Raportul de inspecţie din 21.06.2017.

Inspectorii din cadrul ANAF – DGAMC sectia Cluj nu au efectuat verificări privind nerealitatea înregistrărilor din declaratiile fiscale 101 si 321 şi servicii fictive. Inspectorii au efectuat cu stiinta verificări încrucişate, superficiale, in mod defectuos nu au solicitat toate informatiile pentru că au urmarit să reţină concluzia nelegala că nu au existat influenţe fiscale !!

Documentele contabile care au fost solicitate de inspectori din echipa de control fiscal de la agenţi economici implicaţi, evidenţiază ca acestia au sprijinit infractiunile de evaziune fiscala si au cerut documente contabile insuficiente pentru a stabili Realitatea si obligatiile fiscale legal datorate, confom fotocopie inscris primit in plic postal solicitări ANAF către Farmec privind: “copii dupa fisele conturilor in care au fost inregistrate operatiuni economice”.

 

Infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de inspectori la DGAMC Cluj Napoca

prin aceea că au omis cu ştiinţă să solicite copii ale facturilor emise de Farmec şi înregistrate la clienţi, NIR-uri, registre de cumpărare şi de vânzări, fişe de cont analitice cont 401 şi 411, balanţe analitice pe furnizori şi clienţi, balanţe sintetice, CMR-uri, centralizator CMR-uri, cu precizarea numărului mijlocului de transport propriu sau închiriat, numele şoferului sau delegatului, CNP-ul acestora cât şi contracte de transport auto, împrejurare care a favorizat agenţii economici cu privire la care s-a efectuat verificarea încrucişată, cu rezultatul că agenţii econimici întrebaţi au prezentat informaţii incomplete, care nu reflectă operaţiunile economice reale.

Urmând acest procedeu, cu ştiinţa şi în mod defectuos, funcţionarii fiscali au urmărit să nu evidenţieze şi să ascundă nerealitatea livrărilor către client, aşa cum au înregistrat operaţiuni fictive în declaraţiile fiscale în formă continuată. Controlul fiscal din anul 2017 a ignorat şi constatările Curţii de conturi din 2013, de conivenţă cu grupul organizat, nu a efectuat verificări nici cu privire la documentele pe care Farmec SA le prezintă Direcţiei de supraveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale cu ocazia fiecărei cereri de restituire a accizelor care a avut loc în perioada 2007- până în prezent.

Funcţionarii de control fiscal mentionaţi mai sus, impreună cu funcţionari ierarhic superiori, au încălcat cu stiinţă dispoziţiile prevăzute la art. 113, 108, 118 cod procedura fiscală, cat şi măsura dispusa de Curtea de Conturi, ca funcţionarii publici de control să aparţină altei regionale ANAF.

Inspectori fiscali în cadrul DGAMC – ANAF, au efectuat un control fiscal formal, în urma căruia s-a întocmit procesul verbal nr. 31/21.06.2017 al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, în sensul că:

  • au încălcat art. 113 cod procedura fiscală, nu au efectuat verificări privind realitatea înregistrărilor contabile în declaraţiile fiscale 101 şi nici verificări privind legalitatea şi realitatea documentelor care au fost depuse ataşat declaraţiilor fiscale 321, reprezentând cereri de restituire a accizelor.
  • au ignorat constatările Curţii de Conturi privind lipsa verificării impuse de lege a fi efectuate cu ocazia acordării fiecărei scutiri de accize.
  • similar controlului fiscal finalizat prin RIF-ul din 15.12.2014, nu au efectuat verificări încrucişate privind realitatea şi legalitatea inregistrarilor in declaratiile fiscal 101, 394, 390, 321 si a facturilor emise catre clienti care au fost emise de Farmec, în condiţiile în care:
  • în perioada 2007-2018, Farmec SA nu a prezentat ANAF documentele prevăzute la punctul 22 alin 34 din Normele Metodologice de aplicarea a codului fiscal, dar a beneficiat de decizii de scutire de accize, care s-au compensat lunar cu TVA-ul datorat;
  • funcţionari la Farmec SA au emis facturi cu produse care conţin alcool, către clienţi din ţară şi din străinătate, care ulterior nu au fost încasate şi au fost închise în contabilitate sub formă de cheltuieli nedeductibile şi provizioane în valoarea de peste 70.000.000 lei;
  • funcţionari Farmec SA au emis facturi cu produse care conţin alcool, către clienţi din ţară şi din străinătate, care ulterior au fost anulate şi stornate, reprezentând un procent de 12-13% din totalul facturilor emise de Farmec, însă aceste facturi nu figurează că au fost înregistrate la clienţi, pe bază de NIR, şi nu există dovada că produsele au fost reintroduse în stocul din gestiunea Farmec, pe bază de documente, respectiv notă de intrare-recepţie;
  • functionari de la Farmec SA au emis note contabile de scăzământ pe cheltuieli nedeductibile, care nu reflectă realitatea;
  • nu a efectuat verificări privind serviciile fictive achitate către clienţi din ţară şi din străinătate si avocaţi privind servicii legale suspect fictive şi nici transferul unor sume de bani în conturi bancare ale unor firme din ţări cu regim fiscal offshore, prin care s-a diminuat profitul impozabil la Farmec SA;
  • nu a verificat realitatea şi proporţionalitatea sumelor de bani din contractele de asistență juridică dintre societate şi avocaţi şi a contractelor dintre avocaţi şi funcţionari ai societăţii pe acţiuni, nu au evidenţiat valorile care rezultă din contractele de asistenta juridică încheiate de către societate cu avocaţi şi să le compare cu contractele de asistenta juridică încheiate de către aceiaşi avocaţi cu administratori si directori societăţii, ca persoane fizice, în dosare în care calitatea de parte, învinuit, făptuitor sau suspect o are atât societatea, cât şi administratori sau directori ai societăţii, pentru a releva cum fondurile societății sunt fraudate în beneficiul administratorilor acesteia;

Sesizarea ANAF din 14.09.2017 înregistrată cu nr. 915705 şi adresele de răspuns ale DGAMC, către vicepreşedintele inspecţiei fiscale evidenţiază încălcarea legii de către funcţionarii fiscali. Funcţionari DGAMC nu au efectuat verificări în temeiul art. 113 cod procedură fiscală privind documentele pe care Farmec SA le-a prezentat Direcţiei de supraveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale cu ocazia fiecărei declaraţii fiscale 321 reprezentând cereri de restituire a accizelor. Documentele aferente privind consumul efectiv, procesele verbale de inspecţie fiscală pentru restituirea accizelor şi deciziile de restituire a accizelor, ar fi trebuit verificate în temeiul art. 113 Cod procedură fiscală.

