Iunie 2024 – Capitolul 2, pct. 17

17. Coordonarea sprijinirii Serviciul român de informaţii, a planului de fraudare, infractiuni la instituţii, prin directori militari şi comandanţi de regionale DRI Oltenia şi Bucureşti-Ilfov, avocaţi persoane de legătură, la Înalta curte de casaţie şi justie şi orice instituţie naţională sau locală din ţară.

• Infracţiunile şi afacerile ilegale ale interlopului Trandafir zis Cimino sunt protejate de ofiţeri din structura centrală şi comandanţi regionali ai DRI din Serviciul român de informaţii, care, după ce au luat cunoştinţă de infractiuni de grup organizat şi nu au sesizat Parchetul, datorită interesului personal au coordonat sprijinirea, au furnizat siguranţă privind încălcarea dovedită a legii de către judecători şi funcţionari publici care au făcut parte din grupul infracţional organizat de sprijinire la Tribunal Dolj şi Mehedinţi, Curtea de apel Craiova, Înalta curte de casaţie şi justiţie în dosarele 6699/63/2015* si 1143/1/2022, Ministerul agriculturii si Tribunalul Dolj în dosarele 15951/215/2022, obligare la dublă taxare şi plată nedatorată şi dosar 7284/63/2023 cerere de revizuire.

Societatea Legume fructe SA este controlată de interlopul Trandafir zis Cimino, deţine un titlu de poprietate emis sub numărul M07 3019/2004 de Ministerul agriculturii, cu încălcarea legii, fără să deţină drept de administrare asupra terenului atribuit legal şi pe baza unei schiţe cadastrale, falsificate, motiv pentru care Cartea funciară nu a înscris la data emiterii titlul de proprietate deţinut de interlop.

În 2004 Legume fructe SA a solicitat emiterea unui titlu de proprietate teren, de către Ministerul agriculturii, iar, în şapte zile de la depunerea cererii, funcţionari publici din Minister au emis ilegal certificatul de atestare a proprietăţii seria M07 nr. 3019 pentru societatea în care are interes interlopul Trandafir zis Cimino, în condiţiile în care Legume fructe SA nu a deţinut în patrimoniu un drept de administrare, aşa cum prevede art. 20 din L-15-1990 care să fi fost atribuit prin decizie, anterior anului 1990, iar Ministerul agriculturii a omis cu ştiinţă faptul că schiţa cadastrală este falsificată, care identifică suprafaţa de teren deoarece nu a avut avizul şi semnătura unui inginer cadastrist şi nici avizul OCPI Dolj, aşa cum prevede legea, schiţa cadastrală fiind falsificată.

În anul 2004, anumite persoane au săvârşit infracţiunea de fals în înscrisuri, prin falsificarea schiţei cadastrale, care nu are original, dar pe baza căreia au depus documentaţie la Ministerul agriculturii şi a fost emis ilegal titlul de proprietate M07 nr 3019 care a fost întocmit în afara legii, nu conţine semnătura unui inginer cadastrist şi nici viza OCPI Dolj de identificare a parcelei de teren pe baza coordonatelor topografice menţionate pe schiţa cadastrală falsificată fără original.

Pentru comparare inserez fotocopie a schiţei cadastrale falsficată si deţinută de Legume fructe SA şi schiţa deţinută de subscrisa ALIA SA.

Fotocopie schiţă Legume fructe SA, falsificată, fără original:

Fotocopie schiţă cadastrală a subscrisei ALIA SA în care se observă aspecte de legalitate, respectiv că este întocmită de inginer cadastrist şi conţine viza OCPI Dolj pentru identificarea terenului,

Schiţa cadastrală a fost emisă legal de Consiliul Judeţean Dolj în baza deciziei nr. 470 care atribuie drept de administrare conform fotocopie:

Emiterea deciziei 470 a titlului de administrare de Consiliul judeţean a îndeplinirii condiţiei legale prev de art. 20 din L-50-1990 fost legală, în timp ce Legume fructe SA, societatea interlopului Trandafir nu a deţinut în patrimoniu drept de administrare ci doar un drept de creanţă şi schiţă cadastrală falsificată, fără versiune originală, fără întocmitor legal, inginer cadastrist şi fără viză OCPI Dolj.

Schiţa topografică a fost depusă în copie de către OCPI Dolj la ultimul termen la dosarul cauzei 6699/63/2015*, ca făcând parte din documentaţia cadastrală depusă de către Legume fructe S.A. la OCPI Dolj. In notele de concluzii scrise depuse de societatea Legume fructe SA in calitate de pârâtă la Curtea de apel in 11.11.2019, aceasta nu recunoaşte că a depus la OCPI Dolj proba cu schiţa topografică menţionată: “vizualizând cu atenţie copia acestui înscris, am observat că este o schiţă care nu face parte din documentaţia cadastrală care a stat la baza emiterii certificatului de atestare pe numele subscrisei, respectiv certificatul, seria M07 nr. 3019/28.07.2004 emis de MAPDR”

Schiţa cadastrală falsificată deţinută de interlopul Trandafir nu are un original şi nici întocmitor oficial, respectiv inginer cadastrist şi nici viza OCPI Dolj, motiv pentru care Cartea funciară nu a înscris titlul de proprietate M07 deţinut de interlop în 2004 cu doi ani înaintea emiterii legale a titlului subscrisei de către Consiliul judeţean.

În acest context, societatea pârâta Legume fructe SA a interlopului a înlăturat înscrisul ca probă din dosarul civil 6699/63/2015* cunoscând că este fals şi reprezintă o recunoaştere tacită că nu îndeplineşte condiţiile legale de întocmire, deci a fost falsificată, întrucât pe înscris lipseşte semnătura unui inginer cadastrist şi avizul compartimentului de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi procesul verbal de recepţie a măsurătorilor, ceea ce dovedeşte că au fost încălcate norme imperative cuprinse în Hotărârea 834/1991 din Criterii nr. 2665/28.02.1992 aplicabile la data realizării procedurii de obţinere a titlului de proprietate.

Falsificarea este accentuată şi de lipsa evidentă a ştampilei de AVIZARE DE CĂTRE OCPI DOLJ pe conţinutul DOCUMENTAŢIEI nr. 17171/07.07.2004, documentaţie care conţine piese scrise şi desenate, reprezentand MOTIVUL DE NELEGALITATE MAJOR privind emiterea titlului de poprietate nr. M07 3019 de Ministerul agriculturii, dar şi mai târziu în solutionarea nelegala a dosarelor nr. 6699/63/2015* şi nr. 15951/215/2022.

Schiţa cadastrală falsificată nu există in original, teoretic este singurul document prin care subsecvent s-a putut identifica terenul, pentru care a fost emis titlul de proprietate M07 3019.

Procesul verbal de recepţie OCPI este întocmit subsecvent pe baza schiţei cadastrale falsficată, neconfirmată printr-un înscris original, iar Ministerul agriculturii nu ar fi trebuit să emită certificatul de atestare a dreptului de proprietate, mai ales că funcţionari la Ministerul agriculturii au încălcat legea şi prin aceea că au emis certificatul de atestare a proprietăţii seria M07 nr. 3019/28.04.2004 fără ca Legume fructe SA să fi deţinut în patrimoniu Decizie cu drept de administrare al terenului deoarece,

Decizia dreptului de administrare a fost atribuit integral şi exclusiv în conformitate cu legea 15/1990, Întreprinderii ICS pentru mărfuri alimentare Craiova, respectiv autoarea subscrisei Alia SA, pentru funcţionarea complexului comercial Big Nou Craioviţa şi hala agroalimentară pentru aprovizionare TIR-uri, camioane, buşuri, magazii, parcare consumatori, parc auto, aprovizionare iar pârâta Legume fructe SA, fostă Întreprinderea Legume şi fructe (ILF), anterior anului 1990, la data intrării în vigoare a legii 15/1990, nu a deţinut decizie drept de administrare asupra terenului, ci doar exercitarea dreptului de a expune legume şi fructe în mijlocul halei insula şi în partea de sud a clădirii.

Titlul de poprietate nr. DJ 0058 a fost emis de Consiliul judeţean Dolj, emitent legal în baza schiţei cadastrale deţinută de Alia SA. În fotocopia mai sus se poate observa că schiţa casastrala a fost întocmită în cadru instituţional pentru că deţine toate trăsăturile prevăzute în norme din Hotărârea 834/1991 din Criterii nr. 2665/28.02.1992, aplicabile la data procedurii de obţinere a titlului de proprietate.

Condiţia legală pentru că întreprinderile foste de stat să obţină titlul de poprietate este că aceasta să deţină în patrimoniu drept de administrare a terenului (atribuit prin decizie, conform art. 20 alin 2 din Legea 15/1990, societăţile comerciale putea devein proprietare doar ale acelor “bunuri din patrimoniul lor, asupra cărora aveau un drept de administrare regulat, născut, deci cu privire la care dreptul de proprietate al statului se născuse în mod legal”.

În speță, dreptul de administrare directă asupra terenului a aparținut ICS Alimentara, autoarea ALIA, iar nu IJLF Dolj, autoarea Legume fructi, IJLF Dolj nu a avut nici un drept asupra terenului.

În acest sens se arată și în concluziile scrise depuse la dosar de Consiliul Judetean Dolj pentru termenul din 9 iunie 2021: ”terenul în litigiu aferent Unității 16 – Hala Agroalimentară Craiovița Nouă, proprietatea statului a fost dat în administrare ICS pentru mărfuri alimentare Craiova prin Decizia nr. 470/2.11.1979 a Consiliului Popular al Județului Dolj. Ulterior prin Decizia nr. 147/26.10.1990 a Prefecturii Județului Dolj s-a înființat SC ALIA SA care a preluat activul ICS pentru mărfuri alimentare Craiova”.

Succesoarea ISC Alimentara, respectiv subscrisa ALIA SA a avut în patrimoniu terenul, așa cum prevede art.20 alin. 2 din legea nr. 15/1990.

Adresa nr. 10665/11.X.1979 a Consiliului Popular al Municipiului Craiova Comitetul Executiv evidenţiază că s-a transmis către ICS pentru mărfuri alimentare, autoarea subscrisei, întreaga suprafaţă din Hala agroalimentară Craiovita Nouă, conform extras fotocopie:

În anul 2006 Consiliul Județean Dolj a emis certificatul de atestare în favoarea ALIA SA cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 15/1990 și ale HG nr. 834/1991, dar și ale Legii nr. 215/2001, iar autoarea Legume fructe SA nu a avut nici un drept asupra terenului înainte de 1989, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, dar și din concluziile depuse de Consiliul Județean Dolj, concluzii prin care se comunică încă o dată situația juridică a acestui teren.

Faptul că autoarea Legume fructe SA ar fi deținut anterior anului 1989 o parte din construcție nu îi conferea drept de administrare directă asupra terenului.

Este vorba de două chestiuni diferite, un drept parţial – dreptul asupra construcției devenit drept de creanţă și dreptul asupra terenului. Dreptul asupra construcției nu îi conferă drept asupra terenului. În acest sens, pe lângă jurisprudența Înaltei Curți depusă deja la dosarul cauzei la termenul din 9.06.2021 menționăm și decizia civilă nr. 106 R/12.02.2009 a Curții de Apel Galați în care se arată că dreptul asupra construcției nu conferă nici un drept asupra terenului: ”Pe cale judecătorească nu se poate consfinţi cererea sa, atâta timp cât (…) B. (…) G societate de la care s-a preluat construcţia – spaţiu comercial, dacă ar fi avut terenul în administrare, prin efectul Legii 15/1990, acest drept de administrare s-ar fi transformat în drept de proprietate, legea fiind un mod de dobândire a dreptului de proprietate.

În situaţia în care terenul nu a fost deţinut în calitate de titular al dreptului de administrare directă, reclamanta în speţă, continuă calitatea juridică pe care fosta întreprindere de stat o avea asupra terenului aşa cum rezultă din circulara nr. 911/1991 emisă de Guvernul României şi cum în mod justificat a reţinut şi instanţa de apel.

Circulara nr. 85415/1993 emisă de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei nu are relevanţă în cauză atâta timp cât nu s-a făcut dovada modalităţii de deţinere a terenului de către Sc B. (…) de la care s-a preluat unitatea nr. 434 din G”.

Aceste probațiuni si dovezi confirmă că societatea interlopului Trandafir zis Cimino nu a avut nici un drept asupra terenului.

Apărătorul intimatei a susținut în mod neadevărat la termenul din 9 iunie 2021 că terenul se află în patrimoniul autoarei sale la data intrării în vigoare a Legii nr.15/1990 şi că ar fi depus înscrisuri în susţinere. În realitate, Legume Fructe SĂ nu a depus nici o decizie prin care să-i fie transferat dreptul de administrare asupra terenului în patrimoniul autoarei sale. În mod voit, apărătorul Legume fructe a indus în eroare instanţa, actele invocate de către Legume fructe SĂ referindu-se la clădire, nicidecum la teren.

Tribunalul Ilfov prin decizia definitivă nr.321/R/03.05.2016, pronunțată între aceleași părți a reţinut că “La acest moment, reclamantă (este vorba de Legume Fructe SA n.n.) neavând un drept de proprietate pe teren poate obţine, teoretic, doar un drept de creanţă constând în despăgubiri ca urmare a constatării calităţii de constructor de bună credinţă” şi că “….nu se poate proceda la stabilirea dreptului de proprietate al reclamantei (n.n. Legume Fructe) asupra construcţiilor”.

În evaluarea situației juridice create prin validarea dreptului de proprietate al Legume fructe S.A., nu se poate ignora împrejurarea că toate căile de acces şi evacuare, uşi, iluminat, aer rece cald, deratizare, coridoare de acces, evacuare în caz de incendiu, consumatori în și din clădire, aparţin exclusiv subscrisei ALIA SA.

În concluzie, Ministerul agriculturii a emis titlul de proprietate cunoscând că a fost falsificată schiţa cadastrală pentru identificarea terenului şi că Legume Fructe SA nu a deţinut în patrimoniu drept de administrare aşa cum prevede art. 20 din Legea 15/1990 şi decizia nr. 112/09.11.2012 a CCR privind dreptul de administrare pentru a obţine titlul de proprietate, fapte ce se circumscriu infracţiunilor de abuz în serviciu şi de falsificare a înscrisului, pentru care a intervenit prescripţia, însă, infracțiunea de uz de fals la instituţiile publice continuă până în prezent, cunoscându-se că înscrisul a fost falsificat.

Coordonarea încălcării legii cu rezultatul sprijinirii acţiunilor succesive şi subsecvente emiterii unui titlul de proprietate în lipsa unui drept de administrare si prin falsificarea schiţei cadastrale a fost făcută cu participarea unui numar mare de persoane,

• interopul Trandafir zis Cimino membru al grupării Frăţia,
• avocaţi persoane de legătură,
• Sabin Iancu, comandantul regionalei DRI şi ofiţeri din cadrul Serviciului român de informaţii regionala Oltenia şi structura centrală care au luat cunoştinţă în 2020 de infracţiuni de sprijinire în dosarul 6699/63/2015* privind tranzacţii şi corupere privind actul de justiţie şi nu a sesizat parchetul, interesul personal, coordonarea sprijinirii infracţiunilor a furnizat siguranţă şi protecţie.
• preşedinţi de instanţe şi de secţie,
• preşedintele în exerciţiu al Înaltei curţi de casaţie şi justiţie şi preşedintele secţiei a II a civile din cadrul ICCJ,
• preşedinte la Consiliului superior al magistraturii
• judecători preferaţi colaboratori implicaţi în acest complex de infracţiuni coordonate de structura centrală şi direcţii regionale DRI Oltenia şi Bucureşti din Serviciul român de informaţii pentru sprijinirea interlopului Trandafir Fănel zis Cimino, în legătură cu dosarele 6699/63/2015*, 1443/1/2022, 15951/215/2022 şi 7284/63/2023 la C3A bis.

Norme, legi şi hotărâri judecătoreşti date cu putere de lucru judecat au fost încălcate în cadrul grupului organizat sprijinit de Serviciul român de informatii, pentru hotărâri judecătoreşti nelegale, prestabilite, respectiv norma prevăzută la art. 1.1.2 din Ghidul grefierului art. 199 cod proc civilă, art. 11 din L-304-2004, art. 2 alin 3 din L- 303-2004, art. 907 alin 3) cod civil, art. 42 alin 13 incompatibilitatea dovedită şi art. 43 Cod procedură civilă obligaţia abţinerii datorită interesului de a ramane în cauză, art. 24-34 din legea cadastrului nr. 50/1991.

La Înalta Curte de casaţie şi justiţie:

          (1)   judecator Corbu Alina, Președintele la Înalta Curte de Casaţie și Justiție, pentru că Serviciul român de informatii furnizează siguranța că este protejat la Parchet de Serviciul român de informații, a încălcat normele legale anterior menţionate, pentru a ascunde infracţiuni de abuz in serviciu, dupa cum urmeaza:

• recursul in dosar 6699/63/2015* a fost cu incălcarea legii si a “repartizării aleatorie” la un complet de judecată preferat, care să respingă la ordin probe, cerere incidentală in temeiul art. 519 C.pr.civ pentru lămurirea chestiunii juridice privind obligaţia de a obţine titlul de proprietate doar dacă societatea deţine drept de administrare a terenului si să respingă nelegal recursul.
• completul C6 compus din judecătorii Surdu Adina, Mihăianu Cosmin, Dănăila Veronica, prin introducerea în ECRIS într-o ordine preferenţială diferită de ordinea sosirii a dosarelor pentru că s-a urmărit distribuirea cauzei la completul compus din judecători Condoiu Minodora, Zaharia Rodica, Cîrnu Iulia Manuela, având siguranţa că aceştia vor respinge cererea de revizuire pentru favorizarea interlopului Trandafir zis Cimino, împrejurare de fapt care s-a încercat încă de la şedinţa publică din 02.11.2022, conform înregistrare audio şi transcriere a acesteia.
• Judecator Corbu Alina presedinte la Inalta curte de casatie si justitie a semnat, împreună cu grefierul şef Dragomir Silvia, înscrisuri oficiale prin care a atestat de două ori, împrejurări necorespunzătoare adevărului, în scopul şi cu rezultatul urmărit să ascundă infracțiuni de abuz în serviciu la secția a II -a civilă, coordonată de judecător Budă Marian, prin care s-au acoperit fraudele interlopului Trandafir zis Cimino, care se bucură prin protecţia Serviciului român de informaţii de sprijinire la instituţiile statului.

          (2)    judecător Budă Marian a participat in calitate de presedinte la sectia a II a:

• • preşedinte la secţia a II a civilă, judecător Budă Marian, a dirijat dosarul 6699/63/2015*, cu ajutorul unui informatician şi grefier şef, după ţinerea în aşteptare două zile, la completul C4 format din judecători preferaţi Teau Carmen, Grădinaru Ianina, Niţu Petronela. Teau Carmen a fost colegă de complet cu Budă Marian, ambii originari din Craiova, având siguranţa respingerii nelegale şi neîntemeiate a cererii incidentale şi a recursului;

• Judecători Teau Carmen, Gradinaru Ianina şi Nitu Petronela care au constituit completul de judecată nr. 4 au cunoscut că dosarul de interes a fost distribuit nealeatoriu, ceea ce i-ar fi obligat să respecte dispoziţiile art. 42 pct 13 privind incompatibilitatea, însă au încălcat voit art. 43 C.pr.civ privind obligaţia abţinerii, cu rezultatul de a rămâne în cauza de interes.
• În situaţia în care dosarele ar fi fost introduse în ECRIS în ordinea sosirii de către judecător Budă Marian, recursul 6699/63/2015* ar fi fost distribuit altor magistraţi, care ar fi judecat legal şi ar fi admis motivele de nelegalitate în cauza 6699/63/2015*, ceea ce nu s-a întâmplat, iar această stare de fapt şi drept a făcut obiectul cererii de revizuire din dosarul nr. 1443/1/2022, însă şi aceasta a fost respinsă nelegal, la ordin.
• atestarea în înscrisuri oficiale a unor împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului în scopul de a ascunde infracţiuni care s-au consumat anterior cu participarea sa;

Consecinţă a încălcărilor de lege, judecător Budă Marian, caruia i se menţine avizul ORNISS de la Serviciul român de Informaţii, s-a bucurat de funcţia de preşedinte la Consiliul superior al magistraturii.

        (3)   Judecător Vrabie Valentina, în calitate de preşedinte secţie a ÎI a civilă, a participat la distribuirea dosarului 1443/1/2022 având ca obiect cerere de revizuire formulată de Alia SA, încălcând cu ştiinţă ordinea de introducere în aplicaţia ECRIS a dosarului respectiv, care a sosit primul la ICCJ şi a fost introdus în ECRIS în ordinea a doua, contrar art 1.1.2. din Ghidul grefierului şi art. 11 din L-304-2004, urmărind favorizarea interlopului Trandafir Fănel zis Cimino prin dirijarea dosarului la completul compus din Condoiu Minodora, Cîrnu Iulia Manuela şi Zaharia Rodica, având siguranţa respingerii cererii, acţiune care s-a încercat în data de 02.11.2022 sub pretextul neadevărat că pe chitanţă nu ar fi fost menţionată valoarea taxei de 100 lei, chestiune infirmată de chitanţa depusă la dosar în şedinţă, împrejurare dovedită cu CD conţinând înregistrare şedinţa şi încheiere.

Judecător Vrabie Valentina, în data de 20.07.2022 a fost numită preşedinte secţie a II a civilă prin decizia Consiliul superior al magistraturii al cărui preşedinte era Budă Marian, în scopul încălcării normelor privind ordinea de introducere în ECRIS a cauzelor 1443/1/2022 şi 12426/215/2021, invers decât ordinea sosirii acestora la instanţa superma, urmărindu-se ca dosarul 1443/1/2022 să fie distribuit la completul C2 şi nu la completul C6 compus din domnii judecători Sandu, Mihăianu şi Dănăila, care ar fi fost completul legal, dar nesigur pentru grupul organizat coordonat de Budă Marian şi celelalte persoane.

Judecători Vrabie Valentina, Dorin Rodica, Florescu George au semnat încheierea falsificată după 15 luni care poartă data de 14.07.2020, dar, a fost judecată şi admisă conform registrului minutelor şi încheierilor interlocutorii, probe care au fost ascunse de judecător Corbu Alina Corina preşedintele ICCJ. Încheierea de respingere a cererii de recuzare a fost rescrisă prin falsificarea la dolua ani după data de 14.07.2020 iar filele la dosar au fost renumerotate în toamna anului 2021, întrucât încheierea nu a existat mai devreme la dosar.

Fotocopie încheierea falsificată după doi ani de la 14.07.2020

• Cererea de recuzare a completului C4 din 14.07.2020 a fost admisă, iar completul C4 nu ar mai fi avut dreptul legal să rămână în dosar să respingă recursul în dosar 6699/63/2015*, încheierea de respingere a cererii de recuzare nu a fost pusa la dosar.
• Un an jumătate mai târziu, magistraţi la ICCJ au falsificat şi renumerotat filele din dosar sub un pretext fals invocat, motivul real fiind ataşarea în dosar a cererii de recuzare care a fost falsificată după un an jumătate faţă de data de pe încheiere, deoarece la data de 14.07.2020, incheierea care admite cererea de recuzare a completului C4 nu a fost atasata la dosar.
• După data de 21.06.2021, când a fost respins recursul subscrisei Alia SA, am solicitat cereri prin care preşedintele ICCJ să ne comunice copie cu semnătură conform cu originalul, de pe încheierea care respinge cererea de recuzare din 14.07.2020 si registrul încheierilor din 14.07.2020.
• La data solicitării subscrisei a fost vacanţă judecătorească iar încheierea din 14.07.2020 la cererea de recuzare s-a redactat falsificat de abia în toamna anului 2021, după vacanţă judecătorească, context in care preşedintele la Inalta curte de casatie si justitie a atestat, a semnat si ne-a comunicat in inscris oficial nr 4191/12.03.2020 si nr. 211/21.02.2020 împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că:

1. în plicul poştal ar fi pus înscrisurile cerute, dar, plicul poştal a fost gol, conform probe declaraţia notarială cu martori.
2. ataşat mailului din data de 14 iulie 2021 preşedintele ICCJ a transmis prin grefier înscrisurile oficiale solicitate, dar conform expertiza informatică extrajudiciară întocmită de dl expert Mihai Caramihai, înscrisurile oficiale nu au fost ataşate iar judecător Corbu Corina Alina a comunicat din nou împrejurări necorespunzătoare adevărului, în scopul de a ascunde infracţiuni de abuz in serviciu, care au fost săvârşite la ICCJ in cadrul grupului organizat afiliat pentru sprijinirea infracţiunilor care au anihilat procesul echitabil au anulat proprietatea şi au prejudiciat subscrisa.

