Capitolul II. Infracţiuni prin care proprietatea statului şi privată este trecută pe numele unor persoane clientelare, sprijinite la instituţii de Serviciul român de informaţii, politicieni români, occidentali, ambasada SUA şi guvernul francez.

Ofiţeri din Serviciul român de informaţii, judecători, procurori şi poliţişti cunosc legea.

Încălcarea legii nu se face pro bono. Dirijarea la judecători preferaţi a dosarelor de interes are la origine coruperea prin infracţiuni de grup organizat de sprijinire pe bază de înţelegeri şi interese care exced legii, urmărind anihilarea coordonată a procesului echitabil şi anularea dreptului de proprietate, ditruge afaceri şi crează boli în rândul românilor.

Activităţi coordonate şi dictate la instituţii prin bună voinţa Serviciului român de informaţii:

Infracţiuni în formă continuată şi agravantă de grup organizat în scopul fraudării domeniului public, furtul proprietăţii private prin evaziune fiscală, acte de violenţă, gestiune frauduloasă, fals intelectual, uz de fals, infracţiuni la Legea 31-1990, trucarea şi inexistenţa licitaţiilor publice, la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF, Consiliul concurenţei, Curtea de conturi, Parchete, Poliţie, instanţe de judecată şi Înalta curte de casaţie şi justiţie, primării, poliţii locale si parlament.
Infracţiuni în modalitate de sprijinire a infracţiunilor de fraudare şi violenţă menţionate mai sus, prin coordonarea la instituţii naţionale şi publice locale
Infracţiuni prin care persoane indezirabile sunt eliminate prin întocmirea la ordin de dosare de urmărire penală, cu fapte imaginare, continuate cu hotărâri judecătoreşti de codamnare la ani grei de puşcărie sau prin eliminare fizică
Infracţiuni de abuz în serviciu şi trădare care periclitează siguranţa naţională.

Infracțiuni de sprijinire și coordonare prin influențarea de către ofițeri din Serviciul român de Informații și alte Servicii, cu atribuții de colectare, stocare informații și sesizare Parchet a deciziilor la instituții care au fost săvârșite în scopul acoperirii si protejarii unor infracțiuni de abuz în serviciu. Ingerința discretă a unor ofițeri se realizeaza prin numirea unor persoane în funcții de stat în România și Bruxelles care și-au dovedit disponibilitatea să încalce legea, cu rezultatul unor hotărâri judecătoreşti la ordin, de sprijinire infracțiuni a unor grupuri organizate de evaziune fiscală, abuz în serviciu, spălare de bani, delapidare, gestiune frauduloasă, fals intelectual și în înscrisuri, uz de fals.

Ofiţeri ai Serviciului român de informaţii, au dirijat peste 30 de controale de la ANAF şi alte instituţii, la societățile în care subsemnatul și soția mea dețineam calitate, și cu amenințări, urmărind să mă descurajeze să protejez interesele legitime, ca “notă de plată” și instrument de șantaj să mă determine să renunț să protejez interesele legitime. În contextul considerentelor menționate mai sus m-am încăpățânat să cred că aș putea avea succes, în încercarea de a căuta dreptatea şi de a proteja proprietatea.

4. Ofiţeri din Serviciul român de informaţii au creat mijloace pentru dominarea la instituţii naţionale, locale, judiciare, parchete, poliţie şi instanţe de judecată, precum şi procedee sistemice de fraudare a justiţiei, în cauze de interes, pentru grupuri infracţionale formate din interlopi, companii guvernate corporativ, persoane clientelare care fraudează proprietatea, cu promisiunea că ofiţeri la Serviciul român de informaţii coordonează sprijinirea.

Directorul, directori de direcţii, adjuncţi, comandanţi de regionale DRI la Serviciul român de informaţii au participat la grupuri organizate de sprijinire la instituţiile statului a fraudelor şi a infracţiunilor de fraudare, acte de violenţă, evaziune fiscală, gestiune frauduloasă, trucarea licitaţiilor publice, abuz în serviciu, infracţiuni la legea 31-1990, dar şi primirea, darea si primirea de mita si alte infracţiuni.

Serviciul român de informaţii a creat instrumente folosite în mod discret pentru sprijinirea coordonării protecţiei la instituţiile Statului a persoanelor clientelare, prin

magistraţi, procurori, grefieri şi judecători “acoperiţi”, prin corupere să îi folosească în cauzele de interes pentru hotărâri judecătoreşti prestabilite favorabile unor interlopi, companii guvernate corporativ si persoane clientelare.
instrument mijloc prin care ofiţeri din Serviciul român de informaţii, in rezervă şi actuali, obţin rezultatul dorit în actul de justiţie, care constă în formarea unei reţele de magistraţi, procurori şi judecători colaboratori “acoperiţi”, prin intermediul cărora obţin la ordin hotărâri judecătoreşti dictate, în interesul grupurilor de persoane clientelare, sursa https://www.punctul.ro/lista-acoperitilor-din-justitie-500-de-procurori-57-de-judecatori-si-126-de-auditori/ lista “acoperiţilor” din justiţie 500 de procurori, 57 de judecători şi 126 de auditori, fiind încălcate art. 7 alin (1) şi (3) din legea 303/2004.
acordarea sau retragerea avizului ORNISS in mod nemotivat, netransparent, selectiv şi discreţionar,
delegarea de ofiţeri activi la ANAF si Direcţia generală de integritate, care au protejat infracţiuni de fraudare şi de restituiri ilegale de accize, chiar şi după ce Curtea de conturi a constatat încălcarea legii de către ANAF.
menţinerea în funcţii la instituţii a unor ofiţeri SRI (r), pe care, prin corupere, i-a folosit pentru protecţia grupului organizat şi a infracţiunilor
delegarea, trecerea si pregătirea de ofiţeri şi formarea de colaboratori la Agenţia naţională de integritate, cu rezultatul ca Agenţia să funcţioneze discreţionar şi să protejeze dovezi care pun în lumină încălcarea legii de către magistraţi colaboratori.
dominarea activităţii, protectie la instituţii non guvernamentale, Parlament, Consiliul Concurenţei, Curtea de conturi, care prin lege au statut independent
ingerinţă la instituţii, cu rezultatul promovării unor procurori şi judecători care au dovedit disponibilitatea să încalce legea.

