15. Coordonarea sprijinirii de către ofiţeri din Serviciul român de informaţii a încălcării legii de către Parchetul general de pe lângă Înalta curte de casaţie şi justiţie, alte parchete si procurori cu funcţii de conducere si execuţie.
Infracțiuni de grup organizat au fost săvârşite în etape de iniţiere şi constituire, în scopul unor infracțiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, fals, uz de fals, gestiune frauduloasă şi alte fapte pentru sprijinirea infracțiunilor. La instituţii judiciare au fost afiliate grupuri care au comis fapte de abuz în serviciu şi fals intelectual iar înscrisuri inserate în Plângere ca probe, evidenţiază că grupuri de magistraţi cu funcţii de conducere şi execuţie au luat cunoștiinţă despre faptele unor grupuri infracţionale organizate şi au încălcat legea, în scopul favorizării unor persoane care au fraudat proprietatea publică şi privată.
Ingerinţa SRI în cercetarea penală în prezenta Plângere penală este predictibilă.
În 2020, Procurorul general al României, Scutea Gabriela, nu s-a sesizat din oficiu încălcând art. 289 şi 292 C.p.p., față de Sesizări care au fost transmise de subsemnatul privind infracțiuni care fraudează bugetul, Proprietatea de stat şi privată utilizând procedee sistemice consacrate de sprijinire a grupurilor organizate, coordonate de Serviciul român de informații şi politicieni pentru menținerea protecţiei.
În 09.01.2020 am transmis Procurorului general Plângerea către Comisia europeană şi Sesizarea din 04.09.2020 prin Scrisoare deschisă, care conţin informaţii referitoare la infracțiuni, probe şi descriere a faptelor, față de care am primit înscrisuri oficiale care evidenţiază că PARCHETUL şi instituţii competente, în mod concertat şi coordonat, tolerează muşamalizarea atât a infracţiunilor de fraudare, cât şi a infracţiunilor în modalitate de sprijinire coordonate prin folosire de procedee sistemice prin care anihilează dreptul la Procesul echitabil cât şi Dreptul de proprietate.
Procurorul general al României, procurorul adjunct şi procurorul şef al secţiei de Investigare a Infracțiunilor din Justiție nu au dispus măsurile legale prevăzute în procedura penală având în vedere şi interesul personal al unor persoane cu putere de sprijinire, ingerinţă, foşti şi actuali din Serviciul român de informaţii, politicieni şi alte servicii privind procedee sistemice de ţinere sub control şi de fraudare a Justiţiei, anihilarea dreptului la procesului echitabil şi anularea dreptului de proprietate, aşa cum evidențiază Sesizarea şi probele au fost transmise în ianuarie 2020 şi Sesizări din mai şi septembrie 2020 care au fost transmise autorității judiciare şi la Serviciul român de Informații, Comisia europeană, Parlamentul european, deputați, senatori şi procurori.
Inscrisurile sunt postate pe site-ul www.coruptie-functionaripublici-ofiteri-farmec-consiliulconcurentei.ro/. Sesizarea către Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casaţie si Justiţie din 04.09.2020.
Sesizarea din 23.01.2020 a fost transmisă la Procuror general la P.ICCJ cu adresă :
Înscris oficial primit de la Procuror şef adjunct al PICCJ în 20.10.2020 care invocă pretextul să nu efectueze cercetarea penală pe bază de probe depuse în cauză:
Sesizarea privind infracțiuni către Procuror general al P.ICCJ şi înscrisul oficial primit de la Secția pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din P.ICCJ, evidențiază refuzul coordonat al efectuării urmăririi penale însoţit de administrare de probe inserate şi indicate conform art. 97…100 C.p.p. şi expertiza informatică în scopul şi cu rezultatul menţinerii protecţiei procedeelor sistemice de eludare a “repartizării aleatorie” şi anihilarea la ordin a procesului echitabil prin grupuri organizate, controlul justiției în cauze de interes în care Proprietatea statului şi privată este fraudată de către interlopi, corporații occidentale, persoane care încalcă voit legea şi clientelare Serviciului român de informaţii.
E-mail direcţionat de P.ICCJ la SIIJ, cu Sesizarea către P.ICCJ:
Coordonarea sprijinirii la parchete a grupurilor organizate de către Serviciul român de informaţii, dosare penale de interes să fie ţinute în nelucrare, instrument de presiune sau șantaj în legătură cu magistraţi, iar la instanțe să fie tergiversată soluționarea pentru sprijinul unor persoane din mediul de afaceri sau politicieni, prin intervenția prescrierii răspunderii penale.
Practica la parchete este ca dosare de interes pentru Serviciul român de Informaţii să se ţină in nelucrare cu scopul favorizării grupuri organizate, in modalitate de sprijinire sau șantaj, să dispară probe din dosar să fie mușamalizate infracţiuni si probe de o evidenţă covârșitoare, această situaţie absolut anormală si de neacceptat fiind relevată si confirmată de numeroase informaţii publice.
(1) un raport al Parchetului de pe lângă ICCJ inainte să o inlocuie pe Kovesi Codruţa https://monitoruljustitiei.ro/sistemul-de-justitie-din-romania/instante-de-drept-comun/parchete/parchetul-general-dosare-lasate-in-nelucrare-18614826/
(5) Dosarele in care judecători Burlan Elena şi Jianu Corina au primit mită pentru a favoriza interlopi şi persoane care au fraudat, au fost finalizate in noua ani pentru că s-a urmărit intervenţia prescripţiei iar Jianu să fie repusă preşedinte secţie penală.
(6) judecător Dana Gârbovan: “Datele prezentate de Gheorghe Stan, procuror sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), in seara zilei de 28.02.2019 sunt absolut socante:
– 1.422 dosare in curs de solutionare vizand judecatori sau procurori primite de sectie de la alte parchete;
– 70% din aceste dosare au fost deschise din oficiu;
– durata dosarelor este mai mare de 2 ani;
https://evz.ro/garbovan-dna-dosare-magistrati.html
(8) Experții GRECO nu au fost informați cu privire la faptul că 3000 de dosare vizând magistrați au stat în nelucrare la DNA ori alte parchete și, în mod subit, odată cu operaționalizarea noii secții au fost închise și că, în cazul dosarelor preluate, 70% au fost sesizări din oficiu, deci nu făcute de părți nemulțumite cu o vechime de 2 ani și care vizau, inclusiv soluții pronunțate.https://www.crj.ro/rapoartele-greco-vs-realitatea-judiciara/
(9) Justiţia României, sub supraveghere în masă şi control total! Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile de supraveghere pe magistraţi au fost admise de alţi judecători! https://presacurata.ro/2020/01/09/justitia-romaniei-sub-supraveghere-in-masa-si-control-total-dosare-penale-tinute-in-dna-si-peste-12-ani-instante-cercetate-aproape-cu-totul-9708-din-cererile-de-supraveghere-pe-magistrati-au-fost/
(10) Cine a ținut dosarul până s-a prescris-Revenind la dosarul Rompetrol, dosarul a rămas la procurorul Adriana Cristescu, care l-a ținut în nelucrare până în ianuarie 2015, când s-a pensionat. Cine i-a cerut sa ţină dosarul in nelucrare ? Potrivit unor surse judiciare, Cristescu nu s-a pensionat întâmplător, fiind vizată de o anchetă administrativă a Inspecției Judiciare a CSM tocmai pentru că a ținut dosare penale la sertar până când s-au prescris.http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-petromidia-dosarul-de-care-victor-ponta-nu-poate-scapa-cu-o-operatie-la-picior/
(11) Dosarele grele bat pasul pe loc în vreme ce procurorii sunt bine plătiți și vor să se pensioneze după numai 20 de ani de activitate! Dosarul TelDrum/Dragnea a împlinit 2 ani de anchetă/Recordul este la DIICOT, cazul Rompetrol II e „investigat” de 14 ani. https://www.comisarul.ro/articol/dosarele-grele-bat-pasul-pe-loc-in-vreme-ce-procur_1046943.html
(12) https://romania.europalibera.org/a/dosare-prescrise-romania/32471938.html
“Cum au dispărut 5.000 de infracțiuni. Mari beneficiari politicieni, proxeneți, bătăuși. „Fapta s-a prescris”. 27 iunie, 2023 – Virgil Burlă: “Mii de dosare penale instrumentate de justiția din România au fost închise în ultimul an nu pentru că inculpații au fost găsiți vinovați sau nevinovați, ci pentru că faptele s-au prescris.
În ultimul an, aproape 5.000 de dosare au fost închise din acest motiv. Printre beneficiari: politicieni, afaceriști, dar și proxeneți sau bătăuși.Din luna mai 2022 până în prezent, mii de procese penale s-au închis după ce judecătorii au aplicat o decizie a Curții Constituționale (CCR) și o hotărâre a instanței supreme care au stabilit că, vreme de patru ani, între 2018 și 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripției penale și, mai mult, că decizia se aplică retroactiv.
Acest lucru a dus la închiderea a mii de dosare, de la cele de corupție în care erau judecați înalți funcționari publici, până la dosare care judecau fapte de tâlhărie, furturi, proxenetism, trafic de persoane, dar și un dosar de terorism.
Europa Liberă trece în revistă cele mai mediatizate dosare penale care au fost închise pe baza acestor două decizii ale judecătorilor.
Bogdan Olteanu, fost viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR) și fost președinte al Camerei Deputaților a scăpat de închisoare după ce a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență.
Alt beneficiar al deciziei privind prescripția a fost Adrian Mititelu, patronul clubului de fotbal FC U Craiova. Condamnat definitiv la o pedeapsă de trei ani închisoare deoarece ar fi vândut un fotbalist cu 1,1 milioane de euro deși activele clubului erau puse sub sechestru de Fisc, Mititelu a fost eliberat din închisoare de îndată.
Fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu a fost judecat pentru spălare de bani după ce ar fi primit 2,2 milioane de euro pentru a acorda contracte preferențiale de închiriere pentru licențe Microsoft cu Guvernul României.
in 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) îi condamna pe Crinuța Dumitrean și Sergiu Diacomatu la câte șapte ani închisoare după ce ar fi supraevaluat cu 54 milioane de euro despăgubirile pentru un teren din București.
Cei doi conduceau Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), iar banii au ajuns la afaceristul Gheorghe Stelian, zis „Stelu”, care a primit și el șase ani închisoare.
Intermediarul afacerii a fost Dorin Cocoș, fostul soț al ministrului Dezvoltării, Elena Udrea. Partea lui Cocoș a fost de 16 milioane de euro, potrivit DNA.
În decembrie 2022, instanța supremă constata, în recurs, că faptele s-au prescris și toți cei implicați în dosar au fost achitați.
Dezinfectanți diluați pentru spitale, dosar închis
În scandalul dezinfectanților neconformi vânduți spitalelor publice, directorii companiei Hexi Pharma au scăpat de închisoare după ce faptele s-au prescris.
Condamnați la fond la câte trei, respective trei ani și opt luni de închisoare cu executare pentru fals în înscrisuri și zădărnicirea combaterii bolilor, Flori Dinu și Mihai Leva au scăpat de proces după prescrierea faptelor.
Și fostul ministru Elena Udrea a scăpat de condamnări pe motiv de prescriere a faptelor.
În aprilie 2023, Curtea de Apel București a constatat încetarea procesului penal față de Elena Udrea în dosarul „Hidroelectrica”.
Pe 26 mai, ÎCCJ a constatat prescripția răspunderii penale a fostului deputat PDL Cristian Boureanu în dosarul în care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost condamnați definitiv.
Instanța supremă a dispus astfel încetarea procesului penal împotriva lui Cristian Boureanu, după ce acesta fusese inițial condamnat la patru ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.
Evazionist de top, salvat de CCR
Omul de afaceri Nelu Iordache a scăpat de două dosare penale în urma deciziilor CCR și ÎCCJ. Astfel, în ianuarie 2023, Curtea de Apel Bucureşti i-a anulat o pedeapsă de 12 ani şi 6 luni închisoare primită în dosarul delapidării companiei de transport aerian Blue Air. Motivul? Faptele s-au prescris.
Peste 4.500 de dosare prescrise
La o căutare pe ReJust.ro – portalul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru jurisprudența instanțelor din România – pe criteriile „penal”/ „încetare proces penal”/ „hotărâre”, sistemul informatic arăta luni, 26 iunie, seara, 4.675 de rezultate pentru ultimul an 26 iunie 2022 – 26 iunie 2023.
Cauzele privesc infracțiuni de furt, constituire de grup infracțional organizat, lovire sau alte violențe, înșelăciune, distrugere, amenințare, delapidare, corupție.
La căutare nu apar dosarele închise pe motiv de viol sau trafic de minori, acestea fiind blocate automat de sistemul informatic. Numărul de dosare închise de instanțe în intervalul 26 iunie 2022 – 26 iunie 2023:
- 44 de dosare de corupție pe motivul prescrierii faptelor;
- 251 dosare de evaziune fiscală;
- 46 dosare de constituire a unui grup infracțional organizat;
- 376 dosare de furt calificat;
- 326 dosare de înșelăciune;
- 9 dosare de infracțiuni la regimul vamal;
- 180 de dosare de fals în înscrisuri;
- 20 de dosare ce privesc infracțiuni la regimul silvic;
- 43 de dosare de ultraj;
- 142 de dosare de violare de domiciliu;
- 8 dosare de fals în înscrisuri oficiale;
- 258 de dosare de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
https://romania.europalibera.org/a/dosare-prescrise-romania/32471938.html
Dosarul politicianului Vâlcov. Pe 15 martie 2023, Vâlcov a scăpat de unul dintre dosarele sale penale în care primise 6 ani și 6 luni de detenție în primă instanță, dupa ce fusese condamnat pentru că, între 2012-2014, când era primar la Slatina, a luat mită de la oamenii de afaceri cărora le încredințase contracte prin celebrul comison de 10%.
- Infracţiuni de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului săvârşite la Parchetul DNA, în scopul sprijinirii infracţiunilor de grup organizat şi abuz în serviciu în formă continuată care au fost săvârşite la Consiliul Concurenţei, ascunderea beneficiarilor sumei de 22,4 de milioane de euro, plată care excede contractului de închiriere cu aeroportul Otopeni şi refuzul coordonat al recuperarii prejudiciului.
Direcţia naţională anticorupţie a fost coordonata sa nu dispuna măsuri legale în scopul aflării adevărului, obligaţie prev de art. 5 din codul de procedură penală, şi nu a efectuat acte de urmărire penală privind infracţiuni de grup organizat, de fraudare şi de sprijinire, după ce a luat cunoştinţă de infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată care au fost săvârşite o perioadă lungă de timp în legătură cu:
(1) încălcarea legii nr. 98/2016, privind organizarea licitaţiilor publice în perioada 2016-2023, cu scopul ca, în mod istoric, înainte de 2016 când a intrat în vigoare această lege, după 2016 şi în prezent, Aeroportul Otopeni a încheiat preferenţial contract de închiriere cu firmele Dnata şi Milenium SRL pentru vânzare de produse în regim Duty Free în magazinele din aeroportul Otopeni
(2) încălcarea legii prin săvârşirea infracţiunilor de grup organizat şi abuz în serviciu care nu au aplicat măsurile prevăzute de lege,
- după ce a constatat încălcarea legii, licitaţiile publice, a tergiversate şase ani emiterea Deciziei de către Consiliul Concurenţei 2016-2021
- după ce a constatat preţuri excesive către consumatori la raftul magazinelor Duty Free, nu a aplicat sancţiuni prin decizii succesive de sancţionare până la conformare de către Dnata şi Milenium SRL şi reducerea preţurilor către consumatori şi a aplicat o valoare mică a sancţiunii faţă de perioadă lungă de timp de manifestare a comportamentului anticoncurential şi refuzul îndeplinirii măsurii Consiliului Concurenţei privind constatarea preţurilor excesive.
(3) Continuarea preţurilor excesive la raftul magazinelor Duty Free a fost o încălcare a legii sprijinită coordonat de Chiritoiu de către grupul organizat la Consiliul Concurenţei cu scopul menţinerii resurselor financiare pentru plata sumei de 22.4 milioane de euro, care excede contractului de asociere.
(4) Suma de 22.4 milioane este o realitate istorică care este la originea raţiunii încălcării legii ani în şir la Aeroportul Otopeni şi Consiliul concurenţei iar politicieni şi Serviciul român de informaţii si Directia nationala anticoruptie au avizat şi sprijinit încălcarea legii din motive personale.
(5) La ordin, s-a dorit doar să se schimbe conducta banilor şi către alte persoane cu putere de influenţare pentru ca Parchetul DNA sau DIICOT nu a efectuat şi nu a extins urmărirea penală privind
- încălcarea coordonată a legii de către Chiritoiu şi funcţionari la Consiliul concurenţei pentru sprijinire.
- Primirea şi nu doar promisiunea sumelor de bani de 22.4 milioane de Euro în istoric începând cu 2016 şi înainte de 2016, de către persoane cu putere de ingerinţă, politicieni, funcţionări la Consiliul concurenţei şi persoane din Servicii, în legătură cu care
- Au fost încălcate cu ştiinţă art. 5, 100, 112 şi 311 cod proc penală
Infracţiuni coordonate de Serviciul român de informaţii cu politicieni la Parchetul general şi Direcţia naţională anticorupţie, pentru sprijinire infracţiuni în care au interes politicieni români şi occidentali, funcţionari la amabasada SUA, companii guvernate corporativ.
