13. Coordonarea de către Serviciul român de informaţii a infracţiunilor de grup organizat, evaziune fiscală şi gestiune frauduloasă la Farmec SA, în scopul protecţiei grupului organizat, abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals şi sprijinirea încălcării legii prin corupere pentru hotărâri prestabilite în dosare la Inalta curte de casaţie si justiţie, Curtea de apel Cluj, Tribunalul specializat Cluj şi Argeş, Tribunalul Cluj şi Braşov.
Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de infracţiuni de sprijinire la instanţe a fraudelor şi nu a sesizat Parchetul cu încălcarea voit a art. 61 alin (2) şi 291 C.p.p., datorită interesului personal al ofiţerilor care au luat cunostiinta de infracţiuni, au încălcat legea, nu au sesizat Parchetul şi au au coordonat la instanţe încălcarea legii art. 2, 10 şi 11 din legea 304/2004, art. 1.1.2. din Ghidul grefierului care reglementează întroducerea în ECRIS în ordinea sosirii a cauzelor şi art. 2 alin (3) din legea 303/2004, folosind persoane cu calitate de autori, coautori şi instigatori la infracţiuni de abuz în serviciu.
- Coordonarea infracţiunilor săvârşite la instanţele din cadrul Curţii de apel Cluj de către Băldean Denisa, preşedinte la Curtea de apel Cluj, Moţu Flavius Iancu, preşedinte al Tribunalului specializat Cluj.
Moţu Flavius Iancu, în calitate de preşedinte Tribunal Specializat alături de informatician şi grefier a distribuit dosare, cu încălcarea normelor privind repartizarea aleatorie:
- 1021/1285/2016 la judecător Costea Rareş Răzvan, după ţinerea în aşteptare o zi cu rezultatul pronuntarii unei hotarari favorabile fraudei de la Farmec SA ignorând probele, legea, hotărâri judecătoreşti şi fără să aducă la îndeplinire propria hotărâre în dosar privind aducerea la dosar a registrului acţiunilor cu vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor
- 442/1285/2017 la judecător Pavelescu Ancuţa după tinere o zi în aşteptare a dosarului înainte de introducerea în ECRIS
- 1129/1285/2016 la completul Domniei sale după ţinere o zi în aşteptare a dosarului, cu rezultatul favorabil fraudelor, funcţionarilor la Farmec SA şi finului său Ani Cristian
- 1121/1285/2016 la judecător Ivănescu Simona cu rezultatul eludării repartizării aleatorie. Acţiunea subsemnatului în acest dosar a fost pus la postă în data de 9.12.2016 şi înregistrat la intanta în 12.12.2016 ora 10:15:00. În aceiaşi zi au mai fost înregistrate dosarul 1120/1285/2016 la ora 09:51:31, dosar 1455/211/2016 la ora 14:51, dosar 25016/211/2014 la ora 14:36, dosar 20848/211/2016 la ora 14:42. Aşa cum rezultă din „istoric repartizare dosare, dosar 1121/1285/201016 care a fost înregistrat la ora 10:15 a fost repartizat după dosarul 1455 care a intrat la ora 14:51 şi după dosarul 25016 care a intrat la ora 14:36. Deci nu a fost respectată repartizarea în ordinea intrării dosarelor la instanţă conform ghidului grefierului.
- 3414/1285/2011 dirijarea dosarului la judecător Oros Voichiţa care a primit de la Farmec 10.000 lei în schimbul unui sms premiu unic, după ţinere în aşteptare o zi a cauzei înainte de introducerea în ECRIS.
Judecătorul Băldean Denisa, prin incălcarea legii, în calitate de preşedinte al Curţii de Apel Cluj, a participat la grup organizat de sprijinire a fraudării legii cu ocazia avizului prin care a adus cu delegaţie judecătorii Costea Răzvan Rareş şi Pavelescu Ancuţa, la Tribunalul specializat Cluj. Băldean Denisa a preferat cei doi judecători, deşi la acea dată aveau cereri magistraţi cu experienţa profesională mai lungă. La data delegării judecătorului Costea Răzvan au fost nouă solicitări de transfer la Tribunalul Specializat Cluj, între care dna judecător Ana Aldea, avea la acea dată experienţă profesională 19 ani în magistratură, iar Costea Răzvan o vechime de judecător doar de 6 ani. În acest context, Costea a primit în grijă dosarul 1021/1285/2016 cu încălcarea art. 11 şi 139 din Legea 304/2004 privind “repartizarea aleatorie” în care a fost implicat Moţu Flavius, preşedintele Tribunalului specializat Cluj, care a atestat împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului şi a validat cvorum ilegal la AGEA din 19.10.2016.
Judecător Băldean Denisa preşedinte la Curtea de Apel Cluj a încălcat art. 57 alin (6) din Legea 303/2004 cu ocazia acordarii lui Costea Razvan celui de al treilea mandat de judecator care permite doar două mandate de delegare conform extras: “delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită cu acordul scris al acestora cel mult încă 6 luni”. Mutarea şi menţinerea judecătorului Costea de la Tribunalul Bistriţa la Tribunalul specializat Cluj a fost preferenţială, împrejurare care sugerează un interes personal al judecătorului Băldean Denisa, justificat de incălcarea legii de către acesta. In plus, Bistriţa este municipiul de origine al lui Costea Razvan, al chestorului Ardelean Virgil, fost director al Serviciului de informaţii al cărui fiu are legături financiare cu Farmec SA, precum şi al fraţilor Borodi care deţin controlul firmelor Registru Mioriţa şi Net Brinel, cărora funcţionari la Farmec SA le-au transferat peste 1.110.000 Euro.
Săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a grupului organizat de fraudare a bugetului de stat şi a patrimoniului Farmec, a fost realizata de catre judecătorii de la instantele din Cluj prin încălcarea “repartizării aleatorii” prevăzută la art. 11 din Legea 304/2004 şi art. 2.1.1 din Ghidul grefierului care reglementează introducerea în ECRIS a cauzelor în ordinea sosirii şi înregistrării cauzelor în registrul general al instanţei, in cauze de interes si pentru eludarea “repartizării aleatorii”.
Moţu Iancu Flavius a reacţionat discreţionar, în dispreţul legii, în exercitarea atribuţiilor funcţiei de preşedinte al instanţei a săvârşit infracţiuni de abuz în serviciu, prev de art. 297 cod penal, cu participarea unor grefieri şi informaticieni implicaţi direct în procedura administrativă de înregistrare şi distribuire a dosarelor fără prim termen de judecată, încălcând cu ştiinţa dispoziţiile prev. de art. 11 din legea 304/2004 raportat la art. 1.1.2. din Ghidul grefierului care reglementează “repartizarea aleatorie” a cauzelor în ceea ce priveşte dosarele nr. 1021/1285/2016, 1129/1285/2016, 442/1285/2017, 3414/1285/2011, 1121/1285/2016 şi alte cauze în care s-a urmărit vătămarea intereselor legii legitime ale subsemnatului, încălcarea dreptului la un proces echitabil şi hotărâri judecătoreşti nelegale şi netemeinice de către judecători preferaţi aleşi.
Infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 321 C.p. a fost săvârşită de Moţu Flavius Iancu, în exercitarea atribuţiilor de Judecător delegat la Biroul de informare şi relaţii publice, prin aceea că, în adresa nr. 13/R/08.09.2017, emisă de Tribunalul Specializat Cluj sub semnătura sa, a atestat împrejurarea necorespunzătoare adevărului că dosarul nr. 1021/1285/2016 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului la data de 14.11.2016 şi că ar fi fost repartizat aleatoriu în aceeaşi zi, 14 noiembrie 2016, completului Nou Cauze Directe 16”, a omis cu ştiinţă să insereze în înscrisul oficial date şi împrejurări de natură să permită verificarea modului de înregistrare şi repartizare a sus menţionatului dosar, care, în realitate nu a beneficiat de o procedură de repartizare aleatorie, ci a fost dirijată către completul de judecată prefarat.
Fotocopie înscris oficial adresa semnata de judecator Moţu Iancu Flavius din 08.09.2017, preşedinte Tribunal specializat Cluj
2) Infracţiuni de sprijinire grup organizat, abuz în serviciu şi fals în dosar nr. 1021/1285/2016 la Tribunalul specializat şi Curtea de apel Cluj au urmărit vătămarea intereselor legitime prin anihilarea procesului echitabil şi au avut rezultat să nu fie aduse la dosar ca probe registrele prevăzute de legea 31/1990 şi HG 885/1995 şi să respingă nelegal acţiunea de chemare în judecată.
Funcționari la Farmec SA au externalizat la “Registrul Miorița” ținerea registrelor prev. de art. 177 din legea 31/1990 şi HG 885/1995 privind modul de ținere şi capetele de tabel prevazute in lege privind subscrierea şi achitarea acțiunilor de catre acționari.
Prin solicitarea emisă la data de 20.09.2017, instanța a dispus Registrului Miorița S.A. să depună la dosarul cauzei registrul acționarilor pârâtei Farmec SA, “care să conțină informațiile prevăzute de art. 177 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, la data de referință 19.10.2016…”. Potrivit prevederilor art. art. 177 alin. (1) din Legea nr. 31/1990: ”(1) În afară de evidențele prevăzute de lege, societățile pe acțiuni trebuie să țină: a) un registru al acționarilor care să arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acționarilor cu acțiuni nominative, precum și vărsămintele făcute în contul acțiunilor….”
Nici funcționarii pârâtei Farmec SA și nici Registrul Miorița SA nu au depus la dosar un registru al acționarilor ținut în condițiile legii, care să reflecte vărsămintele făcute în contul acțiunilor, cu indicarea valorii, datei plății și a actului doveditor. Lipsa rubricii vărsămintelor din registrul depus ca proba la instanță nu este întâmplătoare; în condițiile privatizării societății Farmec SA, prin devalizarea patrimoniului acesteia și utilizarea fondurilor sale pentru plata acțiunilor însușite apoi de persoanele care, illo tempore, exercitau conducerea executivă a societății, beneficiarii de azi ai majorării ilegale de capital este evident că asemenea mențiuni nu ar fi avut nicio acoperire.
În perioada 2011-2016, societatea Net Brinel a fost implicată în derularea a 179 de contracte cu 50 de autorităţi publice, în valoare de 64 milioane lei/ron, echivalentul a aproximativ 13 milioane euro, iar, ulterior, sumele au crescut şi societatea deţinută de Borodi Marcel s-a bucurat de transferuri de bani primite de la instituţii de stat, în ultima perioadă de timp, valoarea acestora fiind de 157 milioane lei, peste 32 milioane euro, inclusiv de la servicii de informaţii precum Serviciul Român de Informaţii, Institutul pentru Tehnologii Avansate, MAPN Unitatea Militară 0215, Serviciul de Informaţii Externe, Autoritatea Electorală permanentă, Ministerul Justiţiei, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară. Sursa Jurnalul.ro https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/anchete/afaceristul-de-casa-al-lui-emil-boc-157-milioane-de-lei-contracte-cu-statul-713236.html
Relaţia este de notorietate dintre Borodi Marcel, deţinătorul firmei Net Brinel, Boc Emil, primarul Clujului, fost prim-ministru al României, şi chestorul Ardelean Virgil, fost director al Serviciului Secret al MAI.
Borodi Marcel este originar din Bistriţa, acelaşi oraş din care provine şi Ardelean Virgil, iar legăturile cu Boc Emil sunt actuale, având în vedere faptul că s-a decis de către Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca, prin hotărârea nr. 430, înfiinţarea Asociaţiei Cluj IT, împreună cu firma Net Brinel şi cu alţi agenţi economici din judeţ, iar primarul Emil Boc a fost mandatat să îndeplinească formalităţile necesare aderării României la această organizaţie, în timp ce firma lui Borodi s-a bucurat de transferuri de bani de la Primăria Cluj şi de la Consiliul Judeţean Cluj care depăşesc 7,5 milioane lei.
Primăria Cluj, companii de energie şi apă ale Municipalităţii, Universităţi din Cluj, au încheiat contracte şi i-au transferat lui Borodi Marcel, prin firmele sale, peste 35.255.227 lei/ron, echivalentul a peste 7 milioane euro. Sursa Jurnalul.ro https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/anchete/afaceristul-de-casa-al-lui-emil-boc-157-milioane-de-lei-contracte-cu-statul-713236.html.
Legături financiare cu Farmec SA ale chestorului MAI-DIPI Ardelean Virgil şi imperiul financiar dobândit de fostul şef al Serviciului Secret al M.A.I.
În asociere cu domnul Dunca Dan, fostul şef al Serviciului Secret al MAI îşi canalizează resursele financiare în dezvoltarea de blocuri rezidenţiale şi comerciale în oraşul Cluj: https://www.cotidianul.ro/vulpea-isi-face-barlog-la-poalele-feleacului/
3) Infracţiunea de abuz în serviciu a fost săvârşită, prin coordonarea şi sprijinirea de către Serviciul român de informaţii, prin ofiţeri foşti şi actuali, de către judecătorul Costea Răzvan Rareş în dosarul 1021/1285/2016 al Tribunalului specializat Cluj, având ca obiect acţiune în anulare a hotărârii ilegale AGEA a Farmec SA din 19.10.2016, de majorare a capitalului social cu 1.000.000 de acţiuni, la un preţ subevaluat de 2.5 lei per acţiune, cu pragul de limitare în actul constitutiv al societăţii, la 190.000 acţiuni, deşi subsemnatul deţineam un număr de 271.428 de acţiuni înregistrate în registrul acţionarilor, hotărâre ce a fost propusă şi dispusă de funcţionari ai societăţii cu încălcarea art. 216, 217 din legea 31/1990 şi art. 29 din A doua directivă a Consiliului europei, potrivit căreia “Dreptul de preempțiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv.…..”.