     (4)    Judecător Condoiu Minodora a fost implicată în dosarul 1443/1/2022 având obiect cerere de revizuire a deciziei nr 1602/23.06.2021, nelegală şi netemeinică, pronunţată în dosar nr. 6699/63/2015 al ICCJ.

Cererea de revizuire a subscrisei, ds 1443/1/2022 a intrat la ICCJ prima, dar a fost introdusă a doua în aplicația electronică ECRIS, pentru că s-a urmărit distribuirea dosarului 1443/1/2022 la completul nr. C2 alcătuit din judecători preferaţi Condoiu Minodora, Zaharia Rodica, Cirnu Iulia.

Judecătorul Condoiu Minodora, în şedinţa publică din 22.11.2022 a pretextat necorespunzător adevărului că pe chitanţa judiciară a taxei de timbru nu este menţionată valoarea de 100 lei. Probă CD cu înregistrarea şedinţei.

La Tribunalul Dolj,

Dosarul 6699/63/2015* obiect acţiune revendicare, comparare titlu de proprietate, acţiunea a fost transmisă cu încălcarea legii şi a repartizării aleatorie, la judecător preferat Dinculescu Raluca care a respins cererea de sechestru asigurator, după care instanţa competenta a admis cererea subscrisei de strămutare şi a trimis cauza spre judecare,

La Tribunalul Mehedinţi,

Magistratul Popescu Norel, preşedintele instanţei a dat cauza soţiei sale, judecătorului Popescu Clara, după ce a ţinut o zi în aşteptare cauza de interes pentru interlopul Trandafir Fanel zis Cimino şi sprijinitorii acestuia din SRI. Soţia acestuia, prin hotărârea prestabilită de grupul organizat, ignorând probele şi legea, reţinând că titlul M07 3019 (cu schiţa cadastrală falsificată) este preferabil şi a menţionat că titlul subscrisei este legal emis de către Consiliul Judeţean Dolj.

Influenţa grupului de sprijinire prin ofiţeri din Serviciul român de informaţii asupra preşedintelui Tribunalului Mehedinţi, Popescu Norel, şi a soţiei acestuia Popescu Clara fostă Băluţă este confirmată că, anterior cu doi ani, preşedintele a dirijat soţiei sale dosarul nr. 7386/1285/2010 în condiţii de încălcare a procedurii repartizării aleatorii, cu rezultatul pronunţării asemănător a unei hotărâri judecătoreşti prestabilite şi nelegale.

La Curtea de apel Craiova,

Vicepreşedinte de secţiei a II a civilă, judecător Ţăndăreanu Nicoleta, doctorand cu teza de doctorat la îndrumător Săuleanu Bernd, unul din avocaţii de succes ai interlopului Trandafir Fănel zis Cimino, a ţinut cauza 6699/63/2015 în aşteptare o zi până când ordinea de repartizare de către ECRIS a permis dirijarea cauzei judecătorilor preferaţi Osiceanu Ionica şi Ciolofan Alina, cea din urmă prietenă de familie cu Săuleanu, cu rezultatul urmărit al respingerii apelului, prin ignorarea probele şi a legii, chiar şi că la această instanţă, Legume fructe SĂ prin apărător a înlăturat din dosar proba cu schiţa cadastrală, cunoscând că a fost falsificată, iar judecătorii preferaţi au cunoscut că fără schiţa cadastrală titlul de proprietate nu ar fi putut să fie emis legal.

În concluzie, în dosarul 6699/63/2015* acţiunile şi măsurile dispuse de către magistraţi, investiţi cu încălcarea normelor privind repartizarea aleatorie a cauzelor, la Tribunalul Mehedinţi, Curtea de apel Craiova şi Înalta Curte de casaţie şi justiţie au fost coordonate să ateste nelegal, ignorând probele şi legea, că titlul deţinut de interlopul Trandafir Fănel zis Cimino este preferabil faţă de titlul subscrisei Alia, titlu de proprietate legal emis şi înscris la Cartea funciară.

Magistraţi au fost implicaţi în acţiuni coordonate de SRI şi organizate pentru sprijinirea şi protecţia în continuare a planului pentru favorizarea interlopului Trandafir Fănel zis Cimino în dosarul 15951/215/2022.

Urmare a hotărârilor nelegale obţinute prin finalizarea dosarului 6699/63/2015* grupul infracţional organizat de sprijinire a urmărit să se formuleze o acţiune având obiect rectificarea cărţii funciare, care a format obiectul dosarului 15951/215/2022, deşi, în drept, cererea este tardivă şi, fundamentul în plus, se încalcă art. 907 alin 3 cod civil, acţiune prin care s-a cerut rectificarea Cărţii funciare cu privire la titlul proprietăţii subscrisei, terenul legal deţinut, si radierea unei părţi din acesta la cartea funciară.

La judecătoria Craiova, grupul organizat nu a considerat eficient sa cheltuiasca efort, astfel că a fost pronunţată sentinţa nr. 10592/19.12.2022 legală şi temeinică, în dosar 15951/215/2022, prin care a fost respinsă acţiunea Legume fructe SA, conform extras:

Grupul organizat de sprijinire a intereselor interlopului Trandafir Fănel zis Cimino şi-au canalizat resursele pentru decizia ilegală prestabilită, prin care s-a dispus conform extras minuta a deciziei nr. 510/29.03.2004:

“Admite cererea de apel. Schimbă, în tot, sentinţa civilă apelată, în sensul că: Admite cererea de chemare în judecată. Dispune rectificarea cărţii funciare nr. 201314 a loc. Craiova, privind imobilul cu nr. cadastral 201314, în sensul că: Dispune radierea din această carte funciară a dreptului de proprietate al pârâtei S.C. ALIA S.A. cu privire la următoarele suprafeţe de teren, ce fac parte din suprafaţa totală de 1.972 m.p. teren, înscrisă în cartea funciară, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză tehnică şi schiţele anexe, întocmite de către expertul Pelea Ioan în dosarul nr. 6699/63/2015*, suprafeţe de teren menţionate şi în considerentele sentinţei nr. 68/13.12.2008, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul evocat anterior: – suprafaţa de 277 m.p. teren (aflată în interiorul halei, notată pe schiţa anexă nr. 2 a raportului de expertiză întocmit de expertul Pelea Ioan cu P4, P5, P6, P7, P8 în indiviziune şi P9, schiţă aflată la fila 60 dosar primă instanţă) şi – suprafaţa de 123 m.p. teren (aflată în exteriorul halei, reprezentând spaţiile notate cu S1 şi S3 pe schiţa anexă nr. 1, întocmită de acelaşi expert şi aflată la fila 59 dosar primă instanţă).”

Decizia magistraţilor Otovescu Daniel şi Marian Şerban a fost adoptată în condiţiile în care Otovescu Daniel, colaborator al grupului organizat de sprijinire al interlopului Trandafir zis Cimino, a fost menţinut la Tribunalul Dolj pentru a executa ordine, la fel ca şi Scurtu Jana si Secure Emilia, care deţin grad de judecător de Curte de apel şi este menţinută la Tribunal pentru că în funcţia de preşedinte a acestei instanţe este dipusa să încalce legea, de conivenţă cu persoane din grup organizat, avocaţi, persoane de legătură, comandantul general militar Sabin Iancu al DRI Oltenia din cadrul Serviciului român de informaţii, cu rezultatul distribuirii şi dirijării cauzelor de interes la judecători preferaţi pentru hotărâri judecătoreşti prestabilite.

Judecător Scurtu Jana, preşedinte al Tribunalului Dolj, numit prin decizia Consiliului superior al magistraturii, a participat la introducerea în ECRIS în ordine preferenţială a cauzei 15951/215/2022, cu rezultatul să fie încălcată legea prin transmiterea la judecători preferaţi Otovescu Daniel şi Şerban Marian.

care să pronunţe o hotărâre judecătorească prestabilită, în cadrul grupului organizat de sprijinire a fraudei că schiţa cadastrală a fost falsificată deţinută de interlopul Trandafir zis Cimino prin societatea Legume fructe SA, în scopul cel mai evident pentru prejudicierea patrimoniului subscrisei Alia SA prin radierea la Cartea funciară a dreptului de proprietate legal deţinut, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti de anulare, aşa cum prevede art. 907 alin 3) cod civil.

Grefier şef Dumitrica Luiza alături de informatician a participat la încălcarea normei 1.1.2. din Ghidul grefierului şi art. 11 din L-304-2004 în dosarul 15951/215/2022, pentru ca judecătorii Otovescu Daniel şi Şerban Marian să primească dosarul de interes, cu încălcarea dovedită a legii, să pronunţe în 29.03.2024, de conivenţă hotărârea judecătorească nelegală prestabilită în cadrul grupului organizat de sprijinire a interlopului Trandafir Fănel zis Cimino.

Indiferenţa preşedintelui Tribunalului Dolj, Scurtu Jana, după ce am transmis multe cereri de intrare în legalitate in 28.03.2024, 17.04.2024, 27.05.2024 si 28.05.2024 a unui număr de nouă dosare, una chiar în data de 28.03.2024, şi am solicitat să contribuie prin demersul personal pentru a conferi independenţa Tribunalului Dolj, însă nu a manifestat interes faţă de profesie, astfel că Otovescu Daniel şi Şerban Marian, judecători preferaţi care au primit dosarul cu încălcarea legii, au luat cunoştinţă şi au fost încurajaţi să nu declare abţinerea, încălcând art. 42 pct 13) şi art. 43 C.pr.civ privind obligaţie imperativă a legii sa declare abţinerea, invederat prin cereri şi note de şedinţă în dosar, datorită interesului de a rămâne în dosar pentru solutia de admitere ilegală a apelului.

Siguranţa interlopului Trandafir Fanel zis Cimino că dreptul de proprietate al subscrisei Alia SA va fi radiat, suprafeţa de teren înscrisă în mod legal în Cartea funciară, prin acţiunea pe care a introdus-o în 21.06.2022, ce formează obiectul dosarului 15951/215/2022, prin care a formulat o solicitare nelegală de rectificare şi radiere a Cărţii funciare, , interlopul ne-a transmis ofertă de vânzare în valoare de 550.000 euro pentru suprafaţa de teren obţinută pe baza unei schiţe cadastrale falsificate, respectiv 336 mp, valoare echivalentă a 1.637 euro pe mp, conform valori teren wall street, fără să deţină un drept de proprietate obţinut cu îndeplinirea condiţiilor legale şi înscris la Cartea funciară, singurul argument fiind siguranţa interlopului că beneficiază de statutul mai presus de lege, datorită grupului organizat de sprijinire compus din judecători, grefieri şi ofiţeri Serviciul român de informaţii.

Fotocopie ofertă primită de la societatea interlopului Trandafir zis Cimino

1. Infracţiuni la Tribunalul Dolj de abuz în serviciu, eludarea repartizării aleatorii a dosarului 6699/63/2015* şi fals intelectual în înscrisuri oficiale, prin care a ascuns că a fost săvârşită infracţiune de abuz în serviciu.

Colceag Cristina magistrat cu funcţia de presedinte Tribunal Dolj veghează la “repartizarea aleatorie”, conform art. 14 din Regulamentul aprobat prin hotărârea nr. 1375/2015 a CSM, împreună cu grefier sef si informatician implicati in incalcarea dovedita a procedurii administrative de înregistrare şi repartizare a dosarelor la Tribunalul Dolj, în ziua de 04.06.2015, au încălcat art. 11 din Legea nr. 304/2004, in concurs cu incalcarea voita a normei 1.1.2. din Ghidul grefierului, care prevede introducerea dosarelor în ECRIS în ordinea sosirii şi înregistrării acestora la instanţă, cu consecinţa introducerii dosarului 6699/63/2015* într-o ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii şi înregistrării la Tribunal, în scopul favorizării paratei Legume fructe SA, prin dirijarea cauzei la judecătorul preferat si ales şi cu rezultatul vătămării intereselor legitime şi a dreptului la un proces echitabil al Alia SA, reclamantă în dosar, care se circumscrie infracţiunii de abuz în serviciu prev de art. 297 C.p.

Judecător Colceag Cristina, în scopul de a ascunde abuzul în serviciu săvârşit la data de 04.06.2015, cu ocazia introducerii în ordine preferenţială a cauzelor faţă de ordinea sosirii şi înregistrării la instanţă în aplicaţia ECRIS, inclusiv a cererii de revendicare a ALIA SA care face obiectul dosarului 6699/63/2015*, în înscrisul oficial, nr. 922/15.01.2019 emis de Tribunalul Dolj, a menţionat necorespunzător adevărului: “…cauza a fost repartizată aleatoriu completului C3COM”, şi a omis cu ştiinţa să insereze în acelaşi înscris date şi informaţii pe care le-am cerut în cererile din 15.02, 17.12.2018 şi care erau de natură să dovedească inexistenţa repartizării aleatorii a dosarului anterior menţionat, ce se circumscrie infracţiunii de fals intelectual prev de art. 321 alin. 1) teza I şi a II a C.p.

La Tribunalul Dolj, dosarul 6699/63/2015* a ajuns la completul C3 compus din judecător Ghiţă Raluca Elena fostă Dinculescu, membru al colegiului de conducere, însă pretinsa repartizare aleatorie a cauzei s-a făcut cu încălcarea art. 11 din L-304-2004, raportat la reglementarea din Ghidul grefierului care obligă introducerea în ECRIS în ordinea sosirii a cauzelor.

Faţă de cererea din 17.12.2018 a petentei ALIA SA, tribunalul nu a dovedit cu înscrisuri că dosarul a fost introdus în aplicaţia electronică ECRIS, în ordinea sosirii şi înregistrării cauzelor la instanţă, fiind refuzată cu ştiinţa comunicarea înscrisurilor – probă care sa contribuie la stabilirea că repartizarea a fost sau nu aleatorie, a fost o repartizare dirijată, prin introducerea dosarelor în ECRIS într-o altă ordine faţă de ordinea sosirii la instanţă de judecată, respectiv:

1. extras din registrul general al Tribunalului Dolj, cu semnătură preşedintelui instanţei, cu dosarele care au intrat în această instanţă la aceeaşi dată a intrării prezentului dosar nr. 6699/63/2015*, registru care trebuie să conţină şi menţiunea orelor de intrare a fiecărui dosar la instanţă;
2. dovadă cu semnătură preşedintelui instanţei, privind data şi modul de alcătuire a completului de judecată nr. C3COM compus din magistrat Ghiţă Raluca.
3. dovada repartizării aleatorii prin sistemul Ecris intre secţia I civilă şi secţia ÎI civilă a Tribunalului Dolj, a dosarului 6699/63/2015*
4. extras din sistemul Ecris, cu semnătura preşedintelui, care să conţină ora la care a fost repartizat fiecare dosar, pentru a verifica dacă dosarele au fost introduse în sistemul Ecris în ordinea în care au intrat la instanţă, cu îndeplinirea astfel a obligaţiei legale.
5. dacă au fost „blocate” unele complete de judecată, iar în caz afirmativ, precizarea motivul şi a completelor de judecată care au fost blocate.
6. extras privind introducerea şi repartizarea în sistemul Ecris a dosarului 6699/63/2015*.

Datele care au fost solicitate despre celelalte dosare şi prin omisiunea cu ştiinţa nu au fost comunicate, nu sunt secrete, se afla înregistrate pe portalul instanţelor, dar fără menţiunea orei de intrare la instanţă a fiecărui dosar.

Notorietatea legăturii dintre avocat profesor Ghiţă Daniel, soţul judecătorului ales prin simularea distribuirii aleatorie a cauzei, şi profesor Săuleanu Lucian, avocat şi consultant al numitului Trandafir Fanel zis Cimino a avut consecintă hotărârea de respingere a cererii de sechestru asigurator si vătămarea intereselor subscrisei ALIA SA de către judecătorul căreia i-a fost dirijată cauza în ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii cauzelor la instantă.

Hotărârea nr. 8 din data de 10.01.2017 de respingere a cererii reclamantei de sechestru asigurator coincide cu vătămarea intereselor subscrisei ALIA SA, în cazul în care reclamanta va avea câştig de cauză, iar parata Legume Fructe SA refuza să plătească daune interese, care fac obiectul acţiunii în revendicare.

Cererea de sechestru a fost depusă de Alia în 09.03.2017 la ora 13:00, înregistrată la Curtea de Apel Craiova la ora 13:19 şi repartizată la ora 15:01. La primul răspuns instanţa nu ne-a pus la dispoziţie extras din sistemul ECRIS din care să rezulte ordinea introducerii pentru repartizarea aleatorie. Din “istoric repartizare dosare fără prim termen” rezultă faptul că dosarele nu apar în ordinea repartizării.

Sub acest aspect se constată cădosarul 10373/63/2016 figurează primul repartizat la ora 15:01, dosarul 9039/101/2013/a159 figurează repartizat la ora 12:44, apoi dosarul 9288/63/2016 repartizat la ora 15:01, imprejurare fată de care, rezulta ca dosarele nu au fost repartizate în ordinea intrării la instanţă.

Curtea de apel Craiova a constatat aceste motive privind încălcarea repartizării aleatorie a cauzei şi admis cererea de strămutare a subscrisei ALIA a cauzei 6699/63/2015* şi în 07.03.2018 a trimis cauza la Tribunalul Mehedinți.

     2)   Infracţiuni de grup organizat de sprijinite a fraudei, în scopul infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual care au fost săvârşite de Popescu Norel preşedinte la Tribunalul Mehedinţi a trimis cauza de interes soţiei cu rezultatul hotărârii judecătoreşti nelegală şi netemeinică, care furnizează interlopului Trandafir zis Cimino, după strămutare dosar nr. 6699/63/2015*.

La Tribunalul Mehedinţi, preşedintele instanţei supraveghează repartizarea aleatorie, conform art. 14 din Regulamentul 1375/2015, informaticianul şi grefierul sef implicaţi direct în procedura administrativă de înregistrare şi repartizare a dosarului nr. 6699/63/2015*, au încălcat art. 11 din legea 304/2004 raportat la art 2.1.1. din Ghidul grefierului, în sensul că, la data de 07.03.2018 dosarul nu a fost introdus în aplicaţia electronică ECRIS, în ordinea sosirii cauzelor la instanţa şi a înregistrării acestora în registrul general al instanţei, ci într-o ordine preferenţială, pentru a fi dirijat soţiei judecător cunoscut, cu rezultatul anihilării procesului echitabil si anulează judecarea cauzei de către un Tribunal independent şi imparţial, infracţiuni care se circumscriu art. 367 si 297 C.p.

Soţul, preşedintele Tribunalului, Popescu Norel, a urmărit cu soţia, informaticianul şi grefierul să introducă cauzele în ECRIS în ordinea preferenţială la momentul potrivit când se cunoştea ca aplicaţia ECRIS distribuie cauza 6699/63/2015* soţiei, judecător Popescu Clara Daniela fosta Băluţa, deoarece ordinea introducerii cauzelor în aplicația electronică ECRIS influențează și determină repartizarea cauzei de către sistemul informatic unui anumit complet, rezultatul urmărit fiind adoptarea unei hotărâri judecătoresti prin sentinţa nr. 68/13.12.2018, favorabilă societăţii Legume fructe SA, prin vădită ignorare a probelor, a legii şi prin respingerea nejustificată a acţiunii de revendicare a subscrisei ALIA SA, fără soluţionarea motivată a motivelor de nelegalitate.

Din răspunsul comunicat în 14.12.2018 de Tribunalul Mehedinţi şi înscrisurile ataşate, rezulta elemente care dovedesc că au fost încălcate normele legale şi regulamentare care reglementeaza principiul independenţei şi imparţialităţii unei instante de judecată, întrucât ordinea introducerii în ECRIS a cauzei nr. 6699/63/2015* în data de 07.03.2018 a fost preferenţială, în niciun caz în ordinea înregistrării la Tribunal a dosarelor repartizate în ziua respectivă.

Din copia registrului general de dosare rezultă că dosarul 6699/63/2015* a intrat la ora 12:16:00, ultimul dosar înregistrat în registru la data de 07.03.2018 şi a fost introdus în sistemul Ecris primul, aşa cum rezultă din “lista dosarelor de repartizat”, fără prim termen alocat, imprimată şi semnată de Bordea Victoria la ora 13:21, cu toate că celelalte dosare au fost înregistrate la instanţă înaintea acestui dosar.

În inscrisul oficial din 14.12.2018 transmis de Tribunalul Mehedinţi – secţia a II a civilă contencios administrativ către ALIA SA atestă că lista dosarelor de repartizat din data de 07.03.2018, ora 13:21 se referă la o “listă care cuprinde dosarele în ordinea intrării/creării acestora de la cel mai vechi la cel mai recent”, însă susţinerea nu corespunde realităţii, întrucât dosarele nu au fost introduse în ECRIS nici în ordinea vechimii acestora, deoarece se observă că dosarul 572/101/2018 a fost repartizat înaintea dosarelor din anul 2017 înregistrate în aceeaşi zi 2339/263/2017, 1687/313/2017, 2030/313/2017, 2500/313/2017.

Conform adresei Tribunalului Dolj din 28.02.2018 dosarul a fost transmis către Tribunalul Mehedinţi în 28.02.2018 şi înregistrat la Tribunalul Mehedinţi abia în data de 07.03.2018, ceea ce înseamnă că dosarul a fost ţinut de Tribunalul Mehedinţi înainte de a fi înregistrat timp de şapte zile.

Judecătorul Popescu Clara Daniela a refuzat să solicite de la OCPI Dolj schiţa topografica în original, cu intenţia să prejudicieze interesele procesuale ale subscrisei reclamantei şi cu intenţia să favorizeze parata Legume fructe SA care deţine posesia ilegală a terenului, ca efect al fraudării legii.

În încheierea de la termenul din 04.10.2018 judecătorul Popescu Clara a reţinut cu intenţie şi nu dintr-o apreciere eronată ca OCPI deţine schiţa topografica în original, respingând solicitarea avocatului reclamantei ALIA SA adresată instanţei de a cere originalul de la OCPI, cu intenţia de a favoriza parata Legume Fructe prin sentinţa, în sensul de a putea motiva ca această firmă ar deţine un certificat de atestare a proprietăţii mai bine conturat, conform extras din încheiere: “Instanţă constata din adresa comunicata de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj ,fila 270 din dosar, rezultă faptul că instituţia deţine documentaţia în original,astfel încât nu se impune a se reveni cu adresa către OCPI”.

Deşi din probele aflate la dosar şi apărările avocaţilor subscrisei ALIA SA, judecătorul Popescu Clara Daniela a avut reprezentarea ca OCPI Dolj nu deţine schiţa topografica în ORIGINAL, a creat cu ştiinţă o premisă falsă în încheierea din 04.10.2018, în scopul de a favoriza parata Legume fructe SA printr-o hotărâre judecătorească nelegală şi netemeinică de respingere a acţiunii reclamantei.

În dosar, la fila 117 din volumul 1, se afla adresa OCPI nr. 933/24.02.2014, în care se precieaza ca aceasta instituţie nu deţine schiţa topografica în original, conform extras: “în arhiva OCPI Dolj a fost identificată documentaţia întocmită pentru obţinerea titlului de proprietate conform prevederilor HG 834/1991 aparţinând SC Legume Fructe, documentaţie înregistrată sub nr. 17171/07.07.2004, iar documentaţia mai sus amintită conţine, doar în copie, fără a fi aplicată parafa de avizare, schiţa cu suprafeţele rezultate din măsurători şi inventarul de coordonate, exemplarele originale nefiind regăsite în documentaţie”.