Funcționari la ambasada SUA s-au deplasat la instituții cu intervenții, pentru companii americane Colgate-Palmolive, Unilever, Kraft Foods actuală Mondelez, GlaxoSmithKline. Cauza penală 9016/P/2005 a fost închisă, fără urmărire penală suplimentară, ignorându-se probele, care se aflau la dosar până la acea dată, expertiza evidenţiază prejudicii mari !!!
Certificat emis de poliţie evidenţiază prejudiciul subscrisei în valoare de 21.111.965.406 lei dar pe o perioadă de şase luni. Calculul prejudiciului nu a fost extins pentru toată perioada pentru că procuror Kovesi a luat dosarul şi a fost închis. Fotocopie.
După intervenția ambasadei SUA la instituţii, procuror Kovesi Laura a luat de la Parchetul competent cauza penală 9016/P/2005 pentru ca dosarul să fie închis după trei săptămâni, ignorând probele şi infracţiunile. În dosar au fost anchetaţi şi existau probe concludente pe baza cărora au fost învinuiţi membrii plenului Consiliului Concurenţei, că au încălcat legea cu rezultatul favorizării corporației Colgate Palmolive, care şi-a desfăşurat activitatea cu încălcarea legii.
Kovesi Laura Codruța, în calitate de Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 209 alin 4 lit d) din Codul de procedură penală vechi, cu acordul procurorului de caz, prin rezoluţie nr. 3626/2007, a dispus preluarea dosarului penal nr. 9016/P/2005 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 1, după ce anterior cu un an, conform Referat nr 4191/04.04.2006 semnat de procuror ICCJ, Sandu Elena, s-a dispus restituirea dosarului sus mentinonat, după consultare la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1, organul competent, împreună cu Referatul ce urma a fi avut în vedere la soluţionarea cauzei.
Preluarea dosarului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 1 a fost dispusă de procurorul general Kovesi Codruta, cu motivarea că dosarul este complex, conform extras din rezoluţie: “este complexă şi prezintă un sporit grad de dificultate”, în scopul ca persoanele învinuite să fie scoase de sub urmărire penală şi dosarul penal să fie închis, fără a se mai face niciun act de urmărire penală, ceea ce a avut ca rezultat încălcarea dreptului de proprietate al subscrisei, întrucât în dosar, la parchetul competent de la care a fost preluat dosarul de către PICCJ, a fost efectuată o expertiză financiar contabilă care a constatat că doar pentru o perioadă de 6 luni prejudiciul subscrisei este de 21 milioane lei fără TVA.
Fotocopii – Referat nr 4191/04.04.2006 si Rezoluţie nr. 3626/2007
2) Favorizarea de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia naţională anticorupţie a infracţiunilor funcţionarilor din Consiliul Concurenţei, care au fost sesizate de către subscrisele în 26.02.2015 şi ulterior în 2020, precum şi a acţiunilor lui Chirițoiu Bogdan, preşedinte Consiliul Concurenţei, care a ignorat sesizări, probe şi hotărâri judecătorești, a refuzat cu ştiinţă să efectueze investigaţii legale.
Hotararea judecătorească dată înainte de intervențiile SRI si ambasada SUA prin decizia ICCJ nr. 37/2006, nu a fost adusă la îndeplinire pâna în prezent.
Parchetul de pe langa I.C.C.J. nu a efectuat verificări în legătură cu fapta de abuz în serviciu a funcţionarilor de la Consiliul Concurenţei, prevăzută şi pedepsită de art. 248 din Codul penal anterior şi de art. 297 Cod penal, constând în aceea că nu au deschis investigaţia prevăzută de lege, ca urmare a plângerii subscriselor şi a nesoluţionarii Plângerii din data de 19.12.2011, în conformitate cu art. 50 lit c) din Legea nr. 21/1996.
P.ICCJ a considerat, în mod gresit, subiectiv că fapta de abuz în serviciu care a făcut obiectul dosarului 1198/P/2007, nr. unic vechi 9016/P/2005 reprezintă una şi aceeaşi faptă cu cea care s-a produs în anul 2010 prin:
- emiterea ordinului nr.7/2010 prin care Preşedintele Consiliului Concurenţei a dispus arhivarea unor probe cu privire la fapte anticoncurenţiale pentru a nu mai putea fi folosite în nicio altă procedura legală, conform extras: “până la data de 31.01.2010 documentele care alcătuiesc dosarul investigaţiei declanşată prin ordinul nr. 36/2007 indiferent de suportul pe care se găsesc, vor fi arhivate şi nu vor mai putea fi folosite în nici o altă procedura a Consiliului Concurenţei”
- refuzul preşedintelui Consiliului Concurenţei Chirițoiu Bogdan Marius de a îndeplini obligaţiile de serviciu stabilite de art. 40 alin 1 din Legea 21/1996, respectiv de a deschide investigaţia legală ce se impunea ca urmare a plângerii înregistrată cu nr. 17050/19.12.2011, fapte motivate sub pretextul că “Plângerea” nu reprezenta decât o simplă „adresa”, conform înscris oficial primit de la Consiliul Concurenţei.
Chiriţoiu Bogdan, cunoscand ca este protejat la parchet, a pretextat că Plangerea subscrisei reprezintă o “adresă”, desi plângerea si petitia subscrisei se refera la:
a) sancţionarea Colgate Palmolive SRL (CP) pentru furnizare de informaţii incorecte si neadevărate, până când această companie va furniza Consiliului informaţiile adecvate, iar ulterior să declanşeze investigaţia pe baza informaţiilor şi inscrisurilor care reflectă realitatea;
b) să efectueze investigaţii pe baza probelor prezentate de subscrisele referitor practici Colgate Palmolive, Kraft Food – Mondelez, Unilever, GlaskoSmithKleine, Orkla Foods, Procter&Gamble, Henkel, Nestle, Metro, Kaufland.
P.ICCJ. a considerat nelegal că infractiunea de abuz în serviciu care a făcut obiectul dosarului 1198/P/2007 nr. unic vechi 9016/P/2005 este aceeaşi cu cea care s-a produs cativa ani mai tarziu, în anul 2010 prin arhivarea probelor prin ordinul nr.7/2010 Preşedintelui Consiliului Concurenţei cu consecința protecției firmelor de retail care au încălcat art 5 din Legea 21/1996 cu privire la fapte anticoncurenţiale pentru a nu mai putea fi folosite în nicio altă procedura legală, conform extras: “până la data de 31.01.2010 documentele care alcătuiesc dosarul investigaţiei declanşată prin ordinul nr. 36/2007 indiferent de suportul pe care se găsesc, vor fi arhivate şi nu vor mai putea fi folosite în nici o altă procedura a Consiliului Concurenţei”
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut drept scopul să nu efectueze urmărirea penală privind infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de funcţionari la Consiliul Concurenţei şi constând în aceea că nu au deschis investigaţia prevăzută de lege, ca urmare a plângerii subscriselor, şi nu au soluţionat plângerea, în conformitate cu art. 50 lit c) din Legea nr. 21/1996.
Investigaţia în cazurile Colgate Palmolive, Glaxo Smith Kline, Orkla Foods, Carrefour România SA, Billa şi Artima, Kaufland, Lidl, Penny Market SRL şi alte companii a beneficiat de un tratament protector din partea Consiliului Concurenţei. Acţiunea discreţionară a lui Chirițoiu Bogdan de a refuza cercetarea unor practici privind înţelegeri interzise de Legea Concurenței se datorează influențelor facute in cadrul “Institut Aspen” in care este membru alături de mai mulţi sefi de companii multinaţionale, exemplu Patrick Desbiens, vicepreşedintele GlaxoSmithKline, imprejurari de fapt care determina interese care exced legii si care au avut consecinţe coordonate:
i. înlăturarea subscrisei Prestige din contractul cu Glaxo Smith Kline şi refuzul furnizării de produse, încălcând prevederile contractului si Legii 21/1996
ii. abuzurile si modul discretionar in raport de lege 21/1996 art. 5 si 6 si contract dintre Prestige şi companiile Orkla Foods şi GlaxoSmithKline, Carrefour România SA, Billa România, Kaufland România, Lidl (fost Plus Discount), precum şi contractele dintre Unilever South Central Europe, Galic, clienţii şi partenerii săi.
Directia nationala anticorupție, coordonată de Kovesi Codruța si Serviciul roman de informatii coordonat de general SRI Coldea Florian, au ignorat cu stiință infractiuni de milioane de euro transferate de Bechtel Internațional si OMV Petrom in conturi bancare, persoane si legaturi cu functionari la Consiliul Concurenței si investigatii in curs.
De asemenea Direcţia naţională anticorupţie, prin procurori cu funcţii de conducere au încălcat legea cu rezultatul favorizării fraudării de către corporații şi producerii de prejudicii asupra bugetului de stat şi patrimoniului privat, nu au efectuat urmărire penală în legătură cu infracţiuni sesizate de subsemnatul la DNA şi PICCJ, în 26.02.2015, care conţin descriere fapte sume de bani primite, legatura cu investigaţii la Consiliul Concurenţei şi probe indicate să fie aduse de Parchet.
Direcţia naţională anticorupţie a fost sesizată cu infracţiuni de abuz în serviciu şi în legătură cu sume de milioane de euro primite de persoane din anturajul plenului Consiliul Concurenţei, care au legătură cu investigaţii de competenţa acestei instituţii, în care legea nu a fost respectată, precum şi cu informaţii şi probe referitoare la milioane de euro care au la bază corupţia, favorizarea unor agenţi economici cu poziţia dominantă pe piaţă şi putere de ingerinţă şi influenţare sub aspect financiar, persoane cu funcţii de decizie la Consiliul Concurenţei:
- Neményi P. Iózsef Nándor, membru al plenului Consiliului Concurentei in perioada 2004 pana in anul 2012, prin societatea PULP FICTION SRL, aparţinând fiului său şi neevidenţiată în declaraţia sa anuală de avere a primit:
- in perioada 2008-2012 anual suma de 1.300.000 de lei fara TVA de la societatea comerciala OMV PETROM, ceea ce reprezinta peste 1.600.000 euro fara TVA pentru perioada 2008 – 2012
- in perioada 2007-2008 peste 21.000.000 lei plus TVA, echivalent a peste 5.000.000 euro fara TVA, de la societatea comerciala BECHTEL International INC. Articol de presa prin care: „Revista americana Foreign Policy a publicat o ancheta care sustine ca reprezentantii companiei Bechtel ar fi mituit diplomati americani pentru a obtine lucrari la autostrazi din Europa de Est, inclusiv in Romania”.
- GHEORGHE MUSLIU, vicepresedinte al Consiliului Concurentei si presedinte al Departamentului Antitrust in perioada 2004 – 2007, imediat după ce a demisionat din aceasta funcţie, prin societatea COMPETITION CONSULTING SRL a primit in anul 2007 o sumă de peste 400.000 lei de la Societatea de avocati Tuca, Zbarcea si Asociatii, iar ulterior a devenit partener-asociat al acestei case de avocatură care a apărat interesele companiei Colgate Palmolive la Consiliul Concurenţei, inclusiv pe perioada in care Gheorghe Musliu a favorizat companiile mentionate, în condiţiile în care acesta a semnat Decizia din 30.09.2005 a Comisiei Antitrust privind intentia Consiliului Concurentei de a nu incepe investigatia in cazurile Colgate Palmolive si Kraft Foods (in prezent Mondelez Interbational) ca urmare a plangerilor Prestige nr. 198/2004 si 200/2004
- IRINA PETHO – angajată consilier juridic în cadrul Consiliului Concurenţei, a beneficiat de suma de peste 40.000 lei, prin Biroul de Traduceri CHAMPOLLION SRL al soţului sau, care a fost incasata in perioada 2007-2011 de la Societatea de avocati Tuca, Zbarcea si Asociatii, societate care a reprezentat interesele corporațiilor Unilever SRL si Colgate Palmolive SRL la Consiliul Concurentei si la instantele de judecata, iar Irina Petho a cerut instanţei de judecată respingerea cererilor de probe si a probei cu expertiza, in dosarele in care Consiliul Concurentei nu a efectuat investigatii in cazurile Unilever, Colgate Palmolive ca urmare a plangerilor subscriselor.
Direcţia naţională anticorupţie, coordonată de procuror Kovesi Laura Codruta, nu a acordat număr cu indicativ “P”, corespunzător unui dosar penal şi mi-a comunicat prin adresa din data de 09.03.2015, că a declinat cauza la Parchetul de pe lângă ICCJ, parchet care nu are competența anchetei faptelor de corupție.
Informaţiile prezentate în Petiţie justifică că există legături de interes financiar intre funcţionari de stat de la Consiliul Concurenţei, cu avocaţi şi societăţi comerciale a căror activitate a format obiectul unor cercetări preliminare sau investigaţii în cadrul Consiliului Concurenţei, iar actul de decizie al autorităţii naţionale a fost influenţat în sensul nesoluţionării sau soluţionării defectuoase a plângerilor subscriselor privind practici anticoncurenţiale, situaţie care confirmă:
(a) legătura directă între sumele de bani primite indirect de către funcţionari ai Consiliului Concurenţei – sume transferate către firme din România şi către firme cu sediul în ţări cu regim fiscal OFF-SHORE de către agenţii economici vizaţi de sesizări adresate acestei instituţii în contul unor societăţi comerciale, care nu au fost evidenţiate în declaraţiile anuale de avere şi de interese ale funcţionarilor, şi rezultatele investigaţiilor desfăşurate de această autoritate naţională, în care funcţionari publici au fost implicaţi instituţional prin acte de decizie, favorabile unor agenţi economici cu privire la care au existat dovezi privind încălcarea dispoziţiilor legale şi principiilor concurenţei;
(b) existenţa unui sistem de distribuire a sumelor acordate drept „stimulente”, „comisioane” financiare de către agenţi economici care au fost implicaţi în investigaţii sau cercetări preliminare ale Consiliului Concurenţei, între persoane din grupul care a participat direct ori a contribuit la adoptarea şi menţinerea unor acte de decizie privind neinceperea investigaţiilor în cazul unor practici anticoncurenţiale, nesancţionarea sau sancţionarea într-un cuantum mai mic sau mai mare al valorii amenzilor prevăzute în Lege, justificat de:
-
- legătura financiară de cauzalitate privind încălcarea legii, dintre (a) milioane de Euro transferate în contul unei societăţi comerciale aparţinând fiului unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei de către agenţi economici care au în obiectul de activitate comercializarea carburanţilor şi executarea de lucrări de infrastructură şi (b) condiţiile în care la Consiliul Concurenţei au existat investigaţii şi acordări de dispense în legătură cu revânzarea carburanţilor şi construcţia de drumuri
- asigurarea asistenţei juridice pentru aceşti agenţi economici de „avocaţi de prestigiu”, singurele persoane din sistem care „au descifrat” importanţa Consiliului Concurenţei din România şi au participat chiar la modificarea Legii concurenţei şi Regulamentelor de aplicare a acesteia, creând cadrul favorabil funcţionării în continuare pe piaţă a practicilor anticoncurenţiale a agenţilor economici pe care îi reprezintă.
(c) existenţa unui sistem paralel de „motivare” a unor funcţionari de stat din diferite instituţii naţionale, care explica modul sistemic al DNA de a soluţiona sesizările în mod selectiv.
3) Infracţiunea de abuz în serviciu sprijinită de Serviciul român de informaţii prin protecţia la parchet şi instanţă de judecată, săvârşită de procuror Lăncrănjan Alexandra, dispunerea ordonanţei de clasare în dosarul 3164/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a infracţiunilor de evaziune fiscală privind restituiri ilegale de accize, gestiune frauduloasă cu acţiunile, dividendele şi patrimoniul societăţii pe acţiuni Farmec SA, delapidare şi infracţiuni la legea 31/1990 săvârşite de către administratori şi funcţionari la Farmec SA.
Procurorul Ramona Ciobanu a fost investit titular în dosarul penal “Farmec” şi nu s-a conformat ordinelor SRI privind protecţia. După ce a dispus măsuri legale, pentru urmărirea penală, privind aflarea adevărului în legătură cu evaziunea fiscală şi delapidarea, împotriva procurorului Ramona Ciobanu a fost începută urmărire penală la Direcţia naţională anticorupţie, pentru fapte lipsite de probaţiune, împrejurare care a urmărit intimidarea procurorului Ciobanu Ramona, să cedeze supravegherea infracţiunilor în dosarul Farmec SA.
Dosarul “Farmec” a fost trecut la procuror Lăncrănjan Alexandra, care a efectuat activitati de urmarire penala la doua parchete diferite in grad. Lancranjan a dispus ordonanta de clasare in 13.01.2015, dupa ce de la dosar au disparut sute de probe, inscrisuri, care evidentiau un prejudiciu care depăşeşte 8.000.000 euro. Procurorului Lancranjan, adus cu delegaţie şi dedicaţie desi avea un grad inferior, i-a fost invederat prin cereri ale subsemnatului ca de la dosar au dispărut sute de înscrisuri, mijloace de probă şi că expertiza nu a fost întocmită de către expertul numit, ci de către expertul consilier al părţii adverse, iar cererile de probe cerute de către experţi şi de către partea vătămată nu au fost soluţionate, ignorându-se constatările Curţii de Conturi privind acordarea ilegală de restituiri de accize, în lipsa documentelor care dovedesc consumul alcoolului în fabricaţie.