Acţiunea prin email a fost transmisă la Tribunalul specializat Cluj în ziua de vineri 11.11.2016, ora 13:42, deci în cadrul programului de lucru al instanţelor care “începe, de regulă la ora 08:00 şi se încheie la ora 16:00”, potrivit dispoziţiilor art. 89 alin 1) din ROIIJ aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a CSM, însă nu a fost înregistrată şi nu a primit număr de dosar în ziua respectivă ci abia în următoarea zi lucrătoare, în data de 14.11.2016.
Din înscrisurile ce ne-au fost transmise prin adresa semnata de judecator Costea Răzvan Rares presedinte Tribunalul specializat Cluj, ca răspuns la cererea noastră din 12.10.2018, rezultă că nu a existat o repartizare aleatorie a dosarului nr. 1021/1285/2016.
Fisa dosarului nr. 1021/1285/2016, evidentiază că dosarul a fost înregistrat în data de 14.11.2016, la ora 09:08:00.
Pe de o parte înscris oficial “Istoric repartizare dosare fără prim termen pe secţii” atesta, ca în aceeaşi zi au fost înregistrate un număr de opt dosare, între care şi dosarele nr. 1022/1285/2016, 1023/1285/2016, 1024/1285/2016 şi 1025/1285/2016.
Pe de altă parte, înscrisul oficial atestă că dosarele 1025/1285/2016 şi 1024/1285/2016, deşi aveau acelaşi obiect, respectiv acţiune anulare hotărâre AGEA, şi acelaşi grad de complexitate “9”, ca şi dosarul 1021/1285/2016, au fost introduse în aplicaţia ECRIS înaintea acestui din urmă dosar, contrar normelor legale, nu s-a respectat ordinea consecutiva a numerelor de dosare care au fost repartizate completurilor Nou Cauze Directe 13 şi Nou Cauze Directe 15, întrucat dosarul nr. 1021/1285/2016 a fost introdus în ECRIS ulterior pentru a fi repartizat completului Nou Cauze Directe 13, Costea Rareş Răzvan, judecător preferat adus ca membru al grupului organizat cu incălcarea legii, de către Băldean Denisa, preşedinte la Curtea de apel Cluj.
Înscrisuri oficiale dovedesc că nu a existat o “repartizare aleatorie” a dosarului 1021/1285/2016, ci doar o distribuire automată în aplicaţia ECRIS în ordine cunoscută de introducere în sistem a dosarelor, controlat şi dirijat pentru transmiterea dosarului la completul preferat Costea Răzvan, adus la Tribunal cu încălcarea legii, având siguranţa pronunţării unei soluţii prestabilite favorabile pârâtei, indiferent de probe şi cu încălcarea legii privind AGEA din 19.10.2016.
Preşedintele tribunalului asigură repartizarea dosarului conform art 14 din Hotărârea CSM 1375/2015 care prevede: “(1) Preşedintele tribunalului specializat exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii acestuia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, scop în care: i) urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;”
Norma din Ghidul grefierului reglementează ca “În cazul transmiterii cererii de chemare în judecată prin fax sau e-mail, cererea va dobândi dată certă doar în condiţiile dispoziţiilor art. 199 alin. (1) C.proc.civ., prin aplicarea ştampilei de intrare de către grefa instanţei. Se va considera că cererea a fost depusă în termen dacă ora faxului sau a e-mailului se situează înainte de oră la care activitatea instanţei încetează în mod legal. Potrivit dispoziţiilor art. 89 alin. (1) ROIIJ programul de lucru al instanţelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână; programul începe, de regulă, la ora 8,00 şi se încheie la ora 16.00.”
Judecătorul Moţu Flavius Iancu, preşedintele Tribunalului Specializat Cluj, s-a folosit de funcţia deţinută pentru a rezolva o chestiune de interes personal în cadrul instituţiei, având în vedere că la data distribuirii cauzei avea calitatea de naş de cununie al lui Ani Cristian, funcţionar din societatea Farmec, care a atestat un numar de persoane care nu au participat la vot si cvorum nereal de 72.29% in procesul verbal privind cvorumul de prezenţa la AGEA din 19.10.2016, chestiune juridică esenţială pentru validitatea adunării generale ce a format obiectul acţiunii în anulare şi care pe parcursul judecăţii nu a fost confirmat de înscrisuri cerute şi încuviinţate de judecător, deoarece probele nu au fost depuse la dosar.
Moţu Flavius Iancu, preşedintele Tribunalului specializat Cluj, cu ocazia întocmirii şi semnării adresei nr. 13/R/08.09.2017 a săvârşit infracţiunea de fals intelectual, având şi calitatea de Naş de cununie al lui Ani Cristian, funcţionar la Farmec, care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului în înscrisuri la AGEA Farmec:
4) Infracţiunea de fals intelectual sarvarsita de Motu Flavius constă în aceea că :
- a atestat imprejurare necorespunzătoare adevărului ca dosarul a fost repartizat aleatoriu în 14.11.2016 conform extras: “Dosarul nr. 1021/1285/2016 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, la data de 14 noiembrie 2016 şi a fost repartizat aleatoriu în aceeaşi zi, 14 noiembrie 2016…”, deşi a fost repartizat automat de sistemul ECRIS şi nu aleatoriu, deoarece, cu incalcarea normei, a fost ţinut în aşteptare, nu a fost înregistrat în registru în ziua sosirii vineri 11.11.2016 ci abia în 14.11.2016.
- a omis cu ştiinţa sa insereze date in înscrisurile solicitate de subsemnatul în petiţia din data de 30.08.2017. Refuzul voit a fost pretextat de norme din Legea 544/2001. Alegaţiile lui Moţu Flavius, judecător, nu au legătură cu legea invocată “Informaţiile referitoare la carierea d-lui judecător Rareş Răzvan Costea pe care le-aţi solicitat nu fac parte din categoria informaţiilor de interes public prevăzute de lege nr. 544/2001; prin urmare nu vi le putem comunica”..
Refuzul judecătorului Moţu este evident de a-mi transmite şi insera în răspunsul cerut, înscrisurile şi informaţiile cerute, intrucat a urmărit să îşi acopere propria infractiune de abuz în serviciu prin încălcarea legii repartizării aleatorii, si să creeze iluzia legalitatii privind distribuirea cauzei, prin simpla introducere în ECRIS la momentul potrivit, când informatician si grefier au cunoscut că distribuirea cauzei se va face judecătorului adus preferat Costea Rares.
Astfel, Moţu Flavius a omis cu ştiinţa să ne transmită următoarele înscrisuri cerute, care aveau rolul probaţiunii ca dosarele NU au fost introduse în aplicaţia ECRIS în ordinea sosirii ci s-au înregistrat în registru şi s-au introdus în ECRIS într-o ordine preferenţială, doar pentru a crea aparenta “repartizării aleatorie”, insa în realitate a fost doar o “distribuire automată” a cauzei:
- extras din registrul general al Curţii de apel Cluj, cu semnătura preşedintelui instanţei, cu dosarele care au intrat la instanţă la data intrării prezentului dosar nr. 1021/1285/2016, registru să conţină şi menţiunea orelor de intrare a fiecărui dosar la instanţă;
- extras din sistemul Ecris, cu semnătura preşedintelui, care să conţină ora la care a fost repartizat fiecare dosar, pentru a verifica, dacă dosarele au fost introduse în sistemul Ecris în ordinea în care au intrat la instanţă, cu îndeplinire a obligaţiei legale.
- extras din ECRIS ca dosarele au intrat în 11.11.2016 şi în 14.11.2016 conform normă cu menţiunea orelor de intrare a fiecărui dosar din Ghidul practic în domeniul managementului activităţii grefierului în procesul civil” la capitolul 1.1.2. Crearea dosare noi se precizează: „Înregistrarea dosarelor în aplicaţia ECRIS se realizează conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015. În aplicaţia ECRIS se trece ora primirii cererii sau ora înregistrării dosarului (în funcţie de hotărârea colegiului de conducere) pentru a nu se eluda repartizarea aleatorie.”
- dacă la data şi cu ocazia introducerii în sistemul Ecris a dosarului nr. 1021/1285/2016 au fost „blocate” unele complete de judecată, dacă da, precizaţi motivul şi care sunt completele de judecată care au fost blocate.
- extras introducere şi repartizare în Ecris a dosarului 1021/1285/2016.
5) Infracţiuni abuz în serviciu au fost săvârşite de judecătorul Motu Flavius Iancu, împreună cu informatician şi grefier care au beneficiat de sprijinul şi protecţia Serviciul român de informaţii, în calitate de “colaborator”, deţinând funcţia de preşedinte la Tribunalul specializat Cluj şi a repartizat cauza 1129/1285/2016 la completul Domniei sale, întrucât în dosar avea interes finul său Ani Cristian, director la Farmec SA.
Obiectul acţiunii este angajarea răspunderii directorilor şi administratorilor la Farmec SA, postat pe site www.coruptie-functionaripublici-ofiteri-farmec-consiliulconcurentei.ro/, intitulat DESPRE CORUPŢIA DIN ROMÂNIA, CARE DISTRUGE AFACERI ŞI VIEŢI.
În dosar nr. 1129/1285/2016, acţiunea a fost primită prin poştă electronică la Tribunalul specializat Cluj, în data de 14.12.2016, ora 12:33, însă a fost înregistrată după ce a fost ţinută în aşteptare o zi, de abia a doua zi, în data de 15.12.2016, ora 09:21:48, astfel cum rezultă din fişa dosarului, încălcându-se organizat dispoziţiile art. 11 şi 139 din legea 304/2004 şi norma din Ghidul grefierului prin Hotărârea 1375/2015 a CSM.
Fotocopie inscris oficial:
Fotocopie înscris oficial evidenţiază că dosarul 1129/1285/2016 a fost introdus în ECRIS a doua zi în data de 15.12.2016 ora 9:21:48
Din înscrisul denumit “istoric repartizare dosare fără prim termen pe secţii” rezultă că nu a existat o “repartizare aleatorie a cauzelor”, întrucât dosarele nr. 1130/1285/2016 şi 1131/1285/2016, deşi înregistrate după dosarul nr. 1129/1285/2016, au fost introduse înaintea acestuia în sistemul Ecris şi repartizate completelor Nou Cauze Directe 15, respectiv Nou Cauze Directe 12, cu rezultatul urmărit de a fi distribuit completului Nou Cauze Directe 5, compus din magistratul Moţu Flaviu Iancu, dosarul nr. 1129/1285/2016 privind atragerea răspunderii administratorilor la Farmec SA.
Faţă de această împrejurare de necontestat, este îndreptăţită susţinerea ca judecător Moţu Flavius Iancu, având tripla calitate, de preşedinte la Tribunalul specializat Cluj, NAŞ DE CUNUNIE al lui Ani Cristian director la Farmec SA, societate parată în dosar şi preşedinte la colegiu de conducere al instanţei, şi-a repartizat dosarul 1129/1285/2016 a doua zi faţă de data intrării dosarului la registratura instanţei, cu nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 11 şi 139 din legea 304/2004, cu rezultatul de a judeca interesele funcţionarilor de la Farmec SA în condiţiile favorabile acestora.
Fata de aceasta situatie este indreptatita sustinerea ca judecătorul Moţu Iancu Flavius a încălcat dispoziţia prevăzută la art. 43 alin 2 C.pr.civ de a se abţine, ştiind că există un motiv de incompatibilitate în privinţa sa, astfel ca la termenul din 17.05.2017, un judecător subordonat acestuia a respins cererea de recuzare.
La acţiunea înregistrată în data de 15.12.2016 a fost conexata acţiunea nr. 2 privind angajarea răspunderii patrimoniale a administratorilor Farmec şi obligarea în solidar la plata daunelor cauzate societăţii, înregistrată în data de 11.01.2017, iar ulterior, au fost depuse la dosar înscrisuri în dovedirea acţiunilor şi cereri de probe, respectiv în data 08.05.2017 şi 18.09.2017.
În cursul procesului, pentru a acoperi abuzul săvârşit prin distribuirea dirijată a dosarului nr. 1129/1285/2016 către propriul complet de judecată, magistratul Moţu Iancu Flavius, în exercitarea atribuţiilor de Judecător delegat la Biroul de informare şi relaţii cu publicul al Tribunalului specializat Cluj, în înscrisul oficial nr. 15/21.12.2017, emis de către această instituţiei ca urmare a cererii subsemnatului din data de 04.05.2017, a atestat în mod necorespunzător adevărului ca: “dosarul nr. 1129/1285/2016 a fost repartizat aleatoriu completului Nou Cauze Directe 5 la data de 15 decembrie 2016.”, conform fotocopie de mai sus, fapta ce se circumscrie infractiunii de fals intelectual.