Inspectorii fiscali au urmărit să concluzioneze că nu au constatat deficienţe de natură fiscală, deşi nu au efectuat verificări încrucişate privind realitatea documentelor prezentate Direcţiei pentru Supravegherea Accizelor şi Operaţiunilor Vamale iar în cazul neconcordanţelor cu semn “+” şi “-” deşi la aceea dată diferenţele au însumat peste 20 milioane euro fără TVA dintre Farmec, clienţi şi furnizori din ţară şi din străinătate au efectuat verificări formale, au solicitat documente contabile imprecise şi incomplete şi au omis cu ştiinţă verificarea realităţii documentelor justificative care au stat la baza declaraţiilor rectificative pe care funcţionarii Farmec SA le-au prezentat Direcţiei de finanţe publice.

Inspectorii fiscali au efectuat verificări încrucişate superficiale, deoarece au solicitat agenţilor economici doar “copii după fişele conturilor în care au fost înregistrate operaţiuni economice”, fără ca DGAMC să solicite copii ale facturilor emise de Farmec şi înregistrate la clienţi, NIR-uri, registre de cumpărare şi de vânzări, fise de cont analitice cont 401 şi 411, balante analitice pe furnizori şi clienţi, balante sintetice, CMR-uri, centralizator CMR-uri, cu precizarea numărului mijlocului de transport propriu sau închiriat, numele şoferului sau a delegatului, CNP-ul acestora, cât şi contracte de transport auto.

Dispoziţii imperative cu putere de lege au fost încălcate în mod coordonat în cadrul grupului organizat de sprijinire a evaziunii fiscale în formă continuată:

– Art. 113 cod proc fiscala reglementează: Obiectul inspecţiei fiscale

    (1) Inspecţia fiscală reprezintă activitatea ce are ca obiect verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor în legătură cu stabilirea obligaţiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente, stabilirea diferenţelor de obligaţii fiscale principale.

(2) În scopul efectuării inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală procedează la:

    a) examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului/plătitorului;

    b)*) verificarea concordanţei dintre datele din declaraţiile fiscale cu cele din evidenţa contabilă şi fiscală a contribuabilului/plătitorului, inclusiv din fişierul standard de control fiscal;

– Art. 108 cod proc fiscala Obligaţia de a conduce evidenţa fiscală.

    (2) În vederea documentării respectării principiului valorii de piaţă contribuabilul/plătitorul care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate are obligaţia să întocmească dosarul preţurilor de transfer. La solicitarea organului fiscal central competent contribuabilul/plătitorul are obligaţia de a prezenta dosarul preţurilor de transfer. Cuantumul tranzacţiilor pentru care contribuabilul/plătitorul are obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer, termenele pentru întocmirea acestuia, conţinutul dosarului preţurilor de transfer, precum şi condiţiile în care se solicită acesta se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

  – Art. 118 cod procedura fiscală – Reguli privind inspecţia fiscală (2) Inspecţia fiscală se exercită pe baza principiilor independenţei, unicităţii, autonomiei, ierarhizării, teritorialităţii şi descentralizării.

Funcţionari ANAF, Rus Ioan, Zadic Ioan, Gligor Ioan, au participat atat la grupul organizat de fraudare prin evaziune fiscala si abuz in serviciu prin restituiri ilegale de accize, cat si la grup organizat de sprijinire a grupurilor organizate care au fraudat bugetul de stat si patrimoniul societăţii, avand in vedere că sunt aceeasi funcţionari publici din ANAF care, coordonat au participat si semnat decizii de restituiri ilegale de accize in cadrul Direcţiei generale vamale – DSAOV, iar ulterior, in cadrul DGAMC au incheiat Raportul nelegal de Inspecţie Fiscală din 15.12.2014, care a fost anulat de instanţă prin sentinta nr 46/2016 a Curţii de Apel Cluj şi Decizia ICCJ nr. 3921/14.11.2018. RIF-ul a fost efectuat cu incălcarea dispoziţiilor imperative din procedură fiscală prev. la art, 108, 113, 118 si in lipsa oricăror verificari privind nerealitatea şi nelegalitatea menţiunilor si inregistrărilor contabile din declaraţiile fiscale 101, 321 si 394, care au fost depuse periodic la ANAF. Ghiurcă Alin şi directori DGAMC au semnat si au avut reprezentarea incălcării legii din sesizarile subsemnatului.

Rus Ioan, Zadic Ioan, Gligor Ioan, Şandor Marcela, care au intocmit R.I.F.-ul din 15.12.2014, şi Ghiurcă Alin, care a avizat prin control ierarhic acest RIF, au săvârşit infracţiuni de abuz in serviciu in scopul sprijinirii grupului infractional organizat constituit iniţial in scopul savarsirii unor infractiuni de evaziune fiscală şi abuz în serviciu, iar ulterior au săvârşit faptele de fals intelectual şi uz de fals cu ocazia semnării Raportului de Inspecţie fiscală al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili din 15.12.2014. Ghiurcă Alin, director adjunct la DGAMC la acea dată s-a deplasat la Cluj să le spună inspectorilor fiscali ce trebuie să scrie în raportul de inspecţie fiscală, după care a semnat şi a avizat RIF-ul nelegal.

4)   Serviciul român de informaţii a coordonat protecţie prin sprijinirea infracţiunilor de grup organizat şi evaziune fiscală în formă continuată la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili şi Farmec SA şi a afiliat grupul organizat pentru sprijin constituit din Oltean Florina Lucreţia – inspector, Matei Maria Geanina – consilier, Catoi Valentin – şef serviciu.

Grupul organizat a fost pregătit şi coordonat să înceapă controlul fiscal prin ordin de serviciu nr. 14 din 07.01.2019 şi a fost întocmit raportul de inspecţie fiscală din 19.01.2019 cu un conţinut formal de 94 de pagini.

În mod coordonat persoanele participante au muşamalizat fraudele care au fost :

  • constatate de Curtea de conturi în Raportul de audit extern din anul 2013

Extras din Raportul Curtii de Conturi din anul 2013:

Grupul organizat la Farmec SA, ANAF si fabrici de alcool a avut siguranta ca sunt protejati in fata legii si au continuat sa emita decizii ANAF ilegale de restituiri de accize chiar si dupa constatarea Curtii de conturi in raportul din anul 2013 care evidentiaza ca functionari vamali de la ANAF “au incalcat legea si au acceptat conditiile impuse de Farmec”

  • Sesizări succesive transmise de subsemnatul cu viză la registratură şi prin email la preşedintele ANAF, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, Direcţia generală de integritate a ANAF şi la Ministerul Finanţelor publice

Grupul organizat format din funcţionari menţionaţi mai sus a fost afiliat, pregătit şi coordonat să încalce următoarele nelegalitate în legătură cu care au luat cunoştinţă că sunt la originea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată:

      1. Nelegalitatea şi nerealitatea declaraţiilor fiscale 321, reprezentând cereri de restituire neconforme cu norma legală prevăzută în codul fiscal la art. 34 pct. 22 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aşa cum a constatat şi Raportul Curuu de conturi întocmit în anul 2013, referitor la cererile nelegale de restituire accize (declaraţii fiscale 321) întocmite la Farmec SA către DGAMC în baza cărora aceştia au beneficiat de restituiri ilegale de aciize.