Procurorul Lăncrănjan Alexandra Carmen a fost detaşată în cadrul grupului de sprijinire să urmeze dosarul penal Farmec SA la două parchete diferite, să fie înlăturat procurorul titular Ramona Ciobanu, vizând soluţia de clasare.
De la Parchetul judecătoriei a fost adusa cu delegatie la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, dosarul 3164/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti si i-a fost repartizat dosarul cu incalcarea dispoziţiei prev. la art. 64 alin 4) din legea 304/2004: “(4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii: a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii; b) în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea să; c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.”
Procurorul Lăncrănjan a preluat dosarul „Farmec” şi alte dosare de la Ramona Ciobanu, procuror titular de caz, cea căreia i-a fost repartizat iniţial dosarul 3164/P/2012 şi care a dispus măsuri legale pentru cercetarea evaziunii fiscale.
Incalcarea evidenta a procedurii stabilite prin lege pune in lumina interese si ratiuni extrajudiciare dictate de SRI datorita disparitiei de la dosar a sute de probe, cereri de probe nemotivate, expertiza efectuata de salariat Anca Budeanu din firma Vulpoi, Toader Mangement, in conditiile in care Vulpoi Marcel a fost expert parte al Farmec SA, preferat de SRI, cu multe dosare de urmarire penala fara vreo solutie de sesizare a instantei.
Cu privire la procuror Lăncrănjan Carmen Alexandra, în cadrul audierilor efectuate de Direcţia Juridică în faţa comisiei Parlamentare de control a activităţii Serviciului român de informaţii, generalul SRI Dumbravă Dumitru a atestat că o cunoaşte pe Lăncrănjan Alexandra Carmen şi a colaborat cu aceasta, împrejurare de fapt care confirmă calitatea de colaborator al SRI.
Sursa: https://flux24.ro/exploziv-veverita-dna-in-dumbrava-sri/ https://www.activenews.ro/stiri-justitie/Presedintele-Comisiei-SRI-Generalul-Dumbrava-a-confirmat-ca-a-colaborat-cu-procuroarea-DNA-Alexandra-Lancrajan-147664 si https://www.luju.ro/veverita-din-dumbrava-minunata-colonelul-dragomir-devoaleaza-legatura-dintre-procuroarea-dna-alexandra-carmen-lancranjan-si-generalul-sri-dumitru-dumbrava-procuroarea-lancranjan-isi-arata-sprijinul-netarmurit-pentru-cauza-si-da-share-pe-pagina-sa-personal
Dragomir Daniel, colonel SRI (r) a menţionat că: „Din datele care le deţin, generalul Mitica Dragomir a coordonat ani buni pe procurorul Lancranjan Alexandra, alias Veveriţa”, sursa https://www.mediafax.ro/social/manda-dumbrava-a-spus-ca-a-colaborat-cu-procurorul-dna-alexandra-lancranjan-dar-nu-a-ajutat-o-in-cariera-dumbrava-a-fost-intrebat-daca-are-cont-de-facebook-si-a-confirmat-16829406
Din perspectiva dispoziţiei prevăzute la art. 7 alin 1, 2, 3 şi 4 din Legea 303/2004, colaborarea dintre magistraţi şi ofiţeri din serviciile de informaţii este interzisă. Legea prevede sancţiuni privind magistratul, iar actele procesuale sunt supuse sanctionii nulităţii, conform extras din art. 7 alin 1, 2, 3, şi 4 Legea 303/2004.
Ulterior, Lăncrănjan Alexandra a fost promovata la Directia Natiobala Anticoruptie, apoi pentru merit a primit functie de conducere la DNA, in conditiile in care a fost finantata prin ONG-uri. Sursa:
4) Infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de către judecătorul Mihai Valentin de la Tribunalul Bucureşti prin aceea că, cu ştiinţa, a soluţionat nelegal dosarul 12283/3/2016 in baza doar a doua volume transmise de organele de urmărire penală, deşi dosarul conţinea un număr de 53 de volume iar acest fapt i-a fost adus la cunoştinţă şi a respins plângerea formulată împotriva ordonanţei de clasare a faptelor de evaziune fiscală pronunţate de procurorul Lăncrănjan Alexandra.
Activitatea infracţională a judecătorului s-a realizat sub coordonarea Serviciul român de informaţii, în concurs cu Consiliul superior al magistraturii, prin aducerea cu delegaţie a judecătorului Mihai Valentin de la judecătoria Constanţa la Tribunalul Bucureşti, in scopul să menţină greşită ordonanţa de clasare adoptată de Lăncrănjan Alexandra.
Cererea subsemnatului a fost ignorată cu ştiinţă la ordin SRI de către Mihai Valentin, la fel şi dispoziţia judecătorului titular Elena Popescu care a fost dată în dosar la termenul anterior pentru aducerea de la Parchet la instanţă a întregului dosar. Mihai Valentin, judecător a fost delegat în dosar 12283/3/2016 fără ca această cauză să fie repartizată aleatoriu, în conformitate cu art. 11 din Legea 304/2004 şi din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu rezultatul pronunţării unei sentinţe nelegale de clasare a faptelor necercetate de procurorul Lăncrănjan, după ce a luat cunoştinţă că nu este complet dosarul de urmărire penală, împrejurare ce evidenţiază că Mihai Valentin a favorizat încălcarea legii de către poliţişti şi procurorul Lăncrănjan.
5) Coordonarea în cadrul grupului organizat de sprijinire a dirijării dosarului penal 8166/2/2018, prin implicarea preşedintelui secţiei penale a Înaltei curţi de casaţie şi justiţie, Grădinaru Daniel, în distribuirea cauzei judecătorului Neniţă Simona Cristina, pentru respingerea plângerii subsemnatului împotriva ordonanţei Direcţiei naţionale anticorupţie, cu rezultatul să nu fie cercetată infracţiunea de abuz în serviciu şi favorizare făptuitori săvârşite de către procuror Lăncrănjan Alexandra prin rezultatul voit al aducerii la dosar a probelor care au dispărut, nesoluţionarea cererilor de probe, acceptarea ca expertiza să fie efectuată de expertul inculpaţilor, împrejurări care au favorizat evaziunea fiscală şi faptele grupului organizat.
Judecător Grădinaru Daniel, preşedintele secţiei penale din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cunoaste şi dezvăluie cum se dirijează cauzele la această instanţă, anumitor judecători: „La instanţa supremă dosarele nu sunt repartizate echilibrat prin sistemul ECRIS…să se renunţe la blocarea unor complete de judecată….” http://m.luju.ro/judecatorul-gradinaru-demasca-justitia-pe-culoar-noul-presedinte-al-sectiei-penale-a-inaltei-curti-judecatorul-daniel-gradinaru-nenoroceste-binomul-si-dezvaluie-cum-se-dirijau-dosarele-la-instanta-suprema-nu-sunt-repartizate-echilibrat-cauzele-prin-ecris-
În data de 19.04.2019 şi 15.06.2019 am efectuat cereri către preşedintele secţiei penale, judecător Gradinaru Daniel, pentru dovedirea cu înscrisuri că introducerea în ECRIS a cauzei 8166/2/2018 a fost în ordinea intrării la instante, dar judecător Grădinaru nu mi-a comunicat înscrisurile, iar refuzul acestuia evidenţiază lipsa de transparentă şi ascunderea realităţii privind dirijarea cauzei, precum si contradicţia dintre declaraţia şi atitudinea reală a judecatorului.
Judecator Grădinaru Daniel, care a deţinut funcţii de conducere la toate gradele de instante, a acordat dosarului penal 8166/2/2018 la ICCJ cifra de complexitate 29, în timp ce Curtea de Apel Bucureşti a acordat cifra de complexitate 7 în acelaşi dosar şi cifra de complexitate 20 în dosar 8247/2/2018, pentru acelaşi tip de cerere, care are obiect plângere împotriva ordonanţei procurorului, cu scopul de a fi distribuita cauza penală 8166/2/2018 completului nr. S1C17, respectiv judecatorului preferat Neniţă, cu rezultatul respingerii plangerii subsemnatului ignorând motivele juridice privind refuzul DNA de a cerceta abuzul în serviciu al procurorului Lăncrănjan.
Faptul că în calitate de preşedinte al secţiei penale judecătorul Gradinaru Daniel nu mi-a comunicat înscrisurile solicitate prin cererile din data de 19.04 şi 15.06.2019 privind distribuirea cauzei penale la judecătorul preferat Neniţă Simona, cu rezultatul favorizării procurorului Lăncrănjan Alexandra, ca urmare a ignorării probelor din dosar, si istoricul funcţiilor deţinute la instante de către judecătorul Grădinaru Daniel pune în lumină ca pe magistrat îl recomandă capacităţi profesionale care au fost remarcate şi de către ofiţeri din conducerea Serviciului Român de Informaţii cu putere de influenţare a instituţiilor publice.
Interesul judecatorului Gradinaru Daniel pentru dirijarea dosarului nr. 8166/2/2018 este explicabil si prin faptul ca sotia acestuia, Grădinaru Ianina este judecător la ICCJ, secţia a 2 a civilă şi a facut parte din completul C4 preferat compus impreuna Teau Carmen şi Nitu Petronela, căruia i-a fost repartizată nealeatoriu cauza 6699/63/2015*, in care au interes Trandafir Fănel alintat Cimino si avocat Săuleanu Lucian, cauza fiind introdusă in aplicaţia ECRIS după asteptare de doua zile pentru a fi distribuit acestui complet.
Interesul distribuirii cauzei acestui complet este justificat de împrejurările :
– judecator Teau Carmen are legături parteneriale cu avocat Săuleanu Lucian, preşedinte la Baroul Dolj, avocat al intereselor numitului Trandafir Fănel zis Cimino şi societăţile acestuia, fără să participe la instante, asemănător generalului SRI Dumbravă Dumitru, deoarece printre autorii publicaţiei Revista de drept comercial se regăseşte şi judecătorul Teau Carmen, împrejurare care permite aprecieri privind raţiuni şi interese extrajudiciare.
– judecător Teau Carmen provine din colectivul Curţii de apel Craiova, iar faţă de răspunsul subscrisei ALIA SA la întâmpinarea Legume Fructe SA în care am informat completul de judecată privind interesul în cauză al avocatului Săuleanu Lucian, judecătoarea nu a declarat abţinerea, ceea ce pune în lumina interesul de a rămâne să judece, în contextul în care în adresa recurentei depusă la dosarul 6699/63/2015* în data 12.02.2020, magistratul a luat cunoştinţă de faptul că avocat Săuleanu Lucian are interes cu partea adversă din dosar, împrejurare care poate să influenţeze hotărârea care urmează să fie luată de Domnia sa şi de colegii de complet.
6) Coordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii a unor infracţiuni de abuz în serviciu săvârşite de procurorii Beldie Canela Mihaela şi Bulancea Marius la Direcţia naţională anticorupţie, la secţia coordonată de procuror şef Bulancea Marius.
Procurorul Beldie Canela Mihaela a ţinut în nelucrare sesizarea MAI-DGA din 17 decembrie 2014 un număr de 1.335 zile, sesizarea ANAF-DGAF din 24.11.2016 un număr de 627 zile, si sesizarea subsemnatului din 16.02.2016 un număr de 907 de zile.
De asemenea, procurorul a ignorat 377 de zile plângerea subsemnatului din data de 01.08.2017 şi un număr de 296 de zile cererea de probe şi inscrisuri în probaţiune din 20.10.2017, până la data de 12.07.2018, dată la care procuror Beldie Canela Mihaela a dispus prin ordonanţă, începerea urmăririi penale în REM.
După o lună de zile, prin ordonanţa din 21.08.2018, Beldie a dispus soluţia de clasare, fără ca în dosar să fi fost efectuate acte de urmărire penală, în condiţiile în care acesta nu a analizat şi motivat respingerea aducerii la dosar a înscrisurilor mijloace de probă cerute de partea vătămată, fără audierea subsemnatului sau alte persoane şi fără motivarea soluţiei de clasare. De notorietate că Beldie şi Lancranjan sunt în relaţii apropiate. Sursa https://www.sursazilei.ro/dna-intervine-brutal-intr-un-proces-civil-contra-unor-ziaristi/
Bulancea Marius procurorul şef al secţiei în care a fost pronunţată ordonanţa de clasare, pentru merit a fost promovat la Parchetul european.
7) Infracţiuni de abuz în serviciu şi favorizarea infractorului, în scopul sprijinirii unui grup infracţional organizat, săvârşite de procurorul Petrescu Adrian la parchetul de pe lângă judecătoria sector 2 Bucureşti în dosaul nr. 14382/P/2010, prin încălcarea coordonată a dispoziţiilor prev la art. 5, 98 pct. D), 99 şi 100 C.p.p, fapte săvârşite pentru sprijinirea fraudelor de evaziune fiscală şi gestiune frauduloasă cu acţiunile şi patrimoniul societăţii şi subsemnatului.
Petrescu Adrian a întocmit ordonanţa de clasare după ce a încurajat să nu fie aduse la dosar probele cu înscrisuri care au fost cerute de poliţişti din IGPR-DICE cu ocazia adresei nr. 298373 din 29.04.2016 care conţine înscrisuri solicitate în timpul urmăririi penale, respectiv facturile pe care funcţionari la Farmec SA le-au înregistrat pe cheltuieli nedeductibile, care fac obiectul înregistrărilor în declaraţiile 101 pe care Farmec SĂ le depune periodic la ANAF pentru a verifica realitatea operaţiunilor înregistrate de Farmec SA în declaraţiile fiscale 101. Conform adresei nr. 298373 din data de 10.08.2016 au negociat soluţii de conivenţă poliţistul de caz şi procuror cu încălcarea art. 321 C.p.p.
În dosar, aceiaşi poliţişti Ciongaru Cătălin şi Popescu Alexandru au întocmit în 21.03.2014 referat de terminare a urmăririi penale cu propunere trimitere la instanţă pentru infracţiune de abuz în serviciu.
Procuror Petrescu Adrian a ţinut doi ani cauza în nelucrare la Parchet, un motiv plauzibil fiind negocierea interesului personal financiar apoi, fără acte de urmărire penală au întocmit propunerea de clasare nelegală netemeinică. Fotocopie ordonanţa clasare procuror Petrescu Adrian:
Prin ordonanţa din data 19.10.2016, în dosarul penal nr. 14382/P/2010, a dispus clasarea infractiunii de abuz în serviciu în formă continuata în legătură cu repartizarea unei sume de divindende in 2018 şi încălcarea legii şi a unor hotărâri judecătoreşti, împrejurare faţă de care mi se încalcă dreptul de proprietate deoarece mă aflu în imposibilitatea de a recupera de la administratorii de la Farmec SA 2.200.000 lei, suma care a fost repartizată cu ştiinţa ilegal, persoanelor din familiile acestora după ce Decizia Curţii de Apel Bucureşti 522/2007 a rămas irevocabila prin decizia ICCJ 2390/2008.
Încălcarea legii prin infracţiuni de abuz în serviciu art. 297 C.p şi favorizarea făptuitorului art. 269 C.p. este confirmată de înţelegeri care exced legii dintre poliţişti Popescu Alexandru, Dobre Aurel, Ciongaru Cătălin de la DICE-IGPR şi procuror Petrescu Adrian pentru a nu trimite cauza la instanţa şi blocarea tragerii la răspundere penală a administratorilor FARMEC SA, prin încălcarea voită a dispoziţiilor art.321, art. 322 şi urm. Cod pr.pen., având în vedere că, în adresa nr. 298373 din data 10.08.2016 de înaintare a dosarului către parchet, poliţistul Popescu Alexandru a atestat că: “…vă înaintam alăturat dosarul penal 14382/P/2010, împreună cu referatul cu propunerea de clasare, soluţie discutată prealabil cu procurorul de caz”. Fotocopie adresă la dosar:
Funcţionari faptuitori la Farmec SA au beneficiat din nou de bunavointa procurorului Petrescu Adrian, caruia i-a fost repartizat a doua oară dosarul penal Farmec nr 14382/P/2010 în care si-a mai spus anterior părerea cand a dispus măsura de clasare. Parte din dosarul rămas la PJS2 tinut din nou in nelucrare a fost trimis la Parchetul Tribunalului Cluj, iar in partea rămasa la PJS2 a fost dispusă soluţia de clasare fără vreo activitate de urmarire penală. La Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2, dosarul a fost tinut in nelucrare în vederea prescripţiei din 17.10.2016 pana in 2018 când a fost emisă ordonanţa şi Nota de îndrumare de către acelaşi procuror şi a soluţiei de clasare previzionată în cazul Farmec SA în lipsa oricaror cercetări şi audieri.
Ţinerea în nelucrare a dosarelor penale este practică la parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2 Bucureşti, în contextul în care procurorul Petrescu mi-a comunicat ordonanţa din mai 2018 care constată intervenţia prescripţiei în dosar 1481/P/2011, incetarea procesului penal, imprejurare care favorizează faptuitori, art. 269 C.p.