Corupţia organizată la nivelul instituţiilor periclitează siguranţa naţională, a slăbit puterea Statului şi eficienţa instituţiilor, românii şi părăsesc ţara.

Controlul justiției în cauze de interes pentru companii corporative, interlopi și persoane clientelare, care acționează prin ofițeri SRI, utilizând procedeul consacrat de eludare a repartizării aleatorie si alcătuire nealeatorie a componentei completelor de judecată în scopul anulării procesului echitabil, hotărâri judecătorești, prin judecători colaboratori cu Serviciul român de informaţii, pregătiți să execute ordinele.

Serviciul român de informaţii controlează fenomenul coruperii la instituţiile judiciare prin ofiţeri ai săi şi comandanţi de regionale DRI, care au pregatit o reţea de judecători, poliţişti, procurori, colaboratori şi “acoperiţi”, în scopul unor hotărâri judecătoreşti prestabilite, în folosul grupurilor organizate clientelare.

Corupţia este asociată cu procedee sistemice de fraudare a Justiţiei descrise în PLÂNGERE, ce permit distribuirea cauzelor unor procurori, poliţişti şi judecători puşi în funcţii de conducere şi de execuţie întrucat dovedesc disponibilitate să încalce legea, urmărind câştigurile personale şi ale grupurilor de interese care i-au pus şi promovat în funcţii în ierarhia aparatului judiciar, folosind ingerinţa în folosul grupurilor infracţionale organizat pe care le sprijină.

Siguranţa naţională nu este realizată, poporul român nu e suveran, Justiţia nu e guvernată de legi aplicate egal pentru toți, datorită coordonarii sprijinirii la instituţii a infracţiunilor de fraudare prin ofiţeri din Serviciul român de informaţii, politicieni, manageri ai justiţiei care au luat cunoştință de infracțiuni şi nu au sesizat Parchetul, încălcând dispoziţii imperative, în timp ce venituri ilicite se transmit piramidal.

In perioada exercitării funcției de stat, ofițeri din Serviciul român de informații in mod dovedit au încălcat selectiv si discreționar art. 61 alin (2) si 291 C.p.p., în concurs cu infracțiuni de sprijinire, prin grupuri organizate de judecatori afiliați, grefieri, polițiști, procurori, funcționari publici, politicieni care au încălcat legea și au săvârşit infractiuni de abuz prin anihilarea unor drepturi fundamentale, după care au promovat în funcţii de stat la Bucureşti sau la Bruxelles, preşedinte şi în plen la Consiliul superior al magistraturii, eurodeputaţi, procuror şef european la Parchetul european cu sediul la Luxemburg, judecător la Curtea de justiţie europeană, preşedinte la Curtea de apel Bucureşti, preşedinţi de secţii,de instanţe, procurori şefi în ierarhia parchetelor şi directori în Poliţia romană – DICE.

Vulnerabilizarea puterii Statului determină deprecierea climatului de viață și lipsa de încredere în loialitate a statului față de popor.

Grupuri organizate de sprijinire, în legătură cu care Serviciul român de informații a luat cunoştință, a tolerat şi nu a sesizat Parchetul, au obținut creşteri patrimoniale ilicite rezultate din prejudicierea bugetului de stat şi al persoanei, doar pentru că ofițeri SRI au coordonat şi sprijinit infracțiunile la instituții să nu efectueze controale legale şi s-au folosit de instituțiile Statului, împotriva acelor persoane care au protestat.

După eliberare din funcție, ofițeri din Serviciul român de informații și alte Servicii scot la lumină sume uriașe de bani si devin peste noapte antreprenori proprietari de imperii financiare pe piața imobiliară, primesc sume uriaşe de bani de la avocaţi care, în realitate se refera la tranzacţionarea proceselor prin traficarea influenţei, fiind protejaţi de colegi rămaşi pe funcţii la SRI, care nu sesizează Parchetul după ce a luat cunoştință de infracțiuni.

Academia de business Serviciul român de Informații.

Generali SRI în rezervă care și-au deschis afaceri și fac milioane în mediul privat. Serviciul român de Informații se dovedește o școală de business. Generali SRI după ce sunt trecuți în rezervă au deschis afaceri și fac profituri uriașe din firmele lor, prin imobiliare şi „consultanţă” prin care în realitate aceste firme scot la lumină valori în legătură cu omisiunea sesizării parchetului în formă continuată în legătură cu infracţiuni de grup organizat în perioada exercitării funcţiei la Serviciul român de informaţii iar „consultanţă” în fapt reprezintă trafic de influenţă în legătură cu avocaţi şi anihilarea procesului echitabil şi a proprietăţii publice şi private.

Ardelean Virgil – chestor (r) DIPI-MAI, Alin Ardelean fiul acestuia deţin societăţi:
ARVIFOX REAL ESTATE SOLUTIONS SRL – CUI 32600747
ARVIFOX VISION SECURITY SRL – CUI 26339907
ARVIPROT SECURITY – CUI 27331804
ROFRUCT INTERNAŢIONAL SRL – CUI 31718923
Coldea Florian – general (r) Serviciul român de Informații deține societăţi:
STRATEGIC ASSETS S.R.L – CUI 44974877
STRATEGIC SYS S.R.L. – CUI 42801950
Cocoru Dumitru – general (r) director adjunct al SRI deține societăţi:
STRATEGIC ASSETS S.R.L – CUI 44974877
STRATEGIC SYS S.R.L. – CUI 42801950
JUSTSYS SOFTWARE SRL – CUI 37623369
Dumbravă Dumitru – general (r) SRI, director direcţie juridică la Serviciul român de Informații, cu avocaţi care, prin asocierea cu generalul SRI, devin de success şi câştigă procese pe bandă rulantă, deţine societăţi:
WISE LINE CONSULTING S.R.L. – J40/12658/2018 – RO39830921
GUTAMI WLC SRL – CUI 49553704
Mecu Lucian Victor și Niculescu Alin. Lucian Victor Mecu este fiul lui Victor Nicolae Mecu, ofițer SRI (r) Gorj. Și Alin Niculescu este fiul unui fost ofițer SRI Gorj, Marian Alexandru Niculescu. Aceştia deţin societatea:
TMG Guard SRL

https://www.fanatik.ro/academia-de-business-sri-cine-sunt-generalii-in-rezerva-care-si-au-deschis-afaceri-si-fac-milioane-in-mediul-privat-20066895

https://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/criza-economica-afaceri-dumitru-dumbrava-959424.html

https://gazetadecluj.ro/afacerile-greilor-pensionati-generalul-dumbrava-zis-campul-tactic-castiga-50-000-euro-pe-luna-din-consultanta/