În raport de toate aceste considerente, rezulta clar că in încheierea din 04.10.2018, pronunţată în dosarul 6699/63/2015*, Popescu Clara Daniela fostă Băluţă, judecător, a reţinut o situaţie de fapt necorespunzătoare adevărului şi anume ca OCPI deţine, în original, schiţa topografica ce a stat la baza obţinerii de către Legume Fructe SA a certificatului de atestare a proprietăţii seria M07, nr. 3019 emis de Ministerul agriculturii privind suprafaţa de teren, faptă ce se circumscrie infracţiunii de fals intelectual prev de art. 321 Cod penal.

Aceasta concluzie este confirmată de încheierea din 29.10.2019 a Curţii de apel Craiova, pronunţată în dosar 6699/63/2015*, prin care s-a constatat reţinerea neadevărată a judecatoarei Popescu Clara de la Tribunalul Mehedinţi, in sensul ca la dosar se afla schiţa cadastrala în original, conform extras: “Din partea OCPI Dolj se prezintă Ioana Naboiu care prezintă documentaţi care a stat la baza emiterii certificatului atestării dreptului de proprietate a SC LEGUME FRUCTE SA, documentaţie în care se afla schiţa solicitată de către instanţă în copie xerox….schiţă cu suprafaţa rezultată din măsurători în copie……”

De asemenea, decizia 850/12.11.2019 a Curţii de apel Craiova în ds 6699/63/2015* reţine la pag 20: “Pe de altă parte se constată că după ce în calea de atac s-a precizat care era înscrisul asupra căruia se dorea efectuarea unei expertize grafoscopice, OCPI Dolj nu l-a putut prezenta în original”.

Lipsa de imparţialitate a magistratului Popescu Clara Daniela este dovedită de atestarea unei împrejurări necorespunzătoare realităţii, folosite pentru adoptarea unei sentinţe nelegale şi netemeinice, cât şi de inexistenţa repartizării aleatorii a cauzei, ci într-o ordine preferenţială, către judecătorul preferat, în contextul în care voit şi coordonat au fost încălcate art. 2, 10, 11 raportat la norma din Ghidul grefierului şi art. 139 din L-304-2004 şi art. 2 din L-303-2004 privind imparţialitatea şi art. 199, 42 pct. 13) şi art. 43 abţinerea din codul de procedură civilă, sunt elemente care justifică că distribuirea a fost coordonată şi dirijată a cauzei, cu rezultatul respingerii ilegale a acţiunii în revendicare, excede coincidenţei şi că asocierea familială dintre soţul Popescu Norel, preşedintele Tribunalului şi soţia Popescu Clara judecător, cu incălcarea legii privind repartizarea aleatorie a avut raţiuni şi interese extrajudiciare.

Activitatea infracţională de grup organizat a preşedintelui Popescu Norel şi soţiei sale Popescu Clara fostă Băluţă este confirmată şi că aceştia au fost implicaţi în introducerea în ECRIS nu numai a dosarului 6699/63/2015* ci şi a dosarului 7386/1285/2010, cu părţi diferite şi localităţi diferite, cu încălcarea normelor privind repartizarea aleatorie, în ordinea preferenţială faţă de ordinea sosirii, cu rezultatul evident al unor hotărâri judecătoreşti favorabile părţii care a fraudat proprietatea şi legea. Prin încălcarea repartizării aleatorie la Tribunalul Mehedinţi în dosar 7386/1285/2010 de către aceleaşi persoane Popescu Norel preşedinte de tribunal, împreună cu judecător Băluţă Clara, s-a pronunţat o hotărâre de respingere a acţiunii în dosar 7386/1285/2010, soluţionat ca urmare a strămutării de la Tribunalul Cluj şi Satu Mare, infracţiuni la Farmec SA, protejate la fel de ofiţeri din Serviciul român de informaţii.

La acea vreme cei doi erau doar parteneri de grup organizat, după care au devenit soţ şi soţie, iar Popescu Norel a fost răsplătit şi a deţinut funcţia de membru în plenul Consiliului superior al magistraturii.

    3)   Infracţiuni de fals intelectual au fost săvârşite în cadrul grupului organizat pentru a ascunde infracţiuni de grup organizat de sprijinire a fraudei şi abuz în serviciu, săvârşite pentru fraudarea actului de justiţie au fost comise prin încălcarea normelor legale, cu rezultatul eludării repartizării aleatorii pentru prejudicierea ALIA SĂ în dosarul 6699/63/2015*.

La Tribunalul Mehedinţi, judecator Tudor Eugenia, în calitate de preşedinte secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în înscrisul oficial nr. B.I.R.P. nr. 36 din 14.12.2018 emis de această secţie şi magistratul Ion-Cosmin Sima, în calitate de judecător delegat la Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Mehedinţi, în înscrisul oficial nr. 38/28.12.2018 emis de aceeasi instituţie, au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului cu privire la repartizarea dosarului 6699/63/2015*, iar Tudor Eugenia a omis cu ştiinţă inserarea unor date şi informaţii referitoare la îndeplinirea procedurii de înregistrare şi repartizare a dosarelor din data de 07.03.2018, fapte se circumscriu infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal.

Aceste înscrisuri oficiale au fost emise in scopul de a se acoperi abuzul în serviciu săvârşit la 07.03.2018 prin introducerea dosarelor în sistemul ECRIS într-o ordine preferenţială, iar nu în ordinea înregistrării acestora la Tribunalul Mehedinţi, secţia a II a de Contencios administrativ şi fiscal, având rezultat repartizarea dirijată a dosarului nr. 6699/63/2015* către completul judecătorului preferat, respectiv Popescu Clara Daniela, soţia preşedintelui Popescu Norel.

În adresa nr. BIRP nr. 36/14.12.2018 emisă sub semnătura preşedintelui secţiei a II a a Tribunalului Mehedinţi, Eugenia Tudor, ca răspuns la petiţia ALIA SA înregistrată la această instanţă sub nr. 36/14.12.2018 se menţionează că în ziua de 07.03.2018, “la ora 13:22:41 a fost efectuată repartizarea aleatorie a cauzelor, toate cele şapte cauze fiind repartizate aleatoriu, fără niciun incident”, precum şi că, din lista de reparizare dosare ataşată, “rezultă că toate cele şapte dosare aleatoriu fără a exista vreun incident privind repartizarea acestora”, precum şi că ar fi fost ataşată o “listă din care rezultă data şi ora repartizării”, susţineri care nu corespund realităţii.

În primul rând, adresa semnată de magistrat Tudor Eugenia nu a avut ataşată o listă din care să rezulte ora repartizării celor şapte dosare, inclusiv dosarul 6699/63/2015*, fiind menţionată în aceeaşi adresă o singură oră pentru repartizarea tuturor dosarelor, respectiv ora 13:22:41, care nu rezultă din niciun înscris ataşat.

În al doilea rând, atestarea împrejurării că repartizarea celor şapte dosare “a fost aleatorie” înscrisuri oficiale dovedesc ca este necorespunzătoare adevărului, rezultă din conţinutul înscrisului oficial semnat de preşedintele de secţie Eugenia Tudor prin care se recunoaşte că a avut loc “aşadar, o repartizarea pe bază de liste şi nu dosar cu dosar”, făcându-se referire şi la lista dosarelor de repartizat fără prim termen alocat din data de 07.03.2018, “listă care cuprinde dosarele în ordinea intrării/creării acestora de la cel mai vechi la cel mai recent”.

Această ultimă menţiune nu corespunde adevărului întrucât se constată că in înscrisul “LISTA DOSARELOR DE REPARTIZAT FĂRĂ PRIM TERMEN ALOCAT, AZI 7/3/2018 ORA 13:21” imprimat şi semnat de Bordea Victoria la data de 07/03/2018, cele şapte dosare nu sunt în ordinea intrării/creării acestora, de la cel mai vechi la cel mai recent, fiind uşor de observant ca dosarul nr. 572/101/2018 (cel mai recent) nu este trecut ultimul, ci în poziţia a treia iar dosarul nr. 1687/313/2017 şu 2030/313/2017, deşi trebuia să se regăsească în poziţiile 2 şi 3, sunt menţionate la poziţiile 5 şi respectiv 4.

În raport de aceste aspecte, este de netăgăduit că repartizarea “pe bază de lista şi nu dosar cu dosar”, precum şi repartizarea în ordinea creării dosarelor “de la cel mai vechi la cel mai mare” reprezintă o repartizare aleatorie conform normelor legale şi regulamentare, care instituie obligaţia ca în sistemul ECRIS să fie introduse dosarele în ordinea înregistrării acestora la instanţă, pentru a se evita eludarea unei repartizări aleatorii reale a cauzelor.

Faţă de această situaţie, privind modul de realizare a procedurii administrative de înregistrare şi repartizare a dosarelor la Tribunalul Mehedinţi, secţia a II a de contencios administrativ şi fiscal, se poate constata că şi magistratul Ion-Cosmin Sima, în data de 07.03.2018, în calitate de membru al Colegiului de conducere al instanţei şi judecător delegal la Biroul de Informaţii şi Relaţii cu Publicul, în înscrisul oficial nr. 38/28.12.2018, a atestat în mod necorespunzător adevărului, că, în data anterior menţionată, dosarul cu nr. 6699/63/2015* “s-a repartizat aleatoriu, aşa cum rezultă din documentele anterior menţionate”

Atestarea de către judecatorul Sima Ion-Cosmin cu intenţia de a ascunde împrejurări necorespunzătoare adevărului este dovedită de menţiunea din acelaşi înscris oficial, în care se face referire la adresa nr. 36/14.12.2018 a Tribunalului Mehedinţi – Biroul Informaţii şi Relaţii cu publicul, comunicată ALIA SA sub semnătură aceluiaşi magistrat şi din care rezultă: “detaliat situaţia repartizării dosarului nr. 6699/63/2015*, fiind anexate documente doveditoare în acest sens”.

Or, din adresa semnată de Preşedintele secţiei a II a contencios administrativ şi fiscal şi documentele ataşate, rezulta că nu a existat o repartizare a cauzelor în ziua de 07.03.2018, conform normelor legale şi regulamentare, ci o distribuire dirijată, “pe bază de liste” şi într-o ordine preferenţială, pretins realizata după vechimea dosarelor, iar nu în ordinea intrării şi înregistrării cauzelor în registrul general, împrejurare cunoscută magistratului Sima Ion-Cosmin la data semnării înscrisului oficial emis de Tribunalul Mehedinţi.

      4)   La Curtea de apel Craiova au fost săvârşite in cadrul grupului organizat infracţiuni de abuz in serviciu şi fals intelectual, pentru dirijarea dosarului civil 6699/63/2015* către completul de apel C3A al secţiei a II a civilă, prin încălcarea coordonată a normei care reglementează procedura de introducere in ECRIS a cauzelor, iar prin înscrisuri oficiale, au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi a omis cu ştiinţă, în scopul sprijinirii grup infracţional organizat să insereze date şi înscrisuri doveditoare stabilirii repartizării aleatorii,.

La Curtea de Apel Craiova, cauza 6699/63/2015*, judecătorul Gherghina Manuela Lotus în calitate de preşedinte la secţia a II a civilă a efectuat diligentele împreună cu grefierul şi informaticianul, astfel încât cauză să fie introdusă în ECRIS într-o ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii pentru că dosarul să fie distribuit completului nr. C3A alcătuit nealeatoriu din judecătorii Ciolofan Alina şi Osiceanu Ionica în contextul în care este de notorietate că judecătorul Ceolofan Alina este prieten de familie cu avocatul Săuleanu Bernd Lucian, în relaţie comercială cu firmele interlopului Trandafir zis Cimino, împrejurare care crează raţiuni extrajudiciare care anulează imparțialitatea și independența completului de judecată privind hotărârea, rezultat care s-a şi întâmplat.

Dosarul nr. 6699/63/2015* a plecat de la Tribunalul Mehedinţi în data de 05.02.2019, conform adresei acestei instante şi aşa cum rezultă şi din fisa dosarului emisă de Curtea de apel Craiova – Secţia a II a civilă, în care se menţionează la ultima pagină ca dosarul a ieşit de la Tribunalul Mehedinţi în data de 05.02.2019.

Faţă de această situaţie, rezultă că dosarul susmenţionat a ajuns la Curtea de apel Craiova, prin poştă militară, în aceeaşi dată de 05.02.2019, însă la aceeaşi ultimă pagină a fişei dosarului nu este menţionată data intrării la Curtea de apel Craiova, ci la prima rubrică “Informaţii generale” sunt înscrise “Data dosarului: 06.02.2019 ora 10:10:00”, ceea ce înseamnă că înregistrarea apelului nu a fost efectuată în ziua primirii dosarului la instanţă, ci a fost introdus în aplicaţia ECRIS la secţia a II a civilă, după o zi de aşteptare.

Din această perspectivă este îndreptăţită concluzia ca apelul ALIA SA nu a fost introdus în aplicaţia ECRIS în ziua de 05.02.2020 când a sosit la instanţă, ci a fost ţinut în aşteptare o zi, pentru ca în acest interval de timp ordinea de repartizare a aplicaţiei ECRIS să distribuie cauza de interes completului C3A, fapt cunoscut judecătorului Lotus Gherghina, grefierului şi informaticianului. Completul C3A compus din judecător Ciolofan Alina şi Osiceanu Ionica a fost ale preferat pentru dirijarea apelului acestui complet, în contextul în care este de notorietate că judecător Ciolofan Alina este prieten de familie cu avocat Săuleanu Lucian, angajat consultant şi apărător în cauze ale lui Trandafir Fănel supradenumit Cimino, societatea Legume fructe SA şi societăţi în care acesta are interes.

Faţă de considerentelor de mai sus, magistraţii Ciolofan Alina şi Osiceanu Ionica, deşi au avut posibilitatea conform Legii, art. 42 pct 13 şi art. 43 C.proc.civ să formuleze declaraţie de abţinere, au manifestat un interes evident să rămână în dosarul primit în mod organizat şi coordonat şi au ignorat probele, motivele de nelegalitate pe care nu le-au soluţionat, au ignorat cu ştiinţa chiar şi faptul că parata Legume fructe SA nu şi-a recunoscut şi a înlăturat, schiţa cadastrală, probă din dosar, prin note de concluzii scrise care au fost depuse în noiembrie 2019, deşi pe baza acestui document falsificat, parata a obţinut ilegal titlul de proprietate nr. M07/3019/28.07.2004 de la Ministerul agriculturii.

Preşedinte la secţia a II a civilă este judecător Gherghina Lotus Manuela fostă Buză, care în anul 2018 a absolvit Universitatea din Craiova – Facultatea de Drept – Scoală Doctorală, cu teza de doctorat “Tratamentul creditorilor şi regimul juridic al creanţelor în procedura insolventei”, a avut îndrumător şi coordonator ştiinţific pe profesor universitar doctor avocat Săuleanu Bernd Lucian, care are şi calitate de consilier apărător al intereselor interlopului Trandafir zis Cimino, acţionar al paratei Legume fructe SA în dosarul pendinte.

În aceste condiţii a fost încălcată voit procedura administrativă de repartizare aleatorie a cauzei 6699/63/2015* si această nelegalitate nu este înlăturată nici de înscrisul oficial nr. 24244/28.05.2019, emis de Curtea de Apel Craiova sub semnătură judecătorului delegat Grigorie Ionel şi a expertului informaţii publice Mandrilă Liviu în care se precizează următoarele: “Din verificările efectuate în sistemul informatică “ECRIS” al instanţei, la data de 06.02.2019, a fost înregistrat dosarul 6699/63/2015*. În aceeaşi zi s-a procedat la repartizarea aleatorie a dosarului. În urma repartizării automate (aleatorii) dosarul 6699/63/2015* a primit complet de judecată, respectiv completul C3A-comercial”.

Înscrisul oficial atestă exclusiv înregistrarea dosarului nr. 6699/63/2015* în sistemul ECRIS la data de 06.02.2019, fără nicio precizare cu privire la ora introducerii în aplicaţia informatică, dar, mai important, fără nicio menţiune cu privire la data şi ora înregistrării apelului la Curtea de apel Craiova, care ar fi trebuit realizată în data de 05.02.2019.

Deşi se atestă că “s-a procedat la repartizarea aleatorie a dosarului”, în înscris se omite să fie inserate datele şi informaţiile de natură a dovedi respectarea procedurii legale de repartizare aleatorie, nefiind menţionată ora de introducere în ECRIS a dosarului 6699/63/2015*, numărul dosarelor şi ora de introducere a acestora în ECRIS în aceeaşi dată şi nici data şi ora înregistrării acestor cauze în registrul general de dosare al Curţii de apel Craiova.

Inexistenţa “repartizări aleatorii” a dosarului civil nr. 6699/63/2015* către completul C3A – comercial, este confirmată şi prin înscrisul oficial nr. 25933/06.06.2019 emis de Curtea de Apel Craiova, sub semnătură aceloraşi persoane, ca răspuns la cererea ALIA SA înregistrată la data de 29.05.2019, prin care se solicita explicit date, informaţii şi înscrisuri care să permită verificarea îndeplinirii dispoziţiilor art. 10, art. 11, art. 53 şi art. 139 din L-304-2004 privind distribuirea dosarului menţionat mai sus.

Or, în înscrisul oficial nr. 25933/03.06.2019 s-a menţionat din nou, fără temei, că “s-a procedat la repartizarea aleatorie a dosarului”, precizându-se ca aceasta pretinsă repartizare aleatorie din data de 16.02.2019 ar fi vizat şase dosare, însă s-a omis, din nou, cu ştiinţa, a se menţiona data şi ora înregistrării fiecărui dosar în registrul general al Curţii de Apel Craiova, precum şi ordinea introducerii fiecărui dosar în aplicaţia ECRIS care trebuie făcută în ordinea înregistrării cauzelor la instanţă, elemente ce pot conduce la influenţarea repartizării cauzelor şi deci, realizarea unei repartizări preferenţiale, iar nu a repartizării aleatorie

Cadrul organizat şi coordonat a continuat pentru muşamalizarea fraudei în actul de justiţie şi cu ocazia adresei nr. 25933 din 03.06.2019 a Curţii de Apel Craiova către subscrisa ALIA SA ca urmare a cererii Alia SA judecător Grigorie Ionel şi expert informaţii publice Mindrila Liviu îşi menţin modul de exprimare voit insulator: “din verificările efectuate în sistemul informatic “ECRIS”, la data de 06.02.2019 a fost înregistrat dosarul 6699/63/2015*. În aceeaşi zi s-a procedat la repartizarea aleatorie a dosarului…”. Or, “înregistrarea în ECRIS” şi “repartizarea aleatorie” sunt unul şi acelaşi lucru, iar solicitarea subscrisei s-a referit la date şi înscrisuri privind extras din registrul general al Curţii de Apel privind cauzele care au intrat şi figurează înregistrate în registrul general pentru a verifica şi constată dacă în aplicaţia ECRIS au fost introduse cauzele şi apelul subscrisei în ordinea înregistrării cauzelor în registrul general al instanţei.

În concluzie, fapta de fals intelectual în înscrisul oficial, adresa 24244 din 28.05.2019 a Curţii de apel Craiova către Alia SA, a fost săvârşită pentru a ascunde abuzul în serviciu privind “repartizarea aleatorie”, prin atestarea următoarelor împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului:

(a) a existat “repartizarea aleatorie a dosarului”, desi dosarul a fost ţinut în aşteptare până a doua zi şi a fost introdus în ECRIS în ordine preferenţială pentru a fi dirijat la completul format din judecătorii Ciolofan Alina şi Osiceanu Ionica.

(b) din verificările efectuate în sistemul informatic “ECRIS” rezulta ca a fost înregistrat dosarul 6699/63/2015 în aceeaşi zi si ca “s-a procedat la repartizarea aleatorie a dosarului”, date eronate si voit prezentate necorespunzător adevarului, in conditiile in care verificările cerute de subscrisa ALIA SA s-au referit la data şi ora sosirii la instanţă în registrul general pentru a compara cu data introducerii cauzei în ECRIS faţă de oră celorlalte cauze intrate şi înregistrate în aceeaşi zi.

(c) s-a constatat ca in urma unor “verificări în sistemul ECRIS…a fost înregistrat dosarul 6699/63/2015* în aceeaşi zi s-a procedat la repartizarea aleatorie…”, ceea ce nu corespunde adevarului, deoarece pentru ca “repartizarea aleatorie” să fie îndeplinită conform normei 1.1.2. din Ghidul grefierului, ordinea introducerii în ECRIS trebuie să fie în ordinea sosirii cauzelor si inregistrarii în registrul general al instantei, ceea ce nu s-a realizat in speta, dosarul sosind in data de 05.02.2019 si fiind introdus in ECRIS in 06.02.2019.

(d) În adresa se menţionează că “după ora 15:00 a fiecărei zile lucrătoare se procedează la repartizarea cauzelor înregistrate în cursul zilei…”, imprejurare de fapt necorespunzătoare adevărului, deoarece fisa dosarului ataşată evidenţiază ca apelul a ieşit de la Tribunalul Mehedinţi în 05.02.2019 şi a fost introdus în ECRIS în 06.02.2019 ora 10:10 (cu o zi de aşteptare) şi nu după ora 15:00.

Omisiunea cu ştiinţă, refuzul conştient şi coordonat de a insera şi transmite subscrisei Alia SA datele şi înscrisurile menţionate în cerere, cu rolul probaţiunii că principiul legalităţii a fost înfrânt cu ştiinţa într-un cadru organizat şi coordonat, dovedesc ascunderea adevărului şi controlul actului de justiţie prin decizia Curţii de apel Craiova nr. 850 din 12.11.2019.

Legături de interes evidente cu partea care a beneficiat de hotărâri judecătoreşti neîntemeiate, sunt dovedite de împrejurarea că judecător Gherghina Lotus, preşedintele secţiei a II a civile, în anul 2018 a avut îndrumător pentru obţinerea tezei de doctorat pe profesor Săuleanu Lucian, avocat al părţii adverse, societate comercială aparţinând numitului Trandafir Fanel zis Cimino, precum şi de legături comerciale cu judecătorul Ţăndăreanu Nicoleta, colaboratori şi membri fondatori în Institutul român de drept comercial.

   5)   Coordonarea de către Serviciul român de informaţii a încălcării legii la Înalta curte de casaţie şi justiţie, infracţiuni de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.p., fals intelectual, prev de art. 321 C.p. şi grup infracţional organizat în dosar 6699/63/2015*, în modalitate de sprijinire prev de art. 367 C.p., săvârşite cu rezultatul sprijinirii prin hotărâri judecătoreşti la ordin.

Infracţiuni succesive de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.p., în cadrul grupului organizat de sprijinire au fost săvârşite de Budă Marian, preşedinte secţia a ÎI a civilă cu grefier şef şi informatician, prin care organizat şi coordonat s-a urmărit prejudicierea subscrisei pentru înregistrarea,distribuirea, dirijarea cauzei de interes la completul preferat, prin hotărâre netemeinică şi infracţiuni care au fost săvârşite în cadrul grupului organizat.

Infracţiunea a fost comisă prin ţinerea în aşteptare mai multe zile de la sosirea dosarului 6699/63/2015* la ICCJ şi introducerea în ECRIS a cauzei în ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii şi înregistrării în registrul general, eludarea cu ştiinţă a normei prev la art. 1.1.2. din Ghidul grefierului şi art. 11 din Legea 304/2004, în scopul dirijării acesteia la completul cunoscut C4, compus din judecători Teau Carmen, Grădinaru Ianina şi Niţu Petronela, care să pronunţe hotărârea prestabilită de respingere nelegală a recursului, ceea ce reprezintă anihilarea cu ştiinţă a procesului echitabil şi încălcarea art. 2, 10, 11 din Legea 304/2004, art. 2 alin 3 din Legea 303/2004 şi art. 42 pct 13 cod procedură civilă.