Cereri de restituire, declaraţii fiscale 321 au fost contrafăcute şi falsificate în raport de dispoziţia legii prevăzute de art. 34 pct 22, operaţiune care, în formă continuată a fost la originea evaziunii fiscale.

ii.            Alcoolul care a beneficiat de scutiri ilegale de accize nu a fost utilizat integral în fabricaţie ci către produse de băuturi spirtuoase vodka, wiskey, gin, etc

În acest context alcoolul furnizat de fabrici de alcool nu a fost denaturat conform legii, conform înscrisuri oficiale şi hotărâri judecătoreşti care atestă aceste nelegalităţi. Alcoolul cumpărat în patrimoniul societăţii a beneficiat de restituirea accizelor, i-a fost denaturată destinaţia legală şi a fost scăzut din contabilitate prin note contabile de scăzământ, operaţiuni fictive care au fost înregistrate pe cheltuieli nedeductibile în declaraţia fiscală 101.

iii.          Controlul fiscal nu a efectuat verificări privind înregistrările nelegale în declaraţiile fiscale 101, ca urmare a nerealităţii operaţiunilor care sunt la origine.

Operaţiunile înregistrate în declaraţiile fiscale 101 sunt operaţiuni cu dublu sens de fraudare:

  • pentru că societatea pe acţiuni a plătit contravaloarea materiilor prime, materialelor şi produselor finite care au fost denaturate şi scăzute din gestiune, la care se adaugă impozitul de 16% corespunzător unor cheltuieli nedeductibile care sunt fictive pentru că în realitate materia primă şi materialele nu au fost depreciate ci a fost denaturată destinaţia oficială
  • în locul acestor materii prime alcool accizabil a fost utilizat alcool izopropilic
  • din contabilitate au fost radiate prin note de scăzământ operaţiuni fictive, corespunzător materii prime dar şi produse finite care conţin alcool, în legătură cu care au fost întocmite facturi de livrare fictivă către client, apoi au fost stornate dar marfă nu a intrat fizic în gestiune.
  • Nu există elemente de probaţiune că Inspecţia fiscală a efectuat verificări reale privind aceste operaţiuni şi înregistrări fictive care au fost înregistrate în declaraţiile fiscale 101, în scopul scăderii din contabilitate a materiilor prime şi produselor finite cu care
  • Bugetul de stat a fost fraudat cu contravaloarea accizei iar patrimoniul societăţii pe acţiuni a fost fraudat cu valoarea materiilor prime şi produse finite care au fost denaturate dar la care se adaugă suplimentar valoarea impozitelor plătite nemeritat, pentru a justifica scăzăminte care în fapt nu au fost reale.
  • Nerealitatea înregistrărilor fictive din declaraţiile fiscale 101 depuse de Farmec SA la ANAF şi declaraţiile fiscale 394.
  • în mod coordonat nu au fost efectuate verificări efective privind documentelor contabile prevăzute în lege facturi, NIR-uri de la Farmec şi de la client prin verificări încrucişate prin sondaj cu privire la realitatea operaţiunilor şi înregistrărilor fiscale a livrărilor către clienţii a căror produselor finite conţin alcool,
  • facturile care au fost emise de Farmec, anulate şi stornate, figurează înregistrate la clienţi, dacă aceste facturi reprezintă între 10% şi 15% din totalul facturilor emise de Farmec şi
  • produsele figurează că au fost reintroduse în stocul din gestiunea Farmec,
  • verificări încrucişate în legătură cu facturile emise de Farmec, care nu au fost încasate, dar au fost închise în contabilitate pe cheltuieli nedeductibile facturi emise de Farmec şi neîncasate în valoare de peste 15.000.000 de euro.
  • verificări cu privire la realitatea unor servicii suspect fictive de peste 80.000.000 lei fără TVA, transferuri de bani către persoane juridice şi fizice, avocaţi, clienţi din ţară şi din conturi bancare cu regim fiscal OFF-SHORE care au diminuat anual profitul impozabil, în legătură cu care am prezentat informaţii.
  • Grupul organizat format din funcţionari publici la DGAMC au încălcat organizat dispoziţiile legale prevăzute de art. 108, 113 şi 118 cod procedură penală, infracţiuni care se circumscriu art. 367 cod penal grup organizat.

5)    Infracţiuni de grup infracţional organizat, în modalitatea de sprijinire, prin săvârşirea unor infracţiuni de abuz in serviciu, în scopul protejării evaziunii fiscale prin restituiri ilegale de accize în formă continuată, care fraudează bugetul de stat şi patrimoniul societăţii Farmec SA, coordonate de către Serviciul român de Informaţii, prin afilierea de preşedinţi ANAF şi ofiţeri SRI cu delegaţie la ANAF sau trecuţi în rezervă.

Grupuri organizate de sprijinire au fost constituite la ANAF, în condiţii de cunoaştere şi implicare a unor ofiţeri de conducere la Serviciul român de Informaţii şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul de Interne pentru protecţia şi menţinerea infracţiunilor de fraudare prin evaziune fiscală prev de art 9 din legea 241/2005 si abuz în serviciu prev de art. 297 C.p., delapidare prev de art. 295 C.p., gestiune frauduloasă prev de art. 242 C.p., fals, uz de fals .

Funcţionari din cadrul Farmec SA, permanent au reprezentarea şi siguranţa că grupuri infracţionale de sprijinire, vor asigura la A.N.A.F. protecţia evaziunii fiscale rezultată din restituiri ilegale de accize şi înregistrări operaţiuni fictive în contabilitatea societăţii, vor fi protejate prin controale fiscale formale cu inspectori fiscali antepregatiţi să sprijine protecţia, menţinerea fraudelor şi nerecuperarea prejudiciilor.

Către Direcţia generală de integritate a funcţionarilor ANAF am transmis sesizări cu viză şi prin email numere de înregistrare 9249/06.02.2018, 09.01.2018 transmisă prin email, 12.12.2017 depusă la registratură fără viză doar cu semnatura de primire, 05.10.2017 transmisă prin email, 5245/21.11.2016, 2689/15.06.2016, 3770/24.08.2016, care au fost direcţionate şi către preşedintele ANAF.