Numitul Moţu, în încercarea de a improviza un pretext privind “ţinerea în aşteptare o zi” a dosarului, care fusese înregistrat în data de 14.12.2016, ora 12:33, care a atestat în înscrisul oficial împrejurarea necorespunzătoare adevărului că cererile primite după ora 12:00 vor fi procesate la sfârşitul programului de lucru dar cererea noastră care a fost primită la 12:33 si nu a fost procesată la sfârşitul programului de lucru, ci a doua zi :
“Corespondenta scrisă şi electronică primită după ora 12:00 este procesată la sfârşitul programului de lucru”, deşi o asemenea procedură este contrara hotărârii nr. 6/2017 a Colegiului de conducere al Tribunalului Specializat Cluj, prin care se stabileşte “ora 14:00 ca termen limită până la care actele de sesizare a instanţei trimise în ziua respectivă sunt înregistrate, le este stabilit obiectul şi numărul şi sunt repartizate aleatoriu prin intermediul aplicaţiei ECRIS”.
La termenul de judecata din 14.02.2018, judecătorul Moţu Flavius Iancu a respins cererea reclamantului, formulată prin apărător, de numire a unui curator, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la art. 56 alin 2 şi art. 58 Cod proc civ., şi a menţinut administrator la Farmec SA pe Horea Turdean în contextul în care Turdean Mircea, frate şi Turdean Mihaela, soţia, au calitatea de paraţi în acţiunea de angajare a răspunderii şi recuperarea unor sume de bani în contul societăţii pe acţiuni. Din nou, prin această dispoziţie, Moţu Flavius judecător, a incalcat legea, a favorizat persoanele parate cu nerespectarea legii, fiind evidenţa lipsă de imparţialitate şi drept urmare încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 42 alin 1, 2 şi 13 cod proc civ.
După doi ani de la data introducerii acţiunii la Tribunalul Specializat Cluj, timp în care nu au fost soluţionate şi dispuse cererea de probe cu înscrisuri şi cererea de probe cu expertiză, privind aflarea adevărului în cauză, referitor la fraudele funcţionarilor de la Farmec SA, la termenul din 22.01.2018 judecător Moţu Flavius, din oficiu, a pus în discuţie excepţia lipsei de interes care a fost formulată de parata prin întâmpinare conform incheiere la termenul din 22.01.2018:
Apărătorul meu, a depus la dosar la termenul din 02.04.2018 NOTE SCRISE şi la termenul din 14.05.2018 NOTE SCRISE în legătură cu excepţia lipsei de interes a reclamantului iar la termenul din 21.05.2018 am depus Note de concluzii scrise, în legătură cu respingerea cererii de suspendare a judecăţii.
Prin hotărârea în şedinţa publică, judecătorul Moţu Flavius a suspendat judecata în dosar, iar încheierea a fost redactata după şase luni pentru perimare, deşi am prezentat informaţiile cerute de magistrat în ultima notă scrisă la termenul din 26.06.2017. De altfel şi încheierile din 22.01.2018, 12.02.2018, 14.05.2018 şi 22.05.2018 au fost redactate după mai mult de şase luni, fiind evident interesul lui Moţu de tergiversare a soluţionării cauzei până la termenul din 14.05.2018, data la care avocat Brehar Claudiu, a convins judecatorul Moţu să pună în discuţie cererea suspendării judecăţii, chiar dacă reclamantul şi-a dovedit interesul născut, legitim, chiar şi dovedit.
6) Sub coordonarea Serviciul român de informaţii la Curtea de apel Cluj în dosarele 1021/1285/2016 şi 307/33/2019, a fost dirijat apelul şi contestaţia în anulare unor judecători cunoscuţi, Popovici Doina, Botiş Maria, Idriceanu Claudia şi Puşcasu Danusia care, prestabilit, să respingă cereri incidentale, cereri de probe, apelul şi contestaţia în anulare, ignorând probele, legea şi hotărâri judecătoreşti cu putere de lucru judecat, prin săvârşirea unor infracţiuni de abuz in serviciu si fals.
Infracţiunea de abuz în serviciu a fost săvârşită de un grup organizat constituit din “colaboratori”, respectiv preşedinte secţie II civil, preşedinte instanţă, judecători Popovici Doina şi Botiş Maria, informatician, grefier şi persoane de legătură, care au întreprins acţiuni de încălcare a legii, acţiuni manifestate în toate căile de atac la Curtea de Apel Cluj prin hotărâri nelegale şi netemeinice de respingere a acţiunii în dosar 1021/1285/2016, după eludarea organizată a “repartizării aleatorie”, încălcarea legii în concurs cu încălcarea normei 1.1.2 din Ghidul grefierului, cu scopul distribuirii cauzei de interes unor judecători cunoscuţi, preferaţi, colaboratori care au anihilat cu ştiinţă dreptul la procesul echitabil şi au respins nelegal apelul.
Încălcarea legii privind “repartizarea aleatorie” pentru transmiterea apelului în dosar 1021/1285/2015 la judecători Popovici şi Botiş a avut raţiunea că judecătorii sunt cunoscuţi şi siguri că vor pronunţa decizia de respingere.
Apelul în dosar 1021/1285/2016 a fost ţinut de Tribunalul Specializat Cluj 11 zile în aşteptare pentru a clarifica dacă completul nr A3 în formă finală va fi compus din Botiş Maria şi Popovici Doina. Completul preferat a fost alcătuit mai întâi din judecători Botiş Maria şi Iuga Monica care a fost înlocuit cu judecătorul Popovici Viorica Doina, pentru că are legătură cu pârâta în dosar Farmec SA prin socrul sau Popovici Mircea, colaborator al firmei Calitop SRL care are legătură de afaceri cu Farmec SA, împrejurare cu privire la care Popovici Doina a fost informată în cererea depusă la dosar de subsemnatul în 18.02.2019 conform fotocopie:
Imparţialitatea prevăzută în art 2 din legea 303/2004 a fost anihilată cu ştiinţă, iar decizia nr. 81/2019 de respingere netemeinică a apelului a fost sub ingerinţa unor raţiuni, interese şi negocieri care exced legii. Datorită unor raţiuni care exceed legii, judecătorul Popovici nu a repus cauza pe rol nici după ce a fost avertizată în vederea declaraţiei de abţinere conform art. 42 pct. 13 şi art. 43 C.proc.civ. : „(1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii: 13) atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea să”.
Judecător Botiş Maria are istoric privind disponibilitatea şi siguranţa pronunţării unor hotărâri netemeinice deoarece, cu nerespectarea legii privind “repartizarea aleatorie”, intrucat i-au mai fost repartizate anterior dosarele nr. 1952/1285/2012 şi nr. 1516/1285/2012 în care a pronunţat hotărârea de respingere a probelor cerute şi a acţiunii, împrejurare care pune în lumină siguranţa protecţiei la Parchet asigurata de către Serviciul român de informaţii prin conexiunea cu partea care a fraudat legea şi proprietatea.
Dosarul a fost înregistrat în registrul general al instanţei la poziţia 2. În istoric repartizare dosare fără prim termen, figurează pe poziţia 4. Dosarul 1557/1285/2013/a29, era poziţia 6 în registrul general înregistrat la ora 10:13, deci după ce dosarul 1021/1285/2016 a fost inregistrat, iar în istoric repartizare fără prim termen este menţionat înaintea dosarului 1021/1285/2016, cu toate că a fost înregistrat după ds 1021/1285/2016. Dosarul 1557 a fost intrat şi înregistrat după dosarul 1021/1285/2016, dar în aplicaţia ECRIS a fost introdus înaintea dosarului 1021/1285/2016, ordine de introducere care determină dirijarea dosarului 1021/1285/2016 la momentul potrivit când informaticianul, grefierul, preşedintele instanţei au cunoscut că apelul va fi dirijat la judecători cunoscuţi urmărind rezultatul vătămării intereselor mele procesuale, prin respingerea cu ştiinţă nelegală şi neîntemeiată a apelului.
Judecătorilor cunoscuţi administratorilor pârâtei Farmec SA, Popovici Doina şi Botiş Camelia, le-a fost dirijat apelul în dosar 1021/1285/2016, cu încălcarea legii privind “repartizărea aleatorie”, au avut un interes dovedit să ateste împrejurarea necorespunzătoare adevărului, în înscris oficial decizia nr. 81/2019, in sensul ca introducerea cauzei 1021/1285/2016 în ECRIS la Tribunalul specializat Cluj si ţinerea în aşteptare o zi nu are importanţă şi nici că cererea subsemnatului a fost transmisă la instanţă într-o zi de vineri la ora 12:30, iar înregistrarea s-a efectuat în ziua de luni desi programul de lucru este pana la ora 16:00., conform extras din Norma privind ghidul grefierului, potrivit careia: „În cazul transmiterii cererii de chemare în judecată prin fax sau e-mail, cererea va dobândi dată certă doar în condiţiile dispoziţiilor art. 199 alin. (1) C.proc.civ., prin aplicarea ştampilei de intrare de către grefa instanţei. Se va considera că cererea a fost depusă în termen dacă ora faxului sau a e-mailului se situează înainte de oră la care activitatea instanţei încetează în mod legal. Potrivit dispoziţiilor art. 89 alin. (1) ROIIJ programul de lucru al instanţelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână; programul începe, de regulă, la ora 8,00 şi se încheie la ora 16.00.”
Judecătorii Popovici şi Botiş au atestat împrejurarea necorespunzătoare adevărului că la Tribunal, ds. 1021/1285/2016 a ajuns în afara programului în ziua de vineri, conform extras din decizie: “Apoi, având ca unică premiză neînregistrarea cauzei în aceeaşi zi, concluzia necesară nu este cea afirmată de apelant, respectiv nelegală constituire a completului. Nu s-a dovedit că înregistrarea cauzei în alt moment decât cel al primirii emailului care avea drept consecinţă încălcarea principiului repartizării aleatorii şi cu atât mai puţin ar afecta legalitatea compunerii completului.”
Infracţiunea de fals intelectual a fost săvârşită de Popovici Doina şi Botiş Maria, întrucât au atestat împrejurare necorespunzătoare adevărului în înscris oficial, respectiv decizia 81/2019 la Curtea de apel Cluj în dosar 1021/1285/2016, în scopul respingerii neîntemeiate a apelului şi a susţinerii unei situaţii de fapt necorespunzătoare adevărului că ordinea de introducere a cauzei în aplicaţia ECRIS nu influenţează completul căruia ECRIS îi distribuie cauza conform fotocopie din decizie:
Infracţiunea de fals a fost săvârşită, pentru a ascunde venituri primite, de catre judecător Popovici Viorica Doina, care NU a evidenţiat în declaraţia de avere lucrări în valoare de 186.250 lei conform autorizaţiei nr. 655/01.06.2016 de construire a casei şi a şters veniturile salariale ale soţului.
Judecători Popovici Doina şi Botiş Maria au respins cereri de probe cu înscrisuri, cererea prejudicială incidentală pentru lămurirea de către ICCJ a unei chestiuni judiciare care au legătură cu apelul, în scopul urmărit de a respinge apelul şi au pronunţat hotărâri cu încălcarea coordonată şi cu ştiinţă a normelor legale prev de art. 2, 10, 11 din Legea 304/2004, art. 2 alin 3) din legea 303/2004 şi art. 42 pct 13 şi art. 43 Cod proc civilă.
Pentru a nu fi lămurit cu putere de lucru judecat chestiunea juridică, judecătorii Popovici şi Botiş au refuzat sesizarea ICCJ în temeiul art. 519 C.pr.civ, în mod voit, pentru a favoriza funcţionarii paratei Farmec SA, context în care au reţinut in decizie cele două împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului.
Cu ocazia solicitărilor de informaţii şi înscrisuri privind sosirea cauzelor la instante în data de 30.10.2018 şi data şi ordinea introducerii acestora în aplicaţia ECRIS, am formulat petiţia din 19.12.2018 şi cererea revenire din 25.01.2019
Fotocopie înscris oficial evidenţiază că dosarul 1021/1285/2022 a fost înregistrat la Curtea de apel Cluj în data de 30.10.2018 ora 09:36,
În 14 ianuarie 2019 Curtea de apel Cluj a transmis înscrisul oficial nr. 6726 şi 82/14.01.2019 semnate de judecători Băldean Denisa preşedinte Curtea de apel Cluj şi Budiu Mirela preşedinte secţia a II a civilă, fotocopie inserată mai sus.
În data de 15.02.2019 Curtea de apel Cluj a transmis înscris oficial nr. 533 semnat de Băldean Denisa Livia având funcţia de preşedinte al Curţii şi de Budiu Mihaela preşedinte secţia a II a civilă.
7) Coordonarea de către Serviciul român de informaţii a încălcărilor de lege comise la instanţele de judecată din cadrul Curţii de apel Cluj, în scopul protejării infracţiunilor de fraudare a proprietăţii şi de sprijinire a acestora la instanţe, prin eludare a repartizării aleatorie a ds. 307/33/2019 Contestaţie în anulare a deciziei nr. 81/2019 în dosar nr. 1021/1285/2016, respectiv infracţiuni de abuz in serviciu si de fals intelectual în scopul ascunderii acestor infracţiuni.
Distribuirea cauzei 307/33/2019 s-a făcut cu încălcarea legii raportat la normă din ghidul grefierului, cu tinere în aşteptare o zi pentru ca ECRIS să distribuie cauza la completul nr. A2 alcătuit din judecători cunoscuţi Idriceanu Claudia şi Puscasu Danusia.