La ICCJ dosarul a fost transmis de la Curtea de apel Craiova, informatizat luni 20.01.2020, a intrat fizic la ICCJ în ziua de joi 23.01.2020 şi a fost introdus în aplicaţia ECRIS de abia luni 27.01.2020. În registrul de intrare, dosarul 6699/63/2015* este al 13-lea dosar înregistrat la ora 8:30 în fişa dosarului la ora 09:15), iar în “raport dosare alocate fără prim termen” este al doilea dosar înregistrat, argumente care evidenţiază că ordinea sosirii nu a fost respectată, conform reglementarii din Ghidul grefierului.

Emailul de la Curtea de apel Craiova evidenţiază data ieşirii dosarului 6699/63/2015* către ICCJ, prin poşta militară.

From: Registratura CA Craiova

Sent: Tuesday, February 18, 2020 2:41 PM

To: office@alia-sa.ro

Subject: Bună ziua!

Hello Office,

Urmarea cererii dvs. înreistrată la Curtea de Apel Craiova sub nr. de lucrare 8039/18.02.2020, vă comunicăm următoarele:
La data de 20.01.2020 a fost efectuat în Sistemul Informatizat ECRIS circuitul extern al dosarului 6699/63/2015* către ÎCCJ, atunci când a fost întocmită şi adresa de înaintare a acestuia, iar la data de 23.01.2020 dosarul a fost expediat ÎCCJ.
Vă multumim pt. colaborare.
Grefier arhivar şef
Marinela Gavrilă

Best regards,
Registratura mailto:cacraiova.registratura@just.ro

Judecători Budă Marian şi Teau Carmen au fost colegi de complet în mai multe rânduri, iar Teau Carmen este partener, coautor cu av. Săuleanu Bernd care beneficiază de sume de bani primite de la firmele lui Trandafir Fănel zis Cimino, respectiv Legume fructe SA, Comagroind şi Omnyrom SRL, fără să participe la dosarele din instanţă.

Recursul în dosar 6699/63/2015* a fost respins după ce cauză a fost dirijată la completul C4, în condiţiile în care a fost introdusă în aplicaţia ECRIS cu întârziere de două zile pentru că Budă Marian, împreună cu grefier şi informatician au urmărit eludarea repartizării aleatorii a cauzei 6699/63/2015* prin introducere în ECRIS, când aceştia au cunoscut că ECRIS distribuie cauza completului alcătuit din judecători cunoscuţi Teau Carmen, Grădinaru Ianina şi Niţu Petronela, pentru ca aceştia să respingă nelegal în dosar cereri, excepţii şi recursul, să favorizeze pe Săuleanu, Oancea şi Trandafir Făanel zis Cimino, cu sprijin şi protecţie simultană asigurate de către ofiţeri din Serviciul român de Informaţii, structura centrală şi secţii SRI Dolj şi Bucureşti.

  6)  Infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 321 C.p. a fost săvârşită la secţia a II a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost coordonată de judecător Budă Marian pentru muşamalizarea faptelor de abuz în serviciu la care a participat în calitate de preşedinte al secţiei, în grup cu informatician şi grefier, prin încălcarea legii referitoare la “repartizarea aleatorie” a cauzei 6699/63/2015*, cu rezultatul dirijării cauzei completului de judecată preferat, compus din judecători Teau Carmen, Gradinaru Ianina, Niţu Petronela, care au respins cererea incidentală pentru lămurirea unei chestiuni juridice privind dreptul de administrare şi au adoptat decizia prestabilită nr. 1602/23.06.2021 prin care a respins nelegal şi netemeinic recursul, urmărind favorizarea interlopului Trandafir zis Cimino, parte parată, intimată în dosar.

Deşi în cererea ALIA SA din data 12.02.2020 am solicitat copie certificată a registrului general de intrare la ICCJ prin omisiune cu ştiinţa, în scopul de a ascunde încălcarea coordonată a legii, judecători implicaţi au refuzat să ne transmită copie extras din registrul general de intrare ieşire.

Fişa dosarului 6699/63/2015* evidenţiază fotocopie mai jos că dosarul 6699/63/2015* a fost înregistrat la ICCJ în registrul general la ora 09:15 în data de 27.01.2020, şi nu ora 8:30 asa cum rezulta din extras înscris oficial nr. 4191 din data de 12.03.2020 semnat de magistrat asistent Ciobanu Viorel si documentul “INTRARE” scris de mană de catre acesta, conform fotocopii mai jos.

Înscris oficial primit de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie semnat de magistrat asistent Ciobanu Aurel, conţine ataşat documentul denumit “intrare” scris de mană însă este necredibil privind realitatea datelor prezentate, deoarece este nesemnat şi neasumat de nicio persoană responsabilă în sensul că, la data de 27.01.2020 la ora 8:30, ar fi fost înregistrate un număr de 21 de dosare la aceeaşi oră, având în vedere considerentele care rezultă din înscrisuri primite de la ICCJ:

– “raport dosare alocate fără prim termen” nu reprezintă dovada repartizării, ordinea în sistemul ECRIS şi nici nu indică ora repartizării dosarelor, aşa cum ni s-a prezentat pentru alte dosare de la ÎCCJ, exemplu: “documentul “repartizarea dosarelor din data de 17.04.2019 ora 15:30:57””.

– documentul “intrare” şi “Raport dosare alocate fara prim termen” din care rezulta ca dosarul 8037/63/2018 trimis tot de Curtea de Apel Craiova a ieşit de la aceasta instanta Craiova pe 27.01.2020 si a fost înregistrat înaintea dosarului 6699/63/2015* dar nu figurează pe portalul ICCJ, cu toate ca el figurează înregistrat la ICCJ sectia a II a şi repartizat la completul filtru nr. 3.

Prin urmare, dacă dosarul 6699/63/2015* ar fi fost introdus în aplicaţia electronică ECRIS, în ziua de 23.01.2020, dată în care s-a efectuat transferul cu poşta militară, respectiv în ordinea sosirii şi înregistrării la ICCJ, evident că dosarul ar fi fost distribuit de aplicaţia ECRIS altui complet de judecată, necunoscut şi imparţial, iar hotărârea ar fi fost diferită. Aşa cum rezultă din fişa dosarului numărul de volume utilizat la stabilirea complexităţii a fost şase dar în fişa dosarului 6699/63/2015* numărul de volume care a ajuns la ICCJ au fost două volume de la Curtea de apel Craiova, patru volume de la tribunalul Dolj şi două volume de la Tribunalul Mehedinţi deci opt volume în total. Complexitatea dosarului trebuia calculată cu opt nu cu şase volume, deci a fost influenţată complexitatea dosarului şi automat completul căruia i-a fost repartizată lucrarea.

Judecători Teau Carmen şi Budă Marian provin din colectivul Curţii de apel Craiova şi au legături parteneriale cu avocat Săuleanu Bernd Lucian, preşedinte la baroul Dolj, cu unul coleg la Facultate şi cu Teau coautor.

În răspunsul subscrisei ALIA SA din 12.02.2020 în dosar 6699/63/2015* la ICCJ, la întâmpinarea Legume fructe SA am învederat completului de judecată interesul în cauză al avocatului Săuleanu Lucian, prin calitatea de coautor la lucrarea « L. Săuleanu, C. Teau, Transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor nominative, RDC nr. 5/2000 »  publicată în Revistă de drept comercial, ceea ce înlătură imparţialitatea magistratului Teau Carmen, prevăzută la art. 2 din Legea 303/2004 şi această împrejurare asigură cadrul extrajudiciar al promovării în dosar 6699/63/2015* a unor raţiuni şi interese care exced legii.

Prin urmare, magistraţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au urmărit favorizarea interlopului Trandafir Fănel alintat Cimino şi prejudicierea intereselor legitime ale subscrisei ALIA SA prin decizia nelegală nr. 1602/2021 şi au ascuns probe privind infracţiuni ale judecătorilor implicaţi în protecţie, care nu au atestat că titlul de proprietate deţinut de subscrisa este mai bine caracterizat, deşi este înregistrat la Cartea funciară şi a fost emis legal în baza dreptului de administrare, prev de art. 20 din legea 15/1990, dovedit prin decizia 470/1979 a Consiliului Judeţean Popular Dolj din fotocopie.

Încălcarea cu ştiinţă a unor dispoziţii legale prev de art. 199 Cod proc civ, art. 11 din Legea 304/2004, norma grefierului şi art. 42 pct. 13) şi art. 43 C.pr.civ evidențiază participarea la o înţelegere colectivă în scopul prestabilit al hotărârii de respingere a cererii incidentale art. 519 C.pr.civ pentru lămurire chestiunii juridice privind obligaţia obţinerii titlului doar de către acea societate care deţine în patrimoniu “drept de administrare” al terenului şi înţelegerea prejudecată a judecătorilor care au compus completul C4 de respingere nelegală a recursului subscrisei ALIA SA. Această premiză conturează rațiuni şi interese extrajudiciare care au urmărit şi au avut ca scop şi rezultat îndeplinit, favorizarea părții adverse Trandafir Fănel zis Cimino respingerea nelegală a recursului, ignorând cu ştiinţă probele şi legea. Consecinţele juridice ale înţelegerii care exced legii sunt confirmate prin lipsa motivării în decizia nr 1602 şi lipsa menţiunii în dispozitiv care titlu e mai bun, respingerea cererii incidentale cu încălcarea cu ştiinţă a dispoziţiilor din legea 304/2004, 303/2004 şi cod de procedură civilă.

Dispozitivul deciziei 1602/2021 care respinge recursul:

  7)   Infracţiunea de abuz în serviciu prev de art. 297 cod penal a judecătorilor Budă Marian, preşedinte secţie a II a civilă, Teau Carmen, Grădinaru Ianina şi Niţu Petronela, cu magistrat asistent Veronica Junger, au ascuns încheierea care a admis cererea de recuzare din 14.07.2020 pentru că au urmărit ca recursul să fie respins de completul C4 în legătură cu care există dovezi că are legătură cu partea adversă.

După ce am solicitat preşedintelui ICCJ să ne transmită extras din registrul minutelor şi al încheierilor interlocutorii, judecător Corbu Corina a menţionat necorespunzător adevărului că nu deţine registrul deşi legea obligă ţinerea acestui registru. Ulterior încheierea a fost falsificată după un an jumate cu soluţia “respinge” şi a fost depusă la dosar după un an jumate cu numerotarea filelor conform fotocopie.

Judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în modalitate de sprijinire a fraudelor au urmărit să menţină dosarul 6699/63/2015* la completul C4, având siguranţa că acest complet va favoriza pârâta Legume fructe SA societate controlată de Trandafir Fănel zis Cimino printr-o hotărâre nelegală, în lumina următoarelor elemente de probaţiune:

1. Pe portalul interior al www.scj.ro nu a fost postată cererea de recuzare în dosarul 6699/63/2015* la completul C4 şi nici la C5, împrejurare care evidenţiază fie că cererea de recuzare a fost admisă iar completul de judecată C4 nu ar mai fi respins recursul, cf. extras fotocopie de pe portal:

Soluţia şi încheierea au fost falsificate un an şi jumătate mai târziu iar filele în dosar au fost renumerotate după doi ani.

Pe portal, conform fotocopie nu figurează că cererea de recuzare a fost transferată de la C4 la C5 şi nici soluția din ziua de 14 iulie 2020, conform fotocopie extras portal. Încheierea a fost adăugată la dosar cu 15 luni mai târziu iar filele la dosar au fost renumerotate după 24 luni de la 14.07.2020, dată la care cererea de recuzare a fost admisă şi după trei luni de când am cerut încheierea care respinge cererea de recuzare şi registrul minutelor, înscrisuri oficiale care nu au fost comunicate pretextând împrejurări dovedite, necorespunzătoare adevărului art. 321 cod penal.

Rezultatele căutării: Ședințele de judecată din 14 iulie 2020, pentru Secţia a II-a civilă – 6 rezultate.

	Ședință de judecată∧∨	Informaţii detaliate (click pe şedinţa aleasă)
1	Secţia a II-a civilă → Completul filtru nr. 5, ora: 9:00 – 14.07.2020
2	Secţia a II-a civilă → Completul nr. 5 NCPC, ora: 9:00 – 14.07.2020	Complet de judecată: Completul nr. 5 NCPC Dosare: Numărul dosarului Părți 1 997/59/2019 Recurs 14.07.2020, 11:00 -ZORZON CARMEN GRATIANA -SC KROMBERG & SCHUBERT ROMANIA TI SRL
3	Secţia a II-a civilă Completul nr. 5, ora: 9:00 – 14.07.2020	Complet de judecată: Completul nr. 5 Dosare: –
4	Secţia a II-a civilă Completul nr. 5-CC, ora: 9:00 – 14.07.2020	Complet de judecată: Completul nr. 5-CC Dosare: –
5	Secţia a II-a civilă Completul nr. 5-CC NCPC, ora: 9:00 – 14.07.2020	Complet de judecată: Completul nr. 5-CC NCPC Dosare: –
6	Secţia a II-a civilă Completul nr. 5 AP, ora: 9:00 – 14.07.2020	Complet de judecată: Completul nr. 5 AP Dosare: –

   8)  Încălcarea coordonată a legii, siguranţei protecţiei comandanţilor DRI Bucureşti şi Dolj din Serviciul român de informaţii, pentru sprijinirea infracţiunilor la Înalta curte de casaţie şi justiţie datorita infracţiunii în care sunt implicaţi preşedintele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, grefierul şef de fals intelectual în scopul ascunderii probelor cerute şi că cererea de recuzare a fost admisă, apoi a fost ascunsă de către CORBU CORINA ALINA preşedintele ICCJ, cu Budă Marian preşedintele secţiei II civile, judecători, grefierul şef secţie şi informaticieni, ascunderea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată 2020-2022,

Elemente temeinice de probatiune evidenţiază că ofiţeri din Serviciul român de Informaţii cu judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au urmărit siguranţa favorizării interlopului Trandafir Fănel alintat Cimino. Judecători din conducerea ICCJ au atestat cu ştiinţă împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că ar fi transmis prin email şi prin postă încheierea din 14.07.2020, care în fapt incheierea cu solutia “respinge cererea” nu a existat în iunie-iulie 2021, şi că ICCJ nu ar deţine registrul minutelor şi încheierilor interlocutorii nu este credibila privind hotărârea din 14.07.2020 referitor la soluţionarea cererii de recuzare, deşi legea obligă la ţinerea acestor registre.

După ce s-a judecat recursul în dosarul nr. 6699/63/2015*, la data de 23 iunie 2021, am transmis la ICCJ cereri prin care am solicitat să ni se comunice:

• Încheierea din 14.07.2020 privind soluţia recuzării
• Extras din ziua de 14.07.2020 din registrul încheierilor şi copie din registrul minutelor de şedinţă.

Fotocopie cerere din 23.06.2021 Fotocopie cerere din 02.07.2021

Înscris oficial nr. 1131/13.07.2021 semnat de Preşedintele Corbu a atestat împrejurarea neocrespunzatoare adevărului că nu există un registru al hotărârilor interlocutorii al minutelor !!!

Judecător Corbu Alina Corina, preşedinte la Înalta curte de casaţie şi justiţie, în acest înscris oficial a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului în scopul să ascundă că cererea de recuzare a fost admisă de completul C5 format din judecători Vrabie Valentina, Florescu George, Dorin Rodica şi încheierea cu soluţia “admite cererea de recuzare” a fost ascunsă şi hotărârea nu a fost postată pe portalul ICCJ iar încheierea la cererea de recuzare a fost falsificată ulterior, când a fost emis de ICCJ înscrisul oficial de răspuns nr. 1131/13.07.2021 semnat de Corbu Alina.

Inscrisul oficial din 13 iulie 2021 semnat de judecător Corbu Alina Corina ne-a fost transmis din e-mail presedinte@scj.ro, ca răspuns la cele două cereri, prin care a atestat două imprejurări necorespunzătoare adevărului.

Am solicitat la punctul 2 Probe, Parchetul să ridice în original probe registrele solicitate, registrul minutelor cu soluţia din 14.07.2020.

Înscrisul oficial de mai sus semnat de judecător Corbu Alina Corina, preşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atestă împrejurarea de fapt necorespunzătoare adevărului, că nu ar exista registru al încheierilor şi minutelor de şedinţă, în contextul în care norma prevăzută în hotărârea CSM nr. 1375 art 42 reglementează ţinerea acestor registre conform extras: “Grefa, registratura şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor.”, iar art. 51 din Hotărârea CSM nr. 1375/2015: “grefierul şef secţie are următoarele atrbutii: e) ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea; g)….ţine registrul de evidenţă a redactării hotărârilor secţiei şi păstrează mapele de hotărâri.”

Cererea subscrisei şi răspunsul ICCJ semnat de judecător Corbu Corina Alina au fost în iulie 2021, în perioada vacanţei judecătoreşti şi încheierea din 14.07.2020 a fost falsificata după judecarea şi respingerea recursului în 23 iunie 2021, în toamna anului 2021 după terminarea vacanţei judecătoreşti.

Judecător Corbu Alina Corina, preşedinte la ICCJ a fost implicată direct în atestarea unei împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului în înscrisurile oficiale fotocopie mai sus, susţinere dovedită de probe şi argumente juridice:

• incheierea din 14.07.2020 in ds 6699/63/2015*/a2 care contine respingerea cererii de recuzare nu a fost transmisă prin email la data de 26.06.2021 la adresa olaneanu@gmail.com din adresa de email arhiva.civil2@scj.ro, contrar atestarii de catre judecator Corbu in inscris oficial de mai sus : “ Astfel, la data de 25.06.2021 s-a procedat la transmiterea prin e-mail la adresa olaneanu@gmail.com a copiei incheierii din 14 iul 2020 pronuntata in dosarul 6699/63/2015*, acest email figurand ca transmis in arhiva adresei de email a sectiei a II a civile arhiva.culil2@scj.ro”
• la data de 02.07.2021 NU s-a procedat la transmiterea prin email la adresa indicată cristian.olaneanu@prestiged.ro a incheierii din 14.07.2020 in dosar 6699/63/2015*/a1, imprejurare de fapt necorespunzătoare adevarului atestată de judecător Corbu Alina.
• la data de 14.07.2021 ora 9:20 cand a fost transmis prin email inscris oficial semnat de judecător Corbu Alina Corina, presedinte ICCJ nu a fost atasata incheierea cu data de 14.07.2020, asa cum a atestat in inscris oficial nr. 1131 semnat in 13.07.2021 (pentru ca la acea data incheierea nu a existat!), imprejurare de fapt necorespunzătoare adevarului dovedită cu expertiza intocmită de expert informatician dl Mihai Caramihai validat de Ministerul Justitiei.

Extras site MJ experti judiciari

Extras din expertiza tehnica informatica si fotocopii:

“Raspuns: NU, nu au fost regasita (ca attachement) la emailul din data de 14.07.2021 de la adresa presedinte@scj.ro la adresa de email olaneanu@gmail.com Incheierea din data de 14 Iulie 2020, pronuntata in Dosarul N^o 6699/63/2015*/a2.

Justificare: Asa cum a rezultat in urma analizei tehnice desfasurate in data de 17 Noiembrie 2021 (v. mai sus) nu a putut fi regasita (ca attachement) la emailul din data de 14.07.2021 de la adresa presedinte@scj.ro la adresa de email olaneanu@gmail.com Incheierea din data de 14 Iulie 2020, pronuntată in dosarul nr. 6699/63/2015*/a2.”

Extrase din regulamentul CSM nr. 1375/2015, ROIJ şi dispoziţii cu putere de lege din cod procedură civilă reglementează obligaţia instanţei să tină registre ale încheierilor interlocutorii care soluţionează cereri de recuzare şi al minutelor:

Art. 50 din Hotararea CSM 1375/2015, (1) Prim-grefierii curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate au următoarele atribuţii: f) ţin registrele speciale prevăzute de lege pentru instanţa la care funcţionează;

Art. 401 Cod proc civ alin (1) si (2) Întocmirea minutei (1) După ce a fost luată hotărârea, se va întocmi de îndată o minută care va cuprinde soluţia şi în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflaţi în minoritate. (2) Minuta, sub sancţiunea nulităţii hotărârii, se va semna pe fiecare pagină de către judecători şi, după caz, de magistratul-asistent, după care se va consemna într-un registru special, ţinut la grefa instanţei. Acest registru poate fi ţinut şi în format electronic.

Art. 125 alin 1 din regulamentul de ordine interioară al instantelor: “Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care poate fi redactată și prin utilizarea tehnicii de calcul.”

Or, normele de mai sus evidenţiază că ICCJ deţine registrele solicitate de subsemnatul, respectiv registrul încheierilor cu cereri de recuzare şi registrul minutelor, dar judecător Corbu Alina Corina, în înscris oficial 1131/13.07.2021 a atestat împrejurarea necorespunzătoare adevărului că instanţa nu deţine astfel de registre, în scopul urmărit de a ascunde probe ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi sprijinirea grupului infracţional organizat.

La Fotocopie extras inscris:

Preşedintele la Înalta curte de casaţie şi justiţie, judecător Corbu Alina Corina, Budă Marian şi grefierul şef au ascuns cu ştiinţă încheierea din 14.07.2020, admite cererea de recuzare, că procesul a fost deturnat, cererea de recuzare a completului C4, a fost falsificată, după 15 luni de la 14.07.2022 cu soluţia “respinge”, după respingerea neîntemeiată şi nelegală a recursului în dosar 6699/63/2015*, împrejurare de fapt susținută de acte materiale şi infracţiuni subsecvenţe care au fost săvârşite în scopul de a acoperi infracţiuni de abuz în serviciu pentru a dirija cauza unui complet cunoscut să pronunţe hotărârea prestabilită de respingere a recursului, nelegală, netemeinică şi nemotivată.

În 16.07.2021 am primit plic poştal care conţine doar înscris oficial nr 1131/13.07.2021 semnat de preşedinte ICCJ Corbu Alina Corina în care se menţionează că ataşat este încheierea în dosar 6699/63/2015*/a1 din 14.07.2020 privind soluţionarea cererii de recuzare.

Plicul poştal trimis de ICCJ în data de 16.07.2021 nu a conținut încheierea, aşa cum neadevărat a fost atestat în înscrisul oficial nr 1131/11.07.2021:

În realitate judecători la ICCJ cu ştiinţă nu au ataşat încheierea, deoarece la acea dată nu fusese incă falsificată încheierea din 14.07.2020, care cuprinde falsa soluţie pronunţată ulterior cu privire la recuzare, redactată după terminarea vacanţei judecătoreşti în septembrie 2021, după judecarea recursului din 09 iunie 2021, ceea ce reprezintă un act material de falsificare a unui înscris oficial care nu a existat la data la care se pretinde a fi fost întocmit şi nici după un an la data solicitării de către subscrisa Alia SA a încheierii privind cererea de recuzare.

Declarația autentificată a funcționarului de la societate, care a participat la deschiderea plicului, atestă că acesta nu conține incheierea din 14.07.2020:

    9)   Infracţiunea de fals intelectual şi uz de fals cu privire la încheierea din 14.07.2020 a ICCJ săvârşită de persoanele care, mai târziu în toamna anului 2021 au falsificat încheierea prin care a fost admisă cererea de recuzare a completului C4 semnată de judecători Vrabie Valentina, Florescu George, Dorin Rodica şi Ciopeica Felicia magistrat asistent.

Judecător Vrabie Valentina a fost promovată preşedinte de secţie în anul 2022 pentru a compensa încălcarea legii şi menţinerea ascunderii că cererea de recuzare a fost admisă şi apoi judecători Corbu Alina şi Budă Marian au ascuns hotărârea de admitere a cererii de recuzare.

În data de 23.06.2021, un an de la data cererii de recuzare și după pronunțarea deciziei din recurs, am transmis cerere la ICCJ în dosarul 6699/63/2015* prin care am solicitat să ni se comunice în formă certificată încheierea prin care s-a judecat cererea de recuzare a subscrisei din 15.06.2020, fotocopie mai jos.

În data de 01.07.2021 subscrisa ALIA SA am cerut aceeaşi încheiere prin care s-a judecat cererea de recuzare şi copie din registrul încheierilor interlocutorii, care pregătesc judecata şi leagă instanţa de statuările cuprinse în acestea, astfel încât instanta nu mai poate reveni asupra acestora, art. 235 C.proc.civ, conform fotocopie:

După cererea subscrisei din 23.06.2021, în care am cerut transmiterea încheierii din 14.07.2020, care nu a existat, în septembrie 2021 au falsificat încheierea şi magistratie cu grefieri au renumerotat fileler dosarului la un an, după data de 23.06.2021, când s-a respins recursul în dosarul 6699/63/2015* şi după doi ani de când s-a judecat (admis) cererea de recuzare.