Ardelean Virgil este administratorul societăţii ARVIFOX REAL ESTATE SOLUTIONS SRL
J40/15546/2013-ROONRC. RO32600747-Activitatea principală – 4110 – Dezvoltare (promovare) imobiliară ; tot Virgil Ardelean şi fiul mai deţin şi firma ARVIFOX VISION SECURITY SRL – firma de pază

Florian Coldea și Dumitru Cocoru – prima firmă înfiinţată a fost Strategic Sys SRL, avea drept principal domeniu de activitate „arhitectură, ingineria și serviciile de consultanță tehnică și legate de aceasta”. Printre obiectele secundare de activitate se mai numără: „Reproducerea înregistrărilor” și „Repararea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice”. iar a doua Strategic Assets SRL,. Activitatea principală menționată în documentația de înmatriculare a acestei societăți este „Agenții imobiliare”.

Dumbravă Dumitru. În septembrie 2018, a înființat Intell Cube Consulting SRL fosta firmă Intell Cube Consulting Srl și-a schimbat denumirea și în prezent se numește Wise Line Consulting Srl și are același CUI 39830921 care se ocupă cu consultanța pentru afaceri și management

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare-https://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/generalii-florian-coldea-si-dumitru-cocoru-si-au-deschis-a-doua-companie-de-imobiliare-887316.html

Academia de business SRI. Cine sunt generalii în rezervă care și-au deschis afaceri și fac milioane în mediul privat; Serviciul român de Informații se dovedește o foarte bună școală de business. Mai mulți generali trecuți în rezervă și-au deschis afaceri și fac profituri grase din firmele lor.-https://www.fanatik.ro/academia-de-business-sri-cine-sunt-generalii-in-rezerva-care-si-au-deschis-afaceri-si-fac-milioane-in-mediul-privat-20066895

Orban, miliardarii ardeleni, afacerile ”vulpii” Ardelean și o inaugurare cu prea multa pompa-https://inpolitics.ro/orban-miliardarii-ardeleni-afacerile-vulpii-ardelean-si-o-inaugurare-cu-prea-multa-pompa_18445812.html

Dezvăluire Bugetul.ro. Firma de pază TMG Guard SRL a beneficiat, de la începutul anului 2022 și până în prezent, de zeci de contracte oferite direct de instituțiile Statului Român. Printre clienții aflați în portofoliul TMG Guard SRL se numără instituții precum Poliția română, Casa de pensii, Casa națională de asigurări de sănătate, Apele române, ZOO Sibiu, AJPIS, AJOFM și primării.TMG Guard SRL este deținută de Lucian Victor Mecu și Alin Niculescu. Lucian Victor Mecu este fiul lui Victor Nicolae Mecu, fost ofițer SRI Gorj. Și Alin Niculescu este fiul unui fost ofițer SRI Gorj, anume al lui Marian AlexandruNiculescu. https://www.bugetul.ro/firma-fiilor-unor-fosti-ofiteri-sri-abonata-la-contracte-cu-statul-roman-politia-romana-casa-de-pensii-ajofm-ajpis-apele-romane-si-primarii-in-portofoliul-firmei/

firme-ong-uri-parfum-sri-paravan-afaceri-dubioase.html

Oamenii lui Coldea, judecători din umbră, nelipsiți din instanțe. Secretarul de Stat Ovidiu Puțura s-a spovedit în fața Justiției britanice-
https://evz.ro/coldea-judecatori-ovidiu-putura.html

Generali (r) ai Serviciul român de informaţii Coldea Florian și Cocoru Dumitru și-au deschis a doua firmă de imobiliare https://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/generalii-florian-coldea-si-dumitru-cocoru-si-au-deschis-a-doua-companie-de-imobiliare-887316.html

https://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/afacerile-greilor-sistemului-coldea-si-a-deschis-firma-de-consultanta-fostii-sai-adjuncti-fac-profituri-pe-piata-privata-858679.html .

Generalul Ardelean Virgil, milionar din filaj

https://www.antena3.ro/actualitate/social/generalul-virgil-ardelean-milionar-din-filaj-504415.html Vulpea” şi-a autorizat blocul din Gheorgheni. Va construi NOUĂ ETAJE: https://zcj.ro/economie/–169316.html.

Orban, miliardarii ardeleni, afacerile vulpii, Ardelean Virgil și o inaugurare cu prea multa pompa https://inpolitics.ro/orban-miliardarii-ardeleni-afacerile-vulpii-ardelean-si-o-inaugurare-cu-prea-multa-pompa_18445812.html. Vulpea este unul din coordonatori ai operaţiunilor de evaziune fiscală cu restituiri de accize, protejare si sprijinire operaţiuni ilegale la Farmec SA, care au plătit onorarii neobişnuite către conturi bancare offshore, şi milioane de euro unor avocaţi. Legături dintre infracţiuni de fraudare a Statului şi a proprietăţii subsemnatului cu generali din Serviciul român de informaţii şi Serviciul MAI-DIPI şi protecţia la parchete, instanţe, ICCJ şi instituţiile statului.