Contestaţia în anulare a fost transmisă la Curtea de apel Cluj în data de 15.04.2019 ora 14:43 şi înregistrată în 16.04.2019 la ora 11:02:06. Ghidul grefierului reglementează că ora 16:00 se încheie activitatea instanţelor.
Deci, odată ce contestaţia în anulare a ajuns înainte de ora 16:00 şi chiar înainte de ora 15:00, ora la care se face repartizarea dosarelor în sistemul ECRIS, legal contestaţia ar fi trebuit să fie înregistrată în data de 15.04.2019 şi norma de mai sus atestă că ordinea intrării dosarelor este importantă în repartizarea aleatorie a cauzelor, înscrisuri în probaţiune evidenţiază că judecătorii în ambele dosare au avut legătura cu partea pârâtei care au influenţat hotărârile judecătoreşti date cu ştiinţă netemeinic şi cu încălcarea legii.
Judecători Idriceanu Claudia şi Puşcaşu Danusia la Curtea de Apel Cluj, au întocmit şi semnat înscris oficial decizia nr. 163/17.03.2020, în care au atestat cu ştiinţa împrejurari necorespunzătoare adevărului în legătură cu “repartizarea aleatorie”, în contrarietate cu înscrisuri oficiale ale judecătorilor Budă Marian şi Ciobanu Viorel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie menţionate mai sus la capitolul 1, pretext pentru respingerea nelegală a contestaţiei în anulare în dosar 307/33/2019, în contextul în care judecători, dovedit cunoscuţi au primit dosarul 307/33/2019 cu încălcarea legii.
În cauză s-a încălcat organizat legea, existând motive dovedite care întemeiat anihilează imparţialitatea instanţei şi raţiuni extrajudiciare care, coordonat anulează dreptul la procesul echitabil.
Procesul echitabil în dosar 1021/1285/2016 şi 307/33/2019 a fost suprimat printr-un concert de infracţiuni de grup organizat in scopul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu cu ocazia dirijării cauzei de interes către judecători cunoscuţi, simultan cu eludarea dovedită a “repartizării aleatorie” prin introducere în ECRIS în ordine preferenţială după ţinerea în aşteptare de o zi în toate căile de atac.
Legătura dintre soţul judecătorului Idriceanu, Popicu Florin, secretar la Club CFR Cluj, Farmec SA fiind sponsorul Clubului, conform site-ului oficial al societăţii pârâte în dosar 1021/1285/2016 şi 307/33/2019 dovedeşte existenţa unui canal comercial de interes extrajudiciar şi hotărârile date de judecător în dosarele 307/33/2019 şi 442/1285/2017 în care judecătorului Idriceanu i-a fost distribuită cauza cu încălcarea legii, cu rezultatul unor hotărâri judecătoreşti netemeinice, date voit în dispreţul legii pentru a fi favorabile părţii pârâte care a fraudat. Probaţiunea evidentă conturează încălcarea legii şi lipsa de imparţialitate a judecătorului.
Pe parcursul judecării procesului civil, judecător Idriceanu Claudia deşi a cunoscut locul de muncă al soţului său şi că există motive de incompatibilitate, a încălcat legea şi obligaţia să declare abţinerea confom art. 42 pct 13) şi art. 43 C.proc.civ., astfel că am fost obligat să formulez cerere de recuzare, în temeiul art. 44 C.proc.civ.
A doua cerere de recuzare a vizat cauza comună privind chestiunea juridică, a ordinii de introducere în ECRIS a cauzelor faţă de ordinea intrării acestora la instanţă, care a făcut obiectul cererilor incidentale de sesizare a ICCJ şi CJUE.
Judecătorii preferaţi Idriceanu Claudia şi Puşcaşu Danusia, care au primit cu dedicaţie contestaţia în anulare în dosar 307/33/2019, după ţinerea în aşteptare o zi a dosarului, au încălcat cu ştiinţă legea, context în care au ignorat voit motivele acesteia si au respins nelegal cererea de repunere pe rol şi contestaţia în anulare, conform fotocopie:
8) Infracţiunile săvârşite de abuz în serviciu şi sprijinirea a unui grup infracţional organizat, ca urmare a ingerinţei Serviciul român de informaţii, prin aducere de judecători preferaţi la Tribunalul specializat Cluj, în scopul eludării repartizării aleatorie, prin introducerea dosarului 442/1285/2017 în ECRIS a doua zi după sosirea la instanţă, cu rezultatul dirijării la judecătorul preferat Pavelescu Anca.
Actiunea a fost transmisă prin postă în ziua de vineri, 23.06.2017, fiind înregistrată în ziua de luni 26.06.2017 ora 12:44:08, aşa cum rezultă din fisa dosarului. În aceeaşi zi au mai fost înregistrate în ordine cronologică dosarele 439/1285/2017 la ora 10:28:36, 440/1285/2017 la ora 10:31:44, 441/1285/2017 la ora 11:00:53 şi 443/1285/2017 la ora 12:59:47.
Eludarea “repartizarii aleatorie” a dosarului nr. 442/1285/2017, obiect acţiune anulare a Hotărârii Farmec SA din 17.05.2017, privind introducerea ilegală in actul constitutiv a limitării subsemnatului să cumpăr noi acţiuni dintr-o emisiune nouă de majorare a capitalului social, rezulta din analiza inscrisurilor prezentate in fotocopie.
Din înscrisul denumit “Istoric repartizare dosare fără prim termen pe secţii” rezultă că dosarele înregistrate în ziua de 26.06.2017 nu au fost introduse în aplicaţia ECRIS în ordinea în care acestea au fost înregistrate la instanţă, modalitate de acţiune prin care, cu ştiinţă a fost eludată “distribuţia aleatorie” a cauzelor, prin încălcarea normelor prevăzute la lege şi în norma grefierului, tocmai pentru a se realiza o distribuire dirijată a cauzei de interes, privind litigiul în care era implicată societatea Farmec SA, către completul de judecată preferat, D12, compus din judecător Pavelescu Ancuţa, cu scopul urmărit şi îndeplinit de a fi pronunţată o hotărâre judecătorească netemeinică, dar favorabilă societăţii pârâte care a fraudat conştient proprietatea având siguranţa protecţiei SRI la instanţe de către SRI.
Examinarea înscrisului anterior menţionat evidenţiază că dosarul nr. 443/1285/2017, care a fost înregistrat la instanţă după dosarul nr. 442/1285/2017, a fost introdus înaintea acestuia în aplicaţia ECRIS şi a fost repartizat completului F12, în timp ce dosarele nr. 442/1285/2017 şi 441/1285/2017 au fost introduse în ECRIS după dosarul 443/1285/2017, deşi fuseseră înregistrate înaintea acestuia, astfel că au fost repartizate completelor F13 şi F16, fiind evidenţa vicierea repartizării cauzelor în data de 26.06.2017, prin introducerea dosarelor în sistemul ECRIS, într-o altă ordine decât cea în care au fost înregistrate la instanţă, ceea ce dovedeşte inexistenţa repartizării aleatorii.
La Curtea de apel Cluj, prin preşedinte instanţă Băldean Denisa Livia şi Budiu-Agota Mirela preşedinte delegat al secţiei a II a civilă, a fost coordonată modalitatea de eludare a “repartizării aleatorie” a cauzelor privind litigii referitoare la apelurile declarate în dosarele nr. 1021/1285/2016 şi 442/1285/2017, dar şi contestaţiile în anulare ce au format obiectul dosarelor nr. 271/33/2019 împotriva deciziei civilă nr. 100/12.02.2019 pronunţată în dosar 442/1285/2017 şi 307/33/2019 împotriva deciziei civilă nr. 81/19.02.2019 pronunţată în dosarul nr. 1021/1285/2016, prin care s-a urmărit dirijarea dosarelor către complete de judecată compuse din judecători preferaţi, faptă penală ce se circumscrie trăsăturilor esenţiale ale infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.p.
9) Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de infracţiuni organizate de sprijinire a fraudelor la bugetul de stat, la capitalul social, la patrimoniul societăţii pe acţiuni şi al subsemnatului şi a intervenit cu ingerinţe în coordonarea stramutării si soluţionării ds. 3414/1285/2011, strămutat de la Tribunalul specializat Cluj la Tribunalul specializat Argeş, precum şi dosarul nr 12083/280/2020 al Judecatoriei Argeş privind plângere împotriva ordonanţei de clasare a cauzei, infracţiunea de fals intelectual săvârşită de către expertul Pintea Mirela.
Obiectul dosarului 3414/1285/2011 este acţiune în anulare a hotărârii AGEA prin care funcţionarii societăţii au încălcat legea 31/1990 privind legalitatea cvorumului cu care a fost adoptată hotărârea, cât şi prezentarea de situaţii financiare care nu corespund realităţii privind starea societăţii şi au ascuns înregistrări contabile privind numeroase operaţiuni fictive.
Judecător Moţu Flavius, NAŞUL de cununie al lui ANI C., preşedinte Tribunal specializat Cluj a dirijat cu încălcarea legii în cauza civilă nr. 3414/1285/2011 la judecător Oros Voichita, judecător preferat căreia grupul organizat i-a distribuit dosare pentru că primise anterior 10.000 lei premiu unic de la Farmec SA, pârâtă în dosar, în schimbul unui SMS, după care judecător Oros a respins probe în dosar 3414/1285/2011.
Judecător Oros Voichiţa a respins cereri de probe să fie aduse la dosar cu înscrisuri, a dispus efectuarea a două expertize diferite, cunoscând că experţii vor atesta împrejurări necorespunzătoare adevărului şi judecătorii vor muşamaliza ceea ce s-a întâmplat.
Încălcarea repartizării aleatorie la Tribunalul specializat Cluj rezultă din fişa dosarului 3414/1285/2011, care mi-a fost transmisă şi potrivită căreia dosarul a fost înregistrat automat în data de 19.08.2011, dar prin omisiune cu ştiinţă nu fac dovada datei de intrare a dosarului.
Fotocopie înscris oficial semnat şi atestat de judecător Moţu Iancu Flavius
Tribunalul specializat Cluj dosar 3414/1285/2011 a trimis doar fişa dosarului din care rezultă că dosarul a fost înregistrat în 19.08.2011 şi distribuit automat în ECRIS dar nu a comunicat dovada intrării dosarelor în arhivă.
Infracţiunea de fals intelectual prev de art. 321 C.p. a fost săvârşită prin omisiune cu ştiinţă de către Ionescu Ruxandra Maria, preşedinte la Tribunalul Specializat Argeş, împreună cu informatician şi grefier, care a ţinut o zi în aşteptare a dosarului 3414/1285/2011 si au introdus cauza în aplicaţia ECRIS în ordine dirijată, cu rezultatul urmărit şi obţinut să-şi distribuie cauza de interes la completul său în scopul de a adopta o soluţie prin care să anuleze proba cu expertiza care a fost dispusă la patrimoniu pentru a proteja informaţii despre fraude cu restituiri de accize.
În urma cererii subsemnatului către Tribunalul specializat Argeş referitoare la solicitarea de înscrisuri doveditoare privind repartizarea aleatorie a dosarului 3414/1285/2011, Ionescu Ruxandra Maria ne-a transmis doar fişa acestui dosar, fără fişele celorlalte dosare care au fost repartizate în aceeaşi zi şi fără a mi se comunică extras din sistemul ECRIS, care să conţină ora la care a fost repartizat fiecare dosar, pentru a verifica dacă dosarele au fost introduse în sistemul electronic, în ordinea în care au intrat la instanţă, respectiv, în funcţie de orA la care a fost primit fiecare dosar repartizat în ziua respectivă.
Fotocopie înscris oficial din data de 04.06.2015 semnat de Ionescu Ruxandra.
Deşi prin hotărârea de strămutare, ICCJ a dispus “că menţine dispoziţiile şi măsurile care au fost dispuse anterior”, preşedintele Tribunalului specializat Argeş a revenit asupra probei cu expertiză privind gestiunea societăţii, astfel că Ionescu Maria Ruxandra a anulat proba ignorând faptul că aceasta se află în desfăşurare de doi ani şi că 18 volume din dosar conţineau înscrisuri care evidenţiază indicii privind înregistrări fictive în registrele anuale ale societăţii Farmec SA şi care nu pot fi valorificate decât în cadrul unei expertize.
Probele din dosar au fost ignorate voit de către magistraţi, care au urmărit protejarea pârâtei, intereselor funcţionarilor la Farmec SA, aşa cum a fost ignorată incorectitudinea conţinutului expertizei Pintea, întocmită cu ocazia efectuării expertizei privind nelegalitatea cvorumului la AGEA din 14.07.2011, în condiţiile în care a fost efectuată cu încălcarea normelor legale şi profesionale, cu consecinţa anihilării dreptului subsemnatului la procesul echitabil, iar raportul întocmit şi semnat numai de expertul numit Bogdan Mirela fostă Pintea şi experţii consilieri ai pârâtei Farmec, Vulpoi şi Culda, NU REFLECTĂ OPERAŢIUNILE REALE ALE SOCIETĂŢII, nu soluţionează obiectivele stabilite de instanţă şi conţine împrejurări necorespunzătoare adevărului.