8) Infracţiuni de abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi sprijinirea grupului infracţional organizat săvârşit de către ofiţeri de poliţie din cadrul IGPR-DICE, sub coordonarea Serviciului român de informaţii, în scopul protejării şi menţinerii infracţiunilor de evaziune fiscală şi gestiune frauduloasă cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat, patrimoniului societăţii Farmec SA şi patrimoniului subsemantului. Am depus la IGPR-DICE in atenţia directorului Dobre Aurel, cu viza instituţiei, sesizari si cereri inregistrate sub numerele: 100335/31.08.2016, 100109/27.06.2016, A202/07.03.2016, 99673/17.03.2016, 100102/24.06.2016, 100103/24.06.2016, A552/23.06.2016, A/201/07.03.2016, care evidentiaza incalcari ale legii si ca din dosar au disparut mii de probe care ar fi trebuit sa fie aduse la dosar si alte incalcari ale legii de catre politistii de la Direcţia de Investigare a Criminalitaţii Economice.
Politistul Dobre Aurel, director la Direcţia de Criminalitate Economica din poliţia romana, fost sef serviciu Produse accizabile din cadrul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din IGPR, a dobandit “experienţă si rutină”, cu produsele accizabile.
Politistii Popescu Alexandru, Dobre Aurel si procuror Lăncrănjan Alexandra, au fost invederaţi prin cereri de probe care nu au fost soluţionate, că de la dosar au dispărut sute de înscrisuri probe în dosar, dar nici cererea de probe şi nici dispariţia probelor nu au fost soluţionate. Clasarea evaziunii fiscale a fost dispusa, in lipsa solutionarii probelor cerute si in lipsa administrarii probelor care au disparut de la dosar si nu au fost aduse inapoi, imprejurare de fapt care pune in lumină că poliţistii Dobre, Popescu, Ciongaru si procurorii Lăncrănjan, Petrescu, Beldie Canela au favorizat făptuitorii in dosare dar si că soluţiile parchetului si instanţelor au fost coordonate la ordin.
Încălcarea legii şi promovări în funcţii. Faţă de refuzul îndeplinirii legii, poliţistul Dobre Aurel director de direcţie, cu delegaţie, a primit titularizare definitivă în funcţia de director la Direcţia de criminalitate economică din Poliţia Română, iar ulterior a beneficiat de gradul profesional de chestor. Procuror Lăncrănjan a promovat la Direcţia naţională anticorupţie, apoi a primit funcţie de conducere.
Popescu Alexandru, poliţist în Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a solicitat în data de 29.04.2016 prin adresa nr 298373/RS3/PAV să i se comunice în regim de urgenţă înscrisuri, probe concludente in dosar nr. 14382/P/2010:
– “registrul acţionarilor şi acţiunilor în fotocopie, certificate olograf şi în format electronic, care să cuprindă seriile acţiunilor deţinute de fiecare acţionar în parte
– procurile speciale, în fotocopie certificată, pentru perioada 2007-2010 folosite în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor.
– situaţia facturilor emise neîncasate pentru perioada 2007 până în prezent, în format electronic şi letric, prezentate în ordinea valorilor soldurilor, cu datele de identificare ale clienţilor şi indicarea modului şi justificări sub care respectivele sume neîncasate au fost înregistrate în contabilitatea societăţii; de asemenea se va pune la dispoziţie, situaţia facturilor neincasate care au fost ulterior radiate, precum şi motivul radierii, pentru aceeaşi perioadă.”
Procurorul Petrescu Adrian şi poliţistul Popescu Alexandru au solicitat prin adresa către Farmec SA furnizarea unor înscrisuri care reprezentau probe concludente şi apoi au renunţat din motive, interese şi raţiuni financiare care exced legii.
Grupul infractional organizat constituit din functionari de la Farmec SA, de coniventa cu politistul si procurorul, nu au comunicat probele solicitate IGPR-DICE, iar poliţist Popescu Alexandru şi procuror Petrescu Adrian, cu stiinta au favorizat faptuitorii si au renunţat nemotivat la probele cu înscrisuri cerute, încălcând art. 169 Cpp potrivit căreia “organul de urmărire penală…are obligaţia să ridice obiectele şi înscrisurile ce pot servi ca mijloc de probă în procesul penal”.
Popescu Alexandru, poliţist de caz, şi Dobre Aurel, director directie DICE, prin adresa nr. 298373 din 10.08.2016 au comunicat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 Bucureşti ca în dosarul 14382/P/2010 s-a intocmit propunerea de clasare, “soluţie discutată în prealabil cu procurorul de caz”.
Organul de cercetare penal coordonat în cadrul grupului organizat a încălcat art. 322 cod proc pen potrivit cărora procurorul de caz Petrescu Adrian trebuia să verifice ulterior primirii dosarului, soluţia propusă, lucrările de urmărire penală efectuate şi să se pronunţa asupra acestora. Procedura legală nu permite “o discuţie prealabilă” privind soluţia în dosar, astfel că în speţă este probată înţelegere extrajudiciară în cadrul grupului organizat, bazată pe raţiuni financiare şi negociere de funcţii.
În contextul înţelegerii dintre poliţist şi procuror care excede legii au fost favorizaţi inculpaţii Turdean Liviu, Pântea Petru Iacob, Turdean Mihaela şi Turdean Mircea Liviu, prin soluţie de clasare, deşi anterior poliţiştii Ciongaru Cătălin şi Popescu Alexandru au întocmit în data de 21.03.2014 referat de terminare a urmăririi penale cu propunere de sesizare a instanţei.
Poliţist Ciongaru Cătălin, şef serviciu la acea dată, în înţelegere cu Enache Claudiu, a favorizat făptuitorii în dosar. Acesta din urmă, nu a efectuat transcrierea completă a înregistrării convorbirilor telefonice între inculpaţi, administratori Farmec SA în dosarul penal 3164/P/2012 al PT Bucureşti, deoarece s-a împotrivit şeful său motivând că discuţia telefonică conţine multe informaţii de trafic de influenţă care nu trebuie transcrise (!!!). Transcrierea evidenţiază influenţe la instanţe din Satu Mare şi plata de stimulente pentru că totul să le fie favorabil în legătură cu cauza civilă 7386/1285/2010 la instanţa judecătorească privind anularea hotărârii AGEA de majorare ilegală a capitalului social cu 760.000 de acţiuni, conform extrase din transcriere incompletă:
„Inv. PANTEA PETRU IACOB: Păi, mă! 2003, 2004, care tu zici c-ai influenţat să câştigăm la SATU MARE
PÂNTEA PETRU IACOB: Da
Inv. Pântea Petru Iacob: Am vorbit. Ştii ce mi-o spus Lucian? … Că o luat asemenea măsuri, da mă înţelegi tu cu asemenea măsuri de stimulare, încă totul va fi în favoarea noastră”.
Poliţişti Popescu Alexandru şi Ciongaru Cătălin, poliţişti din cadrul IGPR-DICE au favorizat şi au asigurat dispariţia de la dosar 3164/P/2012 a sute de înscrisuri, cu valoare probatorie, nu au dispus măsura refacerii dosarului de urmărire penală cu probele dispărute şi nici nu au soluţionat cererile de probe ale părţii vătămate, dar „au omis” cu ştiinţă să efectueze anchetă şi propunerea către procuror privind extinderea cercetărilor penale cu privire la aspectele rezultate în cursul urmăririi penale.
Cei doi poliţişti nu au asigurat expertizei documentele contabile de ieşire din gestiune care au fost cerute de experţi prin cereri şi nu au efectuat cercetări faţă de împrejurarea ca expertiză a fost efectuată de către partea adversă, prin autor Anca Budeanu, salariat al expertului parte al inculpaţilor, Vulpoi Marcel, insa expertiza a fost semnata de expert desemnat de politie Mandru Gheorghe.
Ciongaru Cătălin, poliţist, a intervenit telefonic la expertul numit Mândru Gheorghe să predea expertiza fără documentele care au fost cerute de experţi prin cererile menţionate mai sus, iar poliţistul Alexandru Popescu a intervenit la Tiberiu Trandafir, auditor CECCAR, să acorde auditul de calitate în lipsa opiniei expertului parte al subsemnatului, Violeta Radu.
In dosar 14382/P/2010 politia a solicitat adresa nr. 298373/S3/PAF/29.04.2016 la Farmec SA inscrisuri – mijloace de proba, inregistrarile contabile din declaratia fiscala 101, materii prime deterioarate si distruse, inclusiv produsele accizate care au beneficiat de restituire de accize de la ANAF – DGAMC, cheltuieli nedeductibile, situatii centralizatoare, facturi emise si neincasate, radiate, anulate, stornate, trecute pe provizioane, conform fotocopie.
Ulterior, Farmec SA nu a prezentat probele cerute, iar politistii au clasat cauza, dupa discutarea solutiei cu procurorul de caz, cu incalcarea art. 321, 323 C.p.p., in conditiile in care probele cerute nu au fost depuse la dosar si au disparut de la dosar mai multe inscrisuri reprezentand mijloace de proba.
9) Infracţiuni de abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi sprijinirea grupului infracţional organizat săvârşite de Sabo Irina Lucia, prim procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, procuror Leordean Rica şi ofiţerul de poliţie judiciară Varga Cătălin, beneficiind de protecţia asigurată de ofiţeri SRI şi DIPI-MAI, în legătură cu soluţionarea dosarului 297/P/2017.
Dosarul nr. 297/P/2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost format ca urmare a Ordonanţei nr. 14382/P/2010 din 16.05.2016 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 2 prin care s-a dispus disjungerea şi declinarea cauzei privind faptele de evaziune fiscală comise de către funcţionari ai Farmec SA şi fapte de abuz în serviciu, aflate în conexitate cu primele, săvârşite de către funcţionari vamali şi fiscali, prin exercitarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu si încălcarea normelor legale.
Prin ordonanţa din data de 16.06.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul infracţiunilor de evaziune fiscală şi abuz în serviciu, iar prin Ordonanţa din 07.12.2017 a aceleiaşi unităţi de parchet s-a dispus extinderea urmăririi penale, pentru infracţiuni de spălare a banilor şi gestiunea frauduloasă. Funcţionari Farmec SA au transferat sume de bani în contul altor societăţi comerciale controlate tot de ei, efectuându-se ulterior plăti corespunzător servicii fictive sau la preţuri supraevaluate, pentru că sumele de bani corespunzătoare acestora să se întoarcă în conturi bancare aparţinând membrilor de familie sau unor cunoscuţi ai persoanelor ce deţin funcţii de conducere în cadrul societăţii.
La acest dosar a fost reunit dosarul 898/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, acest din urmă dosar fiind constituit în baza Ordonanţei nr. 14382/P/2010 din 19.10.2016 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 Bucureşti, prin care s-a dispus disjungerea şi declinarea competentei în favoarea unităţii de parchet din Cluj, locul săvârşirii faptelor incriminate, considerându-se că ar putea întruni trăsăturile esenţiale ale infracţiunilor de evaziune fiscală, spălarea banilor şi gestiunea frauduloasă, următoarele fapte :
Leordean Rica, procuror de caz, a ţinut cauza în nelucrare patru ani şi nu a efectuat nicio activitate de urmărire penală, nu a audiat funcţionari din ANAF, funcţionari la Farmec SA, nu a audiat partea vătămată, nu a cerut înscrisurile solicitate în probaţiune şi nu s-a solutionat in ordonanţa de clasare toate faptele ce rezulta din plângeri, sesizări şi probe aflate la dosarul cauzei, astfel ca soluția de clasare în aceste condiții, prin ordonanţa din 02.03.2020 a fost determinată de interese si ratiuni extrajudiciare, urmărindu-se închiderea dosarului şi nu stabilirea adevărului în cauză, cu incalcarea art. 5 C.p.p.
Procurorul de caz a refuzat conştient să efectueze si să dispună acte de urmărire penală si dupa ce am vorbit cu el la telefon am explicat si am cerut sa fiu audiat cu privire la fapta de abuz în serviciu prevăzută la art. 297 cod penal a funcţionarilor vamali ai ANAF, cu consecinţe deosebit de grave datorită valorii prejudiciului care a fost calculat prin expertiza care a fost întocmită în dosar 3164/P/2012 al PTB, deşi, Raportul de expertiză întocmit în acest dosar a fost, reţinut ca proba de către procuror Leordean Rica în motivarea ordonanţei de clasare în dosar 297/P/2016.
La Parchetul de pe lângă Tribunal Cluj si politia Cluj, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţa procurori si politisti nu au efectuat acte de urmărire penală în instrumentarea şi soluţionarea dosarului penal nr. 297/P/2016, încălcând constient prevederile art. 5, art. 99, art. 100, art. 169-170, art. 285, art. 306 C.pr.pen. Procurorii si poliţistul au favorizat făptuitorii, au urmărit si au obţinut inchiderea dosarului si musamalizarea faptelor, a prejudiciului statului si a societăţii Farmec prin adoptarea unei soluţii nelegale şi netemeinice de clasare şi nepronunţarea asupra tuturor faptelor ce au format obiectul cauzei, în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a făptuitorilor şi cu consecinţa vătămării drepturilor şi intereselor legitime ale subsemnatului, în calitate de persoana vătămată şi acţionar al Farmec SA.
Poliţistul Varga Liviu Marius a fost adus in dosar de la Satu Mare si a inlocuit ofiţerul de caz caruia anterior i-a fost repartizata cauza spre ancheta iar Varga a beneficiat de trecerea de la grad profesional de agent subofiţer la grad profesional de subinspector, primul grad de ofiţer. Varga Liviu Marius nu a efectuat ancheta penala in dosarul 297/P/2016 si nu a solicitat sa fiu audiat. Poliţistul provine din judetul Bistriţa care este orasul de origine al lui Ardelean Virgil si al fraţilor Borodi care controleaza grupul Net Brinel catre care Farmec a transferat peste 1.100.000 Euro.
Relaţia dintre Borodi Marcel, deţinătorul firmei Net Brinel, Boc Emil, primarul Clujului, fost prim-ministru al României, şi chestorul Ardelean Virgil, fost director al Serviciului de informatii DIPI al MAI, se confirma prin faptul ca Farmec SA a transferat sume de bani către firma TEN TRANSILVANIA ENERGY SRL, când aceasta era controlată de fiul chestorului Ardelean Virgil, iar firma Energy Power&Gas, controlată de fiul aceluiaşi chestor, şi ECG-Control Europa Gas Limited, offshore din Cipru, au beneficiat de un contract cu Hidroelectrica în valoare de 263 milioane de euro.
Borodi Marcel este originar din Bistriţa, acelaşi oraş din care provine şi Ardelean Virgil, chestor (r) fost director la Direcţia generală de Informaţii şi Protecţie Internă din Serviciul român de informaţii în Ministerul de Interne. Farmec SA a transferat firmei NET BRINEL, cu sediul în Cluj, deţinută de Borodi Marcel, peste 8.000.000 lei/ron, echivalent astăzi a 1.400.000 de euro, iar fratele acestuia, prin firma “Registrul Mioriţa SA CUI 9599222”, a preluat de la Farmec SA registrele acţionarilor şi acţiunilor Farmec pe care de conivenţa nu le prezintă instanţelor de judecată
Varga Sanda Daria, soţia poliţistului este procuror la Parchetul Curtea de Apel Cluj şi este menţionată în lista “acoperiţilor” SRI din Justiţia Clujeană de către Carmen Gorgan în 04 iunie 2018, conform https://gazetadecluj.ro/lista-acoperitilor-din-justitia-clujeana/.
Procurorul a beneficiat de funcţii de conducere la Parchetul de pe langa Tribunalul Satu Mare prin procuror adjunct si Parchetul de pe langa judecatoria Dej – prim procuror.
Extras din ultima declaratie de avere a procuroarei Varga Sanda:
Primul procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj a beneficiat de doua mandate de conducere in funcţia de prim procuror. Soţul primului procuror a deţinut functia de primar al orasului Gherla. Societatea de produse alcoolice Prodvinalco are sediul in Gherla si este unul din furnizorii de alcool etilic accizat al Farmec SA.
Procurori şi poliţistul NU au efectuat acte de urmărire penală cu privire la abuzul în serviciu cu consecinţe deosebit de grave al funcţionarilor ANAF în formă continuată care a determinat un prejudiciu cu valoare certă conform expertiză în dosar penal închis de 8.280.667,26 EURO, conform expertiză şi documente contabile.
Leordean Rica, procuror de caz în dosarul nr. 297/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj Napoca, a luat cunostiinta că în dosar nu au fost efectuate acte de urmărire penală cu privire la infractiunile sesizate si probele depuse la dosar si cerute de subsemnatul cat si prin ordonanţa de declinare a Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 Bucureşti şi faţă de cererile subsemnatului din anul 2016 şi 2017.
În 31.01.2017 m-am prezentat la Parchet pentru audieri. Procuror Leordean a refuzat audierea subsemnatului. În urma studierii dosarului penal aflat în cercetare la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice Cluj am constatat că de la momentul la care dosarul a fost declinat la Cluj şi repartizat poliţistului Varga Liviu, nu au fost efectuate acte de urmărire penală.
Sabo Irina Lucia, prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj, după încetarea primului mandat, în decembrie 2017, a beneficiat de un nou mandat pentru aceeaşi funcţie, fiind de notorietate relaţiile existente între Mircea Turdean, director general la Farmec SA, Sabo Marius Calin, sotul procurorului Sabo Irina Lucia şi Nicoara Marius Petre, deputat, şeful PNL Cluj.