Controale fiscale prin Direcţia generala de administrare a marilor Contribuabili şi controlul intern realizat de Direcţia Generala de Integritate au fost efectuate cu încălcarea evidentă a legii, coordonat de grupuri organizate în modalitate de sprijinire şi protecţie a infracţiunilor de evaziune fiscală, abuz în serviciu la ANAF şi fabrici de alcool care furnizează alcool nedenaturat conform legii, fabrici de alcool care utilizează pentru băuturi alcoolice vodka, wiskey, etc, cantităţile de alcool pentru care sunt comise infracţiuni de grup organizat, evaziune fiscală şi gestiune frauduloasă. Evaziune fiscală în formă continuată ani în şir au fost sprijinite şi protejate de Serviciul român de Informaţii, care nu au sesizat Parchetul, după ce a luat cunoştinţă de infracţiuni pentru că a coordonat practici de fraudare şi protecţia la ANAF, instanţe şi parchete prin colaboratori preşedinţi ANAF, judecători, miniştri, procurori, poliţişti, politicieni

Pentru protectie, Serviciul român de informaţii a trimis ofiţeri cu delegaţie la direcţii de control şi la Direcţia generală de Integritate din ANAF. O parte din ofiţeri au fost retraşi, iar o parte au rămas permanent la ANAF.

Ştefănescu Marian colonel (r) la Serviciul român de Informaţii UM 0472, director la Direcţia generală de Integritate şi control intern a ANAF, Toader Marius şef serviciu DGI – director executiv pe o perioadă de şase luni cu mandat la funcţia de director la Direcţia generală de Integritate a ANAF, (fost ofiţer IGPR – cercetări penale alături de Enăchescu Alexandru au favorizat neaducerea la dosar a documentelor care au fost cerute prin adresa nr. 298373/29.04.2016 în dosarul penal nr. 14382/P/2010), Fitărau Mirela, şef serviciu care a efectuat formal controlul intern în legătură cu funcţionari ANAF care au încălcat legea şi au participat la evaziunea fiscală sau ulterior au sprijinit menţinerea practicii de fraudare şi nerecuperarea prejudiciului. Crăciun Georgeta, inspector de integritate a întocmit raport de control intern, formal şi superficial. Dinu Adrian, ofiţer din Serviciul român de Informaţii a fost adus cu delegaţie la Direcţia generală de Integritate, “consilier” al inspectorului de integritate. Raportul de control intern nu conţine probele privind încălcarea legii de către funcţionari ANAF care au restituit ilegal accizele şi a funcţionarilor care au efectuat controale fiscale şi verificări încrucişate. Nici nota de dispoziţie privind calculaţia prejudiciului ca urmare a încălcării legii de către funcţionari ANAF, împrejurare de fapt care a fost constatată şi în Raportul Curţii de Conturi. Diaconescu Daniel a fost admis cu delegaţie în funcţia de director adjunct la Direcţia generală de Integritate a ANAF pe perioada desfăşurării controlului intern, ofiţer (r) în Serviciul Român de Informaţii perioadă în care a avut calitatea procesuală de suspect în dosarul penal privind afacerea Euroavipo şi Murfatlar, instrumentat de Direcţia naţională anticorupţie, iar Euroavipo, grup în care a lucrat Mişa Ionuţ, a fost principalul furnizor de alcool rafinat al societăţii Farmec SA, căreia i-a livrat o cantitate de 1.500.000 litri de alcool rafinat cu concentraţie 96,5%, care nu a fost denaturat.

Ştefănescu Marian, ofiţer al Serviciului român de Informaţii, la început cu delegare, apoi (r), în calitate de director al Direcţiei Generale de Integritate din ANAF, a încălcat dispoziţiile legii prevăzute la art. 45 alin 2 din legea 188/1999, deoarece nu a îndeplinit dispoziţiile preşedintelui ANAF care au fost date cu ocazia petiţiei subsemnatului din 14.02.2018 precum şi prevederile art.291 alin.1 C.p.p., deoarece nu a solicitat toate probele de la Direcţia generală a vămilor referitor la cererile Farmec SA de restituire a accizelor, procesele verbale de control fiscal şi deciziile de restituire din perioada 2007-2018, nu a solicitat cuantificarea valorii prejudiciului în cadrul Direcţiei de control fiscal DGAMC şi nu a sesizat DNA cu toate probele.

Fotocopie petiţie către preşedintele ANAF din 14.02.2018 şi către director DGI, înscrisuri pe care le-am primit prin poştă.

Ştefănescu Marian, în calitate de coordonator al Direcţiei generale de integritate, a respins cererea subsemnatului din 12.12.2017 prin care am solicitat înlocuirea inspectorului Georgeta Crăciun, şi a lui Fitărău Mirela, coordonate de interese extrainstituţionale, deoarece tergiversarea şi conţinutul formal al controlului DGI au fost evidente fără să solicite direcţiilor fiscale de control să indice şi să calculeze valoarea prejudiciilor rezultate ca urmare a încălcărilor succesive a dispoziţiilor legale prevăzute la art. 113 c.p.fiscală. Direcţia generală de integritate a ANAF nu a urmărit ca persoanele din cadrul direcţiilor să furnizeze înscrisurile care au fost solicitate iniţial, prin adrese, şi să fie chemate la audiere persoanele care au fost citate şi au refuzat să se prezinte la audieri în controlul intern, împrejurări coordonate de SRI care au favorizat organizat continuarea fraudelor şi intervenţia prescripţiei privind recuperarea unor prejudiciilor. Ştefănescu Marian, ofiter SRI (r) în data de 28.10.2019, a fost repus în funcţia de director general la DGI ANAF. Acesta a cerut verificări superficiale şi a acceptat controale fiscale formale, cu rezultatul muşamalizării şi menţinerii fraudelor la patrimoniul public şi privat. Deşi în anul 2018, D.G. de Integritate a propus sesizarea Direcţiei naţionale anticorupţie, Ştefănescu Marian nu a sesizat parchetul şi nu a solicitat direcţiilor de control fiscal să calculeze prejudiciile rezultate ca urmare a nerespectării Legii de către funcţionarii publici din ANAF, în înţelegere cu companii mari privind restituiri ilegale de accize, acceptarea înregistrării de către aceste companii pe cheltuieli deductibile a unor servicii suspect fictive, precum şi ca urmare a lipsei verificărilor ANAF privind operaţiuni fictive care sunt înregistrate în declaraţiile fiscale 101 de către firmele mari, inclusiv de către Farmec SA, verificări fiscale care decurg din mecanismele de fraudare descrise şi în sesizarea transmisă de subsemnatul către D.G. Integritate în data de 04.10.2019, fără rezultat.