Înscrisuri din dosar evidenţiază că expertul numit a minţit, susţinând că a verificat registrul acţiunilor, dar judecătorii care au respins obiecţiuni la expertiză au avut ordin SRI să respingă acţiunea şi să mă oblige la plata expertizei mincinoase. Probe inserez după dosarul penal la judecătoria Piteşti.
10) Cooordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii pentru încălcarea “repartizării aleatorie” în scopul protejării afacerilor ilicite şi infracţiunilor săvârşite de către administratorii şi funcţionarii Farmec SA împreună cu terţe persoane, s-a concretizat şi la Curtea de Apel Piteşti, prin acţiunile preşedintelui instanţei Sandulescu Marius Gabriel, împreună cu informatician şi grefier şef, în dirijarea recursului în ds 3414/1285/2011, la completul C2 compus din judecători preferaţi Fundătureanu Adina, Vâlvoi Denisa şi Dumitru Văduva, care, înainte să judece cererea de probe, au spus în sala de şedinţă că la acel termen se va judeca.
La termenul din data de 10.10.2017, încă din deschiderea şedinţei, preşedintele completului de judecată a menţionat că “astăzi cauza rămâne în pronunţare”, conform inregistrare sedinta de judecata din 10.10.2017, fără ca vreunul dintre apărătorii părţilor sa fi rostit un cuvânt (probă inregistrare sedinţă)
Judecătorii printr-un exces de putere au ascuns probele cerute de subsemnatul in cerere privind dovedirea respectarii legii la trimiterea dosarului 3414/1285/2011 la completul C2.
În cererea de recurs am solicitat administrarea probei cu înscrisuri noi, insa preşedintele instanţei a menţionat încă de la început, înainte ca şedinţa de judecată sa înceapă, faptul că dosarul va rămâne în pronunţare, fără a fi dat cuvântul în contradictoriu pe utilitatea şi concludenţa probelor. Prefigurarea respingerii oricăror probe cu înscrisuri echivalează cu convingerea magistraţilor privind respingerea cererii de probe cu înscrisuri a fost formată şi coordonată în afara cadrului legal, cu nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în lege, la art. 127 “Pricinile se dezbat verbal, dacă legea nu dispune altfel.” şi 129 alin 5 cod procedură civilă: „Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune că părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc.”
În situaţia în care s-ar fi administrat probele cu înscrisuri propuse de către recurent, am fi dovedit ca introducerea cauzei în ECRIS si repartizarea dosarului nu a fost efectuată în aceeaşi zi cu data intrării dosarului în arhivă, deoarece preşedintele Tribunalului specializat Argeş a cunoscut ciclicitatea şi ordinea de repartizare a dosarelor pe complete în cadrul sistemului Ecris, a aşteptat repartizarea altor dosare, în sistemul Ecris sa vină rândul completului de judecată compus chiar din persoana sa şi să-şi repartizeze dosarul, context in care repartizarea nu a fost aleatorie, ci dirijată. Procesul a fost o executie prestabilita.
Sprijinirea de către Direcţia regională Argeş a Serviciului român de informaţii a transformat Tribunalul Arges, Curtea de apel şi Judecătoria Piteşti, poliţia şi parchetul Piteşti în plutoane veritabile de execuţie care au ignorat coordonat probele din dosar, au încălcat cu ştiinţă legea şi au urmărit vătămarea interesului legitim şi prejudicierea patrimonială a subsemnatului cu 75.000 lei, cost expertiză mincinoasă şi protecţia funcţionarilor de la Farmec SA să nu prezinte registrul acţiunilor şi nici registrul acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor.
Astfel, grupul infracţional organizat pentru sprijinirea fraudelor au fost coordonat să încalce legea începând cu repartizarea aleatorie pentru distribuirea cauzei de interes 3414/1285/2011, au ignorat probele şi legea pentru că au avut ordin să valideze expertiza care a conţinut informaţii falsificate privind acţiuni care nu au fost subscrise şi achitate de acţionari şi falsificarea registrelor prevăzute de lege, respectiv:
- Nu a fost respectată propria hotărâre a instantei, care in dosar a fost dată prin încheierea din data 18.05.2016, prin care judecător Popaiacu Mihaela a dispus expertului Pintea Mirela Bogdan să cerceteze registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor şi să le pună şi la dispoziţia experţilor parte conform fotocopie:
- Expertul Pintea Bogdan Mirela nu a îndeplinit hotărârea pentru că nu a furnizat experţilor parte registrele şi a afirmat in mod necorespunzator realuitatii că a văzut registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor fapta ce intra sub incidenta dispozitiilor privind marturia minicinoasa.
Fotocopie declaratia lui Pintea Mirela:
- Declaratia administratorului Turdean Mircea, care pune in evidenta infractiunea ca expertii Pintea Bogdan Mirela, Vulpoi Marcel, Culda Ioan au afirmat in mod necorespunzator adevarului ca au vazut registrul actiunilor.
Fotocopie declarație administrator care atestă că nu deține registrul acțiunilor ”subscrisa societatea comerciala nu detinem un registrul al actiunilor in forma prevazuta de prevederile HG 885/1995..”
Dosarul de interes a fost dirijat la judecători cunoscuţi care înainte de desfăşurarea procesului au avut formată, negociată hotărârea care trebuie dată cât mai repede. Fundătureanu Adina, Vâlvoi Denisa, Văduva Dumitru în sala de şedinţă de la termenul de judecată din 14.11.2017 au cunoscut dinainte de dezbaterea în contradictoriu privind probele solicitate, că vor respinge probele şi în ziua respectivă cauza va rămâne în pronunţare.
Mai mult, judecătorii din completul C3 au fost de conivenţă cu preşedintele secţiei II civilă care le-a transmis dosarul cu încălcarea legii, au cunoscut dinainte că vor respinge cererea de recuzare în ziua respectivă şi ne vom reîntâlni peste o oră în sala de şedinţă pentru soluţia de respingere a apelului.
Execuţia în proces a urmărit conivenţa prejudicierii subsemnatului cu 75.000 lei pentru expertiză în legătură cu care probe în dosar evidenţiază că este o minciună.
Judecătorii implicaţi în soluţionare recurs şi cerere de recuzare au fost evident pregătiţi anterior să respingă cerere de probe, cerere de recuzare şi să schimbe parţial sentinţa şi să mă oblige la plata sumei de 75.000 lei c/v expertiză fals intelectual art. 321 C.p. şi să respingă recursul.
Judecătorii aleşi nealeatoriu de persoane într-un cadru care excede legii să judece recursul în dosar 3414/1285/2011, în urma repartizării dirijate nu au efectuat o cercetare judecătorească, privind recursul, ci au pronunţat o hotărâre prefigurată înainte de şedinţă, respectiv soluţia a fost pregătită şi discutată într-un alt cadru decât cel procesual civil, în urma ordinului primit sau a unei înţelegeri extrajudiciare care s-a concretizat, aşa cum am previzionat, în respingerea recursului subsemnatului, admiterea recursului Farmec SA, admiterea recursului formulat de către expertul Pintea Mirela şi obligarea mea la plata unei diferenţe de onorariu de expert de 60.000 lei, suplimentar sumei de 15.032 lei, reprezentând onorariu pentru expertiză care evidenţiază împrejurări necorespunzătoare adevărului, şi pe care l-am plătit nemeritat ca urmare a sentinţei nr. 195/14.07.2017 a Tribunalului specializat Argeş şi deciziei nr. 1329/14.11.2017 a Curţii de apel Piteşti.
Judecătorii recursului la Curtea de Apel Piteşti, în dosar 3414/1285/2011 au cunoscut ce hotărâri trebuie sa pronunţe încă înainte de începerea şedinţei de judecată, având în vedere faptul că dosarul nu a fost introdus in ECRIS în aceeaşi zi cu data intrării dosarului în instanţă, constituie motiv de nulitate absolută a hotărârii atacate şi a întregii judecăţi a instanţei de fond, cu consecinţa desfiinţării sentinţei şi rejudecarii.
Respingerea probatoriului în dovedirea acestui motiv de nulitate absolută reprezintă o antepronuntare a judecătorilor cu privire la acest motiv de recurs, iar completul de recurs a urmărit sa mă prejudieze patrimonial, să-mi aplice o corecţie în valoare de 75.000 lei, prin obligarea la plată a diferenţei de 60.000 lei onorariu expertiză, nejustificat pentru expertiză care atesta imprejurari necorespunzatoare adevarului, in sensul ca expertul numit Pintea, Culda si Vulpoi experti parte au atestat impreuna ca au verificat registrul actiunilor si registrul actionarilor cu varsamintele actionarilor in contul actiunilor, situatie nereala.
Respingerea cererii de suspendare a judecăţii, în temeiul art.244 VCPC, până la soluţionarea procesului penal aflat in curs la acea data cu obiect plângere penală pentru săvârşirea faptei de mărturie mincinoasă de către expertul Pintea Mirela, care a întocmit şi depus expertiza la Tribunalul specializat Argeş, constituie motiv al prejudecării cauzei, dar şi graba excesivă privind soluţionarea recursului in 10.10.2017.
Instanţa de recurs a ignorat coordonat şi că instanţa de fond nu a dispus lămurirea obiecţiunilor la raportul de expertiză ale subsemnatului şi nici nu a dispus, în temeiul art. 211 VCPC, aducerea expertului în instanţă pentru a oferi lămuriri orale, încălcându-se disp.art.129 alin.5 VCPC, privind măsurile necesare aflării adevărului.
Graba excesivă de a se judeca fondul cauzei s-a manifestat şi prin aceea că s-a constituit imediat completul din magistraţii Nuţă Corina, Chiorniţa Gabriela şi Ursula Sanda şi a fost fixată judecarea cererii de recuzare în aceeaşi zi, peste o oră şi jumătate, respectiv la ora 12.30, care a fost respinsă, hotărâre previzibilă câtă vreme preşedintele completului recuzat a suspendat cauza şi au menţionat că ne vedem după ora 12:00, după respingerea cererii de recuzare.
Faţă de împrejurarea că judecătorii au cunoscut că domiciliul subsemnatului este în Bucureşti, sector 2, iar, potrivit legii, plata taxei de timbru se achită la organele fiscale de domiciliu, iar nu în Piteşti, completul desemnat pentru judecarea cererii de recuzare a fixat termenul peste o oră şi jumătate, ambele complete de judecată au urmărit să soluţioneze recursul în aceeaşi zi şi să se pronunţe hotărâri prestabilite judecăţii, de repingere. Expertiza efectuată în cauză la instanţele din Piteşti a reţinut neadevărat că expertul a primit registrul acţiunilor, registrul acţionarilor cu vărsăminte, cât şi documentele de plată ale fiecărui acţionar în contul acţiunilor, şi astfel a constatat că acţiunile au fost plătite, deşi,
– documente evidenţiază că acţiunile au fost plătite de societate şi în mod ilegal acţiunile au fost folosite la vot în şedinţele acţionarilor şi au primit dividende.
– în dosar există hotărâri judecătoreşti date prin încheiere care nu au fost aduse la îndeplinire
11) Coordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii secţia SRI Braşov, a modului de instrumentare a dosarului 2930/1258/2011 la Tribunalul Braşov, pentru că s-a urmărit să fie protejat în cadrul judiciar ascunderea registrului acţiunilor şi registrul acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor, prin săvârşirea unor infracţiuni de grup organizat de sprijinire şi abuz în serviciu.
Dosarul 2930/1285/2011* a fost strămutat de ICCJ, de la Cluj la Braşov din cauza ingerinţelor la Cluj şi a fost adus în dosar la Braşov un judecător de la Cluj, care a încălcat legea, cu rezultatul favorizării directorilor pârâtei Farmec SA
Încălcarea coordonată a legii în dosarul 2930/1258/2011 la Tribunal Braşov, avand ca obiect acţiune în anulare hotărâre AGEA din 28.04.2011, a urmarit şi urmăreşte protecţia prezentării registrelor prevăzute în lege la art. 177 alin 1 şi 2 din L-31-1990 şi HG 885/1995, pe baza cărora Tribunalul să constate că administratorii au folosit la vot un număr mare de acţiuni, care nu au fost subscrise şi nici achitate de acţionari.
În primul ciclu procesual, pentru a nu dovedi practica că funcţionari la societatea pe acţiuni Farmec au încălcat legea în formă continuată şi au folosit la vot în şedinţa AGEA acţiuni care nu au fost subscrise şi nici achitate de acţionari şi au folosit la vot acţiuni emise prin hotărâri AGEA care au fost anulate de hotărâri judecătoreşti definitive, iar pe tabelele de prezenţă au inclus persoane nelegitime care au stătut de non-actionari şi încalcă art. 8 din Actul constitutiv, privind tipul de societatea închisă, judecătorul preferat a tergiversat judecată în dosar prin încălcarea legii coordonat şi organizat.
În acelaşi timp, judecătorul fondului a sprijinit societatea pe acţiuni să depună la dosar registrul acţionarilor, falsificat prin contrafacere, fără rubrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor şi să depună la dosar registrul acţiunilor, înscrisuri oficiale utile, care au fost incuvintate PROBE în dosar, în legătură cu care legea stabileşte că funcţionarii la societatea pe acţiuni sunt obligaţi să le ţină conform art. 177 alin 1) şi 2) din legea 31/1990 şi HG 885/1995.