O perioada de 40 de luni in dosar 297/P/2016 al Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj nu au fost efectuate activitati de cercetare penala, dosarul a stat in nelucrare. Procuror Sabo Irina Lucia si-a incetat mandatul de prim procuror in luna decembrie 2017 si a beneficiat de un nou mandat de trei ani pentru calitatea de prim procuror.
Si de aceea in dosarul penal cu nr unic 297/P/2016 procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj nu au efectuat deloc cercetari penale in legatura cu faptele pentru care a fost dispusa inceperea urmaririi penale „IN REM”, desi ordonanta Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 2 Bucureşti, privind infracţiunile de evaziune fiscală, spalare a banilor si delapidare, a fost emisă în 19.10.2016. Inceperea urmaririi penale pentru fapta de spalare a banilor a fost dispusa abia in 07.12.2017.
Prin ordonanţa nr. 46/II/2/2020 din data de 04.05.2020, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a dispus respingerea plângerii împotriva Ordonanţei de clasare nr. 297/P/2016 din data de 02.03.2020, formulată de subsemnatul în temeiul art. 339 alin (4) C.pr.pen, apreciindu-se că este neîntemeiată, deşi a luat cunostiintă despre infractiuni, având în vedere faptele si probele din plângerea împotriva ordonanţei procurorului.
Menţinerea nemotivata a soluţiei de clasare nelegale şi netemeinice de către Sabo Lucia prim procuror constituie infractiune de abuz in serviciu si participarea la grup organizat de sprijinire ca procuror ierarhic superior şi încălcare art. 304 C.pr.pen, întrucât, faţă de situaţia de fapt a dosarului şi încălcarea de către procuror de caz a normelor legale procesual penale, privind obligatia efectuarii urmăririi penale şi administrarea probelor în vederea stabilirii tuturor faptelor şi împrejurărilor cauzei, precum şi a tuturor pesoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni, Sabo primul procuror era obligat să constate că actele procurorului ierarhic inferior, inclusiv ordonanţa de clasare au fost efectuate şi adoptate contrar dispoziţiilor legale. Drept consecinţă, încălcând legea, Sabo prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nu a dispus infirmarea Ordonanţei de clasare şi măsuri de efectuare a urmăririi penale pentru stabilirea adevărului în cauză, în conformitate cu respectarea art. 5 c.proc.pen, ci a respins plângerea împotriva acestei ordonanţe, astfel înlesnind cu stiinta să nu fie traşi la răspundere penală făptuitorii, cu consecinţa vătămării intereselor legale ale subsemnatului, în calitate de persoana vătămată şi asociat a Farmec SA.
Faţă de considerentele de mai sus solutia de clasare in lipsa oricarei cercetari penale fara probe, ignorand nemotivat probele mentionate de subsemnatul a fost determinata de ratiuni care exced legii, sprijinirea si protecţia evaziunii fiscale, interese extrajudiciare de orice natură a conduce la închiderea dosarului. Aceasta susţinere are în vedere şi lipsa unei activităţi efective de urmărire penală pentru stabilirea tuturor faptelor şi persoanelor vinovate, în condiţiile adoptării unei soluţii după trei ani de la începerea urmăririi penale fără indicarea vreunui document de probaţiune nou care să conducă la înlăturarea situaţiei avute în vedere de către parchet la momentul dispunerii începerii urmăririi penale.
Procurorul a refuzat cu ştiinţă să efectueze sau să dispună acte de urmărire penală ref infractiunea de abuz în serviciu a funcţionarilor ANAF, cu consecinţe deosebit de grave datorită valorii prejudiciului care a fost calculat prin expertiza care a fost întocmită în dosar 3164/P/2012 al PTB, deşi, Raportul de expertiză întocmit în acest dosar a fost reţinut ca proba de către procuror Rica Leordean în motivarea ordonanţei de clasare în dosar 297/P/2016 si releva următoarele aspecte:
- raportul de expertiză întocmit de către expertul desemnat de poliţie constată: “Cantitatea de 22.902 litri denaturant (propandiol/propilenglicol) 23.829 kg conform rapoarte de preparare nu se regăseşte în documentele care au însoţit livrarea alcoolului etilic rafinat achiziţionat de la furnizorul SC Euroavipo Grup SĂ, la beneficiar, nefiind întocmit niciun document care să constate acest plus”…..“deci cantitatea de 3.220 litri denaturant (propandiol cca 3348,80 kg – densitate propandiol 1.04 kg/litri) nu se regăseşte în documentele care au însoţit livrarea alcoolului etilic rafinat achiziţionat de la furnizorii SC Pet&Ady Trading SRL, la beneficiari nefiind întocmit niciun document care să constate acest plus”
- expert Radu Violeta a concluzionat la obiectivul nr. 8: “paguba totală adusă bugetului de stat de către SC Farmec SA este de 31.198.707 lei adică 8.280.667,26 euro”
Faţă de aceste elemente şi de lipsa oricăror activităţi de cercetare penală care să conducă la stabilirea unui prejudiciu sub valoarea de 200.000 lei, prevăzută la art. 146 Cp din 1969 reţinerea greşită a procurorului a fost făcută cu intenţia favorizării făptuitorilor pentru ca legea penală mai favorabilă în cauză ar fi acest cod penal, evident sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu.
Procurorul Leordean Rica din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nu a dispus efectuarea de cercetări penale în dosarul 297/P/2016 privind fapta de abuz în serviciu a acelor funcţionari din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care nu a respectat legea, cu ocazia restituirilor de accize unor societăţi comerciale clientelare în perioada 2007-2020, în legătură cu care DNA a declinat plângerea penală, denunţul şi sesizarea subsemnatului către IPJ Cluj – serviciul de investigare a criminalităţii economice pentru dosarul nr. 297/P/2016, conform adresei pe care am primit-o de la DNA şi având în vedere şi sesizările privind practici de fraudare a finanţelor publice de către funcţionari ANAF, care au fost transmise în datele de 23.10.2018 şi 06.02.2020 pe adresele de email ale procurorilor Leordean Rica şi Sabo Lucia, din care rezulta:
- funcţionari vamali din cadrul ANAF au restituit accizele fără ca societăţi beneficiare clientelare să ataşeze declaraţiilor fiscale 321, documentele prevăzute în lege, privind consumul efectiv în fabricaţie a produsului/alcoolului accizat, respectiv lista cu produse care au consumat produsul accizat, reţete de fabricaţie per produs accizat, pentru care trebuie restituite accize, centralizator cu facturile către clienţi din ţară şi străinătate care au consumat produsele cu conţinut de alcool accizat.
- functionari la Farmec SA nu au prezentat documentele prevăzute în lege, lista cu produse care conţin alcool accizat, reţetele de fabricaţie ale acestor produse accizate şi centralizator cu facturile către clienţi pentru produse accizate, in cereri de restituire accize, declaratii fiscale 321 cf fotocopie:
- funcţionari la Farmec SA beneficiază de restituiri accize corespunzător unor cantităţi cuprinse între 20 şi 200 de tone lunar, fără să prezinte documentele prevăzute în lege, aşa cum evidenţiază dovezile în fotocopie inserate şi fără ca ANAF să verifice realitatea înregistrărilor fictive din declaraţiile fiscale 101, 394 depuse la ANAF şi servicii nereale cu avocaţi, OFF-SHORE şi client din ţări europene care achită produsele în valoare de milioane de Euro prin servicii fictive şi a facturilor stornate ale căror produse nu se mai întorc în gestiune.
- încălcarea legii de către funcţionari vamali din cadrul Direcţiei de supraveghere a accizelor şi operaţiunilor Vamale din cadrul Autorităţii naţionale vamale, aflată în subordinea Agenţiei naţionale de administrare fiscală, care au restituit accizele fără să efectueze verificări încrucişate privind realitatea consumului alcoolului în fabricaţie, fără reţetele de fabricaţie corespunzător listei care conţine produse accizate şi au acceptat condiţiile impuse de societate, constatate de Curtea de Conturi în Raportul din 2013.
- funcţionarii ANAF, organele vamale şi organele de control fiscal au ignorat şi recomandare Curţii de conturi ca pentru viitor controlul fiscal să se efectueze cu persoane din altă structură şi altă localitate pentru a se evita orice influenţă şi suspiciune.
Procuror Leordean Rica nu a îndeplinit niciun act de urmărire penală cu privire la nerespectarea legii de către funcţionarii publici care au efectuat şi avizat controlul fiscal în cadrul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili din ANAF cu ocazia întocmirii a trei rapoarte fiscale la Farmec SA în perioada dintre 2014-2020.
Prin ordonanţa din 04.05.2020 primul-procuror Sabo Irina Lucia a respins în mod neîntemeiat, ordonanţa din data 02.03.2020, fără nicio verificare a motivelor şi a argumentelor privind nelegalitatea soluţiei procurorului prin care s-a dispus clasarea cauzei.
10) Infracţiuni de grup organizat de sprijinire, abuz în serviciu şi fals intelectual, in scopul protejarii grupului organizat constituit pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, fraudarea patrimoniului Farmec SA şi al subsemnatului.
Aceste infracţiuni au beneficiat de coordonarea unor ofiţeri din Serviciul român de Informaţii, inclusiv prin determinarea săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu de către Mornăilă Ramona, judecător, Luca Emese – preşedinte Tribunal Cluj, Trestian Simona – preşedintele secţiei penale, Călugăru Diana grefierul şef al secţiei penale a Tribunalului Cluj şi informatician, prin încălcarea cu ştiinţă a art. 11 din legea 304/2004 şi a art. 1.1.2. din Ghidul grefierului referitoare la repartizarea aleatorie, care reglementează introducerea în aplicaţia ECRIS a cauzelor, în ordinea sosirii la instanţă, în legătură cu dosarul 2131/1017/2020.
După sosirea la instanţă, magistraţii au ţinut în aşteptare două zile cauza penală nr. 2131/1017/2020 pentru că au urmărit dirijarea dosarului către judecător Mornăilă Ramona, judecător preferat şi prieten de familie cu avocat Brehar Claudiu, în scopul eludării repartizării aleatorie şi procesului echitabil, încălcând cu ştiinţă art. 2, 10, 11 din Legea 304/2004, art. 2 din legea 303-2004 şi norma din ghidul grefierului, urmărindu-se să se judece procesul fără probe in scopul de a favoriza procurorii Sabo Lucia şi Leordean Rica şi pe poliţistul Varga, care au săvârşit infracţiuni in legatură cu ordonanţa de clasare nelegală şi netemeinică, fără urmărire penală, pentru a nu fi trase la răspundere persoanele care au fraudat Statul şi societatea Farmec SA.
Sub acest aspect va invederam ca judecători la Tribunalul Cluj au afirmat necorespunzător adevărului că intervalul orar de funcţionare a Tribunalului, nu a permis introducerea în ECRIS a dosarului în ordinea sosirii, când ar fi trebuit să fie introdusă cauza în ECRIS în mod legal, situaţie în care dosarul penal 2131/117/2020 ar fi fost repartizat altui judecător, iar hotărârea judecătorească ar fi fost diferită.
Plângerea subsemnatului împotriva ordonanţei în dosar 297/P/2016 a fost depusă prin email la Tribunalul Cluj în data de 11.06.2020 ora 15.41; În registrul general al Tribunalului Cluj, dosarul a fost înregistrat al 10-lea la ora 14:03:00 în data de 12.06.2020. De asemenea şi în fişa dosarului 2131/117/2020 dosarul figurează înregistrat la ora 14:03:00. În procesul verbal din 12.06.2020 se precizează că dosarul nu a fost posibil să fie repartizat aleatoriu întrucât numărul maxim de dosare per complet a fost depăşit. Totuşi în situaţia “repartizarea dosarelor din data de 12.06.2020 ora 14:14:47” dosarul figureaza repartizat la completul IV F N.C.P.. Cu toate că cererea a fost transmisă în data de 11.06.2020 la ora 15:41, a fost înregistrată în data de 12.06.2020 la ora 14:03:00, înaintea acesteia fiind înregistrate alte nouă dosare care au sosit după dosarul nostru.
11) Infracţiunea de fals intelectual a fost săvârşită de grefier şef Călugăr Diana Maria, care a semnat înscrisul oficial din fotocopie de mai sus în care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului pentru a ascunde infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 C.p., care a fost săvârşită în cadrul grupului organizat alcătuit din judecător Emese Luca, preşedinte instanţei, informatician, judecător Mornaila Ramona prieten de familie cu avocatul Brehar Claudiu, judecator care a primit dosarul 2131/117/2020 cu dedicaţie pentru respingerea necondiţionată a plângerii împotriva ordonanţei de clasare a procurorului. În dosar a fost execuţie pe tot parcursul judiciar.
Împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului atestate de grefier Călugăr Diana în înscris oficial, se refera la “repartizarea aleatorie” în realitate a fost doar “distribuire automată” prin sistemul informatic ECRIS deoarece:
a. acţiunea a fost depusă prin email în data de 11.06.2020 ora 15:41
b. cauza 2131/117/2020 a fost introdusă în aplicaţia ECRIS a doua zi, a zecea cauză în data de 12.06.2020. Introducerea în aplicaţia ECRIS a cauzei 2131/117/2020 nu a respectat ordinea sosirii aşa cum reglementează norma din ghidul grefierului, pentru evitarea eludării repartizării aleatorie
- programul de lucru în ziua de joi a fost până la ora 17:30.
Deci cauza 2131/117/2020 putea fi introdusă şi repartizată în data de 11.06.2020 în cadrul programului de lucru.
Judecătorului Mornăila Ramona, de la Tribunalul Cluj, fost procuror, i-a fost repartizat dosarul 2131/117/2020 după o zi de aşteptare sub pretextul unei aglomerări a instanţei, procedura care nu este prevăzută în lege, ca derogare pretext de incalcare de la „repartizarea aleatorie”.
În urma cererii din 13.10.2020 depusă la dosar şi a Notelor scrise depuse în 28.10 şi 10.11.2020, judecătorul ar fi trebuit legal să repună cauza pe rol, în temeiul art. 411 C.p.p. şi să formuleze declaraţie de abţinere având în vedere motivele de nelegalitate învederate de mine prin înscrisuri la dosar, pentru a respecta şi înlătura incompatibilitatea dovedită de art. 64 lit f) şi art. 66 C.p.p., încălcare care conduce voluntar şi organizat la nerespectarea art. 2, 10, 11 din legea 304/2004 şi art. 2 din legea 303/2004 privind imparţialitatea.
Adresa Tribunalului Cluj şi referatul grefierului şef sunt înscrisuri oficiale care au fost emise în cadrul procesului penal în dosar 2131/217/2020, ca urmare a solicitării subsemnatului pentru verificarea legalităţii, în sensul verificării ordinii de introducere în aplicaţia ECRIS a cauzelor faţă de ordinea sosirii acestora la instanţa şi dacă acestea au fost introduse în ECRIS în ziua intrării, în timpul programului de lucru. Or, au fost falsificate informaţiile despre programul oficial de lucru menţionat pe site-ul Tribunalului Cluj pentru a ascunde ca dosarul 2131/217/2020 a fost ţinut în aşteptare o zi până când ECRIS urmează să repartizeze cauza judecătorului cunoscut Mornăilă Ramona, care are legătură cu Brehar Claudiu, avocat al Farmec SA.
Brehar Claudiu Octavian apărător al Farmec SA, mi-a comunicat că este prieten cu procurorul şef al DIICOT secţia Cluj, în cadrul unei discuţii în anul 2019 aşteptând pe hol judecata în dosar 1514/1285/2012 la Curtea de apel Constanţa.
Procurorul Mornăilă Florin, pensionat intre timp, este soţul judecatorului Mornăilă Ramona, care a primit cu dedicatie cauza 2131/117/2020 după ce a fost introdusă în ECRIS în ordinea preferenţială, dupa doua zile de tinere in asteptare, cu rezultatul distribuirii cauzei acestui judecător, iar în 2019, la data discuţiei cu Brehar, procurorul Mornaila deţinea calitatea de şef de secţie DIICOT Cluj. Brehar Claudiu avocat a primit de la Farmec SA peste 1.000.000 de Euro pe care functionari Farmec le-au inregistrat in contabilitate pe cheltuieli nedeductibile reducand artificial valoarea profitului impozabil. În urma unor discuţii la alte instante avocat Brehar Claudiu a dovedit că deţine calitatea “premoniţionala” de a previziona rezultatul de respingere al unor cauze la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce mă îndreptăţeşte să afirm că a fost convins de soluţia de respingere a plângerii în prezentul dosar, imprejurare de fapt care il recomanda, justifică angajarea şi prezenţa sa oficială în cauză de faţă. Soţul judecătorului căreia i s-a distribuit cauza după aşteptarea de două zile, urmând modalitatea menţionată mai sus, este Mornăilă Florin, procurorul şef al DIICOT secţia Cluj, fost avocat, implicat în activităţi profesionale cu Serviciul român de informaţii.
La Tribunalul Cluj, infractiunea de fals intelectual, prevăzut la art. 321 si 323 Cod penal, a grefierului şef secţie penală Diana Călugăr cu ocazia referatului primit în 19.10.2020 confirmat prin comunicarea semnată de judecator Cazan Dumitriela Rodica.