Sesizările pe care le-am transmis către ANAF, lipsa de răspuns şi controale formale evidenţiază coordonarea de către ofiţeri din Serviciul român de Informaţii şi înţelegeri ascunse în cadrul grupurilor infracţionale care conferă grupului organizat siguranţa protecţiei în faţa legii, caracterul coordonat inofensiv al controlului intern efectuat în cadrul Direcţiei generale de integritate a ANAF.

Funcţionari ANAF, cu funcţii de conducere şi execuţie au ignorat cu ştiinţă plângerile pe care le-am înregistrat la ANAF în perioada 2011-2014 cu nr. 68342/29.11.2011, 7565/14.02.2012, 34021/05.07.2012, 38676/02.08.2013, 1149815/06.05.2014, 1164267/27.06.2014, 1177438/25.07.2014, 95214 şi 95212/08.09.2014, 807455/01.10.2014, 126140/14.11.2014, 104890/01.10.2014 şi sesizare şi cerere cu nr. înregistrare 9873 din 16.02.2015 la cabinetul preşedintelui Diaconu Gelu.

Fitărău Mirela – şef serviciu integritate ANAF a coordonat serviciul DGI şi pe Crăciun Georgeta inspector de integritate să efectueze un control intern formal privind abuzurile funcţionarilor ANAF, evaziune fiscală şi gestiune frauduloasă la Farmec SA, încălcări ale legii care au fost constatate şi de către Curtea de Conturi.

Inspectori de integritate ai ANAF, Crăciun Georgeta şi Fitărău Mirela şef serviciu, cu ştiinţa, de conivenţă au favorizat evaziunea fiscală şi gestiunea frauduloasă deoarece nu au solicitat măsuri precise Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili prin tematică, să calculeze, prejudiciul rezultat din încălcarea legii privind restituirile ilegale de accize aşa cum a constatat Curtea de Conturi.

Direcţia generală de integritate a ANAF a constatat, fără consecinţe, în Raportul de control intern (la pagina 157) împrejurarea că aceleaşi persoane din grupul organizat au participat coordonat în cadrul D.G. Vamale atât la restituiri ilegale de accize, cât şi controlul fiscal formal încheiat la 15.12.2014 la Direcţia generală de Administrare a Marilor Contribuabili de verificare şi control, care, cu ştiinţă nu au efectuat verificări, încălcând art. 113 C.p.f. privind nerealitatea şi nelegalitatea declaraţiilor fiscale 101, 394 şi 321 cereri de restituire.

Ofiţeri ai Serviciului român de Informaţii au fost aduşi de la SRI la ANAF în scopul muşamalizării şi spijinirii practicilor de fraudare în formă continuată ale bugetului de stat şi a patrimoniului societăţii pe acţiuni prin evaziune fiscală şi înregistrări fictive în contabilitate şi în documentele fiscale 101, 321 şi 394, inclusiv după înlocuirea lui Mişa Ionuţ din funcţia de preşedinte ANAF, care au cunoscut că, controlul intern a fost formal în cadrul Direcţiei generale de Integritate, privind procedeele consacrate de fraudare a bugetului şi în societăţile pe acţiuni.

Diaconescu Daniel – ofiţer (r) în Serviciul român de Informaţii, este preşedinte ANAF şi a fost numit cu delegaţie adjunct la Direcţia de Integritate ANAF, deşi a avut calitate procesuală de suspect în dosarul penal privind afacerea Euroavipo şi Murfatlar, instrumentat de Direcţia naţională anticorupţie, iar Euroavipo a fost principalul furnizor de alcool rafinat al societăţii Farmec SA, căreia i-a livrat o cantitate de 1.500.000 litri alcool rafinat cu concentraţie 96,5%, care nu a fost denaturat.

Dinu Adrian – ofiţer în cadrul Serviciul român de Informaţii cu delegaţie la Direcţia de Integritate din cadrul ANAF, a avut calitatea de “consilier” al inspectorului de integritate. Raportul de anchetă internă nu conţine probele de la DGV, nu conţine informaţii precise, privind solicitarea efectuării unui control fiscal, nu conţine valoarea prejudiciului ANAF.

Încălcări ale legii la ANAF au fost muşamalizate la Direcţia generală de Integritate în cadrul controlului intern care a durat peste trei ani. Conţinutul sesizărilor subsemnatului a fost ignorat cu ştiinţă după ce au fost transmise prin email şi cu viză la preşedintele ANAF şi D.G. de Integritate, respective:

  • Sesizare şi petiţie din 12.12.2017 transmisă pe mail şi la registratură cu semnătură de primire şi nr. 1572/04.01.2018, sesizare şi cerere transmisă pe email în data de 05.10.2017, Sesizarea nr. DGI 5245/21.11.2016, Cererea nr. 9249/06.02.2017, Cererea transmisă pe email în 09.01.2018, sesizarea nr. DGI 5245/21.11.2016, Cerere nr. DGI 3770/24.08.2016, Cererea DGI 2689/15.06.2016, cererea 915705 din 14.06.2016, cererea din 23.08.2016, petiţia nr. 54693 din 26.07.2017, cererea din 06.02.2018
  • Sesizări transmise prin mail din 12.12.2017 şi înregistrate cu nr 1572/04 ianuarie 2018 au fost soldate cu măsuri formale.

Direcţia de Integritate a ANAF nu a solicitat Direcţiei de control fiscal să efectueze verificări privind neconformitatea cu legea a declaraţiilor fiscale 321, privind restituirea accizelor şi verificări încrucişate veritabile, privind înregistrările în declaraţiile 101 şi 394 a unor operaţiuni fictive şi servicii fictive care diminuează artificial profitul impozabil şi să se calculeze valoarea sancţiunii, respectiv a prejudiciului rezultat.

Funcţionari din DG Integritate a ANAF coordonaţi de Serviciul român de Informaţii au fost coordonaţi să omita că Puşdercă Laurenţiu, director executiv la Regionala antifraudă Sibiu, colaborator şi protejat de SRI, deşi a primit ordin scris de la vicepreşedintele Direcţiei antifraudă fiscală şi cu ştiinţă nu a îndeplinit ordinul ierarhic de la doamna Raluca Tincu inspector general la Direcţia generală antifraudă fiscală, conform înscrisuri primite în plic poştal.