Dovadă a infracţiunilor în grupul organizat de sprijinire, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri oficiale este şi renumerotarea filelor din dosarul 6699/63/2015* aflat la ICCJ, efectuată pe coperta acestuia, pentru adăugarea la dosar a încheierii din 14.07.2020 care a fost ascunsă şi ulterior falsificată.

Fotocopie înscris în care se menţionează un pretext evident de neacceptat:

“Astăzi 09.06.2022 s-a procedat la renumerotarea filelor vol III ca urmare a ataşării cererii de solicitare a unui certificate de grefa inreg. la 06.11.2021 sub RS6188, care din eroare a fost cusut iniţial în vol I al prezentului dosar”. ???!!!!

Desi fragmentul de mai sus atestă că inscrisul atasat din eroare la dosar a fost pus in 06.11.2021, dupa judecarea recursului in iunie 2021, se observă că:

• renumerotarea filelor s-a făcut în iunie 2022, pentru a fi adăugată retroactiv încheierea din 14.07.2020;
• la început, în ceea ce priveşte anul 2020, se observă că tăierea numerelor pe file şi adăugarea unor numere noi s-a făcut în minus, respectiv pagina 106 s-a renumerotat în 101, dar pe parcursul anului 2021 numerele nou aplicate sunt în ordine crescândă, astfel că pagina 279 devine pagina 284.

Completul C4 a fost recuzat şi recuzarea a fost admisă prin hotărârea judecătorească iar judecătorii Teau Carmen şi Gradinaru Ianina din completul C4 nu ar fi trebuit să mai judece.

La data de 14 iulie 2020, menţionată pe încheierea de respingere a cererii de recuzare, completul de judecată C5 alcătuit din judecători Vrabie Valentina, Florescu George, Dorin Rodica nu a judecat cererea de recuzare, având în vedere actele materiale menţionate mai sus şi captură de pe portalul ICCJ, precum şi faptul că la data transmiterii cererii, în vara 2021, fiind vacantă judecătoreasca, nu fusese judecată cererea de recuzare, iar respingerea recursului din 23.06.2021 s-a făcut cu ştiinţă în lipsa judecăţii cererii de recuzare a completului C4.

În concluzie, rezultă că mai întâi au fost scoase file din dosar, iar apoi au fost ataşate altele pentru a fi adăugată retroactiv încheierea din 14.07.2020 iar cererea de recuzare a completului C4 a fost admisa si incheiera a fost falsificată.

Încheierea de respingere a cererii de recuzare care a avut termen oficial de judecată la 14.07.2020 a fost redactată începând cu toamna anului 2021, după judecarea recursului care a avut loc în 09 iunie 2021. În acest context hotărârea dată prin încheierea este un document falsificat şi se circumscrie infracţiunii prev de art. 321 şi 323 cod penal.

Rezultă că magistraţii şi grefierii au săvârşit infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, în scopul acoperirii infracţiunii de abuz în serviciu prev de art. 297 C.p, întrucât, după respingerea nelegală a recursului în dosar 6699/63/2015*, au falsificat soluţia şi încheierea cu data de 14.07.2020, câteva luni mai târziu după data când ar fi trebuit să fie judecată cererea de recuzare şi să existe încheierea prin care s-a pronunţat soluţia în cauză.

     10)    Pentru grupul infracţional coordonat de Serviciul român de informaţii în jurul interlopului Trandafir zis Cimino a fost săvârşită infracţiunea de abuz în serviciu de către judecător Vrabie Valentina, în calitate de preşedinte de secţie a II a civilă, care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu conferite de art 31 din Regulamentul CSM 1375/2015, cu participarea unui grefier, informatician şi de conivenţă cu judecătorii din completul desemnat nealeatoriu, au încălcat normele care reglementează repartizarea aleatorie, în scopul obţinerii în dosar 1443/1/2022 unei soluţii favorabile nelegale şi netemeinice de respingere a cererii de revizuire în dosar 1443-1-2022.

Infracţiunea de abuz serviciu prev. de art. 297 C.p. a fost săvârşit prin introducerea în ordinea inversată cu dosarul nr. 12426/215/2021 care a intrat a doua zi la ICCJ cu poşta, cu rezultatul urmărit de a distribui cauza la completul C2 compus din judecători Condoiu Minodora, Zaharia Rodica şi Cîrnu Manueala, cu înţelegerea prestabilită extrajudiciar să respingă cererea de revizuire, ceea ce în mod dovedit s-a încercat la termenul din 02.11.2022, conform înregistrare şedinţă de judecată şi conţinut încheiere.

Infracţiunea de fals intelectual a fost comisă de membrii completului C2 prin atestarea împrejurării necorespunzătoare adevărului că chitanţa dovedind taxa depusă pentru cererea de revizuire nu conţine valoarea de 100 lei, ceea ce dovedeşte înţelegerea să fie respinsă cererea de revizuire pe orice cale, câtă vreme înscrisul depus de Alia SA are în conţinut precizată suma de “100.00 RON” conform fotocopie de mai jos.

Învederăm că obiectul dosarului 1443/1/2015 a fost cerere de revizuire a deciziei nr. 1602/iunie 2021 de respingere nelegală a recursului data de ICCJ în dosar 6699/63/2015*.

În data de 28.06.2022 ora 18:24 am transmis pe email cererea de revizuire.

A doua zi, dosarul nr. 1443/1/2022 a fost introdus în ECRIS în ordinea a doua şi nu prima în ordinea sosirii, cu încălcarea legii, conform înscris oficial semnat de magistrat asistent Ciobanu Viorel, deoarece s-a urmărit ordinea de introducere potrivită când a fost cunoscut că ECRIS a distribuit cererea de revizuire la completul nr. 2 judecători Condoiu Minodora, Zaharia Rodica, Cirnu Iulia Manuela, fotocopie.

În data de 29.06.2022, cauza nr 12426/245/2021 – recurs, având alte părţi, a fost introdus ca prim dosar în aplicaţia ECRIS, deşi acesta a fost primit la instanţă ulterior dosarului 1443/1/2022, respectiv în data de 29.06.2022, când a sosit cu poşta militară, astfel că cererea de revizuire a subscrisei în dosar 1443/1/2022, a fost introdusă în ECRIS în ordinea inversă faţă de ordinea sosirii la ICCJ întrucât dosarul subscrisei a sosit primul, dar a fost introdus în ECRIS în ordinea a doua, pentru că s-a urmărit distribuirea cererii de revizuire la completul C2 compuns din judecători preferaţi Condoiu Minodora, Zaharia Rodica, Cirnu Iulia.

     11)  Infracţiune de fals intelectual au fost săvârşită de magistrat Ciobanu Viorel a atestat împrejuratea necorespunzătoare adevărului, în înscris oficial nr. 765/07.11.2022 în scopul să acopere infracţiuni de abuz în serviciu săvârşite de grup organizat de persoane care au eludat voit repartizarea aleatorie prin introducere în ECRIS în ordinea a doua, dosarul 1443/1/2022 sosit primul la Înalta Curte.

Cererea de revizuire a subscrisei ALIA SA a intrat la ICCJ prima, dar a fost introdusă a doua în aplicaţia electronică ECRIS pentru că s-a urmărit distribuirea dosarului 1443/1/2022 la completului nr C2 alcătuit din judecători Condoiu Minodora, Zaharia Rodica, Cirnu Iulia Manuela. Dacă dosarul 1443/1/2022 ar fi fost introdus în ECRIS primul, adică în ordinea sosirii, dosarul ar fi fost repartizat de ECRIS la completul C6 alcătuit din judecători Surdu Adina, Mihaianu Cosmin, Danaila Veronica. Acesta este completul legal care ar fi trebuie să judece cererea de revizuire în dosarul 1443/1/2022.

Pentru a ascunde şi muşamaliza probele infracţiuni de abuz în serviciu, magistrat ICCJ Ciobanu Viorel a săvârşit cu ştiinţă infracţiunea de fals intelectual în înscrisul oficial semnat în 18 iunie 2019 deoarece:

• a omis cu ştiinţă să insereze înscrisurile cerute în cererea din 30.05.2019 prin care s-a urmărit încălcarea cu ştiinţă a procesului echitabil şi protecţie a fraudelor.
• a atestat cu ştiinţă împrejurarea necorespunzătoare adevărului că “repartizarea aleatorie” a dosarului 1425/1/2019 a respectat toate dispoziţiile legale şi regulamentele aplicabile, conform fotocopie înscris oficial de mai jos.

Adresa ICCJ nr. 4191; 221P din 21 martie 2020, emisa ca urmare a cererii subscrisei ALIA SA din 12.02.2020, evidenţiază ca: “din verificările efectuate la nivelul secţiei menţionate, referitor la ordinul de înregistrare a dosarelor în 27.01.2020, la data şi ora înregistrării şi repartizării dosarului nr. 6699/63/2015, s-a constatat că dosarele au fost înregistrate în ordinea sosirii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform orelor menţionate în registrul de intrare a dosarelor”.

Magistratul asistent Viorel Ciobanu statuează că ordinea intrării si sosirii cauzelor are influenţă în repartizarea la completul căruia ECRIS transmite cauza.

Fotocopie adresa ICCJ nr. 4191 din 21.03.2020 semnată de Viorel Ciobanu

În 27.01.2020, aşa cum rezultă din registrul de intrare la ICCJ, la aceeaşi oră 08:30 au fost înregistrate un număr de 22 de dosare. Transferul dosarului 6699/63/2015* a fost întârziat voit cu doua zile din data de 20.01.2020, care figurează în fişa dosarului că a fost pregătit de arhivă pentru transfer până în data de 23.01.2020 (24 ianuarie fiind zi nelucrătoare). După transportul cu poşta militară, înregistrarea în registrul general şi introducerea în aplicaţia electronică ECRIS a cauzei, a mai fost ţinută în aşteptare până la 27.01. ora 8 :30, ora înregistrării şi ora 9 :15 ora din fisa dosarului.

Mai există şi o nepotrivire la număr de volume, care au fost însumate voit eronat pentru ca aceşti parametri să contribuie la numărul completului la care să fie repartizat dosarul, în sensul că fişa dosarului indică un număr de 6 volume. Numărul de volume este important în stabilirea complexităţii dosarului conform Ghid grefier, dar pe fişa dosarului la “dosare componente” au fost figurate:

• două volume de la Curtea de apel Craiova
• patru volume de la Tribunalul Dolj
• două volume de la Tribunalul Mehedinţi

Deşi numărul real este de opt volume, în mod necorespunzător adevărului, în fişa dosarului la introducerea în ECRIS a fost menţionată cifra de şase volume, faţă de care ECRIS a calculat şi stabilit parametrul de complexitate al cauzei.

    12)  Infracţiuni de abuz în serviciu prin încălcarea cu ştiinţă a legii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu rezultatul eludării “repartizării aleatorie” la ICCJ, privind cererea de strămutare a cauzei 6699/63/2015*, depusă la instanţă de către Legume fructe SA şi care a făcut obiectul dosarului 1117/1/2019 si cererea ALIA SA de strămutare a cauzei 6699/63/2015* a făcut obiectul dosarului 1390/1/2019.

De fapt, avocatul Legume fructe SA nu a urmărit strămutarea cauzei 6699/63/2015* de la completul preferat alcătuit din judecători Osiceanu Ionica şi Ciolofan Alina al Curţii de apel Craiova si a disimulat legatura cu completul de judecata ales la Curtea de apel Craiova si a depus cerere de recuzare cu motive imaginare de suspiciune, care nu corespund realităţii, doar să creeze falsa premisa că ar dori strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Craiova. Această diversiune este motivată şi de împrejurarea ca Legume fructe SA, în faţa instanţei, la termenul din iunie şi noiembrie 2019 s-a opus cererii subscrisei ALIA SA de strămutare a cauzei 6699/63/2015* de la judecătorii preferaţi din Craiova către care a fost organizată dirijarea cauzei, cu încălcarea legii.

Dosarul 6699/63/2015* a fost repartizat cu încălcarea legii la completul de judecată nr. C3 A al Curţii de apel Craiova, la judecătorii cunoscuţi Osiceanu Ionica şi Ciolofan Alina prieten de familie cu avocatul Săuleanu Lucian, apărător al intereselor societăţilor Legume Fructe şi Omnyrom şi Trandafir Fănel zis Cimino.

Cererea Legume Fructe SA de strămutare ce a format obiectul cauzei 1117/1/2019 a fost introdusă în ECRIS într-o ordine dirijată la momentul potrivit când aplicaţia ECRIS a urmat să distribuie cauza completului preferat alcătuit din judecător Duminecă Virginia, Duţă Monica Ruxandra şi Roxana Popa

Cererea subscrisei SC ALIA SA de conexare a cererii de strămutare la cererea de strămutare a Legume Fructe SA nu a fost soluţionată, cu încălcare legii, art. 397 alin 1) C.proc.civ. Cererea a fost ţinută în aşteptare aproximativ două săptămâni de completul menţionat mai sus, până la momentul potrivit când aplicaţia ECRIS a urmat să repartizeze cauza aceluiaşi complet de judecată format din judecător Duminecă Virginia, Duţă Ruxandra şi Popa Roxana, deoarece, în mod organizat, cererea de conexare nu s-a dorit să fie soluţionata, desi ambele părţi au cerut strămutarea aceleasi cauze.

La termenul din 13.06.2019 am solicitat amânarea judecării pentru ca ICCJ, urmare a cererii ALIA SA, să comunice dovadă cu înscrisuri privind ordinea introducerii în ECRIS a cauzelor în data de 16.05.2019, împrejurare care să contribuie la dovedirea că repartizarea ar fi fost aleatorie. Judecătorii au respins cererea de amânare şi au reţinut ca în cauză a existat repartizare aleatorie, fără ca în dosar să se afle înscrisurile doveditoare privind ordinea introducerii cauzelor în ECRIS, care să dovedească respectarea art. 11 din Legea 304/2004 raportat la prevederea din Ghidul grefierului, pentru a fi înlăturată eludarea repartizării aleatorii, împrejurare care s-a întâmplat în fapt .

În acest context, am formulat cerere de recuzare, care, deşi a fost respinsă în data de 17.09.2019, în dosar nu a fost fixat termen nou de judecată pentru soluţionarea cererii de strămutare, deoarece, în mod voit s-a aşteptat judecarea apelului din data de 12.11.2019, după care a fost fixat termen nou de judecată în 29.11.2019 pentru cererea de strămutare, dată la care se cunoştea că cererea de strămutare a devenit lipsită de obiect, pentru că apelul ALIA SA fusese deja judecat şi respins la Curtea de Apel Craiova.

Faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că societatea Legume fructe SA s-a opus strămutării cerute de ALIA SA, evidenţiază caracterul formal al cererii sale de strămutare, fără dovezi de bănuială legitimă, ci doar pentru a crea aparenta ca în procesul de la Curtea de Apel Craiova ALIA SA nu a beneficiat de un proces ECHITABIL. În realitate, magistraţi cu funcţii de conducere în ICCJ au urmărit coordonarea ordinii de introducere în aplicaţia ECRIS a cauzelor astfel încât cererile de stramutare privind dosarul 6699/63/2015* să fie repartizate completului format din magistraţii Duminecă Virginia, Monica Duţă şi Roxana Popa, asemănător cu procedeul de la Tribunalul Dolj, Mehedinţi şi Curtea de apel Craiova.

Distribuirea nealeatorie a cauzelor 1390/1/2019 şi 3263/1/2018 la ICCJ către completul alcătuit din magistraţii Duminecă Virginia, Ruxandra Monica Duţă şi Popa Roxana, precum si a mai multor cauze de interes ale unor grupuri din care fac parte şi ofiţeri de informaţii, depăşeşte sfera coincidentelor şi au fost organizate de către persoane de execuţie şi de conducere şi nu exclude o coordonare la nivelul ICCJ, dar şi la instante de judecata din Bucureşti şi din ţară, cu rezultatul respingerii cererilor de strămutare în cauzele 1117/1/2019, 1390/1/2019 şi 3263/1/2018, hotărâri judecătoreşti favorabile persoanelor care au fraudat Legea şi proprietatea publică şi privată.

Secţia a II a civilă din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu ne-a comunicat înscrisurile solicitate prin cererile anterioare privind dovedirea, într-un cadru transparent, a pretinsei repartizări aleatorie a cauzelor 1390/1/2019, 1117/1/2019 şi 3263/1/2018.

ICCJ nu a transmis înscrisurile solicitate în dosarele 1117/1/2019 şi 1390/1/2019 ca urmare a cererilor ALIA din 11.06.2019, 12.02.2020. ICCJ a comunicat doar adresele din 05.07.2019, 18.02.2020 şi 12.03.2020, deoarece a urmărit să ascundă dirijarea cauzelor de interes către completul de judecată prezidat de Duminecă Virginia, pentru respingerea cererii de strămutare.

Infracţiuni de abuz în serviciu au fost săvârşite prin introducere în ECRIS în ordine preferenţială şi dirijate faţă de ordinea sosirii, cu încălcarea cu ştiinţa a ordinii de introducere în aplicaţia ECRIS în ordinea sosirii cauzelor 1117/1/2019, 1390/1/2019 şi 6699/63/2015*, aşa cum prevede Ghidul grefierului “În aplicaţia ECRIS se trece ora primirii cererii sau ora înregistrării dosarului (în funcţie de hotărârea colegiului de conducere) pentru a nu se eluda repartizarea aleatorie.”, raportat la art. 11 din Legea 304/2004 privind repartizarea aleatorie. În acest mod a fost încălcată legea.

Persoane din conducerea ICCJ, preşedinte de secţie a II a civilă, grefieri, informaticieni şi judecători, împreună cu reprezentaţi ai părţii care a fraudat proprietatea voit, au urmărit dirijarea cauzelor unor judecători preferaţi pentru hotărâri judecătoreşti coordonate, ignorând legea.

Completul prezidat de judecător Duminecă Virginia la termenul din 17.05.2019 în dosar 1117/1/2019 nu a soluţionat cererea de conexare a subscrisei, cu încălcarea art. 397 alin 1) Cod proc civ pentru că a urmărit respingerea cererii Legume Fructe SA de strămutare, a cunoscut că ulterior îi va fi dirijată şi cererea subscrisei ALIA SA de strămutare, urmând acelaşi model de «repartizare aleatorie » prin introducerea dirijată a cauzei faţă de ordinea sosirii, cerere de strămutare pe care o va respinge. Cererea de conexare nu ar fi putut să fie respinsă deoarece potrivit art 139 C.pr.civ : «Pentru asigurarea unei bune judecăţi, în primă instanţă este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură», cauzele aveau aceleaşi părţi şi acelaşi obiect, iar cazul unei cereri comune a ambelor părţi de conexare, nu ar fi putut fi respinsă de completul Duminecă Virginia deoarece în acest caz, oficial, ambele părţi au cerut strămutarea.

Săvârşirea abuzului în serviciu pentru eludarea «repartizării aleatorie»  se confirmă de ascunderea ca «repartizarea aleatorie» a fost eludată prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului şi omisiunea cu ştiinţă de a ne transmite înscrisurile pe care le-am cerut pentru a fi dovedita ordinea introducerii în aplicaţia ECRIS a cauzelor 1117/1/2019, 1390/1/2019 şi 6699/63/2015*, ordine care a fost dirijată, cu rezultatul urmărit ca dosarele să fie distribuite unor judecători preferaţi pentru hotărâri judecătoreşti de respingere care favorizează fraudele proprietăţii.

Prin adresa nr. 444 din data de 05.07.2019, judecător Voicheci Eugenia a refuzat să transmită înscrisurile doveditoare a introducerii în ECRIS a cauzelor 1117 şi 1390 în ordinea sosirii, cu menţiunea nejustificată şi neadevărata că nu se pot efecta verificări administrative în timpul procesului : «aspectele sesizate nu pot face obiectul verificării administrative». Împrejurarea «ca nu pot face obiectul verificărilor administrative»  nu este adevărata deoarece subscrisa a solicitat doar copii înscrisuri. 

Omisiunea cu ştiinţa a transmiterii inscrisurilor dovedeste că în dosarele 1117/1/2019 şi 1390/1/2019 nu a existat o repartizare aleatorie deplină ca urmare a faptului că adresa de răspuns a ICCJ nu furnizează înscrisuri ca dosarele au fost introduse în ECRIS în ordinea sosirii şi nu au fost repartizate aleatoriu şi a fost încălcată voit legea. Judecătorul Voicheci Eugenia refuza cu ştiinţa comunicarea inscrisurilor sub pretextul că nu se fac verificări în timpul procesului si precizează necorespunzător realităţii în adresa ICCJ din data de 05.07.2019 ca: “în urma verificărilor inteprinse, s-a constatat că această cauză se afla în curs de soluţionare, astfel încât aspectele sesizate nu pot face obiectul verificării administrative..”.

În concluzie, se constată că magistraţii ICCJ au omis cu ştiinţă să transmită datele solicitate pentru a ascunde probe care confirmă infracţiuni, respectiv,

a) cu privire la dosarul 1117/1/2019, ICCJ a omis cu ştiinţa să ne transmită fişele celorlalte dosare care au fost repartizate în data de 17.05.2019 pentru a putea observa dacă dosarele au fost introduse în funcţie de ora intrării la instanţă

b) cu privire la dosar 1390/1/2019 s-a transmis fişa dosarului dar nu a fost comunicat extras din registrul general şi fişa celorlalte dosare privind ordinea introducerii în ECRIS a celorlalte dosare din ziua respectivă la secţia a II a civilă, ICCJ pentru a fi verificat că repartizarea a fost aleatorie.

   13)  Infracţiuni la Tribunalul Dolj în dosarul 15951/215/2022 organizate de magistraţi si coordonate de comandantul DRI Oltenia sprijinit de ofiţeri directori sau adjuncţi din structura centrală din Serviciul român de informaţii.

Sprijinirea la Tribunalul Dolj în scopul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu de către grup de magistraţi, grefieri şi informaticieni, în cadrul grupului organizat infracţional de sprijinire prin încălcarea normei 1.1.2. din Ghidul grefierului şi a art. 11 din legea 304/2004, cu rezultatul infracţiunilor prestabilite şi coordonate de eludare a repartizării aleatorii a dosarului 15951/215/2022, dirijarea cauzei de interes la judecători preferaţi pentru anularea dreptului de proprietate al subscrisei care a fost emis legal, care a infirmat sentinţa legală nr. 10592/12.12.2022, să prejudicieze patrimoniul subscrisei Alia SĂ şi să favorizeze interlopul Trandafir zis Cimino.

În dosarul nr. 6699/63/2015 instanţa a statuat că titlul subscrisei este emis legal, prin sentința nr. 68/13.12.2018 la de Tribunalul Mehedinți, rămasă definitivă prin decizia ICCJ nr. 1602/iunie 2021, reţinându-se: „prin urmare și excepția de nelegalitate invocată de pârât privind certificatul de atestare a dreptului de proprietate nr. 0058/24.10.2006 emis pe numele reclamantei este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca atare, acesta fiind emanat de la organul care avea aptitudinea și competența emiterii lui”.

Sentinţa 10592/19.12.2022 a Judecătoriei Craiova a respins acţiunea formulată de Legume fructe SA, pentru rectificarea Cărţii funciare întrucât reclamanta nu deţine o hotărâre judecătorească definitivă, prin care să se fi constatat nelegalitatea titlului de proprietate nr. DJ 0058 si nici să dispună înscrierea în Cartea funciară, prin radierea dreptului de proprietate al subscrisei ALIA SA din Cartea funciară, în contextul în care subscrisa ALIA SA deţine titlu de proprietate, ar coincide cu anularea dreptului de proprietate al subscrisei.