Fotocopie referat secţia penală Tribunalul Cluj.
Falsificarea informaţiilor în înscrisul oficial a vizat ca rezultat final să creeze aparenta legalităţii, ca urmare a nerespectării repartizării aleatorie reală, dispoziţia legii prevăzută la art. 11 din legea 304/2004, art. 361 alin 3) C.pr.pen şi coroborat cu norma reglementată în Ghidul grefierului, care pentru a preveni eludarea repartizării aleatorii prevede introducerea cauzei în aceeaşi zi cu ziua sosirii şi în ordinea în care cauzele au intrat la instante, în registrul general, conform extras :
„Înregistrarea dosarelor în aplicaţia ECRIS se realizează conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015. În aplicaţia ECRIS se trece ora primirii cererii sau ora înregistrării dosarului (în funcţie de hotărârea colegiului de conducere) pentru a nu se eluda repartizarea aleatorie.” “Actele de sesizare a instanţei depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, în aceeaşi zi, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, dată certă şi număr din aplicaţia ECRIS [art. 94 alin. (1) ROIIJ]”
Judecător Cazan Rodica Dumitriela a confirmat falsul intelectual prin comunicarea din 19.10.2020, ascunderea programului real al Tribunalului la data de 11.06.2020 când a intrat plângerea subsemnatului pentru că nu a fost introdusă în ECRIS în aceeaşi zi cu data sosirii cauzei la Tribunal. Magistratul a fost transferat prin decizie CSM de la Judecătorie la Tribunalul Cluj începând cu 01.06.2020. Cauza a intrat la Tribunal pe 11.06.2020 şi a fost ţinută în aşteptare o zi, pentru a fi distribuită judecătorului Mornăilă. Împrejurarea că soţul judecătorului Cazan Rodica este colaborator la firma IQUEST – care desfăşoară tranzacţii cu compania Brinel în valoare de milioane de Euro, iar funcţionari de la Farmec SA, beneficiari ai lipsei oricărei cercetări penale în dosar penal 297/P/2016 la Parchetul Cluj, au transferat 5.000.000 lei, echivalent a peste 1.500.000 euro firmei Brinel – nu exclude legătura de cauzalitate privind confirmarea de către judecător a programului neadevărat, fapta de fals intelectual din referatul Grefierului şef de secţie penală. În declaraţia de avere judecătorul Cazan Rodica Dumitriela a solicitat secretizarea venitului soţului.
Prin urmare, inscrisul a atestat imprejurare necorespunzatoare adevarului că programul real de lucru al Tribunalului Cluj în ziua de joi 11.06.2020 este între 7:30-17:30, pentru a disimula atenţia de la încălcarea dispoziţiei art. 11 din legea 304-2004, prin introducerea în ECRIS într-o ordine preferenţială a cauzei la ordinea când ECRIS urmează să distribuie cauza judecătorului ales, Mornăilă Ramona, pentru a dispune hotărârea stabilita inainte de proces, favorabilă persoanelor care au fraudat proprietatea.
Şedinţa de judecata pentru solutionarea cauzei s-a desfăşurat într-un cadru ostil. Judecător Mornăilă Ramona m-a întrerupt în susţinerea plângerii, conform inregistrare audio a şedintei şi transcriere de către subsemnatul. Procuror de şedinţă Măciuca Doina a pus concluzii de respingere înainte de a mi se da mie cuvântul să susţin plângerea, încălcând dispoziţiile art. 341 cod proc pen, intrucat a avut prefigurată soluţia de respingere, independent de motivele care rezultă din dezbateri. Ambii magistraţi nu au fost interesaţi de motivele pe care am dorit să le expun în sala de şedinţă pentru ca totul a fost stabilit anterior.
12) Infracţiuni de grup organizat în modalitate de sprijinire a grupului infracţional organizat cu activitate continuă coordonată de Serviciul român de informaţii la Parchetul de pe lângă Judecătoria şi poliţia judiciară Piteşti in scopul de a nu fi aduse la dosar registrul acţiunilor, registrul acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor şi probele care au fost încuviinţate de procuror prin ordonanţa din 08.11.2017, frauda la Farmec SA să fie protejată.
La Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti, în dosarul nr. 3680/P/2017, instrumentat de Poliţia Piteşti, prin ordonanţa cu acelaşi număr din data de 29.06.2017 emisă de procurorul Popa Lăcrămioara, “s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 273 alin. 2 C.pen.”, respectiv pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă săvârşită de experţii Bogdan (fostă Pintea), Vulpoi şi Culda prin întocmirea raportului de expertiză în dosarul nr. 3414/1285/2011 aflat la Tribunalului specializat Argeş în care au consemnat, în mod neadevărat, că au avut la dispoziţie registrul acţionarilor cu vărsăminte şi registrul acţiunilor, cât şi dovada vărsămintelor, respectiv ordine de plată, chitanţe ale acţionarilor în contul acţiunilor care s-au folosit la vot în şedinţa acţionarilor AGEA din 17.07.2011.
În această cauză am fost audiat în calitate de persoană vătămată si am formulat cerere de administrare a probei cu înscrisuri, pentru a se compara menţiunile neadevărate ale experţilor din expertiza cu documentele de bază pe care experţii doar pretind că le-au analizat cu ocazia întocmirii expertizei, în condiţiile în care aceleaşi documente nu le-au primit şi experţii parte ai reclamantului. Cererea de probe a fost admisă prin ordonanţa procurorului din data de 08.11.2017, dar nu a fost adusă la îndeplinire de organul de urmărire penală, deşi procurorul de caz Popa Lăcrămioara a considerat că documentele cerute ca probă în cauză penală „sunt concludente şi utile”.
După ce a dispus începerea urmăririi penale ÎN REM pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, Procuror Popa Lăcrămioara a dispus prin ordonanţa din 08.11.2017 să fie ridicate de la Farmec SA si depuse la dosar înscrisuri cerute ca probe pe care procurorul le-a considerat concludente şi utile în dezlegarea cauzei penale, privind infracţiunea de mărturia mincinoasă savarsită de experţi Pintea Bogdan Mirela, Vulpoi Marcel şi Culda.
Prin Ordonanta poliţiei nr. 2586627/28.02.2018 către Farmec SA, semnată de poliţist Voicu Cătălin, s-a cerut depunerea la dosar a unor înscrisuri cu valoare probatorie, conform fotocopie:
Farmec SA, prin adresa nr. 34/22.03.2018 comunică refuzul aducerii înscrisurilor probă la dosar, sub pretextul neadevărat că nu le deţine, deşi subsemnatul am învederat organului judiciar că societatea deţine cele două registre prevăzute de lege.
Aducerea în probaţiune a înscrisurilor spre comparare cu rezultatele reţinute în expertiză ar fi fost în măsură să lămurească fapta de mărturie mincinoasă a experţilor, care nu au primit registrele menţionate şi documentele de plată pe acţionari, aşa cum au prezentat neadevărat în expertiză si să dovedească că abuzul în serviciu în concurs cu favorizarea făptuitorului art. 289 C.p. în formă continuată şi agravantă a poliţiştilor şi procurorilor ca urmare a incalcarii obligaţiei ridicării acestor înscrisuri de catre organele de urmărire penală, conform art. 169-170 C.pr.pen, dispoziţii legale pe care le-au încălcat în mod voit.
Constatând refuzul cu ştiinţă al organelor de poliție pentru a aduce la îndeplinire măsurile dispuse de procuror, absolut necesare pentru efectuarea urmăririi penale, am formulat plângere cu privire la încălcarea de către organul de cercetare penală a dispozițiilor procurorului de caz la data de 28.02.2018, plângere cu privire la care mi s-a răspuns la 06.03.2018 de către procuror că este prematur introdusă, organul de cercetare penală fiind încă în termenul legal de a administra proba cu înscrisuri, precizând că se va avea în vedere urgentarea soluționării cauzei.
Însă, nu numai că nu s-a avut în vedere “urgentarea soluţionării cauzei”, dar nu au fost administrate la dosar probele solicitate şi care au fost încuviinţate prin ordonanţă de către procuror şi nici nu s-a dispus continuarea urmăririi penale față de persoanele care au săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă prin întocmirea unui raport de expertiză în condiţiile neprezentării tuturor documentelor cerute de experţi, raport care a stat la baza adoptării unei hotărâri judecătoreşti nelegale şi netemeinice definitive, cu consecinţa perpetuării vătămării intereselor subsemnatului şi prejudicierea mea patrimonială cu 75.000 lei c/v expertiza ce reprezinta un fals intelectual.
Însă, în mod surprinzător, după aproape doi ani de zile, timp în care nu am fost solicitat pentru a mă prezenta să particip printr-o audiere suplimentară la efectuarea urmăririi penale, deși am solicitat acest lucru încă de la momentul inițial al audierii mele, mi s-a comunicat ordonanța de clasare, care nu cuprinde nicio analiză a faptelor supuse cercetărilor, a probelor administrate în cauză și a motivelor de fapt și de drept pe baza cărora procurorul a ajuns la concluzia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin (2) lit c) Cod penal.
În acest context este justificată susținerea că nelegalitatea și netemeinicia ordonanței de clasare nr. 3680/P/2017 din data de 15.01.2020, emisă de procuror în dosar nr. 3680/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, este consecința directă a încălcării dispozițiilor art. 5, art. 99, art. 100, art. 169 – 170, art. 285, art. 300 şi art. 306 C.pr.pen care instituie în mod imperativ obligația organelor judiciare de a strânge și a administra probe pentru a asigura aflarea adevărului cu privire la toate faptele și împrejurările cauzei, întrucât nu a fost efectuată o urmărire penală efectivă, pe bază de probe în prezenţa cauză, soluția adoptată în condițiile anterior menționate fiind de natură a crea suspiciunea că a fost determinată de interese extrajudiciare.
Împotriva ordonanţei 3680 din 15.01.2020 a procurorului de caz am formulat plângere la primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti şi am criticat soluţia de clasare, în sensul că nu a existat o anchetă penala şi nu au fost aduse la dosar probele cu înscrisuri care au fost încuviinţate prin ordonanţa din 08.11.2017 a procurorului de caz, acesta considerând că probele “sunt concludente şi utile”. Prim procurorul adjunct a respins PLÂNGEREA subsemnatului prin ordonanţa din 10.07.2020 fără probe, fără cercetare penală, fără să motiveze soluţia, context in care este evident că procurorul şi primul procuror au încălcat legea cu ocazia soluţiilor pronunţate nemotivat.
De altfel, este evident că cele două soluţii sunt greşite în raport de decizia definitiva nr. 542 din 04.11.2019 a Curţii de Apel Constanta care a stabilit în mod irevocabil ca subiecţii de la Farmec SA nu deţin registrele prevăzute de lege la art. 177 lit a) şi g) din legea 31/1990 şi HG 885/1995, respectiv registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu vărsăminte.
Aceasta prevedere din decizia Curţii de Apel Constanţa confirma fapta de mărturie mincinoasă a experţilor Pintea Bogdan Mirela Oana, Vulpoi Marcel şi Culda Ioan care au susţinut că au studiat aceste registre şi le-au avut în vedere cu ocazia expertizei, iar procurorul de caz şi primul procuror aveau obligaţia să afle adevărul conform art. 5 C.proc. pen, să administreze probele necesare care au fost dispuse prin ordonanţa din 08.11.2017 pentru a identifica registrele şi a le compara cu susţinerile experţilor din Raportul de expertiză întocmit în mod mincinos. Faţă de inexistenta acestor documente experţii parte Radu Violeta şi Văduva Elena au întocmit o Notă justificativa faţă de imposibilitatea semnării Raportului de expertiză contabilă judiciara şi a formulării opiniei separate motivate.
Neaducerea la dosar a documentelor proba încuviinţate chiar de către procurorul de caz, lipsa cercetării penale, în contextul Notei justificative faţă de imposibilitatea semnării Raportului de expertiză, a sentinţei nr. 695/31.10.2018 şi a deciziei nr. 542/04.11.2019 a Curţii de apel Constanţa care constată contrariul în mod definitiv susţinerilor experţilor şi a concluziilor procurorilor demonstrează favorizarea celor trei experţi făptuitori.
După refuzul aducerii la dosar a probelor care au fost încuviinţate chiar de procuror, având doi ani vechime în profesie, Popa Lăcrămioara, a beneficiat de funcţia de procuror adjunct la acelaşi parchet iar Argeşeanu Nicolae procuror adjunct al Parchetului a beneficiat de funcţia de prim procuror.
Conivenţa şi coordonarea încălcării legii de către procurori şi organele de poliţie au fost determinate de ingerinţele unor ofiţeri din Serviciul regional al SRI.
In 20.02.2018 am fost în audienţă la Argeşeanu Nicolae, prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, în cadrul căreia i-am adus la cunoştinţă faptul că organele de cercetare penală ale poliţiei nu s-au conformat dispoziţiilor art. 303 alin. (1) Cod procedură penală şi nu au îndeplinit dispoziţiile obligatorii ale procurorului de caz, date prin Ordonanţa emisă la data de 08.11.2017, dispoziţii oblgatorii conform prevederilor art. 66 indice 1 alin (6) din Legea nr. 304/1990.
Prin această ordonanţă a fost admisă administrarea probei cu înscrisuri solicitată de subsemnatul, constând în ridicarea unor înscrisuri aflate în posesie societăţii FARMEC SA şi având o relevantă vădită asupra conţinutului expertizei incriminate, probă cu privire la care procurorul de caz a constatat că fiind „temeinică şi utilă cauzei”, dispunând administrarea acesteia de către organul competent, respectiv lucrătorul de poliţie ce are în instrumentare dosarul. În exercitarea cu bună credinţă a drepturilor procesuale, la data de 23.01.208, am transmis organelor de poliţie precizări cu privire la înscrisurile ce se impun a fi solicitate ori ridicate silit de la societatea FARMEC SA, în acord cu prevederile art. 5 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin care se statuează obligaţia organelor judiciare de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei.
Însă, timp de peste trei luni de zile, organele de poliţie ce au competenţa de efectuare a urmăririi penale nu au pus în aplicare dispoziţiile obligatorii ale procurorului şi nici măcar nu au solicitat societăţii Farmec SA predea înscrisurile admise că probe prin ordonanţa procurorului din 08.11.2017.
Având în vedere tergiversarea de către organele de poliţie a administrării probelor admise de către procurorul de caz, am învederat această situaţie în cadrul audienţei ce mi-a fost acordată de Prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, care mi-a recomandat să îmi exercit dreptul procesual de a formula plângere cu privire la neîndeplinirea ce către organele de poliţie a măsurilor şi actelor de urmărire penală dispuse de către procurorul de caz, care sunt obligatorii şi prioritare pentru organele de cercetare, întrucât prin această acţiune s-a adus o vătămare legitimă intereselor mele legale.
După audienţa la Argeseanu Nicolae, prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti şi înainte de a formula prezenta plângere, manifestând aceeaşi bună-credinţă, m-am prezentat în aceeaşi zi la Secţia 1 Poliţie Piteşti, am avut o întrevedere cu poliţistul CĂTĂLIN VOICU, pentru a mă informa încă o dată asupra stadiului urmăririi penale în cauză şi pentru a-i solicita să se conformeze dispoziţiilor procurorului de caz şi prevederilor Codului de procedură penală, în sensul de a solicita înscrisurile, mijloace de probă de la societatea Farmec sau de a proceda la ridicarea silită a acestora.
În cadrul acestei întâlniri, în mod surprinzător şi de neacceptat pentru o persoană vătămată în drepturile sale legitime, am constatat o atitudine neprofesionistă, neprocedurală şi chiar abuzivă manifestată vădit de poliţistul CĂTĂLIN VOICU, care a afirmat că NU VA RIDICA de la societatea FARMEC SA înscrisurile mijloace de probă desi cu privire la probe, procurorul de caz a apreciat in ordonanţă că sunt “concludente şi utile” cauzei, motivând că această dispoziţie a procurorului a fost adoptată „în necunoştinţă de cauză” (modul de exprimare a poliţistului nu imi permite să îl menţionez în Plângere).
În aceste condiţii poliţistul Cînipiţă Nicolae a întocmit referatul de terminare a urmăririi penale cu propunere de clasare.
Ordonanţa de clasare a fost întocmită de procuror Badea Raducu Cătălin iar Ordonanţa procurorului ierarhic a fost întocmită de prim procuror adjunct Cristescu Cosmin.
În concluzie, infracţiunile săvârşite sunt dovedite şi în raport de împrejurarea că la dosar se află înscrisuri probă care dovedesc mărturia mincinoasă a expertului Pintea Bogdan Mirela respectiv:
- încheierea prin care instanţa a dispus în ds 3414/1285/2011 ca expertul numit să facă dovadă că a verificat registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu vărsăminte cf extras ”Expertul cauzei va consulta la sediul societăţii pârâte Farmec SA următoarele documente în formă lor olografă: balanţă, registrul acţionarilor, registrul acţiunilor, precum şi orice alte documente al căror conţinut se regăseşte şi în format electronic”
- declaraţia administratorului Farmec SA Turdean Mircea atestă că nu deţine registrul acţiunilor.