Structura centrală prin adresa nr. A.DAF 22496/01.08.2017 a dispus să efectueze următoarele verificări conform extras: „..in pregatirea actiunii veti tine cont de urmatoarele obiective…1. obiective principale: …analiza legalitatii si realitatii documentelor care au stat la baza deciziilor de scutire de la plata accizelor; … modul de utilizare a alcoolului etilic denaturat sau nedenaturat in procesul de fabricatie al produselor cosmetice tinand cont de rapoartele de productie, bonurile de consum si alte documente care au stat la baza iesirii din gestiune…2. Obiective secundare: verificarea operatiunilor provenind din achizitii intracomunitare si livrari intracomunitare de bunuri/servicii precum si verificarea documentelor justificative….”

Sesizările subsemnatului din anul 2017 si 2018 înregistrate la ANAF către Direcţia generală antifraudă fiscală cu nr. 21160/21.07.2017, 22496/01.08.2017, 9018/08.08.2017, 23732/17.08.2017, 28691/09.10.2017, 27182/09.10.2017, 29314/11.10.2017, 30130/20.11.2017, 1572/04.01.2018, 1570/08.01.2018, 1761/22.01.2018, 9249/06.02.2018, 10969/13.02.2018, 180725/14.02.2018, 48051/04.07.2018 au fost declinate la Direcţia antifraudă regională Sibiu secţia 7 cu menţiunea: „pentru analiză şi măsuri legale, cu analizarea în mod corespunzător a tuturor aspectelor sesizate”, dar Pușdercă Laurenţiu nu a îndeplinit dispoziţiile directorilor ierarhici cu nerespectarea legii art. 45 alin 2) din legea 188/1999.

Pușdercă Laurenţiu este protejat de Serviciul român de informaţii care coordonează sprijinirea evaziunii fiscale si a fost menţinut pe funcţia de director adjunct al D.G. Antifraudă secţia 7 Sibiu chiar şi după ce am informat preşedintele, vicepreşedinţii şi inspectorul şef al DGAF, a clasat după cinci zile sesizările subsemnatului fără să efectueze nicio verificare reală. În perioada dintre 2017 şi 2019 acesta a încălcat art. 45 din Legea 188, deoarece a refuzat să îndeplinească dispoziţiile ierarhice privind controlul fiscal dispus în august 2018 de către structura centrală a DGAF, la 14.02.2018 de către preşedintele ANAF şi în august 2019 de către Direcţia generală de Integritate a ANAF. Pusdercă Laurenţiu este cel mai longeviv director protejat de Servicii, colaborator pentru ordinele executate chiar dacă încălcă legea în Direcţia antifraudă fiscală, a rezistat în toate perioadele de timp în care au fost înlocuiţi de mai multe ori toţi directorii din Direcţia Antifraudă fiscală, singurul care, de fiecare dată, a rămas în funcţia de director adjunct la antifraudă Sibiu, „recunoştinţă” fiind exprimată de acesta prin decizia de clasare a petiţiei nr.856/14.09.2017, după numai cinci zile de la primire, fără a se efectua niciun control fiscal şi nici verificări încrucişate privind fraudele fiscale menţionate în petiţie şi fără să se solicite la Farmec SA şi la Direcţia de supraveghere accize şi operaţiuni vamale documentele care au stat la originea emiterii fiecărei cereri de restituire a accizelor şi a fiecărei decizii de restituire a accizelor. Pusderca a executat ordinul şi nu a efectuat verificări cu privire la tematica şi fraudele indicate în petiţie, fiind evidenta legătura dintre menţinerea sa în funcţia de director adjunct la regionala Sibiu şi continuarea fraudelor la Farmec SA. Pușdercă provine din structura vamală a judeţului Braşov, apropiat lui Diaconu Gelu fost subordonat acestuia.

Mişa Ionuţ a participat la grupul organizat in modalitate de sprijinire privind restituiri ilegale de accize, controale fiscale superficiale ale funcţionarilor DGAMC cat si controlul intern al Direcţiei de integritate a blocat sesizarea DNA. În calitate de preşedinte ANAF si director general al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili a promovat succesiv în funcţiile de director general al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, Ministru al finanţelor şi preşedinte al Agenţiei naţionale de administrare fiscală, iar în exercitarea acestei ultime funcţii, în anul 2018, a respins propunerea Direcţiei generale de integritate din cadrul ANAF de sesizare a organelor judiciare, respectiv Direcţia Naţionala Anticorupţie, cu privire la faptele de natură penală constatate în urma controlului intern, printr-un bilet neoficial scris olograf.

În noiembrie 2019 şi după înlocuirea guvernului Partidul social democrat, Mişa Ionuţ a fost repus director general la D.G.A.M.C. din Agenţia naţională fiscală.

În data de 08.09.2014 am sesizat Ministrul finanţelor publice si directorul general al DGAMC Mişa Ionuţ cu sesizările inregistrate cu nr. nr 95214 şi 95212, fără răspuns, imprejurare care confirmă că Mişa Ionuţ a participat la sprijinirea infracţiunii de grup organizat, evaziune fiscală, abuz in serviciu si gestiune frauduloasă prin restituiri nelegale de accize, implicat direct in perioadele in care a deţinut funcţia de director general la Direcţia generala de administrare a marilor contribuabili cand a fost sesizat direct, inclusiv prin emailuri la datele 09.09.2014 si 03.07.2018 pe care le-a ignorat.

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, coordonată de Mişa Ionuţ, nu a efectuat verificări privind realitatea serviciilor suspect fictive în schimbul cărora companiile mari expatriază valori uriaşe de profit neimpozitat, deşi firmele cu capital românesc, mici şi mijlocii, plătesc statului o valoare însumată mai mare corespunzător impozitului pe profit. Deşi profitul este realizat în România si transferat în alte ţări de către companii clientelare, acestea nu plătesc impozit pe profit corespunzător profitului expatriat, astfel că, până în prezent, firmele clientelare au plătit impozit pe profit, doar pentru o mică parte din profitul real.

În urma unui raport de audit din 2023 care evidenţiază că Mişa Ionuţ a protejat o societate de alcool care datorează 238 milioane lei, Mişa a fost înlocuit de la conducerea Direcţiei de aministrare a marilor contribuabili, conform http: SURSE: Ionuț Mișa a fost înlocuit cu Marinela Năstase la șefia direcției din ANAF care colectează banii de la marile companii. Mișa, fost ministru PSD, e acuzat de Curtea de Conturi că nu vrea să controleze o firmă de băuturi cu datorii la buget de 2

“Mișa, fost ministru PSD, e acuzat de Curtea de Conturi că nu vrea să controleze o firmă de băuturi cu datorii la buget de 238 de milioane de lei”

Faptul că, chiar şi după ce Mişa Ionuţ a fost înlocuit din funcţia de director al Direcţiei mari contribuabili din ANAF, funcţionari ai acestei direcţii şi ministrul finanţelor nu au dispus măsuri de intrare în legalitate privind practicile de evaziune fiscală care au fost protejate de Mişa Ionuţ în calitate de director la direcţia marilor contribuabili si preşedinte ANAF în scopul sprijinirii grupului infracţional organizat pentru restituiri ilegale de accize în formă continuată.