Farmec SA a plătit peste 4.500.000 lei, reprezentând la acea dată mai mult de 1.000.000 Euro, către Net Brinel, firma lui Marcel Borodi, rudă cu patronul de la Registrul Mioriţa SA, care, ca urmare a adresei Tribunalului în dosar 1021/1285/2016, a prezentat registrul acţionarilor fără informaţiile cerute de judecător, prevăzute la art. 177 alin 1 din legea 31/1990. Mirel Borodi îşi are originea în Bistriţa, de unde provine şi generalul Ardelean Virgil, fost director al Serviciului de Informaţii al Ministerului de Interne, şi este patronul Registrului Miorița SA, căruia administratorii Farmec SA i-au încredinţat ţinerea registrului acţionarilor, și care, încălcând legea, asigură „secretizarea” vărsămintelor acţionarilor în contul acţiunilor, deoarece banii au fost plătiţi de societate iar aceste acţiuni nu au fost subscrise si nici nu au fost achitate de acţionari, încălcându-se cu știinţă legea societaţilor pe acţiuni.

Borodi Marcel este deținătorul companiei Net Brinel, furnizor de soft de zeci și zeci de milioane de euro la Autoritatea Electorală permanentă, preferată de Serviciul român de Informaţii, Institutul pentru tehnologii avansate, MAPN Unitatea militară 0215, Serviciul de informaţii externe, Ministerul justiţiei, Autoritatea pentru supraveghere financiară, campaniile primăriei Cluj conduse de fostul prim-ministru si actual primar Emil Boc și Autoritatea națională electorală cu care au contract privind soft-ul folosit în alegeri electorale.

Compania Brinel a fuzionat cu o firmă franceză, după ce statul francez, prin ambasadorul său, a decorat pe generalul SRI Coldea Florian cu însemnele de Cavaler al ordinului naţional al meritului. Sursa https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20414712-florin-coldea-prim-adjunctul-sri-fost-decorat-ambasadorul-frantei-insemnele-cavaler-ordinului-national-meritului.html. Net Brinel Srl a beneficiat de contracte încheiate cu municipiul și județul Cluj-Napoca și alte autorități publice, semnificative fiind:

contractul privind EXTINDEREA ŞI MENTENANŢA SISTEMULUI INFORMATIC AL REGISTRULUI ELECTORAL, în valoare de 7.000.000 euro, încheiat în urma unei licitaţii la care firma NET BRINEL a fost singurul ofertant;
contractul pentru dotarea instanţelor cu aparate IT şi contractul în valoare de 305.000 euro, cu TRANSGAZ, controlate de către Emil Boc, primarul Clujului;
contractele cu Consiliul Judeţean Bistriţa peste 4.000.000 lei cu TVA și cu Consiliul Judeţean Cluj peste 400.000 lei cu TVA.
contractul cu Transgaz SA Mediaş, în valoare de peste 300.000 euro. Firma lui Borodi a fost singurul ofertant pentru acest contract pentru licenţe Microsoft, în cadrul unei licitaţii deschise, fără a fi susţinută şi o licitaţie electronică. La această societate națională lucrează Sergiu Lascu, fratele fostului procuror şef al Direcţiei naţionale anticorupţie, Kovesi Laura Codruța.
compania Net Brinel a transferat peste 15.000.000 lei, echivalentul a 4.000.000 de Euro, catre firme ale lui Sebastian Ghiță, fost deputat in Comisia de control a activităţii Serviciului român de informaţii, si a primit peste 7.000.000 lei, echivalent a peste 1.500.000 euro de la firmele lui Ghiță.

Ziarul Ziua evidențiază că generalul de informaţii MAI Ardelean Virgil protejează „oameni de afaceri, procurori sau ofițeri transilvăneni”. „Deşi nu mai deţine o calitate oficială, domnul Virgil Ardelean l-a întâmpinat pe președintele Klaus Iohannis în cadrul deplasării acestuia la Cluj”, elemente semnificative în contextul în care de la compania Farmec SA a fost transferat 800.000 lei către Ten Transilvania Energy SRL în perioada în care firma era controlată de fiul lui Ardelean.

Firme și ONG-uri cu parfum de SRI, paravan pentru afaceri dubioase, conform https://evz.ro/firme-ong-uri-parfum-sri-paravan-afaceri-dubioase.html

OFIȚERII ACOPERIȚI DIN JUSTIȚIE – Asociația pentru monitorizarea justiției avertizează ca seful SRI, Maior George, a recunoscut ca unii judecatori si procurori colaborează cu serviciile: “Maior confirmă că există ofițeri activi SRI intre magistrați” https://www.luju.ro/institutii/ong/ofiterii-acoperiti-din-justitie-asociatia-pentru-monitorizarea-justitiei-avertizeaza-ca-seful-sri-george-maior-a-recunoscut-ca-unii-judecatori-si-procurori-colaboreaza-cu-serviciile-maior-confirma-exista-ofiteri-activi-sri-intre-magistrati-document?pdf

Oana Hellvig, soția fostului director SRI, a găsit cornul abundenței într-o firmă de apartament din Zalău https://gazetadebistrita.ro/sotia-sefului-sri-oana-hellvig-a-gasit-cornul-abundentei-intr-o-firma-de-apartament-din-zalau/. Finanțări persoane si directorul SRI, prin ONG-uri, care la origine sunt persoane cu interese diferite de interesul statului, poporului român si Constituției, împrejurare de fapt care pune în lumină cel puțin incompatibilitatea cu funcția de stat.

Sursa https://www.antena3.ro/actualitate/descoperiti-florian-coldea-misiune-speciala-peste-hotare-cum-vrea-sa-ajunga-la-banii-lui-soros-494651.html; https://www.activenews.ro/stiri-politic/Reteaua-Soros-care-conduce-Romania.-Cine-sunt-inaltii-demnitari-ai-regimului-Iohannis-Ciolos-platiti-de-George-Soros.-Prim-ministrul-Dacian-Ciolos-este-pe-lista-137987;

http://www.activenews.ro/stiri-politic/Lista-lui-Soros.-Cine-sunt-oamenii-care-au-schimbat-Romania-cu-sau-fara-voia-noastra-ministri-demnitari-de-rang-inalt-jurnalisti-112622; https://www.activenews.ro/stiri-dezvaluiri/RETEAUA-SOROS-IN-ROMANIA.-De-la-Plesu-Patapievici-si-Tismaneanu-la-Weber-Mungiu-si-Macovei-179999

Dictatura in justiție a interlopilor, companiilor occidentale, ambasadei SUA și persoanelor clientelare anihilează independența instituțiilor, deteriorează climatul de viață și de afaceri.