Judecător Voinescu Aurica a beneficiat de două mandate de preşedinte la secţia a ÎI a civilă Tribunalul Braşov, în timp ce a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile imperative ale legii coordonat art. 129 alin 5, art. 174 (ref probe ascunse) şi art. 16 C.pr.civ vechi privind principiul nemijlocit al probelor, de conivenţă cu societatea parată, magistratul a aşteptat ani în şir expertiza dintr-un alt dosar, respectiv nr. 3414/1285/2011 de la Tribunalul Argeş, având un obiect similar, anularea unei hotărâri AGEA pentru neîndeplinirea condiţiilor legale de cvorum şi pentru folosirea la vot a unor acţiuni nesubscrise şi neachitate legal.
În dosarul nr. 3414/1285/2011, expertul Pintea Mirela Bogdan a întocmit o expertiza favorabilă Farmec SA, în condiţiile în care a reţinut neadevărat şi a susţinut în adresa către instanţă că a consultat la sediul societăţii balanţe, registrul acţionarilor, registrul acţiunilor, precum şi alte documente al căror conţinut nu se regăseşte în fişierul pentru expertiză transmis în format electronic, iar experţii contabili parte V.R. şi V.E. evidenţiază, în mod contrar, în Nota de imposibilitate a efectuării raportului de expertiză că nu au putut să efectueze opinia în lipsa registrelor prevăzute în lege, a documentelor contabile cerute, precum şi a dovezilor subscrierii acţiunilor şi ordine de plată, chitanţe ale acţionarilor.
Judecator Voinescu Aurica, preşedintele secţiei II civile, la prima judecată a fondului, a dispus mai întâi la termenul din 19.09.2012 să fie aduse la dosar, conform extras încheiere: “Deliberând cu privire la cererea formulată de reclamant apreciază că aceasta este pertinentă concludenta şi utilă cauzei…Pune în vedere paratei să depună la dosar înscrisurile menţionate în nota de şedinţa depusă la dosar…”, iar la termenul din 22.04.2015 acelasi judecător a revenit, conform extras încheiere: „respinge cererea de suplimentare a probatoriului formulată de reclamant la termenul de judecata din data de 12.11.2014 ”. Ulterior, pe parcursul a 34 de termene de judecată, judecătorul Voinescu Aurica a evitat coordonat ca în dosar să se aducă probele prevăzute în lege, înscrisuri şi expertiză.
Curtea de apel Braşov, prin decizia nr. 486/2018 a anulat sentinţa nr. 135/08.02.2018 a Tribunalului Braşov ca nelegală şi netemeinică, pronunţată de judecător Voinescu, şi a constatat încălcarea legii:
În al doilea ciclu procesual, începând cu anul 2019 ofiţeri din structura centrală şi comandantul regionalei DRI centru Transilvania Braşov din Serviciul român de informaţii şi persoane de legătură au sprijinit anihilarea procesului echitabil în dosar 2930/1258/2011* la Tribunalul Braşov prin aducerea de judecători pregătiţi să încalce legea, cu rezultatul urmărit să nu clarifice şi să aducă probe şi înscrisuri oficiale în timpul cercetării judecătoreşti, că acţiunile care au fost folosite la vot în şedinţa AGEA nu au fost subscrise, nu au fost achitate de acţionari, în contextul în care decizia ICCJ nr. 2390/2008 statuează cu putere de lucru judecat că acţiuni achitate sunt doar acţiunile care au fost achitate de acţionari, iar restul trebuie anulate, respectiv judecătorii Vidaeff Adriana, Banu Elena, Chichişan Artemis Mara, Coşoreanu Sergiu şi Lucaciu Nicoleta.
Tribunalul Braşov, în al doilea ciclu procesual a dispus la termenul din 08.07.2020 expertiza care să constate legalitatea registrului acţiunilor şi registrului acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor şi legalitatea acţionarilor care au votat în AGEA:
Desi Curtea de Apel Braşov nu a limitat Tribunalul să aducă la dosar registrele prevăzute în lege, premergătoare şi indispensabile efectuării lucrărilor expertizei, primul judecător ales in dosar, Vidaeff Rodica Adriana, urmărind să favorizeze funcţionarii pârâtei, a respins cererea reclamantului ca parata să aducă la dosar probe pentru verificarea realităţii și legalităţii informaţiilor din procesul verbal de sedinţă privind cvorumul in care a fost luată hotărârea AGEA din 28.04.2011:
a) Registrul acţionarilor cu vărsăminte în formă prevăzută de lege la art. 177 alin 2 din legea 31 „(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi f) vor fi ţinute prin grija consiliului de administraţie, respectiv a directoratului, cel prevăzut la lit. c) prin grija organului în cauză, iar cel prevăzut la lit. e) prin grija cenzorilor sau, după caz, a auditorilor interni; registrele prevăzute la alin. (1) lit. g) vor fi ţinute în condiţiile prevăzute de actele normative”, pe care societatea parată Farmec îl deţine, deoarece verificările expertizei se efectuează pe baza registrului acţionarilor cu vărsăminte şi registrului acţiunilor, în formă cerută de lege, respectiv la HG 885/1995, în condiţiile în care decizia nr. 486/17.10.2018 a Curţii de apel Braşov a omis să răspundă la nelegalitatea formulată în apel, privind registrul acţionarilor prezentat în formă nelegala
b) Registrul acţiunilor în formă prevăzută de lege la art, 177 lit g) şi HG 885/1995 pe care societatea parată îl deţine. Art. 177 – (1) „În afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină: g) orice alte registre prevăzute de acte normative speciale.”, respectiv HG 885/1995.
Instanţa de judecată nu a amendat reprezentantul legal al societăţii pe acţiuni, în temeiul art. 187 alin 1 pct 2 lit e) V. c.pr.civ şi nu a dispus aducerea la dosar a acestor înscrisuri, proba, deşi iniţial Tribunalul le-a considerat probe în dosar, respectiv registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu vărsăminte, deşi art. 129 alin 5 c.proc.civ: „Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune că părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc.”
În dosar a fost dispusă expertiza la termenul din 08.07.2020 de către judecător Vidaeff Adriana şi a fost numit expert Solomon Claudia.
Stabilirea de către judecător a obiectivelor expertizei în raport de registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu vărsăminte, prevăzute de art 177 alin 1 şi 2 din legea 31/1990 şi HG 885 privind modul de tinere în societatea pe acţiuni, este o chestiune obligatorie, insa expertul Solomon Claudia a declarat în faţa instanţei că poate să facă expertiză si, de conivenţă cu partea adversă, a refuzat să ateste în faţa instanţei că fără registrul acţiunilor şi fără registrul acţionarilor cu rubrica vărsăminte nu se poate raspunde la obiectivele expertizei fixate de catre Tribunal şi nici nu a întocmit un Raport de imposibilitate prin care sa informeze Tribunalul.
Expertul parte la Farmec SA, Vulpoi Marcel este preşedinte CECCAR Ilfov, cu putere de ingerinţă în CECCAR. Expertul numit Solomon nu a acceptat să semneze o expertiză mincinoasă, dar de conivenţă, nu a întocmit Raport de imposibilitate, aşteptând ca judecătorul să inlocuiasca expertul cu altă persoană, care, asemănător cu modelul din dosar 3414/1285/2011, să accepte să semneze un Raport cu un continut necorespunzator realitatii.
Dupa tergiversarea solutionarii dosarului timp de trei ani, perioada in care nu a fost depusa expertiza dispusa, expertul numit Solomon Claudia a renunţat să mai fie în tabloul experţilor, situatie anormala, permisa de judecători aduşi în dosar cu concursul CSM si de persoane cu putere de ingerinţă, care sprijină încălcarea legii în acest dosar.
Judecătorul Chichişan Artemis Mara, timp de trei ani, a respins cererea subsemnatului ca, în temeiul art. 211 cod proc civ vechi, să fie adus expertul în faţa instanţei pentru a lămurii condiţia obligatorie impusă de dispoziţia Curţii de apel Braşov privind stabilirea corectitudinii ţinerii registrelor prevăzute de art. 177 alin 1) şi 2) din legea 31 din 1990 şi HG 885/1995 şi de obiectivele expertizei fixate de Tribunal, respectiv dacă expertul numit a cerut registrul acţionarilor cu rubrica vărsăminte şi registrul acţiunilor şi dacă le-a primit de la reprezentantul societar.
Judecător Chichişan Mara Artemis are originea din Cluj si poartă acelaşi nume cu judecător Chichişan Augusta de la Curtea de apel Cluj, avand nepot pe Matei Nicu salariat în cadrul firmei Green Computers, al cărui administrator este Pintea Lucian unul din administratorii societăţii Farmec SA. Prin grija CSM a fost adusă la Tribunalul Braşov în dosarul nr. 2930/1258/2011*, cu rezultatul incalcarii legii in proces.
În dosar a fost adus judecător dl. Cosoreanu Sergiu care după 2-3 termene de judecată a fost înlocuit cu dna judecător Lucaciu Nicoleta încălcându-se art 11 din Legea 304 din 2004 privind continuitatea, deoarece dl. Cosoreanu Sergiu continuă să funcţioneze judecător la secţia a II a civilă.
În dosar a fost înlocuit expertul Solomon Claudia cu expertul Barbu Tudorita, iar după numire şi acest expert a initiat procedura de renunţare la calitatea de expert, iar în această situaţie judecătorul Lucaciu Nicoleta nu a aplicat aceeaşi măsură ca în cazul expertului Solomon, ci a continuat să aştepte expertiza de la un expert care nu mai figurează în tabloul experţilor.
La termenele de judecată din 29.01 şi 25.03.2024 am depus la dosar Note de şedinţa şi cereri privind avertizarea judecătorului că:
- registrul acţionarilor probă la dosar a fost falsificat fără rurbrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor
- declaraţia administratorului Turdean Liviu Mircea, probă la dosar este falsificată, in sensul că nu ar deţine registrul acţiunilor:
- înscrisuri oficiale aflate la dosar, respectiv fişa postului a funcţionarului Onute Miluca şi declaraţia acesteia de martor sub jurământ, care pun în lumină că registrele în forma prevăzută de lege exista şi nu au fost aduse la dosar în vederea obstrucţionării justiţiei, infracţiunea prev de art. 271 alin (1) lit a) şi b) cod penal.
În sala de şedinţă la termenele din ianuarie şi martie 2024 şi în cereri am solicitat judecătorului Lucaciu Nicoleta să pună în vedere reprezentantului societăţii Farmec SA să aducă la dosar la zi sub semnătură privată în original şi să sesizeze parchetul în legătură cu infracţiuni de falsfificare uz de fals şi obstrucţionarea justiţiei art. 320, 323 şi art. 271 cod penal.
Ostilitatea judecătorului Lucaciu Nicoleta, membru la organizaţia Liderjust, a fost evidentă la termenul din 25.03.2024, după ce avocatul Brehar Claudiu s-a opus si nu a dat voie judecatorului sa nu indeplineasca masurile legale solicitate de reclamant, iar refuzul judecatorului de a îndeplinii dispoziţiile imperative ale normelor legale se justifica doar prin prisma unor raţiuni si interese care exced legii, deoarece a respins aducerea înscrisurilor oficiale la zi şi sesizarea Parchetului.
Faptul că judecătorul a amânat si prorogat nemotivat să ceară pârâtei înscrisuri la zi a încălcat cu ştiinţă art. 129 alin 5, art. 183 cod proc civilă şi art. 291 cod proc civ vechi privind obligaţia sesizării parchetului privind infracţiuni care se circumscriu art 297 şi 269 cod penal în legătură cu care a luat cunoştinţă dar a încălcat legea având în vedere siguranţa că, grupul organizat care a fraudat şi grupul care a sprijinit sunt sub protecţia Serviciului român de informaţii.
În concluzie, infracţiuni de sprijinire la instanţe diferite în grad şi din localităţi diferite, respectiv Cluj, Braşov, Argeş, Mehedinţi, au fost coordonate de Serviciul român de informaţii care a urmărit rezultatul ascunderii la Farmec SA a registrelor prevăzute de lege, respectiv registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor pentru a muşamaliza ca o parte semnificativă din acţiuni nu au fost subscrise şi achitate de acţionari, ci de către societate şi sunt folosite la vot ilegal în şedinţele AGEA şi primesc dividende.
12. Infracţiunea de abuz în serviciu prev de art. 297 C.p. a fost săvârşită de judecător Budă Marian preşedinte la ICCJ secţia a II a civilă, în exercitarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu prev. de art. 31 din Regulamentul CSM 1375/2015 şi art. 11 legea 304/2004, întrucât, împreună cu informatician şi grefier au eludat procedura “repartizării aleatorie” în dosar 307/33/2019, prin introducere în aplicaţia ECRIS a cauzelor într-o ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii, cu rezultatul urmărit al dirijării cauzei unui complet cunoscut, alcătuit din judecători Cornea Speranţa, Poliţeanu Mirela şi Dolache Isabela pentru simularea procesului echitabil prin ignorarea probelor şi a legii şi respingerea recursului, vătămarea cu ştiinţă a intereselor legitime ale subsemnatului, ca urmare a ingerinţei Serviciului român de informaţii.
Hotărârea judecătorească nelegală şi netemeinică a favorizat persoane care au fraudat bugetul de stat şi proprietatea privată, evaziune fiscală prin restituiri ilegale de accize în grup organizat, cunoscute şi coordonate de ofiţeri din conducerea Serviciului român de informaţii şi alte Servicii.