Sesizările subsemnatului privind încălcarea Legii au fost înregistrate la ANAF cu nr. 64487 din 15.09.2017, 915705 din 14.09.2017, 856 din 14.09.2017, 24825 din 29.08.2017, 20419 din 28.07.2017, 54693 din 26.07.2017, 53174 din 19.07.2017, 12.12.2017, nr 1572/04 ianuarie 2018, 904300 din 04 iulie 2019, 10 octombrie 2019.

Vorniceanu Marius, în perioada 1998 – aprilie 2017, a deţinut funcţii de director adjunct la Direcţia generală de control financiar şi Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, a participat la sprijinirea grupurilor organizate care au fraudat restituiri ilegale de accize la avizarea unor inspecţii fiscale în legătură cu restituiri de accize, care nu au îndeplinit cerinţele legii. În perioada 2008-2014, a condus departamentul Curţii de Conturi care efectuează auditul extern al Agenţiei naţionale de administrare fiscală, funcţie în care a luat cunoştinţă de constatările acestei instituţii, prin Raportul din anul 2013, cu privire la încălcarea legii privind restituiri de accize, care nu ar fi trebuit aprobate. Conform art. 291 C.p.p, Curtea de conturi nu a sesizat parchetul, si a asigurat continuarea ilegalităţilor. Neîndeplinirea acestei obligaţii legale, coincide cu săvârşirea infractiunilor de participare la grup organizat de sprijinire in scopul de abuz în serviciu.

Fîrtescu Dan şi Vorniceanu Marius, în calitate de coordonatori al departamentului care efectuează auditul extern al Curţii de Conturi la ANAF şi consilier de conturi a încălcat cu ştiinţă art. 25 pct g) din Legea 94/1992, potrivit căreia inspectorii Curţii de Conturi aveau obligaţia „să respecte prevederile legale în cazul identificării unor fraude”, întrucât nu a îndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 33 alin 4 din aceeaşi lege, conform căruia: „În situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea auditată….”, în sensul sesizării organului de cercetare penală, pentru valorificărea constatărilor efectuate privind încălcarea legii cu ocazia restituirii accizelor.

Deşi Curtea de Conturi a constatat încălcarea legii, în calitate de consilier de conturi, şef al departamentului care verifică dacă funcţionari ANAF îşi îndeplinesc legal atribuţiile de serviciu şi dacă bugetul de stat e prejudiciat, Vorniceanu Marius a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile legii menţionate mai sus şi art. 291 C.p.p. iu scopul sprijinirii grupului organizat de sprijinire, prin fapta de abuz în serviciu a menţinerii practicii ANAF de evaziune fiscală, abuzul funcţionarilor ANAF şi nerecuperarea prejudiciilor.

Vorniceanu Marius a deţinut funcţie în plen la Oficiului pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, instituţie publică care, desi prin lege supraveghează şi transferurile ilicite de bani, în legătură cu servicii fictive şi cu restituirile ilegale de accize de către ANAF si a avut caracter coordonat pentru inacţiune şi protecţie.

În acest context, nu putem considera că Oficiul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor, şi-ar fi indeplinit atribuţiile conferite de lege pentru a acţiona ca “un organ independent şi autonom din punct de vedere operaţional şi funcţional…” datorită ingerinţelor şi raţiuni coordonate de interes personal.

Coordonarea SRI a grupurilor prin sprijinirea practicilor de restituiri nelegale a accizelor prin coordonarea activităţilor desfăşurate de funcţionari publici, la institutii diferite prin persoane cu funcţii de conducere, cu putere de control, avizarea şi verificarea operaţiunilor de restituiri ilegale de accize, înregistrări în contabilitate de către companii clientelare operaţiuni nereale şi servicii fictive.

Cojocaru Cătălin Adrian a fost numit succesor al lui Vorniceanu Marius în funcţia de director adjunct la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, cu responsabilitate pentru restituirea accizelor, finul lui Vorniceanu. Un alt fin al lui Vorniceanu este Argeşeanu Marius, a exercitat funcţia de Şef adjunct de administraţie.

Vulpea este unul din coordonatori si protectori operaţiunilor ilicite cu restituiri de accize, care are interes personal şi in protejarea operaţiunilor nelegale la capitalul social la societatea Farmec SA.

În 17.09.2019, Ardelean Virgil alături de Vorniceanu Marius, a participat la sărbătorirea zilei de naştere a lui Cojocaru Cătălin (finul lui Vorniceanu), director coordonator al Inspecţiei Fiscale din cadrul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili a Agenţiei naţionale de administrare fiscală, care efectuează formal controlul fiscal la Farmec SA, aspect care nu exclude legătura de cauzalitate între aceste relaţii personale şi că Direcția de control fiscal şi alte direcţii din cadrul ANAF au efectuat superficial, de trei ori, inspecţii fiscale cu incalcarea dispoziţiilor prevăzute de lege şi în scopul menţinerii mecanismelor de fraudare existente şi desfăşurate pe baza interese care exced legii.

Pentru o perioadă lungă de timp, procesele verbale de control cu privire la restituirile de accize, care au fost încheiate de funcţionari publici din cadrul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili au fost avizate şi semnate de către Vorniceanu Marius în calitate de director general şi director adjunct, Mişa Ionuţ, în calitate de director general, Cojocaru Adrian Cătălin, în calitate de director adjunct. În acest interval de timp, aceiaşi funcţionari publici au avizat restituiri nelegale de accize.

Continuitatea acţiunilor de fraudare a bugetului de stat şi prejudicierea patrimoniului societăţii este rezultatul neîndeplinirii cu ştiinţă a atribuţiilor conferite de lege structurilor de control fiscal şi de integritate din cadrul ANAF, prin influenţa exercitată de persoane cu funcţii de conducere din această instituţie, de oameni politici şi de către ofiţeri activi sau fosti din Serviciul român de Informaţii, în scopul sprijinirii grupurilor organizate şi protejării intereselor personale ale acestor grupuri. În urma indeplinirii ordinelor primite aceste persoane au fost protejate si promovate.