Jefuirea coordonată a Proprietății fără consecințe juridice, prin corupere, protectie si lipsa de imparțialitate a acelor magistrați colaboratori care au fost pregătiţi să încalce legea la ordin.

Tratamentul inegal în faţa legii de către instituţii, aplicat românilor care trăiesc în România a determinat deterioarea climatului de viaţă, lipsa încrederii în instituţii naţionale și ca efect un număr de 7.000.000 de români şi-au părăsit ţara au fost nevoiţi să îşi caute în alte ţări un loc de viaţă favorabil. Sursa http://www.ziare.com/diaspora/romani-strainatate/reprezentant-al-diasporei-in-realitate-aproape-7-milioane-de-romani-sunt-in-strainatate-1537250

Perioada în care chestor (r) Ardelean Virgil a avut calitate de șef al Serviciului de Informaţii al Ministerului Afacerilor Interne, Diaconu Gelu a fost director la Direcția Vămilor, iar Vorniceanu Marius a exercitat funcţie de director la Direcţia de Control Fiscal sau Direcţia Generală de administrare a marilor contribuabili, ambele în Agenţia naţională de administrare fiscală. În 17.09.2019, Ardelean Virgil, alături de Vorniceanu Marius, a participat la sărbătorirea zilei de naştere a lui Cojocaru Adrian Cătălin, finul lui Vorniceanu, director al Inspecţiei fiscale din Direcţia generala de administrare a marilor contribuabili din Agenţia naţională de administrare fiscală, care a coordonat efectuarea formala, în forma continuată, controale fiscale la Farmec SA, având legături de cauzalitate prin relaţii personale şi Direcția de control fiscal, alte direcţii din ANAF si Serviciul român de informaţii. De fiecare dată au efectuat superficial, inspecţii fiscale la societatea pe actiuni, cu încălcarea dovedită a legii în scopul menţinerii evaziunii fiscale, prin practica fraudarii bugetului, protejată de Serviciul român de informații.

Farmec SA a transferat peste un milion de euro pentru servicii suspect fictive către Alpiq Industries, firma care avea legătură cu Buzăianu Nicolae Bogdan, persoană despre care Elena Udrea a menţionat, în presă, că era un apropiat al procurorilor DNA şi DIICOT: „Buzăianu petrecea vacanţe, acum câţiva ani, poate şi acum, pe Coasta de Azur cu procurori din DIICOT şi DNA. Când va fi cazul o să am şi nişte nume. La masă sau în vacanţele domnului Buzăianu pe Coasta de Azur participau şi procurori. Că erau prieteni sau erau pur şi simplu în anturajul domnului Buzăianu, ca urmare a problemelor pe care dânsul le are, rămâne de văzut”. https://www.luju.ro/dezvaluiri/evenimente/procurori-la-masa-cu-un-baiat-destept-elena-udrea-incepe-sa-vorbeasca-buzaianu-petrecea-vacante-acum-cativa-ani-poate-si-acum-pe-coasta-de-azur-cu-procurori-din-diicot-si-dna-cand-va-fi-cazul-o-sa-am-si-niste-nume-la-masa-sau-in-vacantele-domnului-buzaian

Bugetul de stat, domeniul public şi proprietatea privată sunt fraudate, urmând acelaşi model de control, legături indisolubile de cauzalitate intre acţiune şi rezultat, intre persoane clientelare, ofițeri din Serviciul român de informaţii si justiție, parchete, poliție şi instituții.

Din 1989 corupția a fost impusă in Romania de Servicii occidentale prin manageri occidentali si prin ONG-uri. Corupţia la instituţii a fost exportată de Occident prin Serviciile de Informaţii. Datoria publică a crescut exponenţial, ca urmare a anihilării protecţiei proprietăţii, prin controlul justiţiei și a instituţiilor Statului.

https://www.activenews.ro/stiri-dezvaluiri/RETEAUA-SOROS-IN-ROMANIA.-De-la-Plesu-Patapievici-si-Tismaneanu-la-Weber-Mungiu-si-Macovei-179999; https://www.antena3.ro/actualitate/descoperiti-florian-coldea-misiune-speciala-peste-hotare-cum-vrea-sa-ajunga-la-banii-lui-soros-494651.html; https://www.activenews.ro/stiri-politic/Reteaua-Soros-care-conduce-Romania.-Cine-sunt-inaltii-demnitari-ai-regimului-Iohannis-Ciolos-platiti-de-George-Soros.-Prim-ministrul-Dacian-Ciolos-este-pe-lista-137987;

http://www.activenews.ro/stiri-politic/Lista-lui-Soros.-Cine-sunt-oamenii-care-au-schimbat-Romania-cu-sau-fara-voia-noastra-ministri-demnitari-de-rang-inalt-jurnalisti-112622

Sprijinirea în formă continuă şi continuată a grupurilor infracţionale clientelare, care săvârşesc infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, gestiune frauduloasă, fals, uz de fals, sunt protejate prin corupere la instituţiile statului, ANAF, Consiliul concurenţei, Curtea de conturi, Agenţia naţională de integritate, parchete, poliţie, instanţe, Înalta curte de casaţie şi justiţie, politicieni, partide.