Faţă de art. 907 alin 3 şi 908 cod civil şi hotărârea judecătorească din dosar 6699/63/2015* de mai sus, judecătoria a emis Sentinţa civilă nr. 10592/19.12.2022 legală si netemeinică, fotocopie mai jos.

Sprijinirea infracţiunilor cu actul de justiţie, de către ofiţeri comandanţi de regionale DRI din Serviciul român de informaţii privind încălcarea normelor legale pentru eludarea repartizării la Tribunalul Dolj a dosarului 15951/215/2022 în scopul deciziei nelegale nr. 510/29.03.2024 de desfiinţare a sentinţei instanţei de fond, folosirea unor judecători preferaţi şi prin încălcarea normelor privind repartizarea aleatorie a dosarelor, prin influenţele şi protecţia interlopului Trandafir zis Cimino.

Infracţiuni de abuz în serviciu, în grupul infracţional organizat de sprijinire afiliat prin coordonarea încălcării cu ştiinţă a normelor privind repartizarea aleatorie a cauzelor, au fost săvârşite de Scurtu Jana preşedintele Tribunalului, Secure Emilia preşedintele secţiei I civile, grefier şef Dumitrica Luiza Izabela, informatician, de conivenţă cu completul preferat, compus din Otovescu Daniel şi Şerban Marian cărora le-a fost dirijat dosarul cu încălcarea legii, în scopul prejudicierii partrimoniului subscrisei prin hotărâre judecătorească prestabilită.

Dosarul coordonat la completul C6A format din judecători preferaţi Otovescu Daniel şi Şerban Marian, în urma apelului formulat de Legume fructe SA, a fost transmis, în data de 05.04.2023, de la judecătoria Craiova la Tribunalul Dolj, conform adresei nr. 557/12.04.2023, a fost înregistrat la instanţa de apel şi a fost distribuit.

În dosar 15951/215/2022 nu a existat “repartizare aleatorie” ci doar “distribuţie automată” prin aplicaţia ECRIS, cauza fiind introdusă în sistemul informatic ECRIS în ordinea potrivită, când s-a cunoscut că ECRIS distribuie cauza completului de judecată dorit de grupul organizat.

Dosarul 15951/215/2022 nu a fost introdus in ECRIS în ordinea sosirii dosarelor şi nu a fost repartizat aleatoriu la Tribunalul Dolj, deoarece,

• • 1. în extras din registrul general din 05.04.2023, dosarul 15951/215/2022 figureaza ca a intrat la 09:44 si este al 28 lea înregistrat, iar în “lista dosarelor de repartizat fără prim termen” privind dosarele introduse în Ecris pentru repartizarea aleatorie este al 34 lea înregistrat, ceea ce dovedeste ca dosarele au fost coordonate sa fie introduse în ECRIS în ordinea introducerii în registrul general al instanţei, cu incălcarea art 1.1.2 din Ghidul grefierului.
    2. dosarul 15951/215/2022 a fost înregistrat în registrul general la poziţia 28, la ora 09:44, iar dosarul 2116/63/2023 la poziţia 39, la ora 11:00:45.
    3. cu toate că dosarul 2116/63/2023 a fost înregistrat după dosarul 15951/215/2022, a fost introdus in aplicaţia ECRIS în ordinea inversă sosirii, respectiv înaintea dosarului 15951/215/2022, adică al doilea, in scopul manipularii repartizarii aleatorie, aşa cum rezultă din “lista dosarelor de repartizat fără prim termen”.
    4. la fel şi dosarul 2115/63/2023 a fost înregistrat în registrul general la poziţia 38, după dosarul 15951/215/2022, si a fost primul introdus la repartizare în ECRIS.

Dosarul 11314/215/2021 a fost înregistrat în registrul general la poziţia 33, ora 09:48, după dosarul 15951/215/2022, cum rezultă din “Lista dosarelor de repartizat fără prim termen alocat”, a fost introdus la poziţia 15, înaintea dosarului 15951/215/2022, care a fost introdus la poziţia 34.

La 07.07.2023 şi 21.07.2023 am transmis cereri de comunicare înscrisuri prin email la presedintele Tribunalului Dolj şi preşedintele secţiei I civile, judecători Scurtu Jana şi Secure Emilia, care să dovedească că repartizarea dosarului ar fi fost aleatorie, iar răpunsul Tribunalului Dolj nr. 34/R/24.07.2023 conţine doar extras din registrul general al instanţei, lista dosare de repartizat fără prim termen, în care toate dosarele sunt ascunse prin ştergere în afară de dosar 15951/215/2022, conform fotocopie:

Înscrisurile oficiale primite prin adresa sus mentionata semnata de presedinte sectia I civila Secure Emilia evidenţiază:

• raport dosare alocate fără prim termen cu ordinea dosarelor introduse în ECRIS, cu toate dosarele şterse doar 15951/215/2022 înregistrat al 34 lea în listă şi fişa dosarului
• extras din registrul instanţei doar pentru ds 15951, dar nu pentru toate dosarele care au fost înregistrate în ziua de 5.04.
• fişa dosarului în care dosarul figurează înregistrat la ora 09:44 cu complexitate 10
• “Raport dosare alocate fără prim termen” după repartizare în care figurează şi completele la care au fost repartizate dosarele.

Înscrisurile oficiale menţionate mai sus evidenţiază că magistraţii Tribunalului Dolj nu au repartizat aleatoriu dosarul 15951/215/2022, pentru că nu l-au introdus în aplicaţia electronică ECRIS în ordinea sosirii şi inregistrării în registrul general.

Infracţiunea de fals intelectual a fost săvârşită de judecător Secure Emilia in mod coordonat in cadrul grupului organizat in scopul sa ascundă infracţiunea de abuz în serviciu pentru eludarea repartizarii aleatorie a dosarului nr. 15951/215/2022 si a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, in calitate de preşedinte secţiei I civile la Tribunalul Dolj, in înscrisul oficial nr. 15R din 13.04.2023, a omis cu stiinţă să însereze inscrisurile cerute, respectiv extras din registrul instanţei care conţine ora la care a fost inregistrat dosarul în registrul general si a obstrucţionat verificarea de către subscrisa, dacă dosarele au fost introduse în ECRIS in ordinea înregistrării în registrul general, extras si fotocopie mai jos.

“s-a constatat că operaţiunea de înregistrare şi repartizare a dosarului a fost realizată cu respectarea dispoziţiilor legale”…. “…şi repartizat în mod aleatoriu completului C6A la ora 12:38 în lot cu celelalte dosare….”…”…la data repartizării aleatorii….”

Judecător Secure Emilia a omis cu stiinţă să comunice documentele, pretextand neîntemeiat ca in ECRIS: “…nu sunt informaţii cu caracter public in sensul art. 2 lit b) din Legea 544/2001”, deoarece in registre sunt cuprinse informatii referitoare la alte persoane, iar potrivit art. 93 alin 2 din Regulamentul de ordine interioară al instantelor se pot comunica informatii doar despre dosarul in care petentul este parte….”.

Susţinerea presedintelui de secţie Secure Emilia este contrară legii, privind accesul la informaţiile de interes public, conform urmatoarelor texte de lege:

• art. 2 alin b) din Legea 544/2004 conform extras: “prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei” nu reglementeaza refuzul invocat de Secure Emilia
• art. 93 alin 2) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor, potrivit extras: “Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare şi a măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor. Cererea cu datele de identificare ale solicitantului se aprobă de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă.”, ceea ce dovedeste ca nu se interzice comunicarea informaţiilor despre introducerea in ECRIS a dosarelor, inclusiv a dosarului subscrisei.

Judecător Secure Emilia a săvârşit infracţiunea de fals intelectual in scopul ascunderii probelor care evidenţiază infracţiune de abuz in serviciu săvârşită prin introducerea dosarelor in ECRIS in ordinea inversă faţă de ordinea sosirii si inregistrarii in registrul general, intrucat a fost implicată in repartizarea dosarului de interes al SC Legume fructe SA, societate controlată de interlopul Trandafir Fanel zis Cimino, la completul format din magistraţi Otovescu Daniel si Serban Marian, cu încălcarea normelor prev de art. 1.1.2. din Ghidul grefierului si art. 11 legea 304/2004 care reglementează “repartizarea să fie aleatorie”.

În argumentarea acestei susţineri, învederăm că alte instanţe au transmis comunicări din care rezultă că informaţiile solicitate Tribunalului Dolj sunt “informaţii cu caracter public” , ceea ce pune în lumină că refuzul judecătorului Secure Emilia de comunicare a datelor şi informaţiilor solicitate este neîntemeiat şi este justificat prin prisma de a fi ascuns probele că a încălcat legea.

• în alte dosare, Tribunalul Dolj, a considerat aceleaşi documente solicitate de subscrisa Alia “ca fiind informaţii cu caracter public în sensul art. 2 lit b) din legea 544/2001 deoarece în registre sunt cuprinse informaţii referitoare şi la alte persoane, iar potrivit dispoziţiilor art. 93 alin 2 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, se pot comunica informaţii doar despre dosarul în care petenta este parte”, după cum evidenţiază următoarele înscrisuri oficiale. În dosarul 1929/63/2022 Tribunalul ne-a transmis “registrul general în perioada 21.03. – 21.03.2022 departament secţia contencios administrativ si fiscal” cu dosarele care au intrat în această dată în ordinea înregistrării, în registru.

– acelaşi Tribunalul Dolj ne-a transmis “lista dosarelor de repartizat fără prim termen alocat azi 09.09.2022 ora 12:30” in dosarul 28393/215/2021, lista care cuprinde dosarele in ordinea intrării si crearii acestora de la cel mai vechi la cel mai recent” si care evidenţiază ordinea introducerii dosarelor în sistemul ECRIS in ordinea inregistrarii în registrul instanţei dar si complexitatea fiecărui dosar.

• Inalta Curte de Casaţie si Justiţie ne-a transmis “Borderou expediere dosare” la completul de cinci judecători.

Infracţiunea săvârşită de Secure Emilia de fals intelectual, prev de art. 321 Cod penal, prin înscrisul oficial semnat şi transmis în scopul să ascundă probele infracţiunii de abuz în serviciu, prev de art. 297 cod penal pentru blocarea verificării “repartizării aleatorie”, tocmai pentru că a participat la săvârşirea infracţiunea de abuz în serviciu, favorizarea interlopului Trandafir Fănel zis Cimino, anihilarea drepturilor la procesul echitabil, de proprietate şi prejudicierea subscrisei.

Astfel,

Judecători colaboratori au promovat examenul de Curte de apel şi sunt ţinuţi la Tribunal de CSM şi SRI, după ce au dovedit rezultatul de colaboratori, să execute ordine privind hotărâri judecătoreşti în dosare de interes, în timp ce alţi judecători promovează gradul şi sunt trecuţi la Curţi de apel.

Judecătorul Scurtu Jana a promovat examenul de Curte de apel şi este ţinută la Tribunal în funcţia de preşedinte datorită abilităţilor de care a dat dovadă că repartizează şi dirijează dosarele de interes pentru grupuri clientelare la judecători. Dovadă este faptul că judecătorul Scurtu Jana i-am adresat mai multe cereri de intrare în legalitate şi să asigure independenţa Tribunalului faţă de interesele interlopilor şi persoanelor clientelare privind încălcarea legii în numeroase cauze. Ultima cerere a fost transmisă în 28.03.2024. Judecătorul a manifestat indiferenţă, fără consecinţe juridice şi fără răspuns.

Judecătorul Secure Emilia a promovat examenul de grad la Curtea de apel în anul 2020, a efectuat în anul 2023 cerere de trecere la Curtea de apel şi a fost respinsă în 28.03.2023 de către Grădinaru Daniel preşedinte CSM, preşedintele secţiei efectuează nealeatoriu subiectiv echipele din judecători preferaţi.

Judecătorul Otovescu Daniel a promovat examenul de grad la Curtea de apel în decembrie 2022 şi a efectuat cererea de trecere la Curtea de apel şi a fost respinsă în 23.03.2023 de către Grădinaru Daniel preşedinte CSM. Judecătorul Otovescu Daniel a participat la prejudicierea subscrisei alături de judecător Pătru Alina în dosarul 21543/215/2018* având obiect obligaţia restituirii plăţii, pentru contract care nu a fost semnat pentru superficie, Primarul Vasilescu Olguţa – PSD, secretarul general Miulescu Nicoleta, de conivenţă cu judecători de la Judecătorie, Tribunal şi Curtea de apel Craiova, preşedinţi de secţie şi de instanţe care cu participarea unor grefieri şi informaticieni au încălcat coordonat reglementări prevăzute la art. 1.1.2. din Ghidul grefierului şi repartizarea aleatorie prev de lege în scopul încălcării legii penale şi cu rezultatul prejudicierii subscrisei prin obligarea la plata nedatorată a unei sume de bani, în lipsa unei decizii de impunere, aşa cum prevede imperativ legea conteniciosului administrativ fiscal, grupul organizat urmărind prejudicierea subscrisei ca urmare a faptului că am reclamat că, construcţii fără autorizaţie de construire ocupă ilegal Domeniul public şi drepturi reale ale subscrisei.

Judecătorul Harega Cornelia a promovat examenul de grad la Curtea de apel în data de 26.03.2015 a efectuat cerere de trecere care a fost respinsă în 25.10.2016 de către Tudose Marius judecător de şedinţă CSM.

Faţă de încălcările legii, dovedite cu înscrisuri, judecători au dovedit disponibilitate fie să participe la distribuirea cu încălcarea legii a cauzelor de interes, fie să participe în calitate de judecător în complet, la hotărâri netemeinice, conştient şi vătămarea interesului legitim şi au prejudiciat patrimoniul subscrisei.

    14) Infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual în cadrul unui grup organizat şi coordonat la Judecatoria Craiova, Tribunalul Dolj şi Curtea de apel Craiova, prejudicierea subscrisei cu peste 500.000 de lei, blocarea şi îngreunarea activităţii economice, au fost săvârşite in dosar 21543/215/2018*, cu implicarea Serviciului român de informaţii şi protecţia la instanţe de judecată, încălcarea dovedită a legii în formă continuată, ignorând probele.

Grupul infracţional în modalitate de sprijinire în dosarul 21543/215/2018*, a fost afiliat în scopul prejudicierii patrimoniului subscrisei Alia SA, de către funcţionari publici, interlopi şi persoane care încalcă legea şi deţin construcţii pe domeniul public pentru care nu deţin autorizaţii de construire şi furnizează venituri piramidal, fiind extins cu judecători colaboratori ai Serviciului român de informaţii care au dovedit disponibilitatea încălcării legii, sau care au interes comun prin legături cu interlopi şi persoane care încalcă legea.

Decizia legală nr. 2073/13.11.2019 a fost dispusă de Tribunalul Dolj în dosar 21543/215/2018* a fost ignorată cu ştiinţă de către grupul infracţional de sprijinire compus din judecători, primarul Vasilescu Olguţa şi secretarul general Miulescu Nicoleta care au urmărit pedepsirea prin prejudicierea subscrisei Alia SA deoarece am soilicitat Primarului si Primariei ca în perimetrul din strada Hortensiei 4 să fie demolate construcţiile fără autorizaţii de construire care ocupă ilegal Domeniul public.

Explicaţii privind superficia, plată nedatorată solicitată de către primărie, şi faptul că subscrisa am plătit anual taxe pentru folosinţa terenului în urma deciziilor de impunere care au fost emise periodic de primărie, în baza drept de administrare al subscrisei prin decizia 299/1998 a Consiliului judeţean Dolj.

Fotocopie extras din decizia de impunere unde se poate observa că pentru terenul din strada Craiovița Nouă, categoria de folosință terenuri cu construcția intravilan, suprafața totală de 1120mp, zona B, Big nr. act dobandire 299/15.08.1978 societatea a achitat anual „taxa teren construcții persoane juridice”, astfel cum am fost obligații prin decizia emisă

Prin Vasilescu Olguţa Lia primar, grupul organizat coordonează prejudicierea patrimoniului subscrisei, vătămarea intereselor legitime, sprijinirea fraudelor la ordin si blochează demersurile legitime ale subscrisei ALIA SA de a dobândi şi valorifica drepturile legitime pe care le deţine, respectiv drept de posesie şi drept de administrare, drept real conferit subscrisei în baza legii 15/1990, decizii 299/1978 şi 470/1979, emise de către Consiliul judeţean popular Dolj.

Dreptul de administrare este prevăzut de art. 20 din legea 15/1990 şi nu trebuie confundat cu dreptul de administrare prev de art. 792 Cod civil nou. Decizia nr 299/1978 a Consiliului Popular al Judeţului Dolj de atribuire drept de administrare a subscrisei.

Decizia 470/1979 a fost emisă de Consiliul popular judeţul Dolj, prin care a atribuit subscrisei drept de administrare a terenului, pentru funcţionarea complexului comercial Big Nou Craiovita.

După ce subscrisa am tranferat în avans din proprie iniţiativă suma de 112.043 lei OP în contul primăriei, desi nu am semnat contract de superficie, Primarul şi secretarul general au avut obligaţia neîndeplinită să restituie suma plătită în contul subscrisei şi nu au efectuat transferul. Am solicitat restituirea sumei în dosar 21543/215/2018*, iar primarul şi secretarul general Miulescu au solicitat subscrisei prin cerere reconvenţională, taxe fiscale nedatorate, care conform legii contencios administrativ ar fi trebuit să fie cerute doar prin decizie de impunere, conform procedurii prevăzute la art. 94 alin (2) cod procedură fiscală şi care poate fi contestată în conformitate cu dispoziţiile art. 268 alin (1) din codul de procedură fiscală şi prevederile art. 7 din legea contenciosului administrativ.

Prin urmare, fiind necesară obţinerea autorizaţiei de construire pentru montarea unui lift, la data de 29.08.2016 subscrisa a formulat cererea nr. 765/29.08.2016 înregistrată sub nr. 141754/29.08.2016 prin care a solicitat, neavând o altă alternativă, existând refuzul aceleiaşi entități de a îşi da acordul, încheierea unui contract privind dreptul de superficie pentru terenul de sub spaţiul pe care îl detinem în proprietate intrucat trebuia să existe o recunoaştere expresă a folosinţei suprafeţei printr-un act în vederea obţinerii autorizației. Chiar din momentul încheierii convenţiei între constructor şi proprietarul terenului, adică înainte chiar de momentul edificării efective a construcţiilor, înainte de anul 1989, proprietarul construcţiilor ALIA SA a devenit superficiar asupra terenului, superficiarul având un drept de dispoziţie material asupra terenului care constă în posibilitatea de a dispune de substanţa terenului numai în vederea folosirii construcţiilor. Dreptul de superficie se referă la folosinţa terenului pe care se află construcţia, având aceeaşi durată ca şi existenţa construcţiei. La data formulării de către Alia a cererii, terenul aferent construcției a fost inventariat în domeniul privat al unității administrative teritoriale prin Hotărârea Consiliului local al municipiului Craiova nr. 193/2016.

Societatea Alia SA a plătit suma de 122.043 lei cu OP 669/20.12.2017 în contul primăriei. Prin hotararea consiliu local 58/2017 au fost stabilite obligaţii in sarcina subscrisei în vederea încheierii contractului de superficie, ALIA având posibilitatea să accepte sau nu oferta de contractare a Primăriei. În absenţa unui act juridic, respectiv a unei convenţii de superficie, încheiate în formă autentică, având ca obiect nasterea dreptului de superficie şi stabilirea întinderii sale, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, 122.043 lei, efectuată este o plată nedatorată.

Municipiul Craiova, prin Primar, a solicitat plata sumei de 433.060 lei, sumă care nu a fost acceptată de societate, motiv pentru care nu a fost de acord să încheie contract de superficie, fiind excesivă, egală ca valoare de piaţă a imobilului şi asta doar pentru un an, urmând ca societatea să plătească aceeasi suma anual conform hotărârii dată de primărie.

Prin modul în care a fost stabilită această sumă în fapt impărtirea valorii de piaţă la perioada solicitata pentru dreptul de superficie şi fără participarea subscrisei, dreptul de proprietate precum şi dreptul la un proces echitabil este în mod evident afectat. Repararea prejudiciului şi a încălcării drepturilor societăți se poate realiza exclusiv prin stabilirea existentei sau nu a încălcării vreunui drept al intimatei mun. Craiova prin intermediul unui cadru procesual care sa permită instanţei sa pronunțe atât asupra existentei dreptului pretins cat şi asupra cuantumului eventualelor daune asigurându-se concomitent dreptul la apărare al subscrisei respectiv dreptul de a propune probe, expertize şi de a ne expune punctul de vedere în contradictoriu.

Dosarul nr. 21543/215/2018* a parcurs două cicluri procesuale.

Primul ciclu procesual

Judectoria Craiova, prin judecătorul preferat Mecleneanu Mariana, care şi-a dovedit şi în alte dosare disponibilitatea de a încălca legea a mai fost implicată în dirijarea dosarului de interes la Domnia sa cu încălcarea repartizării aleatorii cu hotărâri nelegale, a semnat sentinţa nr. 3391/20.03.2019 prin care a dispus hotărâre nelegală în sensul ca:

“Respinge acţiunea formulată de reclamanta Alia cu sediul în Craiova,. Strada Braiera Vâlcii nr. 245 judeţul Dolj în contradictoriu cu pârâta primăria municipiului Craiova prin primar cu sediul în Craiova str. A. I. Cuza nr. 7 judeţul Dolj admite cererea reconvenţională formulată de pârâta Primăria municipiului Craiova prin primar cu sediul în Craiova A.I. Cuza nr. 7. Obligă reclamanta către pârâtă la plata sumelor de sumei de 433060 lei compusă din suma de 277120 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului pentru perioada 23.02.2014-23.02.2017, suma de 64410 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosinţă pentru perioada 23.02.2017-1.10.2018 şi suma de 91530 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta pentru perioada 1.10.2018- 1.01.2021, precum şi la dobânda legală, calculată la acest debit de la data de 11.02.2021 data formulării cererii reconventionale în dosarul conexat şi până la data plăţii efective. ”

Instanța reține că obligarea la plata contravalorii lipsei de folosință subzistă chiar și în cazul în care ALIA nu mai dorește încheierea contractului de superficie în formă autentică, aceasta avându-și izvorul nu în contractul de superficie, ci în raportul juridic obligațional ce derivă din privarea unității administrativ-teritoriale de exercițiul dreptului de proprietate asupra terenului inventariat în domeniul public. Obligațiile au luat naștere prin HCL 58/2017.

Instanța, în mod voit, a avut în vedere că o hotărâre de Consiliu local al cărei specific este manifestarea de voință în sensul încheierii unui act juridic specific dreptului privat nu este în esenţă susceptibilă de a constitui prin ea însăşi obligaţii în sarcina persoanei căreia i se adresează oferta. Dispoziţiile art. 36 alin. 5 lit. b din legea 215/2001 privind administraţia publică locală, în vigoare la momentul în care a fost aprobat HCL nr. 58/2017, dispun că in atribuţiile consiliilor locale intră şi hotărârea asupra vânzării bunurilor ce fac parte din domeniul privat, în condiţiile legii. Cum bunul face parte din domeniul privat, regimul juridic al constituirii dreptului de superficie, este reglementat de dispoziţiile de drept comun în materia dreptului de proprietate private aşa cum statueaza art. 553 alin 4 din anul 2009.

Drept urmare, constituirea unei obligaţii în sarcina subscrisei, generată de lipsa de folosinţă a terenului, constând în plata unei sume de bani, printr-un act unilateral încalcă principiul relativităţii actelor juridice civile.

Tribunalul Dolj prin sentinţa 2073/13.11.2019, a admis apelul subscrisei, a casat motivat ca nelegală sentinţa judecătoriei din primul ciclu procesual, a admis excepţia de nelegalitate formulata de subscrisa şi a statuat în legătură cu nelegalitatea activităţii Primarului, conform fotocopie

Grupul organizat de sprijinire a infracţiunilor primăriei coordonat de SRI a ignorat cu ştiinţă această reţinere legală, în scopul să prejudicieze patrimoniul subscrisei, ca pedeapsă.