Diaconu Gelu a sprijinit grupurile organizate care au restituit nelegal accize, în calitate de fost vicepreşedinte la Direcţia generală a vămilor, în perioada în care a deţinut funcţia de preşedinte ANAF a avut reprezentarea din sesizările subsemnatului şi Raportul Curţii de Conturi că restituirile de accize sunt nelegale. În anul 2015 am transmis la preşedintele ANAF, Diaconu Gelu cererea de intervenient nr 9873/16.02.2015 prin care am sesizat încălcarea legii de către funcţionarii fiscali care au încheiat raportul de inspecţie fiscală din 15.12.2014. Faţă de conţinutul operaţiunilor fictive şi ilicite de la Farmec, menţionate în cerere, Diaconu nu a avut nicio reacţie, nu a dispus verificărI fiscale reale. Este de notorietate că Diaconu a fost numit în funcţia de director, vicepreşedinte la vamă în perioada de iniţiere a restituirilor nelegale de accize, s-a bucurat de susţinerea fostului director militar SRI Ion Theodor Popescu.

În calitate de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Vamale şi director al Direcţiei Vamale, a avut în subordine Direcţia de supraveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale, în perioada în care Raportul Curţii de Conturi (www.cameradeputatilor.ro), a constatat că funcţionarii vamali din cadrul Direcţiei de supraveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale au restituit accizele la Farmec SA în lipsa oricăror verificări privind consumul de alcool în fabricaţie, aceeaşi perioadă în care a fost întocmit formal şi Raportul de inspecţie fiscală din data de 15 decembrie 2014, ulterior fiind anulat de către Curtea de Apel Cluj prin sentinţa 46/18.02.016.

În calitatea sa de preşedinte ANAF, la data formulării mai multor sesizări şi cereri privind refuzul ANAF de a verifica realitatea facturilor emise de Farmec SA, care ulterior au fost anulate, stornate, nu au fost încasate şi au fost şterse din contabilitate şi a înregistrărilor fictive ca urmare a achiziţiilor la Farmec SA de alcool nedenaturat şi neutilizat integral în fabricaţie, dar şi faptul că funcţionarii de la Farmec SA obţin decizii de restituire a accizelor fără verificări şi fără să prezinte documentele prevăzute de pct. 22 alin.34 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal – Diaconu Gelu a ignorat voit petiţiile subsemnatului, inclusiv înscrisurile, informatiile şi observaţiile care le-am comunicat în atenţia Domniei sale, cu ocazia petiţiei înregistrată în data de 16.02.2015 cu nr. 9873.

Încălcarea legii de către Diaconu Gelu care a luat cunoştinţă de infracţiuni şi nu a sesizat parchetul în perioada de preşedinte ANAF, în exercitarea atributelor acestei funcţii, are explicaţia doar în existenţa unui interes personal, în contextul în care soţia sa deţine hotelul Internaţional evaluat la 42 milioane de euro. Conform declaraţiei lui Marica, este acţionar al societăţii COMITY PROD EXIM SRL, care desfăşura relaţii de afaceri cu firma PRODVINALCO Cluj (producătoare de băuturi alcoolice), în perioada în care Gelu Diaconu ocupa funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte ANAF, în condiţiile suspiciunii că această societate a primit şi folosit pentru producerea de băuturi spirtoase cea mai mare parte din cantitatea de alcool achiziţionată de Farmec SA, în regim de scutire de accize, care nu a fost denaturat conform legii şi nici utilizat integral în procesul de fabricaţie al acestei societăţi. Firma soţiei lui Diaconu a primit bani de la Prodvinalco.

Perioada 1997 – 2010 în care Diaconu Gelu a fost director general la Direcţia generală a vămilor din România şi vicepreşedinte la Autoritatea naţională vamală, coincide cu inceputul cererilor Farmec de restituire a accizelor fără a prezenta documentele prevăzute în Lege, privind consumul efectiv de alcool în fabricaţie şi funcţionari ai Farmec SA s-au bucurat de decizii nelegale de restituire a accizelor din partea funcţionarilor vamali. Atunci când generalul nu l-a mai putut susţine l-a adus adjunct la Direcţia contestaţii din Ministerul Finanţelor, cu o susţinere proaspătă a primit funcţia de vicepreşedinte la Autoritatea naţională vamală, după care a fost promovat preşedinte la Agenţia naţională de administrare fiscală.

În aceiaşi perioada când a ocupat funcţia de director la vămile din România şi vicepreşedinte la Autoritatea naţională vamală, a construit Hotelul Internaţional pe numele soţiei Diaconu Mihaela, pe firmă Comity Prod Exim. Compania denumită Comity Prod Exim deţinută de Diaconu Mihaela şi off-shorul Cipriot, Cartha Limited, nu a figurat în declaraţiile de avere şi interese ale lui Diaconu Gelu în perioada când acesta deţinea funcţia de preşedinte la Agenţia naţională de administrare fiscală. Parchetul si Agenţia Naţională de Integritate nu au făcut cercetări sub acest aspect.

Familia Dan Ruşanu sunt naşii familiei Diaconu, iar avocatul Bogdan Alexandru este o persoană comună care reprezintă atât interesele firmei OFF-SHORE KLARTECH LIMITED, firma care aparţine familiei Gelu şi Mihaela Diaconu, cât şi asociat cu una din fiicele lui Dan Rusanu – Ruxandra Ana Rusanu în firma Smart Hospitality Inc SRL. Hotelul cu acelaşi nume, Internaţional din Sinaia aparţine firmelor familiei Rusanu. Pe de altă parte, Alexandru Bogdan este asociat şi cu Nicoleta Diaconu, fiica soţilor Diaconu, împreună cu care deţine, în părţi egale firma Phadis Solution SRL.

Faptul că grupuri organizate de sprijinire au ignorat faptele şi probele, pune în lumină că s-a urmărit coordonat în formă continuată, menţinerea evaziunii fiscale sprijinire grupuri organizate care au fraudat bugetul de stat şi patrimoniul societăţii pe acţiuni, restituiri nelegale de accize şi înregistrari în contabilitate a unor transferuri de bani, servicii suspect fictive, cheltuieli nedeductibile nereale şi dividende atribuite ani in sir, corespunzător actiuni luate in hotartari AGEA care au fost anulate prin hotarari definitive, persoane cu statul nelegitim de acţionari prin fraudare art. 8 din actul constitutiv şi acţiuni care au fost emise nelegal, bani cu legătură in menţinerea fraudelor şi evaziunii fiscale.

Fostul preşedinte ANAF, Diaconu Gelu, deşi a fost informat prin sesizarea subsemnatului care a fost depusă la cabinet preşedinte ANAF înregistrată cu nr. 9873/16.02.2015, şi a avut reprezentarea despre neregulile Raportului de Inspecţie fiscală, care nu corespund realităţii şi probelor, nu a dispus măsuri legale, împrejurare faţă de care a săvârşit fapta de abuz în serviciu şi complicitate la fapte de fals intelectual şi uz de fals, precum şi sprijinirea grupului infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiuni de evaziune fiscală prin restituire ilegală de accize.