- declaraţia fals în înscrisuri semnată de expertul Pintea Mirela care atestă că a verificat şi registrul acţiunilor pe care Turdean Mircea declară contrariul că nu îl deţine.
Faţă de aceste probe, se dovedeşte pe de-o parte mărturia mincinoasă a expertului Pintea Bogdan Mirela, iar pe de altă parte infracţiunile procurorilor şi poliţiştilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorilor.
Or, doar Serviciul român de informaţii ar fi putut să găsească la ordin calea să manipuleze Justiţia prin ingerinţe la mai multe instituţii, Tribunalul specializat Cluj, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul specializat Argeş, CA Piteşti, complet de recurs, complet de recuzare, procurori, poliţişti, judecători la Judecătoria Piteşti, în localităţi diferite, persoane şi mulţi subiecţi să favorizeze, protejeze şi sprijine infracţiunile de fraudare de la Farmec SA, concluzie justificată şi de împrejurarea că magistraţii instanţei din Piteşti au menţinut soluţia nelegală şi netemeinică de clasare la toate instituţiile judiciare implicate, cu rezultatul urmărit ca să nu fie aduse sau ridicate registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu cererile de subscriere şi vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor prevăzute la art. 177 din legea 31/1990 şi HG 885/1995
13) Infracţiuni coordonate de Serviciul român de informaţii structura centrală şi regionala SRI Argeş de sprijinire a fraudelor la Farmec SA, inclusiv prin ingerinţe la judecătoria Piteşti secţia penală, în dosar 12083/280/2020, în scopul protejării autorilor infracţiunilor săvârşite de organele de anchetă din Parchetul de pe lângă judecătoria Piteşti, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului de către poliţişti şi procurori.
Împotriva ordonanţelor semnate de procuror Badea Raducu Cătălin şi prim procuror adjunct Cristescu Cosmin am formulat Plângere la Judecătoria Piteşti, în urma căreia s-a format dosarul penal nr. 12083/280/2020, în care am învederat numeroasele încălcări de lege constatate în cursul urmăririi penale care, în realitate, nu a fost efectuată în dosarul penal 3680/P/2017, după dispunerea de către procuror a aducerii de la societatea Farmec SA a unor înscrisuri esenţiale pentru stabilirea faptei de fals şi vinovăţia expertului Pintea Mirela s-a renunţat la administrarea probei.
Prin cererea subsemnatului din data de 02.10.2020, între altele, am solicitat să se comunice următoarele înscrisuri, conform extras:
“Dovadă cu semnătură preşedintelui instanţei privind extras din registrul general care să conţină data şi ora intrării dosarului 12083/280/2020 la Judecătoria Piteşti şi dosarele care au intrat în această instanţă la secţia penală, la aceeaşi dată a intrării prezentului dosar nr. 12083/280/2020. Acest registru conţine şi menţiunea orelor de intrare a fiecărui dosar la instanţă;
Menţionez că informaţiile solicitate despre celelalte dosare nu sunt secrete, deci pot fi furnizate subsemnatului, deoarece toate aceste dosare se afla deja înregistrate pe portalul instanţelor de judecată, dar fără menţiunea orei de intrare la instanţă a fiecărui dosar.
Pentru ziua în care a fost introdus în ECRIS şi repartizat dosarul 12083/280/2020, extras din sistemul Ecris, corespunzător fiecărui dosar din ziua respectivă, cu semnătură preşedintelui, care să conţină ordinea introducerii în ECRIS a dosarelor, ora la care a fost introdus în aplicaţia ECRIS fiecare dosar şi ora la care a fost repartizat fiecare dosar, pentru a verifica, dacă dosarele au fost introduse în sistemul Ecris, în ordinea în care au intrat la instanţă, cu îndeplinirea astfel a obligaţiei legale privind repartizarea reală aleatorie.
Simpla indicare a faptului că dosarul a fost introdus în aplicația ECRIS, dar într-o ordine preferenţială nu dovedește că dosarul a beneficiat de distribuirea aleatorie prevăzută de lege.
Sistemul ECRIS nu funcţionează în sistem urna, dosarele sunt introduse în aplicaţie într-o ordine şi sunt repartizate de ECRIS în aceeaşi ordine către completurile de judecată, ordinea introducerii determinând ordinea de repartizare, ceea ce face că repartizarea să fie nu doar predictibila, ci direct şi facil dirijabila, ca urmare a nerespectării stricte a ordinii în care dosarele au fost primite la instanţă competentă, precum şi a manipulării ordinii de introducere a acestora în sistemul de repartizare.”
Podea Elena, presedinte al judecatoriei Pitesti, nu a răspuns cererii subsemnatului privind transmiterea documentelor doveditoare “repartizarii aleatorie”, împreună cu un grefier şi informatician, a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu prin încălcarea normelor legale ce reglementează “repartizarea aleatorie”, în sensul că s-a ţinut în aşteptare dosarul penal 12083/280/2020 şi a fost introdus în ECRIS într-o altă ordine decât cea corespunzătoare ordinii de sosire şi înregistrare la instanţă, în scopul realizării interesului de a fi distribuit dosarul la judecător preferat Banu Mihaela, care, cu ştiinţă a ignorat probele din dosar şi procedura penală şi a respins la ordin plângerea împotriva ordonanţei de clasare a parchetului, soluţie nelegală.
Infracţiunile au fost coordonate de Serviciul român de informaţii prin secţia Serviciul român de informaţii Argeş, cu scopul protejării fraudelor veniturilor ilicite distribuite piramidal, care provin din capital social nelegal, acţiuni care nu au fost subscrise şi achitate de acţionari, dar au fost acaparate de persoane administratori, operaţiuni ilegale cu dividendele şi restituiri ilegale de accize, corespunzător alcool nedenaturat conform legii şi neutilizat integral în fabricaţie.
14) Coordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii prin regionala DRI SRI Argeş să fie încălcată legea la Judecătoria Piteşti în scopul urmărit de grupul infracţional organizat de sprijinire ca dosarul de interes nr. 12083/280/2020 să fie distribuit, cu încălcarea legii privind ordinea introducerii în ECRIS, la completul preferat judecător Banu Mihaela care să ignore cu ştiinţă probele în dosar, ordonanţa procurorului Popa Lăcrămioara, de aducere la dosar probe, care a urmărit menţinerea prejudicierii subsemnatului, protecţia persoanelor ce au încălcat legea, sprijinirea persoanelor care au fraudat acţiunile societăţii şi să anihileze Procesul echitabil şi prejudicierea subsemnatului.
Prin acţiuni de sprijinire a fraudelor la Farmec SA şi a mărturiei mincinoase a experţilor Pintea, Culda şi Vulpoi Marcel, fapte ce se circumscriu infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 C.p., au fost săvârşite la Judecătoria Piteşti de către preşedintele instanţei, judecător Podea Elena, grefier, informatician, preşedinte secţia penală judecător Banu Mihaela, prin săvârşirea infracţiunilor de:
- abuz în serviciu în formă continuată, prev de art 297 CP, cu ocazia introducerii cauzei 12083/280/2020 în ECRIS într-o ordine inversă faţă de ordinea sosirii pentru eludarea repartizării aleatorie şi transmiterea dosarului la judecătorul preferat Banu Mihaela, cu rezultatul urmărit al vătămării intereselor legitime ale subsemnatului.
- fals intelectual prev de art 321 CP, pentru ascunderea infracţiunilor de sprijinire a unui grup organizat şi abuz în serviciu
- favorizarea făptuitorului prev de art 267 cod penal, procurori, poliţişti şi judecători la Judecătoria Piteşti.
La data de 01.09.2020 cand dosarul a sosit de la Parchetul Pitesti la judecătoria Pitesti si nu a fost introdus in aplicaţia ECRIS in ordinea sosirii cauzelor la intanţă, si a fost ţinut in asteptare pană a venit ordinea cunoscută de subiecţii implicaţi cand ECRIS a urmat să distribuie cauza judecătorului vizat Banu Mihaela, care să ignore voit lipsa la dosar a probelor in legatură cu care procurorul de caz Popa Lacrămioara a dispus să fie aduse “concludente si utile” soluţionării cauzei penale.
In acest caz la instanţă a fost doar o distribuire automată a cauzei penale 12083/280/2020 cauza a fost introdusa in ECRIS in ordine preferentiala fata de ordinea sosirii, dar favorabila grupului organizat ca să dirijeze cauza judecătorului cunoscut, cu incălcarea voita, organizată si coordonată a normelor prevazute la art. 11, 139 din Legea 304/2004 care reglementeaza imperativ că repartizarea cauzelor către judecător/completul de judecată să fie “aleatorie”. In plus, norma 1.1.2. din Ghidul grefierului care reglementează cauzele să fie introduse in aplicaţia electronică ECRIS in ordinea sosirii si inregistrării cauzelor la registrul general al instanţei: “Actele de sesizare a instanţei depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, în aceeaşi zi, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, dată certă şi număr din aplicaţia ECRIS [art. 94 alin. (1) ROIIJ];”. Această normă a fost incalcată cu stiinţă. Probele cerute in dosar vor stabili ordinea sosirii cauzelor la instanţă.
Cererea subsemnatului din 02.10.2020 a fost transmisă prin email judecătorilor Elena Simona Podea – preşedinte instanţa şi judecătorilor Mihai Drăgan, Lucian Boieru, Elena Cojocaru şi judecători la secţia penală Ana Maria Munteanu, Mirela Achimoiu, Gabriel Apostol, Gabriela Apostol, Daniel Dumitru, Alina Oprea, privind efectuarea de verificări, transmitere de înscrisuri dacă a fost îndeplinită “repartizarea aleatorie” sau a fost doar o distribuire automată a cauzei în ECRIS la momentul potrivit, când a fost cunoscut de către informatician şi grefier ca ECRIS urmează ordinea să transmită judecătorului Banu Mihalea.
Prin cererea din 02.10.2020, am solicitat înscrisuri care să dovedească dacă repartizarea aleatorie s-a efectuat cu respectarea principiului legalităţii sau a fost doar o introducere în ECRIS la ordinea favorabilă, când ECRIS a urmat să distribuie cauza judecătorului preferat, falsul constă în aceea că în înscris oficial nr. 60/16.10.2020 primit de la Judecătoria Piteşti, cei doi judecători au menţionat ca: “…vă comunicăm următoarele: Potrivit datelor din Registrul General al instanţei, pe care îl ataşam în extras prezenţei, în data de 01.09.2020 la nivelul secţiei penale din cadrul Judecătoriei Piteşti s-au înregistrat un număr de 14 dosare din care 10 au fost repartizate automat”.
Fotocopie inscris oficial din 16.10.2020 semnat de numita Podea Elena
Menţiunea ca Registrul general al instanţei mi-ar fi fost comunicat este necorespunzătoare adevarului întrucât la adresa instanţei nu este ataşat niciun înscris, aşa cum se poate observa din analiza fişierului electronic.
Refuzul deliberat de a mi se comunica înscrisurile pe care le-am solicitat în cererea din 02.10.2020 şi menţiunea falsă din adresa instanţei nr. 80/S/16.10.2020 îndreptăţeşte pe deplin aprecierea ca magistraţii au urmărit să nu dezvăluie ca legea a fost încălcată, respectiv art. 11 din legea 304/2004 privind repartizarea aleatorie reală, deoarece cauzele au fost introduse în ECRIS în ordine dirijată, la momentul când a fost cunoscut ca ECRIS repartizează cauza de interes nr 12083/280/2020 la judecătorul Banu Mihaela, urmărindu-se, de către mai multe persoane, hotărârea de respingere a plângerii împotriva ordonanţei procurorului.
Podea Elena preşedintele instanţei şi Dragu Mihai – judecător delelegat al BIRP au emis un înscris oficial şi mi-au transmis adresa nr. 80/S/16.10.2020 prin care mi-au comunicat informaţii, prin email, în cuprinsul adresei menţionându-se în mod necorespunzător realităţii că a fost ataşat extras din registrul general al instanţei referitor la dosarele înregistrate în data de 01.09.2020, fără nicio menţiune referitor la solicitarea cu privire la transmiterea extrasului din Ecris cu toate dosarele repartizate în aceeaşi zi, inclusiv dosarul 12083/280/2020 şi fără a ne transmite restul documentelor solicitate care pot dovedi repartizarea aleatorie a dosarelor în funcţie de ordinea sosirii şi înregistrării la instanţă a cererilor, cu nerespectarea normei prevăzute în Ghidul grefierului.
Lipsa transmiterii, într-un înscris oficial a extraselor solicitate de petent pentru dovedirea respectării legii privind repartizarea aleatorie deplină a plângerii la completul nr. C4M compus din Banu Mihaela, judecător, prin omisiunea cu ştiinţa şi prezentarea unei imprejurari necorespunzatoare adevarului, evidenţiază că s-a urmărit să se ascundă că, principiul legalităţii a fost înfrânt cu ocazia distribuirii cauzei către Banu Mihaela, iar împrejurarea se circumscrie incalcarii legii de a judeca cauza, incompatibilitatea art. 64 lit f) C.p.p.
Fapta de abuz in serviciu este confirmată si de adresa din 16.10.2020 semnată de Podea Elena si Drăgan Mihai, judecători care prin fragmentul extras mai jos confirmă că dosarele au fost introduse in aplicaţia ECRIS intr-o “ordine aleatorie” si nu in ordinea sosirii acestora asa cum prevede norma din Ghidul grefierului:
“Dat fiind cele anterior menţionate nu s-au constatat deficient in ceea ce priveste respectarea dispoziţiilor legale referitoare la inregistrarea aleatorie a cauzelor in ordinea primirii lor la instanţa.”
Podea Elena presedinte instanţă, Alina Marilena Popa presedinte sectiei penale, au incălcat art. 8 din Ordonanţa 27/2002 cu ocazia refuzului voit de a-mi transmite inscrisurile solicitate ca urmare a cererii subsemnatului din 01.12.2020 prin care am invederat că este falsă susţinerea din adresa Judecatoriei că inscrisurile cerute mi-au fost comunicate atasat si prin noua petiţie i-am rugat fără succes să mi le comunice, cee ace confirma inca o data abuzul in serviciu savarist de magistratii judecatoriei Pitesti.
Incălcarea normei din Ghidul grefierului conduce la incălcarea art. 11 din Legea 304/2004 care reglementează imperativ “repartizarea aleatorie”. Or, introducerea cauzelor in ECRIS intr-o ordine inversă faţă de ordinea sosirii la insţante, conduce la incălcarea legii, eludarea cu stiinţă a “repartizarii aleatorie” a cauzei in scopul urmărit al incălcarii “procesului echitabil” reglementat in Constituţie si in lege, favorizarea părţilor implicate care au fraudat Legea si prejudicierea subsemnatului cu 75.000 lei si onorariu excesiv pentru o expertiză care nu reflectă realitatea si o decizie netemeinică si nelegală, pronuntata in cauza civilă 3414/1285/2011.
Or, infracţiunea de abuz in serviciu a grupului organizat constituit din magistraţii implicaţi, informatician, grefier constă in incălcarea legii privind “repartizarea aleatorie” si a normei din ghidul grefierului, intrucat introducerea cauzelor in aplicaţia electronică ECRIS intr-o ordine dirijata constituie incălcarea normelor şi a dispoziţiei imperative privind “repartizarea aleatorie”, astfel ca in cauză a existat o “distribuire aleatorie” şi nu o “repartizare aleatorie”.
Conivenţa care excede legi pentru o hotărâre judecătorească prestabilită decurge din împrejurarea că judecătorul a încălcat voit şi coordonat legea, nu a declarat abţinerea, ceea ce confirmă un interes personal de a rămâne în cauză în condiţiile în care a luat cunoştinţă că legea a fost încălcată, privind repartizarea aleatorie.
15) Acţiunile de sprijinire la organele de poliţie, parchet şi instanţe de judecată a grupului infracţional organizat constituit la Farmec SA sunt evidenţiate împrejurări de fapt.
În aceeaşi perioadă în care Tănase Joiţa – procuror general al României a exercitat mandatul de procuror general al Parchetului de pe lângă ICCJ, avocatul Ovidiu Joiţa, fiul procurorului general al României a încheiat contract de consultant cu Liviu Turdean .
Parchetul General condus de către Tănase Joiţa a asigurat supravegherea în dosarul penal 305/P/2000 aflat sub ancheta Direcţiei de Cercetări penale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei.
Este cunoscut ca la acea vreme Joita Ovidiu, avocat si fiul lui Joita Tanase, avea raporturi comerciale de consultanta cu Turdean Liviu, inculpat in dosarul penal 305/P/2000, astfel ca actele judiciare care s-au incheiat la Parchetul General au putut fi influentate de aceasta situatie, ceea ce a determinat adoptarea ordonantei de clasare a procurorului Georgiana Hosu, care insa a fost infirmata de trei instante de judecatata, respectiv judecatorie, tribunal si Curtea de Apel Bucuresti in dosarul 30272/3/2007.
Dosarul penal nr. 305/P/2000 a intrat pe rolul Judecătoriei sector 1 Bucureşti, unde a fost adusă Tudor Georgiana care a pronunţat sentinţa penală 1591/04.07.2007 în care a considerat încălcarea legii penale exclusiv privind falsul intelectual, întrucât la acea dată a constatat intervenţia prescripţiei, iar pentru celelalte două fapte penale a pronunţat achitarea deoarece la acea dată nu intervenise prescripţia.