Tribunalul Dolj, prin decizia 2073/2019 a dispus că o hotărâre de Consiliul local în temeiul careia primăria solicită plata sumei de 433.060 lei “nu este în esenţă susceptibilă de a constitui prin ea însăşi obligaţii în sarcina persoanei căreia i se adresează oferta” (pag 9-10):

Curtea de apel Craiova prin Decizia nr 847/11.11.2020 a casat Decizia legală nr. 2073/13.11.2019 a Tribunalului Dolj, pe motiv că Primarul nu a fost citat în primul ciclu procesual, dar solutia Tribunalului nu a fost desfiinţată sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei motivelor retinute de catre instanta de fond prin admiterea actiunii subscrisei Alia.

Extras din pag 14 din decizia 847/11.11.2020 a Curţii de apel Craiova:

Al doilea ciclu procesual.

Constatând nereuşita obţinerii unei soluţii favorabile grupului infracţional organizat de sprijinire în dosarul 21543/215/2018* în primul ciclu procesual, prin conivenţă cu judecători şi preşedinţi de secţii şi de instanţe, colaboratori, în scopul prejudicerii subscrisei Alia şi protejării barăcilor construite amplasate pe Domeniul public şi pe proprietatea subscrisei, în al doilea ciclu procesual litigiul a fost soluţionat sub influenta si cu sprijinul Serviciul român de informaţii, datorită implicării în afaceri locale a comandamentului regionalei SRI, conform https://defapt.ro/generalul-sri-gpl-iancu-garantat-lia-olguta/

“Generalul SRI-GPL Iancu, garantat Lia Olguța. Generalul Sabin Iancu, șeful SRI Oltenia, își convoacă subalternii, ofițeri operativi, la cârciumile din Craiova în timp ce se află la masă cu afaceriști locali. Printre aceștia, și Cristian Berceanu, asociat al fraților Doldurea în firme de GPL. ….Protejat în trecut de generalul Florian Coldea, eternul număr doi din SRI, Sabin Iancu a ajuns sub aripa protectoare a nașului său, generalul Adrian Ciocîrlan, unul din adjuncții actuali ai Serviciului Român de Informații. …Numele generalului Sabin Iancu a devenit cunoscut opiniei publice în urma războiului dintre serviciile secrete, politicieni și justiție. Război în care au fost implicați fostul procuror Mircea Negulescu, zis Portocală, afaceristul și politicianul Sebastian Ghiță și generalul SRI Florian Coldea….”

15)   Infracţiuni de grup organizat în modalitate de sprijinire în formă continuată au fost săvârşite la Judecatoria Craiova în ciclul II procesual în dosarul 21543/215/2018*, săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prin încălcarea normelor care reglementează “repartizarea aleatorie” art. 11 din legea 304/2004, art 199 C.pr.civ, raportat la art. 1.1.2. din Ghidul grefierului privind ordinea de introducere în ECRIS, faţă de ordinea sosirii cauzelor.

La Judecătoria Craiova, dosarul 21543/215/2018* în al doilea ciclu procesual a fost dirijat de Goşa Cătălin preşedinte instanţă, Secure Emilia preşedinte secţia I civilă, impreună cu Carmen Coreşan grefier şef desemnat cu repartizarea aleatorie la secţia I civilă şi Ungureanu Manuel Sorin informatician, la judecătorul preferat Birău Cristina Gabriela prin incalcarea normelor care reglementează procedura de repartizare aleatorie a dosarelor pe complete de judecată.

Dosarul 21543/215/2018* a fost restituit de la Curtea de apel în data de 14.01.2021 la Judecătorie. În data de 20.01.2021 a fost înregistrat la judecătorie şi repartizat manual completului iniţial investit. Urmare a declaraţiei de abţinere formulată de judecător Mecleneanu Mariana s-a dispus înaintarea cauzei la serviciul registratură în vederea repartizării aleatorie.

Judecătoria nu ne-a transmis documente din care se poate observa dacă dosarul a fost repartizat aleatoriu în ordinea sosirii dosarelor la instanţă.

Judecătoria prin sentinţa 1610/02.03.2022 pronuntata de judecător Birău Cristina Gabriela dispune hotărâre nelegală:

Primarul Vasilescu Olguţa Lia şi secretarul general Miulescu Nicoleta de conivenţă au semnat şi au solicitat plata nedatorată, dubla taxare prin cerere reconvenţională depusă la dosar, nelegală şi neadmisibilă,

pentru a cere taxe fiscale nedatorate pe această cale, urmărind cu ştiinţă să prejudicieze subscrisa, încălcând art 7 din legea contencios administrativ şi decizia legală nr. 2073/13.11.2019 a Tribunalului Dolj care în dosar a admis excepţia de nelegalitate şi a respins cererea reconvenţională. Decizia Tribunalului nu a fost casată pe fond, ci doar procedural întrucât Primarul nu a fost citat în proces.

Fotocopie cerere reconventională plată taxă nedatorată, semnată de Vasilescu Olguţa şi Miulescu Nicoleta.

„Municipiul Craiova a solicitat plata sumei reprezentând diferenţa contravaloarii folosinţei pe ultimii 3 ani a terenului în suprafaţa de 1214 mp, respectiv 277.120 lei 399.163,00 lei -122.043,00 lei precum şi suma de 64.410 lei reprezentând cuantumul prestaţiei titularul dreptului de superficie aupra terenului – superficia, calculată conform raportului de evaluare însuşit prin HCL NR. 338/31.08.2017, de la data HCL nr. 58/2017, respectiv 23.05.2017 până la data de 01.10.2018 (3390lei/lună x19 luni) şi de la data de 01.10.2018 până în prezent, respectiv 01.01.2021, respectiv suma de 91.530lei (3.390lei/lună x27 luni) ”.

Vasilescu Olguţa primar şi Miulescu Nicoleta secretar general au încălcat cu ştiinţă art. 454 din Legea 227/2015 şi art. 94 şi 256 alin 3 din cod procedură fiscală au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu în cadrul grupului organizat când au solicitat plata unei taxe nedatorate, fără să emită decizie de impunere. Nu au restituit în contul subscrisei 122.043 lei, plata nedatorată, care a fost făcută din eroare, dupa ce au luat cunostiintă că subscrisa nu va semna contractul de superficie cu primaria si au solicitat plată nedatorată prin cerere reconvenţională.

Motivarea primăriei este că posedăm fără a avea un drept de folosinţă că neachitând nicio sumă de bani pentru „folosinţă”am creat un prejudiciu primăriei, dar omite cu ştiinţă că niciodată Primăria nu a emis decizie de impunere deoarece subscrisa plăteşte anual taxa de folosinţă prin decizie de impunere în fiecare an, iar tot Statul prin organele sale, ne-a dat dreptul de a construi pe acel teren ne-a dat dreptul de a poseda fără plată şi de a administra acest teren.

Contradicţia de termeni confirmă că avem posesia terenului, iar decizii de impunere pentru terenul din strada Craioviţa nouă, categoria de folosinţă teren cu construcţia intravilan suprafaţa totală 1.120 mp, zona B, Big nr. act dobândire 299/15.08.1978 care au fost emise anual de Primar şi primărie, prin care s-a stabilit anual taxa de folosinţă pentru terenul care face obiectul dosarului, „taxa teren construcţii persoane juridice”, taxe pe care le-am achitat si nu am adus nici un prejudiciu primăriei.

16)    Infracţiuni de grup organizat în modalitate de sprijinire au fost săvârşite la Tribunalul Dolj în ciclul II procesual al dosarului 21543/215/2018*, în scopul de de abuz în serviciu prin încălcarea normelor “repartizarea aleatorie”, art. 199 cod proc civ, raportat la art. 1.1.2. din Ghidul grefierului, ordinea de introducere în ECRIS, faţă de ordinea sosirii a cauzelor, de către:

• Scurtu Jana preşedinte Tribunal, cu participarea unui grefier şef şi informatician şi de conivenţă cu
• judecătorul Pătru Alina care, in calitate de preşedinte la secţia I civilă cu încălcarea legii au dirijat dosarul de interes la completul său, pentru că a urmărit ca alături de judecători Popa Viorica şi Otovescu Daniel să prejudicieze patrimoniul subscrisei Alia SA prin decizia nr.1641/2022 nelegală şi netemeinică, ignorând cu ştiinţă Decizia legala nr. 2073/2019 a Tribunalului Dolj care nu a fost casată pe fond cat si că primarul şi secretarul general, legal pot să ceară plata impozite sau taxe, doar prin decizie de impunere, care este supusă căilor de atac prevăzute de legea contencios administrativ fiscal, iar nu pe calea unei cereri reconvenţionale, aşa cum au cerut plată nedatorată.
• Grupul organizat a fost coordonat de Serviciul român de informaţii prin Comandant al regionalei SRI, în sprijinirea fraudelor, coruperea şi afilierea judecătorilor la Tribunalul Dolj, in scopul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu art. 297 C.p., de conivenţă cu Vasilescu Olguţa Primarul, Miulescu Nicoleta secretarul general, pentru ca judecători Scurtu Jana preşedinte Tribunal, Pătru Alina preşedinte secţia I cu participarea lui Enculescu Cristian informatician sef, Dumitrică Luiza grefier şef secţia I civilă, sa eludeze repartizarea aleatorie si să dirijeze cauza de interes 21543/215/2018* la judecători preferaţi, din care face parte si preşedintele sectiei I civile pentru ca s-a urmărit să dispună hotărârea judecătorească prestabilită în cadrul grupului infracţional organizat de prejudiciere a subscrisei Alia SA, ignorând legea şi probele, în lipsa deciziei de impunere a primăriei.

Descrierea infracţiunii de abuz în serviciu prin încălcarea legii privind ordinea de introducere în ECRIS şi a “repartizării aleatorie” prevăzute în lege, în scopul hotărârii judecătoreşti prestabilite.

Apelul subscrisei Alia SA a fost depus la Judecătoria Craiova în data de 06.06.2022 şi a fost înregistrat la Tribunalul Dolj în data de 09.06.2022. Din borderoul “expediţie dosare” transmis de Judecătoria Craiova către Tribunalul Dolj rezultă că în data de 09.06.2022 ora 08:00 au intrat la Tribunal un număr de 41 dosare, dosarul 21543/215/2018* fiind al 11 lea dosar din borderoul de expediţie.

În registrul general al secţiei I civile Tribunalul Dolj din data de 09.06.2022 dosarul 21543/215/2018* a fost înregistrat al 13 lea la ora 09:11, respectându-se ordinea sosirii de la Judecătorie din borderoul de expediţie, mai puţin dosarul 30466/215/2019*, care a fost primul înregistrat în registrul general la ora 00:00:00 şi nu figurează pe lista borderoului cu dosare venite de la judecătorie, pentru că a ajuns cu o zi înainte. În “Istoric repartizare dosare fără prim termen pe secţii” – extras ECRIS, dosarul 21543/215/2018* este al 24 lea introdus, deci ordinea înregistrării în registrul general a fost schimbată la introducerea în ECRIS a dosarelor faţă de ordinea sosirii, pentru ca dosarul subscrisei să fie dirijat la completul Pătru Alina, Popa Viorica, Otovescu Daniel care să dispună hotărâre nelegală, netemeinică. Spre exemplu, dosarul 12071/215/2022 este înregistrat în registrul general din 09.06.2022 la poziţia 21 la ora 09:24, iar în Borderoul de expediţie de la Judecătorie la poziţia 19. În ECRIS a fost introdus al 2 lea, adică înaintea dosarului 21543/215/2018*, cu toate că în registrul general a fost înregistrat după dosarul 21543/215/2018* adică la poziţia 21, faţă de poziţia 13 la care a fost înregistrat ds 21543/215/2018*. Deci, dosarul 12071/215/2022 deşi a fost înregistrat în registrul general la poziţia 21 la ora 09:24, a fost introdus în ECRIS înaintea ds 21543/215/2018* introdus în registrul general la ora 09:11.

Încălcarea ordinii de introducere a cauzelor în ECRIS. Ordinea înregistrării prevăzute în norma 1.1.2. din Ghidul grefierului la instanţă în registrul general a dosarelor a fost încălcată la introducerea în ECRIS a dosarelor, potrivit căruia repartizarea dosarelor este valabil doar prin introducerea cauzelor în aplicaţia electronică ECRIS, în ordinea intrării dosarelor la instanţă, pentru a nu se eluda repartizarea aleatorie.

Instanţa a respins excepţia de nelegalitate, a menţinut contrar legii că „dreptul de administrare instituit prin Decizia 299/15.08.1978 a Consiliul popular al Judeţului Dolj, nu este drept de folosinţă asupra terenului pe care este edificată construcţia proprietatea sa….şi cu atât mai mult nu poate reprezenta un drept de folosinţă gratuit.” Ceeaa ce a pierdut din vedere instanţă de judecată este, aşa cum am arătat mai sus, că întotdeauna am posedat terenul cu titlu gratuit. Motivul pentru care am solicitat superficia a fost doar pentru a putea obţine o autorizaţie de construire şi nicidecum pentru a obţine o folosinţă a terenului, deoarece noi deja posedăm gratuit terenul.

Prin modul în care a fost stabilită suma de plată şi fără participarea subscrisei, dreptul de proprietate este prejudiciat, iar dreptul la un proces echitabil este anulat. Repararea prejudiciului şi a încălcării drepturilor subscrisei se poate realiza exclusiv prin stabilirea existenţei sau nu a încălcării vreunui drept al municipiului Craiova prin intermediul unui cadru procesual care să permită instanţei să se pronunţe atât asupra existenţei dreptului pretins de intimată, cât şi asupra cuantumului daunelor, asigurându-se concomitent dreptul la apărare al subscrisei, respectiv dreptul de a propune probe, expertize şi de a ne prezenta in contradictoriu opinia si argumentele juridice.

Judecătorii Pătru Alina, Popa Viorica şi Otovescu Daniel, după încălcarea repartizării aleatorie au pronunţat o hotarare nelegală, ignorând cu ştiinţă decizia nr. 2073/2019 data de Tribunal în acelaşi dosar în primul ciclu procesual, de conivenţă cu Primarul şi secretarul general, aflati in relatii cu interlopi şi persoane clientelare, care încalcă legea pentru că au siguranţa protecţiei la instituţiile Statului în cadrul grupului infracţional, fotocopie decizia 2073/2019:

Judecători Scurtu Jana şi Pătru Alina, în calitate de preşedinte la Tribunalul Dolj şi preşedinte secţia I civilă, au refuzat să transmită probele solicitate de subscrisa prin cererile din 21.07.2022 şi din 01.08.2022 care să dovedească dacă repartizarea a fost aleatorie. Înscrisul oficial semnat de presedinte sectie I civila Secure Emilia transmis subscrisei cu nr 35/R/24 in data 17.08.2023 fotocopie mai jos, ascunde documentele.

Dosarul a fost repartizat la completul C4ABis compus din Popa Viorica, Otovescu Daniel şi Pătru Alina. Apelul a fost depus la judecătorie în 06.06.2022 şi a fost înregistrat la Tribunalul Dolj în data de 09.06.2022. Din borderoul “expediţie dosare” transmis de judecătoria Craiova către Tribunalul Dolj rezultă că în data de 09.06.2022 ora 08:00 au intrat la Tribunal un număr de 41 dosare, dosarul 21543/215/2018*, fiind al 11 lea dosar din borderoul de expediţie.

Tribunalul Dolj a transmis borderoul cu dosarele trimise la Curtea de apel Craiova cu ştersături pentru a ascunde urmele infracţiunii de abuz în serviciu şi să nu se observe niciun număr de dosar.

  17)   Infracţiuni la Curtea de apel Craiova grup organizat, în modalitate de sprijinire, prev. de art. 367 C.p., în scopul de abuz în serviciu de către preşedintele curţii, preşedintele secţiei I civile, grefier şef, informatician şi judecătorii din completul de judecată şi completul de recuzare, prejudicierea subscrisei sprijinirea grupului organizat din care fac parte Vasilescu Olguţa, Miulescu Nicoleta, directori şi funcţionari la primărie şi poliţia locală, oameni de afaceri şi interlopi care au interes în protecţia construcţiilor fără autorizaţii de construire, amplasate pe domeniul public şi pe proprietatea subscrisei, sursa de venituri ilicit piramidal.

În data de 16.02.2023 dosarul 21543/215/2018* a fost distribuit sub coordonarea numiţilor Glugă Adrian, preşedinte Curte de apel Craiova, Alexandru Liliana, preşedinte secţie şi complet secţia I civilă, care, a dirijat dosarul, cu dedicaţie la completul Domniei sale alături de judecători Bălteanu Emilia si Muncioiu Cristina, cu participarea şi sprijinul grefierului şef şef secţia I civilă Pascu Luciana şi informatician Mîndrilă Liviu specialist IT.

Recursul a fost transmis de subscrisa la Tribunal în data 27.01.2023, dosarul 21543/215/2018* a fost ţinut în aşteptare la aceasta instanta, iar abia în 16.02.2023 a fost înregistrat la Curtea de apel.

În datele de 07.03.2023, 27.04.2023, 20.03.2023, 21.07.2023 am transmis cereri pe email către Glugă Adrian preşedinte instanţă, Alexandru Liliana preşedinte secţia I civilă la Curtea de apel Craiova, care să permită verificări, pentru a se stabili dacă dosarele au fost introduse în ECRIS cu respectarea normei din Ghidul grefierului, în ordinea sosirii sau într-o ordine preferenţială, în scopul ca dosarul de interes să fie dirijat la judecători preferaţi de grupul infracţional organizat, înscrisurile primite dovedesc starea de fapt.

În 13.03.2023 am primit înscris oficiala nr. 29/13.03.2023 semnat de judecător Mitrache Cosmin şi expert informatic Mîndrilă Liviu,

In 31.07.2023 am primit inscris oficial nr. 61/21.06.2023 semnat de judecător Mitrache Cosmin şi Mîndrilă Liviu şi inscris oficial nr. 36564/31.07.2023 semnat de Glugă Adrian preşedinte şi Mîndrilă Liviu expert informatician.

Coordonarea dirijarii dosarului 21543/215/2018* la completul C 3 CIV s-a făcut prin introducere in ECRIS in ordine preferentială, distribuire automată in ECRIS şi nu repartizare aleatorie, cu încălcarea legii.

În 07.03.2023 am transmis la Curtea de apel Craiova cerere privind comunicarea documentelor privind “repartizarea aleatorie” si ne-a fost transmis doar registrul general cu dosarele înregistrate în 16.02.2023 şi “raport dosare alocate fără prim termen”. Fotocopie inserată înscris oficial primit şi semnat de judecător Mitrache Cosmin.

Dosarele nu au fost înregistrate în registrul general al instanţei în ordinea transmiterii dosarelor de la Tribunal, aşa cum rezultă din borderoul cu dosare care a fost înaintat de Tribunal către Curtea de apel, cu rezultatul urmărit al prejudicierii subscrisei prin distribuirea cauzei de către preşedinţele Curţii de apel şi preşedintele secţiei la completul său, în scopul pronunţării hotărârii nelegale prestabilite, prin anihilarea drepturilor fundamentale si prejudicierea subscrisei.

Dosarul 3435/183/2019, care pe borderoul transmis era al opt-ulea înregistrat, a fost înregistrat al doilea, în registrul general al dosarelor intrate în 16.02.2023 la Curtea de apel Craiova, conform inscrisuri transmise către ALIA SA în data de 21.06.2023, respectiv înaintea dosarelor 591/63/2020, 1264/215/2020, 1343/183/2018, 1442/63/2021, 2136/215/2021/a1

Nu a fost respectat art. 1.1.2. din Ghidul grefierului Pentru ca Dosarele nu au fost înregistrate în registrul general al instanţei în ordinea transmiterii cu borderou de la Tribunalul Dolj.

Dosarele nu au fost introduse în ECRIS nici în ordinea în care au fost înregistrate în registrul general al instanţei. Glugă Adrian împreună cu preşedintele sectiei judecător Alexandru Liliana, grefier sef si informatician au urmărit să încalce legea prin dirijarea ordinii de introducere in ECRIS, să transmita dosarul 21543/215/2018* la completul Domniei sale, în scopul să prejudicieze subscrisa Alia SA, ignorand legea, probele şi decizia legală nr 2073/13.11.2019 a Tribunalului Dolj dată în primul ciclu procesual.

Dosarul Alia 21543/215/2018* înregistrat în registrul general la poziţia 22 înaintea dosarului 23298/215/2020 înregistrat în registrul general la poziţia 23 a fost introdus în ECRIS aşa cum rezultă din “lista dosarelor de repartizat fără prim termen alocat azi 16.02.2023 ora 15:00”, după dosarul 23298/215/2020, deci ordinea introducerii în ECRIS nu a fost respectată, dosarele nu au fost introduse în ECRIS în ordinea înregistrării în registrul general al instanţei.

Bineînţeles că nu este singurul exemplu, astfel, dosarul 2136/21/2021/a1 care a fost înregistrat în registrul general cu mult înaintea dosarului Alia, respectiv la poziţia 3, înregistrat la ora 07:42:48, a fost introdus în ECRIS după dosarul Alia 21543/215/2018*, care a fost înregistrat în registrul general al instanţei la ora 09:12.

Dacă ordinea ar fi fost respectată completul la care ar fi fost repartizat ds 21543/215/2018* ar fi fost altul, aşa cum se poate vedea din “Istoric repartizare dosare fără prim termen pe complete” în ultimul exemplu dosarul 21543/215/2018* a fost repartizat la completul C3 civil iar dosarul 2136/215/2021/a1 la completul C4 civil, fiind incălcată ordinea introducerii în ECRIS în funcţie de ordinea înregistrării dosarelor la instanţă.

În urma ultimei cereri de revenire, judecătorii ne-au transmis acelaşi borderou pe care ni le-au mai comunicat, dar de această dată cu intenţia ascunderii urmelor infracţiunii care a fost săvârşită în cadrul grupului infracţional organizat, intrucat au fost şterse numerele de dosare, lăsând doar dosarul 21543/215/2018*, conform fotocopie:

Curtea constituţională şi Curtea europeană au statuat imperativ importanţa alcătuirii aleatorii a completului şi “repartizarea aleatorie” a cauzelor. În Decizia nr. 685/2018, Curtea constituțională menționează, de o manieră neechivocă, „între garanțiile aferente imparţialităţii obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil, se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit de lege”.

Norma 1.1.2 din Ghidul grefierului a fost încălcată: „Înregistrarea dosarelor în aplicaţia ECRIS se realizează conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015. În aplicaţia ECRIS se trece ora primirii cererii sau ora înregistrării dosarului (în funcţie de hotărârea colegiului de conducere) pentru a nu se eludă repartizarea aleatorie.”

Înscrisuri oficiale inserate mai sus dovedesc infracţiuni de fals intelectual prev. de art. 321 cod penal, în scopul ascunderii infracţiunii de abuz în serviciu care au fost săvârşite în înscrisuri oficiale de către judecător Mitrache Cosmin, expert Mîndrilă Liviu şi preşedinte Glugă Adrian, prin aceea că :

• au atestat cu ştiinţă, inşelător împrejurări de fapt necorespunzatoare adevărului, respectiv întrebuintarea sintagmei “repartizării automate (aleatorie)”, deoarece repartizarea automată înseamnă simpla introducere în ECRIS a cauzei, în ordinea când se cunoaşte că ECRIS urmează să distribuie dosarul de interes la completul domniei sale, ceea ce nu este totuna cu repartizarea aletaorie şi,
• au omis cu ştiinţă să insereze datele solicitate, respectiv solicitarea “…dacă au fost blocate anumite complete de judecată…..” la care nu s-a răspuns explicit prin “Da” sau “Nu”, ci prin “Din verificările efectuate rezultă că la momentul repartizării celor 28 de dosare noi intrate, înregistrate pe rolul Secţiei I civilă la data de 16 februarie 2023, toate completurile curente au fost active. Inactivarea completurilor de judecată se face potrivit prevederilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti”

Coordonarea infracţiunilor la Curtea de apel, prin

Eludarea repartizarii aleatorie în dosarul 21543/215/2018* fraudată cu ştiinţă la judecătorie în primul ciclu procesual iar în al doilea ciclu procesual, la judecătorie, tribunal şi Curte de apel. Repartizarea dosarului 21543/215/2018* către Glugă Adrian preşedintele instanţei şi Alexandru Liliana preşedintele secţiei la completul său C 3 CIV alături de judecători Bălţeanu Emilia, Muncioiu Cristina, nu a fost aleatorie având în vedere ca, după ce am transmis cerere privind comunicarea documentelor cu privire la repartizarea aleatorie, au omis cu ştiinţă să transmită inscrisurile cerute şi ne-au comunicat doar registrul general cu dosarele din 16.02.2023 şi “raport dosare alocate fără prim termen” .