Mijloace de corupere si sprijinire prin care ofiţeri ai Serviciului român de informaţii coordonează protecţia infracţiunilor de fraudare, contrar atributiilor conferite prin lege şi Constituţie, in folosul grupului organizat, avand drept cauza un interes si obtinerea ilegala de bani distribuiti piramidal, după cum urmează:

Modul discreţionar, netransparent, şi nemotivat de acordare sau retragere a avizului ORNISS, criterii care nu sunt reglementate prin lege si care să fie cenzurate de un Tribunal, constituie instrument discret prin care ofiţeri ai Serviciului român de informaţii selectează dicreţionar persoane cu funcţii de stat disponibile sa incale legea, unul dintre mijloacele prin care ofiţeri SRI domină şi transmit ordine către persoane cu funcţii publice.
Secretizarea contractelor cu Statul nu îndeplineşte siguranța națională de către ofițeri din Serviciul român de informații si este o sursă inepuizabilă de venituri ilicite rezultate din afaceri care prejudiciază Statul si depreciază climatul de viață, după ce contracte cu Statul se semnează la ordin prin interventia unor ofiţeri, politicieni români sau occidentali, iar apoi se securizează prin secretizare.
Serviciul român de informaţii cu sprijinul unor politicieni au coordonat Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF, avand drept scop crearea acestei direcţii pentru aplicarea dublei măsuri şi discriminarea generalizată a firmelor mici şi mijlocii cu capital românesc.
Coordonarea sprijinirii fraudelor de către Serviciul român de informaţii la Curtea de conturi, in sensul să efectueze verificări formale la instituţiile publice, respectiv Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, Consiliul concurenţei, Serviciul achiziţii publice din cadrul unor primării unde se fac achizitii fără licitaţii publice, la preţuri excesive, cantităţi neconforme, salariaţi fictivi, infracţiuni coordonate prin comandanţi regionali DRI.
Serviciul român de informaţii prin comandanti regionali DRI, coordonează la primării aprobarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire pentru firme şi persoane clientelare privind contrucţii blocuri, in scopul a 2-4 apartamente probono sau la preţ foarte mic,
Serviciul român de informaţii coordonează muşamalizarea unor infracţiuni de către Oficiul naţional pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, privind sesizari primite de la bănci privind transferuri de bani mulţi proveniţi din surse ilicite,
Coordonarea ingerinţei Serviciului român de informaţii asupra Parlamentului, politicienilor puşi pe listele unui partid pentru funcţii de deputaţi, senatori, europarlamentari şi primari, in mod selectiv, cu rezultatul continuării mecanismelor consacrate de fraudare protejate prin ofiţeri si dictatura Serviciului român de informaţii în activitatea instituţiilor, parchetelor, instanţelor şi a Înaltei curti de casaţie şi justiţie. Deputati si senatori la ordin, au încălcat legea şi regulamentul, nu au îndeplinit rolul activ de cercetare parlamentară care să se desfăşoare transparent în cadrul: – Comisiei pentru supravegherea activităţii Serviciului român de informaţii– – Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii
Serviciul român de Informaţii, de conivenţă cu Comisia şi Parlamentul european protejează procedee sistemice de încălcare a legii şi Constituţia, prin care se distrug vieţi, se cauzează boli, se distrug firme mici şi mijlocii cu capital românesc, după ce ofiţeri au luat cunoștinţă în urma sesizărilor CHAP 2012 nr. 01236 şi ARES 2020 nr. 1985286 şi nu au fost soluţionate.
Coordonarea sprijinirii infracţiunilor la Agenţia naţională de integritate, care a funcţionat ca direcţie în sub subordinea Serviciului român de informaţii.
Dominarea SRI, prin coordonarea şi sprijinirea infracţiunilor la Consiliul concurenţei, în scopul să fie controlate investigaţiile în care sunt implicate companii corporatiste pentru ca acestea sa continue înregistrarea de profituri ilicite pe bază de înţelegeri interzise de lege, care prejudiciază consumatorii, concurenţa şi distrug firmele mici şi mijlocii cu capital românesc:
Modus operandi comun coordonat de Serviciul român de informaţii pentru folosirea legii in scopul să menipuleze, să disimuleze şi să creeze premiza falsă că instituti naţionale şi locale îndeplinesc rolul prevăzut în lege şi să asigure protejarea încălcarii legii la parchete, poliţie, instanţe de judecata diferite în grad şi la Înalta curte de casaţie şi justiţie,
Dominarea justiţiei de către Serviciul român de informaţii şi politicieni, la poliţie, parchete, instanţe de judecată, Înalta curte de casaţie şi justiţie, coincide cu controlul, sprijinirea şi siguranţa pentru participanţi la infracţiuni din instituţii şi mediul comercial, în cadrul grupului organizat, care sunt considerati mai presus de lege.

Astfel,

Modul discreţionar, netransparent, şi nemotivat de acordare sau retragere a avizului ORNISS, criterii care nu sunt reglementate prin lege care să fie cenzurate de un Tribunal, constituie instrument discret prin care ofiţeri ai Serviciului român de informaţii selectează dicreţionar persoane cu funcţii de stat, unul dintre mijloacele prin care ofiţeri SRI domină şi transmit ordine către persoane cu funcţii publice

Serviciul român de informaţii utilizează netransparent şi nemotivat respingerea avizului ORNISS, pentru obţinerea certificatului în cazul persoanelor indezirabile şi acordă sau menţine certificatul ORNISS, în cazul persoanelor “acoperite”, colaboratori care încalcă legea prin corupere in cadrul grupului organizat de sprijinire.

Certificatele ORNISS reprezintă un instrument mijloc al Serviciului român de informaţii prin care controlează, selectează discreţionar şi nemotivat numirea de persoane in funcţii publice.

Ofițeri din Serviciul român de Informaţii atribuie sau retrag nemotivat avizul ORNISS persoanelor care exercită funcţii publice. Acordarea discreționară a certificatelor ORNISS permite ofiţerilor Serviciului român de informaţii să selecteze persoane pentru a executa ordinele primite, cărora le acordă sau nu avizul ORNISS, fără de care nu primesc funcţii de stat, ceea ce dovedeste ca Certificatul ORNISS este un mijloc netrasparent prin care SRI obține rezultate

Interesul financiar ilicit, rezultat din operațiuni cu interlopi, corporații și persoane clientelare este la originea coordonării si sprijinirii de catre Serviciului român de informaţii, prin corupţie la instituții, decizii și hotărâri judecătorești la ordin, promovarea persoanelor în funcții de stat, care au fost pregătiți și dovedesc disponibilitate să încalce legea, în raport de care, Serviciul român de informaţii atribuie sau nu avize ORNISS.