La Tribunalul Bucureşti, dosarul a fost ţinut în aşteptare 21 de zile pentru a fi repartizat judecătorilor Jderu Claudia şi Tocan Isabelle, care, prin decizia 335/12.05.2010, au constatat încălcarea legii penale şi infracţiunea de abuz în serviciu din 1998 în legătură cu care a intervenit prescripţia, dar a menţinut soluţia de achitare pentru infracţiunea de abuz în serviciu în stare agravantă.
Judecătorii menţionaţi mai sus au fost aduşi în dosare penale în care funcţionari la Farmec SA au calitate de inculpaţi şi în legătură cu care s-a manifestat permanent protectoratul Serviciului român de Informaţii, inclusiv prin influenţarea deciziei penale 335/12.05.2010 semnată de judecători Jderu Claudia şi Tocan Isabelle, care după ce a intervenit prescripţia în legătură cu fapta, a schimbat sentinţa 1591/04.07.2007 privind achitarea faptei de abuz în serviciu care a fost dispusă în 04.07.2007 de judecător Tudor Georgiana.
Cu privire la dosarul 305/P/2000, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin DECIZIA adoptată în sedinta din 27.05. 2014, a luat act de declaratia Guvernului cu privire la recunoaşterea existenţei unei incălcări a art 6 alin 1 din CONVENTIE, care rezultă din durata excesivă a procedurilor interne în legătură cu cauza penală în care reclamantul a participat ca parte civilă si la care se refera in cererea 28962/2004, Nicolae Cristinel Olaneanu impotriva Romaniei, respectiv cauza penală anterior menţionată
Georgiana Hosu – procuror adjunct in cadrul Directiei de Investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism (DIICOT) a fost propusa de catre Tudorel Toader Ministrul Justitiei PSD-ALDE sa ocupe cu caracter definitiv functia de procuror adjunct la DIICOT, urmand ca CSM si presedintele Johannis sa-si exprime avizul. In timpul exercitarii mandatului de procuror general al Romaniei de catre Joita Tanase, acesta i-a incredintat dosarul penal 305/P/2000 procurorului Georgiana Hosu care a dispus solutia de clasare (scoatere de sub urmarire penala) pentru mai multe fapte.
Adrian Nastase – primul ministru al Romaniei in perioada 2000-2004,prin OUG nr. 165/06.12.2001, guvernul condus de premierul ADRIAN NĂSTASE, sub semnătora acestuia, si domnului Cristian Diaconescu, a dispus scutirea retroactiva de la plata a taxelor vamale în valoare de 1.193.700 USD, corespunzator utilajelor cu seria 1/22-22/22 livrate societăţii FARMEC SA de către ONUDI şi care au facut obiectul importului definitiv efectuat la data 10.06.1998, conform invoice/factura externa, import pentru care se datorau taxe vamale în condiţiile legii în vigoare la momentul introducerii în ţară a utilajelor şi care a fost realizat pe baza unor documente comerciale falsificate, aşa cum s-a stabilit în cauza penală în care nu a putut fi atrasă răspunderea penală a persoanelor vinovate numai datorită împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de contrabandă, însă emiterea cu efect retroactiv a OUG nr. 165/2001 de către guvernul premierului ADRIAN NĂSTASE a avut drept consecinţă şi imposibilitatea atragerii răspunderii civile a persoanelor vinovate pentru prejudiciul produs bugetului de stat la momentul săvârşirii infracţiunii, respectiv în anul 1998.
16) Infracțiuni de abuz în serviciu şi favorizare a infractorului, prev de art. 297 şi art. 269 C.p. au fost săvârșite de către Prim procuror Rogoveanu Marin de la Parchetul Tribunalui Dolj şi de către procurorii de caz care au instrumentat dosarul nr. 805/P/2016 şi dosarul nr. 9065/P/2014.
Procurorii au încălcat art. 5 şi 311 C.p.p., având în vedere că, după începerea urmăririi penale a descoperit fapte noi şi împrejurări, care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei şi avea obligaţia prin lege să dispună extinderea urmăririi penale potrivit art. 311 C.p.p.. Prin extinderea urmăririi penale, procurorul s-ar fi conformat şi disp prev de art. 5 C.p.p. având obligaţia aflării adevărului, a cunoscut că judecători şi persoane din mediul judiciar sunt atrase de Trandafir alintat Cimino, cu calitate de inculpat în dosar pentru a-i asigura protecţia la instituţiile statului. Primul procuror Rogoveanu Marin a menţionat în rechizitoriu doar numele lui Glugă Adrian ca persoană care a fost atrasă de interesele lui Trandafir, nu a devoalat numele judecătorilor şi procurorilor, implicit cine sunt politicienii şi judecătorii aserviţi lui Trandafir şi dacă din acest grup de supuşi care să-i asigure suportul, fac parte politicieni, judecători Budă Marian, Teau Carmen, Osiceanu Ionica, Ceolofan Alina, Popescu Norel, Popescu Clara, ofiţeri din Serviciul român de informaţii, judecători, procurori, poliţişti din parchete, poliţie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Interlopul Trandafir alintat Cimino protejat de Serviciul român de Informaţii şi favorizat la ordin, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecători Corbu Alina Corina preşedinte, Budă Marian preşedinte secţia a ÎI a civilă, preşedinte CSM în prezent şi alţi judecători implicaţi (…) controlează societatea parată Legume Fructe SĂ şi este membru în gruparea Frăția care se bucură de o putere mare de a influenţa actele de autoritate publică, aparatul judiciar, are şi legături cu clanul Corduneanu şi clanul Sportivilor.
Rechizitoriul în dosarul penal nr. 805/P/2016 evidenţiază că interlopul Trandafir zis Cimino deţine controlul unor judecători, poliţişti şi procurori din aparatul judiciar.
Rechizitoriul a fost coordonat să fie întocmit formal de trei ori în dosarul de urmărire penală nr 805/P/2016 aflat în prezent la Tribunalul Dolj cu nr. 10384/63/2017 pune în lumină că Trandafir Fănel zis Cimino a participat o perioadă lungă de timp la infracţiuni de constituire de grup organizat art. 367 C.p. lovire sau alte violenţe art. 103 alin 2 C.p. tulburarea ordinii şi liniştii publice art. 371, trafic de influenţă la organele judiciare prev de art. 291 alin 1 C.p., camătă acordare de împrumuturi fără autorizaţie legală, 52 de fapte de violenţă stradală, a folosit arme de foc. Interlopul Trandafir Fănel a dobândit un număr de 38 de imobile din Craiova iar Ion Ilie 48 imobile, cu acte mijloace care nu au fost consimţite de către cedenţi, prin intermediul unor ameninţări şi violenţe, acte de cămătărie a căror proprietate a fost transferată pe numele acestora, prin intermediul unor judecători. Persoane din anturajul acestuia au dat foc la curţi, imobile pentru a speria partenerii pe care îi viza. Gruparea “Frăţia” din care face parte şi inculpatul Trandafir Fănel zis Cimino, este structurată în două eşaloane de coordonare care dateau ordine şi de execuţie.
Rechizitoriul reţine 52 de conflicte stradale cu violenţă, focuri de armă la care a participat Trandafir Fănel zis Cimino, acte de violenţă, ameninţări cu moartea, incendieri de imobile şi autoturisme a unor persoane care nu s-au conformat, dobândirea patrimoniului unor societăţi comerciale şi atragerea unor persoane din mediul judiciar sau poliţienesc care să le asigure protecţia. Fila 17 din rechizitoriu.
Rechizitoriul evidenţiază că gruparea lui Trandafir Fănel zis Cimino se bucură de o putere mare de influenţare autorităţilor, aparatul judiciar, precum şi legături cu clanuri din Bucureşti, clanul Corduneanu şi clanul Sportivilor, privind schimburi cu persoane din sistem.
Parchetul a solicitat confiscarea unei sume de 10.000 de euro pretinsă şi primită de inculpatul Trăndafir Fanel zis Cimino cu titlul de a răsplăti persoane din sistemul judiciar, în scopul neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu, dar coordonat de SRI nu a stabilit numele persoanelor din aparatul de stat, judecători, procurori, ofiţeri SRI, poliţişti, funcţionari din autoritatea publică locală care fac parte din aparatul de stat.
Prin demersuri formale, procurorii au creat doar impresia unui aparat judiciar eficient la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj.
Cercetarea penală în dosar penal 805/P/2016 este incompletă faţă de faptele cu care magistraţii Parchetului au fost învederaţi. În acest context, procurorii au urmărit tergiversarea actului de sesizare a instanţei, prin încălcarea cu ştiinţă a unor proceduri elementare, care au ca rezultat trecerea timpului, încetarea procesului penal datorită intervenţiei prescripţiei, procurorii urmărind doar să creeze impresia unui aparat judiciar funcţional, prin devoalare în cadrul Parchetului a unor abuzuri şi violente care au terorizat locuitorii Craiovei o perioadă de zeci de ani.
Infracţiuni grave de grup organizat au fost tolerate coordonat de Serviciul român de informaţii, evident în urma unor fapte de corupţie de către o reţea de poliţişti, procurori, judecători de la instanţe locale şi care au accedat în funcţii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, CSM şi Inspecţia Judiciară, funcţionări la primărie şi poliţia locală, ofiţeri în Serviciul român de Informaţii structura centrală şi secţia SRI Dolj, deputaţi, senatori europarlamentari şi politicieni, având în vedere următoarele considerente:
Procurorii au încălcat cu ştiinţă legea de două ori, cu rezultatul urmărit al favorizării subiectului în dosar, respectiv Trandafir Fanel, pentru tergiversarea soluţionării cauzei cu rezultatul intervenţiei prescripţiei răspunderii penale cu privire la infracţiunile ce au format obiectul dosarului început în anul 2016.
Instanţa de judecată a dispus restituirea cauzei prin încheierea din 24.09.2018 întrucât procurorii au încălcat cu ştiinţă art. 7 C.p.p. pentru că nu au pus în mişcare acţiunea penală. Procurorul de caz şi primul procuror Rogoveanu Marin care a avizat sesizarea instanţei, ambii cu experienţă, au încălcat cu ştiinţă o normă legală elementară care ţine de ABC-ul profesiei. Extras portal just la prima restituire din 24.09.2018:
“În baza art. 346 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. restituie cauza Parchetului de pe langa Tribunalul Dolj, în vederea refacerii actului de sesizare al instanţei privind pe inculpatul Zavera Gigi Vadik, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 şi 3 Cp, tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 din Cp, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, prev. de art. 372 alin. 1 şi 2 din Cp, complicitate la tentativă de omor, prev. de art. 48 rap. la art. 32 şi 188 alin. 1 din Cp, lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 1 din Cp, complicitate la şantaj, prev. de art. 48 rap. la art. 207 alin. 1, 3 din Cp, toate cu aplicarea disp. art. 38 alin. 1 din Cp. În baza art. 275 alin. (3) cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia”
Contestaţia declarată de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva încheierii din 24.09.2018 respinsă ca nefondată, conform extras portal just:
“În temeiul art. 347 alin.3 C.p.p. respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, împotriva încheierii din data de 24.09.2018 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul 10384/63/2017/a1. în temeiul artl 347 alin.3 C.p.p. admite contestaţiile declarate de inculpaţii Zavera Gigi Vadik, Cimpoeru Ioneluş, Barbu Florinel, Coandă Marian Irinel, Roşianu Gigel, Ion Ilie şi Trandafir Fănel împotriva încheierii din data de 24.09.2018 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul 10384/63/2017/a1. Desfiinţează încheierea din data de 24.09.2018 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul 10384/63/2017/a1 şi, rejudecând: În baza art. 346 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. restituie cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, în vederea refacerii actului de sesizare al instanţei privind pe inculpaţii Zavera Gigi Vadik, Cimpoeru Ioneluş, Barbu Florinel, Coandă Marian Irinel, Roşianu Gigel, Ion Ilie şi Trandafir Fănel. Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Onorariile avocaţilor din oficiu vor rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu la 10.05.2019.”
Cercetarea penală efectuată prin procuror Rogoveanu Marin la Parchetul Dolj nu a urmărit să stabilească cu ocazia audierii martorilor acoperiţi, lista persoanelor din aparatul de stat şi judiciar care au avut legătura cu persoane din grupul “Frăţia” din care face parte şi Trandafir Fanel zis Cimino, deşi rechizitoriul reţine la pagina 17, conform fotocopie:
Inspecţia Judiciară a constatat în anul 2020 aceste încălcări elementare ale legii care conduc la prescripţie şi nu au aplicat nicio sancţiune, împrejurare care evidenţiază coordonarea ordinelor transmise pentru favorizare şi părtinire de către un grup mare de persoane implicate din instituţii diferite ale aparatului judiciar.
Fotocopie rezoluţie Inspecţia Judiciară:
Îndeplinirea abuzivă a atribuţiilor de serviciu de către procurorii care au instrumentat, soluţionat şi confirmat soluţiile adoptate în dosarul nr. 9065/P/2014 dovedit de modul în care au fost efectuate cercetările.
Astfel, Rogoveanu Marin, prim procuror al Parchetului Dolj, a efectuat nemijlocit urmărirea penal fără organul de poliţie pentru a avea controlul direct că nu se extind faptele penale la care a participat şi Trandafir Fanel zis Cimino, sub aspectul infracţiunii de constituire grup organizat prev de art. 367 C.p., cercetate în dosarul nr. 9065/P/2014, cauză în care procurorii au dispus audierea subsemnatului, în calitate de martor, cu privire la fapte de distrugere la care a participat şi susnumitul făptuitor.
Cu ocazia întocmirii rechizitoriului, am fost convocat din nou la audiere în legătură cu infracţiunea lui Trandafir Fănel de distrugere din anul 2014, la care au participat organizat un grup de mai multe persoane, constituit în data de 05.09.2014 din Trandafir Fănel zis Cimino, Birtoiu Marian şi Profilan Marius Nicuşor.
După ce Parchetul şi poliţia au cheltuit resurse cu urmărirea penală, infractiunea de distrugere a fost soluţionată la Parchet prin renunţarea la urmărirea penală, conform extras ordonanţă nr. 9065/P/2014 din 09.11.2015
:
Împotriva acestei ordonanţe am formulat plângere, iar prin încheierea nr. 196/08.07.2016 a Judecătoriei Craiova, pronunţată în dosar 5665/215/2016, a fost confirmată soluţia de renunţare la urmărire penală cu privire la infracţiunea de distrugere, însă s-a admis în parte plângerea şi s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova pentru a se efectua cercetări cu privire la infracţiunea de tulburare a liniştii şi ordinii publice prevăzute de art. 371 c.p.
Ulterior, prin ordonanţa din 04.01.2017 a procurorului Rogoveanu Emilia, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de distrugere care a fost săvârşită de Trandafir Fănel zis Cimino în grup cu mai multe persoane.
- Ordonanţa procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova din data de 04.01.2017, menţinută prin Ordonanţa din 03.03.2017 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, am solicitat desfiinţarea soluţiei pronunţate şi trimiterea cauzei la procuror, în vederea întocmirii rechizitoriului şi trimiterea în judecată a numiţilor Trandafir Fănel, Pofilan Marian Nicusor, Birtoiu Marian.
Menţionez că, prin plângerea penală formulată, am solicitat tragerea la răspundere penală a făptuitorilor Trandafir Fănel, Profilan Marius Nicusor şi Birtoiu Marian pentru săvârşirea de către aceştia a infracţiunilor de distrugere şi tulburarea ordinei şi liniştii publice, iar motivarea Parchetului a fost aceea că împrejurările comiterii faptei, cât şi urmările produse şi aspectele relatate de inculpaţi cu ocazia audierii, în cauză se apreciază că nu există un interes în urmărirea infracţiunii de distrugere, pentru care a fost începută urmărirea penală, şi că nu există fapta de tulburare a liniştii şi ordinii publice.
Motivarea Parchetului că nu există fapta de tulburare a ordinii şi liniştii publice este neîntemeiată şi neacceptabilă, în condiţiile în care am prezentat date şi imagini din care rezultă faptul că în Hala agroalimentară din cadrul Complexului comercial Big Nou-Craioviţa Nouă, interlopul Trandafir Fănel a distrus o parte din rafturile deţinute de ALIA SĂ, iar faptele respective au tulburat activităţi în cadrul Complexului Comercial Big, inducând o stare de teamă în rândul celorlalţi participanţi, fiind necesar pentru aplanarea conflictului să intervină agenţii de poliţie de la secţia 5 de Poliţie Craiova, sunt apreciate elemente constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 321 alin. (2) C. pen.
Raportat la circumstanţele cauzei – modul în care s-au comportat, intensitatea şi modalitatea de producere a scandalului, locul unde s-a desfăşurat, numărul de persoane care au asistat la conflict, starea de teamă şi indignare creată ca urmare a activităţii infracţionale a inculpaţilor dovedeste că s-a produs o tulburare gravă a liniştii şi ordinii publice, în sensul prevăzut în alin. (2) al art. 321 C. pen., nejustificându-se soluţia de clasare dată prin Ordonanţa din 04.01.2017.
Fotocopie imagini filmate in timpul operatiunii de distrugere