Încălcarea legii privind repartizarea aleatorie anulează imparţialitatea şi independentă magistraţilor privind hotărârea care trebuie să o dea în numele legii, conform art. 2 din Legea 304/2004: „(1) Justiţia se înfăptuieşte de către judecători în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi”.
Astfel, dosarul nu a fost introdus în ECRIS în ordinea în care cauzele au sosit, în contrarietate cu atestarea în înscris oficial denumit Notă şi semnată de judecător Budă Marian din fotocopie:
Inscrisul oficial semnat de judecator Budă Marian nr. 997/14.06.2021 evidentiaza: “Din verificarile efectuate in registrul general rezulta ca la data de 22.06.2020 dosarele au fost inregistrate in sistemul ECRIS in ordinea in care au fost inregistrate in registrul de intrare dosare… Din registrul general si extrasul din registrul intrare dosare pentru data de 22.06.2020 rezulta ordinea introducerii in ECRIS a dosarelor, ora la care a fost introdus in Ecris si ora la care a fost repartizat fiecare dosar din ora respectiva”
Dar, ghidul grefierului reglementeaza ca: “Înregistrarea dosarelor în aplicaţia ECRIS se realizează conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015. În aplicaţia ECRIS se trece ora primirii cererii sau ora înregistrării dosarului (în funcţie de hotărârea colegiului de conducere) pentru a nu se eluda repartizarea aleatorie.’’
Or, judecătorul Budă Marian susţine doar teoretic că dosarele trebuie introduse în ECRIS în ordinea sosirii, deoarece, în fapt înscrisurile transmise nu dovedesc că dosarele de interes au fost introduse în aplicaţia ECRIS în ordinea sosirii la instanţă, pentru că în cazul dosarului 307/33/2019 în „extras registru intrare dosare în data de 22.06.2020”, rezulta ca la ora 08:10 au fost înregistrate un număr de opt dosare, iar dosarul 307/33/2019 a fost al sase-lea înregistrat. În ECRIS, acelaşi dosar a fost înregistrat al şaselea la ora 11:19.
Astfel, dosarul 491/1285/2016 înregistrat la ora 08:10 a fost introdus în ECRIS înaintea dosarului 307/33/2019 înregistrat la aceeaşi oră, 08:10.
Elemente de probaţiune evidenţiază că în dosar a fost încălcată cu ştiinţă norma 1.1.2. din Regulamentul CSM nr. 1375/2015, în sensul că dosarele nu au fost introduse în ECRIS în ordinea sosirii şi înregistrării în registrul general al instanţei. Ghidul practic în domeniul managementului activităţii grefierului în procesul civil” la capitolul 1.1.2. Crearea dosare noi. În acest context de probaţiune, a fost încălcat cu ştiinţă art. 11 din legea 304/2004 care reglementează că repartizarea să fie aleatorie, precum şi Ghidul grefierului. Prin eludarea repartizarii aleatorie cauza a fost dirijată către completul dorit C3, care să respingă recursul cu încălcarea cu ştiinţă a dispoziţiilor prev de art. 2, 10, 11 din Legea 304/2004 şi art. 2 din Legea 303/2004.
Imparţialitatea a fost anulată, nu a existat un proces echitabil prevăzut de lege, ci într-un cadru care excede legii, procesul a fost prestabilit, context în care a fost respinsă şi cererea sesizării ICCJ în temeiul art. 519-520 C.pr.civ. pentru lămurirea unei chestiuni juridice, de către completul de cinci judecători, conform extras cerere incidentală în dosar 307/33/2019:
“Chestiunea de drept a cărei dezlegare o solicităm ICCJ este următoarea:
ICCJ în temeiul art. 519, 520 C.proc.civ şi CJUE în temeiul art. 267 TFUE să statueze cu privire la întinderea, din punct de vedere juridic/procesual, noțiunii de „încălcare a normelor referitoare la alcătuirea instanţei” indicată expres de art.503 alin.2 pct.1 C.pr.civ. În acest sens, solicităm a se pronunţa instanţă cu privire la posibilitatea ca această noţiune de drept procesual civil să includă încălcările privind normele de drept cuprinse în art. 11, art. 53 alin.1 din Legea nr.304/2004 – privind organizarea judiciară (distribuirea aleatorie a cauzelor către completele de judecată precum şi constituirea aleatorie a completelor de judecată la nivelul instanţelor de judecată).”
Prin expertiză informatică dispusă de Parchet în temeiul art. 5 C.p.p., se va stabili ordinea sosirii şi înregistrării celor opt dosare şi ordinea introducerii în ECRIS faţă de atestarea împrejurării necorespunzătoare adevărului atestată de judecătorul Budă Marian, conform foto document.
Budă Marian, în calitate de judecător şi preşedinte secţie ÎI civila la ICCJ în înscris oficial nr. 997/14.06.2021 denumit NOTĂ din fotocopie mai sus, precedată de înscris oficial semnat de judecător Corbu Corina Alina, preşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a atestat fapte necorespunzătoare adevărului, a ascuns şi a omis cu ştiinţă să insereze date, împrejurări care contribuie la stabilirea adevărului, şi anume că dosarele nu au fost introduse în aplicaţia electronică ECRIS în ordinea în care au fost înregistrate în registrul general al instanţei, cu rezultatul să fie distribuită cauza de interes unor judecători cunoscuţi Politeanu Mirela, Speranţa Cornea, acţiune prin care au urmărit eludarea “repartizării aleatorie” şi simularea procesului echitabil, cu rezultatul adoptării prin decizia nr. 1552/17.06.2021 a unei hotărâri prestabilite în cadru extrajudiciar, din raţiuni şi interese care exced legii, încălcându-se cu ştiinţă art. 2, 10, 11 din Legea 304/2004 şi art. 2 din legea 303/2004.
Judecător Budă Marian a atestat că “repartizarea aleatorie” se face printr-un click. Ordinea sosirii la instanţă trebuie să fie aceeaşi cu ordinea introducerii în sistemul Ecris. Deci ordinea sosirii şi introducerii în ECRIS a cauzelor are influenţă în distribuirea unui anumit complet. Chiar dacă operaţiunea de repartizare se face doar printr-un click, ordinea sosirii la instanţă trebuie să fie aceeaşi cu ordinea introducerii în sistemul Ecris, deoarece are influenţă în distribuirea cauzei către un anumit complet de judecători.
13) Infracţiuni coordonate şi organizate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II a civilă, pentru eludarea “repartizării aleatorie” a dosarului 307/33/2019, recurs la cereri/încheieri de recuzare, în data de 27.01.2020, prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev de art. 297 C.p. de către judecător Buda Marian preşedinte secţia a II a împreună cu informatician şi grefier, constand în introducerea în ECRIS a cauzei 307/33/2019 în ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii, în scopul urmărit să dirijeze dosarul la completul preferat filtru 3, format din judecători Speranţa Cornea, Politeanu Mirela, Dolache Izabela, cu rezultatul ignorării motivelor de bănuială legitimă privind ingerinţa şi respingerea neîntemeiată a recursului subsemnatului.
Recurs la ICCJ la două cereri de recuzare în dosar 307/33/2019 de la Curtea de Apel Cluj a fost dirijat către completul de judecată compus din judecător Politeanu Mirela, Speranţa Cornea şi Izabela Dolache, în legătură cu care :
- Asemănător cazului penal Coldea, Dumbravă, avocat Trăilă, judecători colaboratori, avocatul Brehar Claudiu având acelaşi nume ca un judecător de la ICCJ. a primit de la Farmec SA sume de bani neobişnuit de mari, peste 1.000.000 Euro.
- Magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tarcea Livia, Voichechi Eugenia au ignorat cu ştiinţă cererile subsemnatului şi nu au dovedit cu înscrisurile solicitate că repartizarea a fost aleatorie, deşi judecător Budă Marian preşedinte de secţie II civilă la ICCJ, a menţionat în înscris oficial nr 997 din 14.06.2021 faptul că dosarele trebuiesc înregistrate în sistemul ECRIS în ordinea în care au fost înregistrate şi în registrul de intrare dosare, aşa cum prevede legea şi ghidul grefierului privind repartizarea aleatorie:
În realitate Budă Marian nu dovedeşte că a avut loc „repartizare aleatorie” a dosarelor în ordinea intrării la instanţă, deoarece, în „extras registru intrare dosare în data de 22.06.2020”, la ora 08:10 au fost înregistrate un număr de opt dosare, dosarul 307/33/2019 fiind al cinci-lea înregistrat. În ECRIS, dosarul 307/33/2019 a fost înregistrat al şaselea la ora 11:19. Din documentele primite la dosarul 307/33/2019 rezultă că dosarul a intrat de la Curtea de apel Cluj la ICCJ în ziua de 22.06.2020 la ora 08:10. Din cele opt dosare înregistrate toate la aceeaşi oră, trebuie stabilit în cadrul expertizei informatice ordinea intrării la instanţă pentru a putea stabili dacă ordinea introducerii în ECRIS a fost respectată, aşa cum a atestat judecător Budă Marian necorespunzător adevărului. Astfel, dosarul 491/1285/2016 înregistrat la ora 08:10 a fost introdus în ECRIS înaintea dosarului 307/33/2019 înregistrat la aceeaşi oră, 08:10.
Fotocopie înscris oficial cu documentele cerute la ICCJ de subsemnatul,
Inscris oficial nr. 997 din 14.06.2021 semnat de presedinte ICCJ, Corbu Alina Corina:
În documentul “dosare alocate fără prim termen” nu rezultă ora la care a fost efectuată repartizarea aleatorie a fiecărui dosar. Doar în nota preşedintelui secţiei se precizează că toate dosarele au fost introduse în ECRIS până la ora 14:07 iar repartizarea aleatorie a tuturor dosarelor s-a făcut la ora 15:30.
Judecător Budă Marian preşedinte secţia a II a civilă la ICCJ a atestat în înscris oficial din 14 iunie 2021 împrejurare de fapt necorespunzătoare adevărului că dosarele au fost introduse în ordinea sosirii pentru a ascunde cu ştiinţă infracţiuni de grup organizat şi abuz în serviciu, în dosar 307/33/2019, având ca părţi SC Farmec SA şi administratori ai acesteia, care beneficiază de protecţie ofiţeri din Serviciul Român de Informaţii, ANAF, instanţe, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchete după ce au fraudat legea, actul constitutiv, patrimoniul societăţii pe acţiuni şi al subsemnatului.
“…Din verificarile efectuate in Registrul general rezulta ca la data de 22.06.2020 dosarele au fost inregistrate in sistemul ECRIS in ordinea in care au fost inregistrate in registrul de intrare dosare. Potrivit procesului verbal din 22.06.2020 intocmit de persoana desemnata cu repartizarea aleatorie a dosarelor, introducerea dosarelor in Ecris s-a incheiat la ora 14:07, iar repartizarea aleatorie a tuturor dosarelor inregistrate pe rolul sectiei a II a civile la 22.06.2020, s-a efectuat o singura data, la ora 15:30”
La dosarul 307/33/2019, din documentele primite rezultă că dosarul a intrat de la Curtea de apel Cluj la ICCJ in ziua de 22.06.2020 la ora 08:10. In registrul de intrare din data de 22.06.2020 sunt inregistrate la ora 08:10 un număr de opt dosare.
14) Infracțiuni coordonate şi săvârşite pentru sprijinire grupuri infracţionale organizate, la ordinul SRI, la Înalta Curte de Casație şi Justiție secția a II a civilă, inclusiv prin săvârşirea unor infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 C.p., în care au fost implicați Budă Marian şi Vocheci Eugenia, în calitate de preşedinţi de secție cu grefier, informatician şi persoane din afara instituţiei, judecători din complete de judecată, cărora le-au fost dirijate cauze de interes, utilizându-se coordonat acelaşi “MODUS OPERANDI” folosit de grupuri organizate de sprijinire şi protecție, ca urmare a eludării repartizării aleatorie, prin introducere în ECRIS într-o ordine dirijată.
La ICCJ am facut trei cereri de stramutare cu motive diferite care au fost respinse dupa ce, de fiecare data dosarul a fost transmis catre judecatori preferati:
– cerere stramutare dosar nr. 8167/1/2011 al ICCJ, complet de judecată compus din judecători Susanu Rodica, Moglan Raluca, Nestor Beatrice;
– cerere stramutare dosar nr. 5136/1/2012, complet de judecată compus din judecători Curelea Lavinia preşedintele secţiei, Nicolae Adina, Tarcea Livia;
– cerere stramutare dosar nr. 659/1/2013, complet compus din judecător Susanu Rodica a participat la respingerea primei cereri, Floarea Elena, Aurelia Rusu.
Anterior respingerii cererilor de strămutare formulate cu privire la dosarul 3414/1285/2011, secţia a II a comercială din cadul ICCJ a admis subsemnatului un număr de 38 de cereri de strămutare. Deşi secţia I civilă nu este competentă să judece cereri de competenţa secţiei a II a comercială, persoane din conducerea ICCJ au scris olograf că cererile de strămutare a dosarului 3414/1285/2011 să fie trecute la secţia I. Trei cereri de strămutare au fost respinse fără ca ICCJ să facă dovadă cu înscrisuri, în probaţiune, că introducerea cauzelor în aplicaţia ECRIS s-a făcut în ordinea sosirii, cu respectarea Hotărârii CSM nr. 387/2005 la acea dată şi art. 11 din legea 304/2004 şi că repartizarea a fost aleatorie.