Serviciul român de informaţii a luat cunoștinţă de infracţiuni care sunt săvârșite de grupuri organizate de magistraţi, care incalcă legea, anihilează drepturi fundamentale procesul echitabil, dreptul de proprietate, în scopul şi cu rezultatul favorizării persoanelor clientelare, interlopi, companii corporaţive în legătură cu care:

nu a sesizat parchetul, deşi încălcarea repetată a legii a avut drept consecinta are infracţiuni de grup organizat şi abuz în serviciu, corupere prin dare si primire de bani
nu a retras certificatul ORNISS
ofiţeri foști și actuali din Serviciul român de informaţii au sprijinit promovarea în funcţii a colaboratorilor pentru a se folosi de ei în continuare, dupa ce și-au dovedit disponibilitatea să încalce legea.
Ofițeri SRI blochează nemotivat atribuirea de certificate ORNISS către persoane cu functii de stat, care nu colaborează.

Certificatele de securitate pentru acces la informaţii clasificate se acordă doar în baza avizelor emise de către Serviciul român de Informaţii, în procedura limitativă prevăzută la HG 585/2002, iar selectiv, ORNISS este instrument de control a persoanelor cu funcţii de conducere sau de execuţie, pentru a obţine rezultatul dorit de la funcţionarul public, măsuri si decizii ale acestuia şi ale instituţiei pe care o reprezintă.

Astfel, Directorul şi ofiţeri din Serviciul român de informaţii deţin instrumentul de control şi validare în funcţii de conducere la instituţiile statului şi judiciare a persoanelor din conducere, care sunt validate prin acordarea certificatului ORNISS. Persoane puse în funcţie în aparatul judiciar execută ordine, în cauze civile şi penale, utilizând procedee sistemice de eludare a “repartizării aleatorie” şi de fraudare a procesului echitabil, distribuie cauzele de interes unor magistraţi cunoscuţi colaboratori, să dispună hotărâri judecătoreşti la ordin, prin care favorizează şi protejează frauda proprietăţii. Afaceri ilicite, evaziune fiscală, infracțiuni protejate de Serviciul român de informații, dosare de interes sunt dirijate la instanţe şi ICCJ, la complete de judecători cunoscuţi, fraudarea bugetului de stat şi proprietatea, protejate în cauzele în care, ofițeri SRI nu sesizează Parchetul, din rațiuni şi interese financiare care exced legii.

ii.Secretizarea contractelor cu Statul nu îndeplineşte siguranța națională de către ofițeri din Serviciul român de informații este o sursă inepuizabilă de venituri ilicite, afaceri care prejudiciază Statul, depreciază climatul de viață, după ce contracte cu Statul se semnează la ordin prin ofiţeri, politicieni români sau occidentali, iar apoi se securizează prin secretizare.

Datoria externă a României a crescut cu 25 miliarde de euro, în 2023. Suma totală împrumutată este uriașă. Datoria administraţiei publice reprezintă 45%

Datoria externă pe termen lung se ridica la 121 miliarde euro la 31 decembrie 2023 (71,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 22% faţă de 31 decembrie 2022.

Faptul că, datoria nu se reflectă în creşterea patrimonială a ţării şi în îmbunătățirea climatului de viaţă, nu poate fi disociat de fraudarea proprietăţii Statului de către grupuri organizate, care au siguranţa protecţiei de către magistrați, utilizându-se la parchete şi instanţe practici sistemice de control a Justiţiei.

La începutul anului 1990 Statul român nu avea datorii. Mai mult, România detinea multe miliarde de dolari în contul băncii Bancorex şi avea de primit de la societăţi comerciale sau de la guvernele altor ţări sume importante. Guvernele României s-au împrumutat după 1990, datoria externă a ajuns la 123,6 miliarde Euro. Guvernul României, din anul 2020, care a împrumutat România în ultimele 11 luni cu 14 miliarde lei, a făcut datoria publică în 11 luni, mai mare decât în primii 19 ani de după Revoluţie. https://www.activenews.ro/stiri/. Doar anul trecut ne-am împrumutat de 125 de miliarde de Euro. Ziarul Financiar scrie că fiecare dintre români va plăti, indirect, peste 6.500 de euro pentru datoria externă a țării. De la 35,3% din PIB, cât era în 2019, datoria a ajuns la 47, 8%. Când datoria depăşeşte 50% din PIB, România intră în lista roşie. Analistul economic Adrian Câciu (actual ministru de finante) arata : “Nazare nu face public nivelul actual al Datoriei Publice Guvernamentale pentru a nu fi observat de Comisia Europeană în vederea obţinerii împrumutului din PNRR. Datoria publică a României a ajuns la 530 miliarde lei la finalul lunii aprilie. O creştere cu 167 miliarde lei faţă de nivelul octombrie 2019, o creştere de 2,5 mai mult decât în perioada 2017-octombrie 2019. Politica economică generată de Florin Cîţu a adăugat la datoria publică peste 34 miliarde euro în ultimele 19 luni de „viziune” falimentară pentru România. Fiecare român este mai dator cu peste 1.700 de euro. dacă se ia şi împrumutul din PNRR fiecare roman va fi mai dator cu 2.500 euro” https://luba.ro/fiecare-roman-este-dator-cu-1-700-euro-a-explodat-datoria-publica-falimentul-adus-de-florin-citu/

”Datoria publică a ajuns la 110 miliarde de euro, deficitul bugetar a crescut semnificativ, în loc să scadă, iar premierul a anunțat – la rectificarea bugetară – că va crește cu 3,7 miliarde de lei în a doua parte a anului, până la 83,7 miliarde. Deficitul comercial a crescut și el, și va ajunge la peste 20,7 miliarde de euro, deci practic în ultimele 6 luni am trăit pe datorie”, explică Adrian Negrescu. La 18 august 2021; https://romania.europalibera.org/a/economia-romaniei-a-crescut-/31414821.html