Preşedintele Curţii de apel Glugă Adrian şi Alexandru Liliana şi preşedintele secţiei I civilă au omis cu ştiinţă să insereze fişa dosarului 21543/215/2018* şi introducerea în Ecris a dosarelor, respectiv “Lista dosarelor de repartizat în Ecris”, in scopul de a ascunde infractiunea coordonata de acestia de abuz în serviciu. În situaţia transmisă “raport dosare alocate fără prim termen” nu este inserată rubrica “complexitatea dosarului” care este unul din parametrii de care depinde “repartizarea aleatorie”.

Complexitatea dosarului este importantă si reprezinta un factor care determină distribuirea cauzei la un anumit complet de judecată, lavand in vedere ca în ghidul grefierului se precizează:

Conform jurisprudenței CEDO, existența imparțialității trebuie apreciată atât conform unui test „subiectiv”, plecând de la convingerile personale ale judecătorului unui caz dat, cât și conform unui test „obiectiv”, adică apreciind dacă judecătorul oferea garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă asupra imparţialităţii sale. Evident că încălcarea procedurii de repartizare aleatorie, prin introducere în ECRIS a cauzelor într-o ordine diferită față de ordinea sosirii și înregistrării cauzelor în registrul general al Curţii de apel, refuzul transmiterii înscrisurilor cerute şi hotărâri judecătoreşti care încalcă legea în scopul prejudicierii subscrisei au la origine coruperea şi conivenţa care exced legii pentru că anihilează procesul echitabil şi dreptul de proprietate.

18)   Infracţiunea la Curtea de apel Craiova de grup organizat, art. 367 cod penal, în modalitate de sprijinire prin încălcarea coordonată a art. 42 pct. 13) si art. 43 din codul de procedură civilă: “Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii:13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa” în dosar 21543/215/2018*, cu rezultatul prejudicierii subscrisei Alia SA, intrucat judecătorii Pătru Alina şi Popa Viorica, în data de 13.09.2023, au respins cererea de recuzare a judecătorilor Alexandru Liliana, Bălteanu Emilia şi Muncioiu Cristina au încălcat obligaţia imperativă să declare abţinerea, având în vedere că:

1. Judecător Scurtu Jana preşedinte Tribunal Dolj împreună cu Dumitrică Luiza Izabela grefier şef, Enculescu Cristian informatician şi judecător Pătru Alina preşedinte la secţia I civilă au încălcat coordonat art. 112, art. 11 Legea 304/2004 şi art. 199 alin 2) cod proc civ în scopul dirijării cauzei 21543/215/2018* la completul Domniei sale compus din judecători Pătru Alina, Popa Viorica şi Otovescu Daniel, în scopul şi cu rezultatul încălcării dispoziţiilor legale prevăzute de art. 2, 10, 11 din legea 304 şi art. 2 alin 3) din legea 303-2004 pentru prejudicierea subscrisei prin anihilarea dreptului la procesul echitabil şi a dreptului la proprietate.

Unul din motivele de recurs constă în încălcarea art. 11 din legea 304-2004 şi art. 199 C.proc.civ raportat la art. 1.1.2. din Ghidul grefierului de către Tribunalul Dolj, prin distribuirea cauzei la completul de judecată nr. C4ABis alcătuit din Pătru Alina, Popa Viorica şi Otovescu Daniel cu rezultatul nesoluţionării motivelor de apel, judecării cauzei cu încălcarea art. 2 şi 10 din legea 304-2004 şi art. 2 din legea 303-2004 privind imparţialitatea.

(ii)    Judecatorii Pătru Alina si Popa Viorica au fost incompatibili să judece cererea de recuzare deoarece unul din motivele de recurs vizează tocmai încălcarea procedurii prevăzute de art. 199 cod proc civ de repartizare aleatorie a dosarului de către Pătru Alina la completul Domniei sale alcătuit din Pătru Alina și Popa Viorica.

(iii)    în al doilea ciclu procesual la Curtea de apel Craiova, Tribunalul Dolj, si Judecătoria Craiova in primul şi în al doilea ciclu procesual, judecători coordonaţi de preşedinţi de instanţe şi de secţii au urmărit cu ştiinţă in cadrul grupului infracţional organizat să incalce legea, să ascundă urmele infracţiunii şi să prejudicieze patrimoniul subscrisei ALIA SA, prin anihilarea organizată a dreptului la procesul echitabil şi de proprietate, prin încălcarea coordonat de către judecători a art. 2, 10 şi 11 din legea 304/2004, art. 2 alin 3) din legea 303/2004 şi art. 42 pct 13 incompatibilitatea, după ce au luat cunoştintă de încălcarea legii şi repartizării aleatorie în dosar au incălcat voit art. 43 cod proc civ. privind obligaţia declaraţiei de abţinere, datorită siguranţei judecătorilor că sunt protejaţi de Serviciul român de informaţii prin directorul regional DRI.

(iv)   Principiul repartizării aleatorii şi principiul continuităţii reprezintă garanţii ale dreptului la un proces echitabil, din perspectiva accesului la o instanţă independentă şi imparţială, iar nerespectarea principiilor alcătuirii aleatorii a completului de judecată, repartizării aleatorii a dosarelor pe toată durata de timp a desfăşurării procesului pune problema încălcării dispoziţiilor prevăzute la articolul 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

Infracţiuni au fost săvârşite coordonat în cadrul grupului organizat, prin încălcarea legii şi a normei 1.1.2. din Ghidul grefierului, art. 11 din Legea 304/2004 şi art 199 alin (2) din codul de procedură civilă şi decizia nr. 685/2018 a Curţii constituţionale, care obligă repartizarea să fie aleatorie.

Incompatibilitea prevăzută la art. 42 pct 13 raportat la art. 43 privind obligaţia declarării abţinerii din codul de procedură civilă,

art. 2 şi 10 din legea 304/2004 şi art. 2 din legea 303/2004, pentru care completul nr C3civ format din Popa Viorica şi Pătru Alina, legal nu ar fi trebuit să respingă cererea de recuzare a completului C4civ format din Alexandru Liliana, Balteanu Emilia şi Muncioiu Cristina este sustinut de următoarele argumente şi considerente juridice :

Unul din motivele de nelegalitate a recursului în dosar 21543/215/2018* se referă la încălcarea dovedită a normelor de ordine publică prev de art. 11 din Legea 304/2004, art. 299 cod procedură civilă şi art. 1.1.2. din Ghidul grefierului, conform extras din pagina 6.

„Decizia recurata a fost dată cu încalcarea procedurii prevazute de art. 11 din Legea 304/2004 de distribuire aleatorie a dosarului de catre Tribunalul Dolj (motiv de recurs cf. art. 488 alin 1, pct 7 din NCPC).”

Acest motiv de nelegalitate se referă la încălcarea legii dovedite cu înscrisuri oficiale primite de la Tribunal cât şi a ordinii de introducere în aplicaţia electronică a dosarului 21543/215/2018* venit de la judecătorie la tribunal cu rezultatul urmărit şi obţinut ca judecătorii Scurtu Jana preşedinte Tribunal şi Pătru Alina preşedinte secţia I civilă să transmită dosarul de interes la completul Domniei sale, cu participarea grefier şef Dumitrică Luiza Izabela şi Enculescu Cristian informatician.

Conform informaţii care rezultă din lectura înscrisurilor primite şi ataşate apelul a fost depus la Judecătoria Craiova în data de 06.06.2022 şi a fost înregistrat la Tribunalul Dolj în data de 09.06.2022.

La Tribunalul Dolj în data de 09.06.2022 judecător Pătru Alina preşedinte secţia I civilă a încălcat legea şi a distribuit cauza 21543/215/2018* la completul sau, alături de judecători Otovescu Daniel şi Popa Viorica.

Din borderoul “expediţie dosare” transmis de judecătoria Craiova către Tribunalul Craiova rezultă că în data de 09.06.2022 ora 08:00 au intrat la Tribunal un număr de 41 dosare, dosarul 21543/215/2018* fiind al 11 lea dosar din borderoul de expediţie.

În registrul general al secţiei I civile Tribunalul Dolj din data de 09.06.2022 dosarul 21543/215/2018* a fost înregistrat al 13 lea dosar la ora 09:11, respectându-se ordinea sosirii de la Judecătorie din borderul expediţie, mai puţin ds 30466/215/2019* care a fost primul înregistrat în registrul general la ora 00:00:00 şi nu apare pe lista borderoului cu dosare venite de la judecătorie, probabil a ajuns cu o zi înainte.

În “Istoric repartizare dosare fără prim termen pe secţii” – extras ECRIS, dosarul 21543/215/2018* este al 24 lea introdus, deci ordinea înregistrării în registrul general nu a fost respectată la introducerea în ECRIS a dosarelor. Spre exemplu, dosarul 12071/215/2022 este înregistrat în registrul general din 09.06.2022 la poziţia 21 la ora 09:24 iar în Borderoul de expediţie de la Judecătorie la poziţia 19.

În ECRIS a fost introdus al 2 lea, adică înaintea dosarului 21543/215/2018*, cu toate că în registrul general a fost înregistrat după dosarul 21543/215/2018* adică la poziţia 21, faţă de poziţia 13 la care a fost înregistrat ds 21543/215/2018*.

Deci, dosarul 12071/215/2022 a fost înregistrat în registrul general la poziţia 21 la ora 09:24, a fost introdus în ECRIS înaintea ds 21543/215/2018* introdus în registrul general la ora 09:11.

În concluzie, ordinea înregistrării la instanţă în registrul general a dosarelor nu a fost respectată la introducerea în ECRIS a acestora, conform Ghidului grefierului repartizarea dosarelor se face în ordinea intrării acestora la instanţă, chiar dacă se face printr-o singură operaţiune.

Extras din răspunsul judecătorul Budă Marian în dosarul 307/33/2019: “2. Din registrul general şi extrasul din Registrul intrare dosare pentru data de 22.06.2020 rezultă ordinea introducerii în ECRIS a dosarelor, oră care care a fost introdus în Ecris şi ora la care a fost repartizat fiecare dosar din ziua respectivă. Din verificările efectuate în Registrul general rezultă că la data de 22.06.2020 dosarele au fost înregistrate în sistemul ECRIS în ordinea în care au fost înregistrate în registrul de intrare dosare. Potrivit procesului verbal din 22.06.2020 întocmit de persoana desemnată cu repartizarea aleatorie a dosarelor, introducerea dosarelor în Ecris s-a încheiat la ora 14:07, iar repartizarea aleatorie a tuturor dosarelor înregistrate pe rolul secţiei a ÎI a civile la 22.06.2020, s-a efectuat o singură dată, la ora 15:30”

Motivul de nelegalitate din recurs mai sus menţionat vizează implicarea directă şi încălcarea legii în apel la Tribunal, chiar a persoanelor judecători Pătru Alina şi Popa Viorica, care au judecat şi respins neîntemeiat şi nelegal cererea de recuzare, în scopul de a ascunde şi a muşamaliza încălcarea legii la Tribunal cu rezultatul urmărit al prejudicierii subscrisei prin obligarea la plată a unei sume nedatorate, în lipsa unei decizii de impunere prev de art. 454 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, care a fost încălcată pentru că decizia de impunere nu a fost emisă de primar, instituţia primarului şi secretarul general, datorită Conivenţei, în cadrul grupului.

Urmărind rezultatul prejudicierii subscrisei Alia SA judecători Popa Viorica şi Pătru Alina nu au analizat motivul de recuzare, privind repartizarea aleatorie a cauzei.

Astfel, se precizează la pagina 5 din încheierea nr. 94 din 13.09.2023:

“Celelalte motive înserate de către recurenta reclamantă în cadrul cererii de recuzare (modul de repartizare aleatorie a cauzei, interesele locale, aspecte legate de soluţii pronunţate în cauză sau în alte cauze, săvârşirea de infracţiuni de către diverse persoane), nu reprezintă motive de recuzare care să nască în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea completului de judecată, nefiind astfel incidente disp art. 42 alin 1 pct 13 N.c.p.c”

Art. 42 pct. 13 Cod procedură civilă statuează incompatibilitatea în cazul în care există: “Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii:13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa”.

In concluzie, judecătorii Pătru Alina şi Popa Viorica au încălcat voit şi coordonat obligaţia declarării abţinerii prev de art. 43 şi 42 pct. 13 cod proc civ, având în vedere dovezi, înscrisuri oficiale că repartizarea aleatorie şi ordinea introducerii în ECRIS a cauzelor, a fost încălcată atât de Tribunal de judecătorii Pătru Alina preşedinte secţie şi Scurtu Jana preşedinte instanţă, împrejurare care a anihilat procesul echitabil şi a anulat dreptul de proprietate al subscrisei.

19)  Infracţiuni au fost săvârşite la Tribunalul Dolj de grup organizat, de abuz în serviciu pentru încălcarea ordinii introducerii în ECRIS a dosarului 7284/63/2023 în ziua de 23.11.2023 faţă de ordinea sosirii cu rezultatul distribuirii cauzei de interes la completul preferat compus din Căluşaru Cristina, Tălpăşanu Lavinia, Grejdeanu Aurelia Irina pentru respingerea cererii de revizuire a deciziei nelegale nr. 1641/24.10.20222 dată în dosar 21543/215/2018*

Grupul organizat este constituit din:

• Generalul Sabin Iancu, comandantul regionalei DRI Oltenia din Serviciul român de informaţii, văr cu Flori Ovidiu Aurelian naşul primarului Vasilescu Olguţa a afiliat grupul organizat de sprijinire format din magistraţi colaboratori, Primarul Vasilescu Olguţa Lia, Miulescu Nicoleta.

https://gazarul.ro/2023/09/06/fostul-sef-al-sri-prahova-sabin-iancu-implicat-in-afacerea-exploziva-caracal-crevedia-seful-unei-alte-directii-regionale-din-cadrul-sri-s-a-pensionat-discret/

• Sabin Iancu este fiul generalului SRI Ciocârlan, director adjunct şi ambii puşi în funcţii de generalul SRI Coldea Florian

https://solidnews.ro/seful-sri-oltenia-protectorul-gpl-istilor-de-la-crevedia-conexiuni-cu-coldea/

• Preşedintele Tribunalului Dolj – judecător Scurtu Jana, care, împreună cu Dumitrică Luiza Izabela grefier şef şi Enculescu Cristian informatician, în ziua de 23.11.2023 au introdus dosarele în ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii în scopul dirijării cauzei de interes 7284/63/2023 la judecători preferaţi care să respingă coordonat nelegal cererea de revizuire.
• Primarul Vasilescu Olguţa Lia şi secretarul general Miulescu Nicoleta care au încălcat Legea au cerut dubla taxare, taxă nedatorată, au incalcat legea contenciosului administrativ, fără să emită decizie de impunere
• Judecători Căluşaru Cristina, Tălpăşanu Lavinia, Grejdeanu Aurelia Irina care au primit dosarul cu încălcarea Legii şi ordinii de introducere în ziua de 23.11.2023 pentru a respinge la ordin cererea de revizuire, coordonat în cadrul grupului organizat ignorând organizat legea a admis ilegal excepţia tardivităţii în sensul că subscrisa Alia să introducă cerere de revizuire, cale excepţională de atac, înaintea consumării recursului cale ordinară de atac
• Judecătorul Scurtu Jana a ascuns documentele pe care le-am cerut pentru a muşamaliza probele infracţiunilor de grup organizat şi abuz în serviciu cu rezultatul prejudicierii subscrisei.

20) Infracţiunea de uz de fals prev. de art. 323 cod penal în dosar 6699/63/2015 a fost săvârşită de funcţionari publici şi demnitari la Ministerul agriculturii cu reprezentanţi ai pârâtei Legume fructe SA care au luat cunostinta că schiţa cadastrală a fost falsificată, inclusiv schiţa topo au fost falsificate, schiţa nu există în original, nu a fost întocmită şi semnată de inginer cadastrist, nu există avizul OCPI-Dolj, motive faţă de care pârâta în dosar Legume fructe SA a renunţat la această probă la Curtea de apel.

Infracţiuni de sprijinire grup organizat şi uz de fals au fost săvârşite de către persoanele din Ministerul agriculturii care au fost învederate în data de 28.05.2021 că în ds 6699/63/2015* ca a fost folosita schiţa cadastrala falsificata pentru obţinerea ilegală a certificatului de proprietate anterior menţionat şi au avut reprezentarea că schiţa este falsificată si nu îndeplineşte vizibil condiţiile prevăzute de lege, cu rezultatul coordonat al inducerii în eroare a autorităţii judiciare.

La Ministerul agriculturii am depus cu nr. înregistrare 41.024/31.05.2021, documentul pe care în data de 31.05.2021 l-am transmis şi prin email către:

• Oroș Nechita Adrian – Ministrul agriculturii
• Micu Marius Mihai – ministru secretar de resort
• Bulgaru Gabriel Liviu – secretar general
• Ştefănescu Rela – director direcţia juridică
• Popescu Adela – jurist care a participat în sala de şedinţă la ICCJ la termenul din 09 iunie 2021 şi a atestat cu ştiinţă împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului.

Fotocopie extras Sesizare infracţiuni transmis de subscrisa Alia SA, către funcţionari şi miniştri la Ministerul agriculturii.

Prezentăm trăsături care caracterizeaza documentele ce stau la baza emiterii celor două titluri de proprietate asupra terenului, deținute de subscrisa ALIA SA, și pârâta Legume fructe SA a interlopului Trandafir zis Cimino.

Certificatul de atestare a proprietății nr. DJ 0058 deținut de subscrisa ALIA SA, fostă ICS Alimentara a fost emis de Consiliul Județean Dolj în 24.10.2006.

Schița cadastrală care a stat la baza identificării terenului cu coordonate topografice întocmirii memoriului justificativ și a emiterea titlului de proprietate conține:

• ștampilă inginer cadastrist, cu respectare norma HG 834/1991 care prevede: “verificate si receptionate”
• viză OCPI Dolj cu respectarea HG 834/1991
• are formă de prezentare în original

Certificatul de atestare a proprietății M07 nr. 3019 deținut de interlopul Trandafir zis Cimino prin Legume fructe SA a fost emis de Ministerul Agriculturii în 28.07.2004, iar Schița cadastrală, care a stat la baza identificării terenului pentru care s-a emis certificat de atestare a proprietatii, întocmirii memoriului justificativ și emiterii titlului de proprietate pentru pârâta Legume Fructe SA, a fost falsificata, intrucat:

• nu conține ștampila inginerului cadastrist cu nerespectarea disp. art. 15 din Criterii nr. 2665/1992 care prevede: “Documentaţia întocmită se înaintează la Compartimentul pentru urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor judeţene sau al municipiului Bucureşti, unde reprezentantul acestuia, împreuna cu reprezentantul Oficiului de Cadastru și Organizarea Teritoriului, în prezența comisiilor, vor verifica si aviza datele înscrise în anexe și planuri..”
• nu conține viza OCPI Dolj cu nerespectarea normei HG 834/1991
• nu are original, pentru că a fost fabricată.
• in dosarul nr 19495/215/2011 reclamanta Legume Fructe SA, conform incheiere din 03.10.2012 prin aparatori, la cererea pârâtului Alia SA de a depune originalul schiței cadastrale, se invedereaza ”că la acest moment nu detin nici originalul anexei 1 si nici originalul inscrisului de la fila 72”.
• în note scrise din noiembrie 2019, pârâta Legume Fructe nu recunoaște existența schiței cadastrale, pe care a folosit-o la Ministerul Agriculturii și la OCPI Dolj pentru obținerea certificatului de proprietate.

Fotocopie extras din note scrise.

La termenul din 15.11.2018 la Tribunalul Mehedinți, Ministerul agriculturii spune: “ca urmare a adresei emise de catre instanta prin care se solicita ca Ministerul agriculturii sa depuna la dosar toata documentatia pentru Unitatea 18 si sa mentioneze daca in arhiva exista originalul conform HG 834/1991, Ministerul Agriculturii raspunde „ schita cu suprafetele rezultate din masuratori si inventarul de coordonate nu au fost depuse in original de solicitantul documentatiei„.

În întâmpinarea care a fost depusă la Curtea de Apel Craiova de către Ministerul Agriculturii se afirmă, în mod necorespunzător adevărului, că: “aşa cum am arătat emiterea certificatului emis în favoarea Legume Fructe SĂ a fost realizată în concordanţă cu prevederile legale, documentele fiind avizate de Oficiul de Cadastru şi Organizare a teritoriului sub nr. 36/10.04.2000”

Prin încheierea din 10.05.2018 se menţionează:

„Av. Gheorghe Cosmin – în ceea ce priveşte documentaţia pentru obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietat a rămas în original la cartea funciară şi există şi în prezent în Craiova, Legume Fructe nu I s-a restituit , dandu-i-se de cei de la cartea funciară o copie conform cu originalul pentru că originalul acestor documente există acolo.”, şi „Av. Gheorghe Cosmin – în ceea ce priveşte documentaţia pentru obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, aceasta este conformă cu originalul existenta la Ministerul Agriculturii”

Notele de concluzii ale Legume Fructe SĂ au atestat nerecunoaşterea schiţei cadastrale ca probă în dosar, în baza căreia Ministerul agriculturii a emis certificatul de proprietate conform extras: “vizualizând cu atenţie copia acestui înscris, am observat că este o schiţă care nu face parte din documentaţia cadastrală care a stat la bază emiterii certificatului de atestare pe numele subscrisei, respectiv certificatul, seria M07 nr. 3019/28.07.2004 emis de MAPDR”

La fila 117 din vol. 1 din dosarul 6699/63/2015*, există o adresă emisă de OCPI, din care rezultă că a fost identificată documentaţia pentru obţinerea titlului de proprietate conform HG 834/1991 aparţinând Legume Fructe, documentaţie înregistrată sub numărul 17771 din 07.07.2004, iar aceasta conţine doar în copie, fără a fi aplicată parafă de avizare, schiţa cu suprafeţele rezultate din măsurători şi inventarul de coordonate, exemplarele originale nefiind regăsite în documentaţie.

În înscrisul oficial (întâmpinarea) depus de Ministerul agriculturii la ICCJ, s-a atestat în dosarul 6699/63/2021 că: „certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria MO7 nr. 3019 din 28.07.2004 emis de instituţia noastră în aplicarea prevederilor Legii 15/1990, iar afirmaţiile ALIA – potivit cărora – „Legume Fructe SĂ nu a deţinut niciodată un drept de administrare care să poată să fie convertitit în mod legal în drept de proprietate„ şi „atât Legume fructe cât şi autorul sau Ministerul Agriculturii nu au deţinut niciodată dreptul de administrare asupra terenului în litigiu „sunt inexate şi netemeinice.”

În concluzie, după ce în 28.05.2021, la Ministerul agriculturii, am învederat împrejurarea că schiţa cadastrală a fost falsificată, urmărind rezultatul întocmirii dosarului pe baza căruia Ministerul agriculturii a emis titlul de proprietate M07 nr 3019, dată la care Ministerul agriculturii a încălcat cu ştiinţă art 20 din Legea 15/1990 deoarece Legume fructe SA nu a deţinut în patrimoniu drept de administrare al terenului, care să fi fost atribuit prin decizie, aşa cum deţine subscrisa Alia SA, la ICCJ, în dosar 6699/63/2015* la termenul din 09.06.2021.

Dacă prin ingerinţa comandantului DRI din Seviciul român de informaţii împuterniciţii Ministerului agriculturii şi-au menţinut poziţia de sprijinire a unui grup organizat de persoane, care a fost coordonat să încalce legea pentru favorizarea interlopului Trandafir zis Cimino, inclusiv prin săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals.

Cu respect,

Olăneanu Nicolae Cristinel