La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost repartizate completului compus din magistraţii Duminecă V., Duta M. şi Popa – fără dovezi cu înscrisuri privind repartizarea aleatorie reală – cererile de strămutare a apelului în dosar 1021/1285/2016 şi 442/1285/2017, contestaţiei în dosar 271/33/2019, care evident au fost respinse.
După ce în dosar, la Tribunalul Specializat Cluj am făcut public împrejurarea de fapt că judecătorul Oros Voichita a primit de la administratorii pârâtei Farmec SA suma de 10.000 lei în schimbul unui sms, iar judecătorul respinge cererile de probe în dosar, iar după ce s-a devoalat împrejurarea banilor primiţi de judecătorul Oros Voichita, aceasta nu s-a mai conformat grupului care coordonează şi protejează evaziunea fiscală şi abuzurile cu capital social la Farmec SA.
Apărători Farmec SA, in 01.04.2015 au introdus cu succes o cerere de strămutare în numele societăţii pe acţiuni care a fraudat legea şi proprietatea, astfel ca dosar nr. 1312/1/2015, cerere Farmec SA de strămutare a fost distribuit la completul format din Vocheci Eugenia, alaturi de judecatori Budă Marian si Branzan Constantin, care au dispus fara niciun motiv de banuiala legitima, stramutarea cauzei 3414/1285/2011 la instanţe din Piteşti, pentru a disimula procesul echitabil, decizie luata la ordin SRI pentru a se admite cererea Farmec SA de stramutare la o instanta favorabila acesteia, desi subsemnatul am avut anterior trei cereri de stramutare cu motive temeinice care au fost respinse.
ICCJ a admis cererea Farmec de strămutare şi a trimis cauza la Tribunalul Argeş, deşi cererea nu conţine motive care să justifice bănuiala legitimă privind influenţarea justiţiei, conform art 37 alin (2) V.c.pr.civ potrivit căruia: „Bănuiala se socoteşte legitimă ori de care ori se poate presupune că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurării pricinii, calităţii părţilor ori vrăjmăşiilor locale”. Întrucât în cerere s-a menţionat că: „din starea de fapt expusă, reiese cu claritate că ne aflăm în faţa unei situaţii „sensibile”. Situaţia derivă atât din formularea de către reclamant a mai multe cereri, atât de recuzare, cât şi de strămutare în prezentul proces, dar şi din cererile de abţinere formulate de judecătorul cauzei, cereri care au fost respinse, deşi judecătorului în cauză i-au fost admise mai multe declaraţii de abţinere în cauzele ce se repartizau aleatoriu având ca parte societatea Farmec SA” .
Mutarea dosarului civil 3414/1285/2011 de la Tribunalul Specializat Cluj în jurisdicţia Curţii de Apel Piteşti, în data de 29.04.2015, de către completul de judecată compus din magistraţii Vocheci Eugenia, Budă Marian, Constantin Brânzan, este evident ca a fost efectuată având în vedere legături organizate care au fost previzionate ca favorabile societăţii pârâte, cu scopul ca în dosar să se respingă toate cererile de probe, să se înlăture proba cu expertiză privind descărcarea de gestiune în curs de efectuare, să se pronunţe hotărâri favorabile administratorilor societăţii pe acţiuni, cu incălcarea legii, a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate. Abuzurile justiţiei la instanţele din Pitesti au confirmat coordonarea judecătorilor la ICCJ privind direcţionarea prin scris olograf cerere de strămutare la secţia I comercială, necompetentă.
A patra cerere de strămutare a cauzei 3414/1285/2011 de la Tribunalul Cluj, introdusă de subsemnatul, a fost distribuită la secţia a II a civilă şi dirijată aceluiaşi complet, motiv pentru care am renunţat să mai timbrez această cerere, fiind uşor de previzionat rezultatul coordonat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pro Farmec SA.
Distribuirea cererilor de strămutare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a făcut cu incălcarea a dispoziţiilor prevăzute la art. 83 şi 93 din Hotărârea CSM 387/2005 şi art. 11 şi 139 din legea 304/2004, din perspectiva faptului că ICCJ nu a dovedit cu înscrisuri ca urmare a petiţiilor subsemnatului cu privire la data intrării şi introducerii în sistemul ECRIS în aceeaşi zi cu data intrării la instanţă a dosarului privind cererilor de strămutare menţionate mai sus. Judecata în numele legii nu a existat. Procesul echitabil a fost anihilat prin incălcarea voită a art. 2, 10, 11 din legea 304 şi art. 2 alin (3) din Legea 303/2004.
In cauza 1312/2/2015 a existat doar o “distribuire automată” prin introducere in aplicaţia ECRIS in ordinea potrivită cand judecator Popa Roxana, presedinte secţia a II a civilă a cunoscut că ECRIS urmează să distribuie cauza la completul din care face parte si judecător Budă Marian, care a primit cu incalcarea legii si a respins cereri de stramutare si in dosarele nr. 1425/1/2019, 307/33/2019.
La termenul din 19.09.2019, completul de judecata a respins cererea de strămutare în dosar 1425/1/2019, in conditiile in care nu am primit înscrisuri privind dovada ordinii introducerii în ECRIS a cauzelor din ziua respectivă.
Completul prezidat de judecător Budă Marian în dosar nr 1425/1/2019 a transmis avocatului Brehar Claudiu promisiunea că, deşi la termenul din 13 iunie 2019, completul a dispus soluţia de suspendare a judecării, la termenul din 19 septembrie 2019 va respinge cererea de strămutare a cauzei nr. 307/33/2019 de la Curtea de Apel Cluj, semnificativ fiind că Brehar Claudiu poartă acelaşi nume cu Brehar Paulina Lucia, judecător la Înalta curte de casaţie şi justiţie.
15) Infracţiuni în modalitate de sprijinire grup organizat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, abuz în serviciu prev de art. 297 C.p. privind introducerea în ECRIS a cauzelor în ordine inversă faţă de ordinea sosirii, cu rezultatul eludării repartizării aleatorie şi distribuirea cauzei la un complet cunoscut si infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 321 C.p., în condiţiile în care judecătorii Budă Marian şi Vocheci Eugenia, preşedintele secţiei a II a civilă au fost colegi de complet.
În data de 20.05.2019 am transmis prin e-mail la ora 11.47 două cereri de strămutare a cauzelor civile 271/33/2019 şi 307/33/2019 de la Curtea de Apel Cluj la altă curte de apel. Cererile de stramutare au fost repartizate din nou, urmând acelaşi procedeu, completului de judecată nr. C7 şi nr. C3 compus din judecători, Cornea Maria Speranţa, Mirela Poliţeanu, Dolache Izabela.
La termenul din 04 iunie 2019 în dosar 1425/1/2019, completul Budă Marian, Cornea Maria Speranţa, Mirela Poliţeanu, a dispus suspendarea judecăţii la Curtea de Apel Cluj în cauza 271/33/2019, cu obiect contestaţie în anulare şi a fixat termen în data de 19.09.2019 pentru judecarea respingerii cererii de strămutare.
Cererea de strămutare a contestaţiei în anulare, dosar 307/33/2019 a fost dirijată de către Vocheci Eugenia preşedinte secţie a ÎI a civilă cu un grefier şi informatician către judecători cunoscuţi Budă Marian, Cornea Speranţa Maria şi Poliţeanu Mirela cu încălcarea legii privind repartizarea aleatorie şi norme din ghidul grefierului prin introducere în ECRIS în ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii şi înregistrării în registrul general, cu scopul hotărârii prejudecate de respingere.
Judecători Budă Marian, Cornea Speranţa Maria şi Poliţeanu Mirela, mai întâi au admis cererea de suspendare a judecăţii considerând că sunt motive de bănuială legitimă, ulterior în dosar nr. 1425/1/2019 cu termen de judecată în 19.09.2019 au respins cererea de strămutare a contestaţiei în anulare în dosar 307/33/2019 la Curtea de Apel Cluj.
16) Infracţiuni organizate şi coordonate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu art. 297 C.p., în scopul eludării “repartizării aleatorie” şi dirijării cererii de strămutare a dosarului 1021/1285/2016 la judecătorii preferati Duminecă Virginia, Duţă Monica şi Popa Roxana.
În data de 07.12.2018 la ICCJ a fost înregistrat dosarul 3263/1/2018, avand obiect cerere de strămutare apel în dosar 1021/1285/2016, care a fost dirijat completului de judecată nr. 7, alcătuit din judecători Duminecă Virginia, Monica Duţa şi Roxana Popa.
Pentru verificări legitime dacă repartizarea aleatorie a fost respectată sau eludata, cu ocazia distribuirii cererii completului de mai sus, care a respins cererea de strămutare
Am inregistrat la ICCJ cererea din data de 24.12.2018 pentru comunicare înscrisuri.
Judecători au incalcat art. 8 din Ordonanţa 27/2002 privind obligaţia raspunsului in 30 de zile si nu mi-a trimis informaţii şi înscrisurile solicitate privind cauzele care au fost înregistrate în ziua de 07.12.2018 la secţia a II a civilă şi nici ordinea acestora de introducere în ECRIS. Omisiunea cu ştiinţa a înserării informaţiilor şi inscrisurilor care dovedesc sosirea şi înregistrarea în registrul general al instanţei a cauzelor la secţia a II a civilă în ziua de 07.12.2018 şi ordinea introducerii acestora în aplicaţia ECRIS a avut drept scop acoperirea abuzului în serviciu cu ocazia eludării “repartizării aleatorie”.
Interesul personal, practică a judecătorilor “justiţiari”, independenţi faţă de lege
În dosar nr. 11665/63/2014**/a22, judecător Budă Marian a omis informaţii privind interesul personal si nu a mentionat cauzele reale ale conflictului de interese cu Rotaru Mihai, parte în proces, iar nu cu Mititelu Adrian, modus operandi comun al magistraţilor care au interes personal să rămână în complet cu încălcarea legii, resprectiv, judecători Budă Marian, Teau Carmen, Popovici Doina, Idriceanu Camelia şi alţi magistraţi.
În acest fel se poate explica “coincidenţa” că dosare dintre Mititelu şi Rotaru Mihai au fost distribuite să fie judecate de completul compus din Teau Carmen, Mirela Poliţeanu, Speranţa Cornea, prietenia acestora fiind notorie. Budă Marian a omis declaraţia de abţinere până când presa a dezvăluit implicarea sa personală în procesul dintre Mititelu şi Rotaru, respectiv că fiul minor al venerabilului magistrat Budă Marian a cumpărat terenuri pe care tocmai le-a vândut la o valoare imens mai mare lui Rotaru, parte în proces cu Mititelu, conform extras din link: https://www.cotidianul.ro/marian-buda-posibil-viitor-sef-al-csm-sa-mi-se-arda-buzele-cu-fier-inrosit/
Budă Marian a fost judecător în completul care judecă procesul dintre CSU Craiova
În dosar 11665/63/2014**/a22, judecători Budă Marian, Cornea Speranţa Maria şi Poliţeanu Mirela au fost recuzaţi iar cererea a fost respinsă de completul din care face parte judecător Teau Carmen, colegă de complet la Craiova şi Bucureşti cu Budă Marian, în relaţii notorii foarte apropiate de prietenie. Budă Marian şi acelaşi complet menţionat mai sus, au formulat declaraţie de abţinere în dosar 11665/63/2014, motivând că Budă Marian a mai participat la judecarea la instanţă din Craiova a unor cauze civile în care Mititelu a fost parte. Interesul lui Budă Marian că Mititelu să piardă nu poate fi disociat de împrejurarea că în dosarul penal nr 10384//63/2017/a2. Mititelu a fost condamnat pentru participare la aceleaşi fapte pentru care Trandafir zis Cimino a fost achitat.
În dosar 11665/63/2014**/a2.2, cererea de recuzare împotriva completului Budă Marian, Poliţeanu Mirela şi Cornea Speranţa, a fost respinsă de către completul format din Teau Carmen, Gradinaru Ianina şi Niţu Petronela, aceiaşi judecători cărora Budă Marian în calitate de preşedinte secţia a II a civilă, le-a dirijat dosarul 6699/63/2015*, după ţinerea în aşteptare, pentru ca aceştia să respingă nelegal recursul prin decizia nr. 1602/23.06.2021.
Această împrejurare evidentă practica lui Budă Marian de a încălca legea, urmărind scopul rezolvării unor probleme de interes personal, folosindu-se de calitatea de magistrat şi de funcţia de conducere deţinută în sistemul judiciar, împreună şi cu participarea unui grup format, pregătit anterior de colegi magistraţi cu disponibilitate dovedită, pentru a promova hotărâri judecătoreşti prestabilite în cadru care excede legii.
Se poate observa că la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru un număr de peste zece dosare au participat un număr restrâns de judecători “preferaţi”, Budă Marian, Cornea Speranţa, Politeanu Mirela, Vocheci Eugenia, Teau Carmen, Gradinaru Ianina, Niţu Petronela, disponibili să pronunţe hotărâri în cauze având ca obiect fraudarea proprietăţii, în care au interes personal judecători şi ofiţeri din Serviciul român de Informaţii.