La 03.06.2023 publicatia Ziarul financiar: “Povara datoriei: Statul plăteşte în 2023 dobânzi la credite de aproape 8 miliarde euro, în vreme ce datoria publică a ajuns la 150 miliarde de euro” https://www.zf.ro/eveniment/povara-datoriei-statul-plateste-in-2023-dobanzi-la-credite-de-21913477

iii. Serviciul român de informaţii cu politicieni au coordonat Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF, crearea acestei direcţii pentru aplicarea dublei măsuri şi discriminarea generalizată a firmelor mici şi mijlocii cu capital românesc cu rezultatul

protecţiei la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili (DGMC) din Agenţia naţională de administrare fiscală (ANAF) care funcţionează ca unitate la ordin a Serviciului român de informaţii privind verificări fiscale formale şi lipsa oricăror verificări la firmele mari corporative.
protecţiei prin “militarizarea” dictaturii la Agenţia naţională de administrare fiscală care a fost transformată să funcţioneze ca o direcţie din Serviciul român de informaţii, ordine primite prin ofiţeri SRI care au fost trecuţi la ANAF mai întâi cu delegaţie, apoi trecuţi în rezervă şi puşi în funcţii la ANAF. Preşedintele ANAF este ofiţer SRI (r) directorul direcţiei de integritate este ofiţer SRI (r).
coordonării infracţiunilor de grup organizat de sprijinire a infractiunilor de evaziune fiscala savarsite de firme clientelare şi abuzul în serviciu la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF care sunt la originea creşterii exponenţial a datoriei publice ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor legale de către justiţie şi instituţiile controlate de grupuri organizate clientelare în legătură cu care Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă şi nu a sesizat Parchetul.
protecţiei şi sprijinirii companiilor corporatiste şi israeliene să beneficieze in mod preferenţial de dubla măsură pentru aplicarea legislaţiei fiscale prin plata de valoare mai mică faţă de valoarea reală cuvenită a taxelor şi impozitelor către stat, primirea unor sume de bani în schimbul serviciilor de protecţie şi sprijinire la instituţii.
distrugerii firmelor mici şi mijlocii cu capital românesc, care plătesc sume mult mai mari sub formă de taxe, exprimat în valoare şi în procent, raportat la cifra de afaceri, comparativ cu companiile corporatiste care beneficiază de protecţie la ANAF-DGAMC şi la Parchete. https://republica.ro/cand-mai-auziti-despre-conspiratii-sau-atacuri-la-adresa-multinationalelor-sa-va-amintiti; https://www.euronews.ro/articole/angajatii-romani-achita-cele-mai-mari-impozite-si-taxe-aproape-43-din-salariul-br
protecţiei infracţiunilor de evaziune fiscală, săvârşite prin transferuri de bani către zone OFF-SHORE de catre companii corporative occidentale şi persoane cu capital străin, care eludează inregistrarea profitului impozabil in Romania prin transferuri de bani corespunzător unor operaţiuni suspect fictive, având în vedere că societăţi comerciale sunt înfiinţate în zone de paradis fiscal OFF-SHORE de către acţionari ai aceloraşi firme cu activitatea desfăşurată în România şi fac transferuri de bani cu societăţi inregistrate tot OFF-SHORE, în scopul evaziunii fiscale, prin diminuarea artificială cu ştiinţă a profitului impozabil în România, prin înregistrări în contabilitatea acestora pe cheltuieli deductibile, în legătură cu care nu există dovada realităţii tranzacţiilor, servicii şi achiziţii de materii prime, firmele situate în zone OFFSHORE nu produc aceste materiale ci doar este iniţiat şi intrebuinţat un procedeu sistemic de eludare a taxelor către statul român în schimbul unei taxe de 2% în Cipru sau alte zone similare. Societăţile cu capital românesc nu sunt protejate să apeleze la acest procedeu sistemic de eludare.

Declaraţii fiscale 321 cereri de restituire accize corespunzător alcool rafinat ale Farmec SA prin Stânceanu Mircea şi Turdean Mircea, Turdean Horea, Turdean Mihaela, evidenţiază acelaşi mod de nelegalitate, atât înainte de 2013, când Curtea de Conturi a efectuat audit la ANAF, cât şi după constatarea Curţii de conturi că Agenţia naţională de administrare fiscală a încălcat legea. Fîrtescu Dan la Curtea de Conturi – consilier conturi departamentul II şi IV în perioada 2014-prezent; Necula Vasile Cosmin – vicepreşedinte cu atribuţii de verificare, coordonator al activităţii departamentului ÎI Finanţe publice, coordonator care care verifică legalitatea activităţii funcţionarilor ANAF; Nicolae Văcăroiu şi Mihai Busuioc – preşedinţi ai Curţii de Conturi în perioada 2012 – 2020 când am transmis sesizări şi petiţii privind încălcarea legii de către funcţionari ANAF; Costache Alexandru – director departamentul II; Dragomir Florica – auditor public extern, inspectori care au fost sesizaţi în legătură cu menţinerea practicilor de fraudare a bugetului de stat prin restituiri ilegale de accize, inspecţii fiscale voit formale ale funcţionarilor ANAF, care în mod evident au fost protejate de grupuri organizate de sprijinire prin inacţiune la ANAF, la Curtea de Conturi, poliţie, parchete şi instanţe de judecată, Vorniceanu Marius – consilier conturi în perioada 2008-2014.

Sprijinirea grupurilor infracţionale clientelare care au activitate continuă prin infracţiuni de evaziune fiscală, gestiune frauduloasă, fals, uz de fals prin ingerinţe sau corupere la instituţiile statului respectiv,

ANAF, Consiliul concurenţei, Curtea de conturi, Agenţia naţională de integritate, parchete, poliţie, instanţe, Înalta curte de casaţie şi justiţie, politicieni, senatori, deputaţi, partide, acţiuni care au determinat săvârşirea unor infracţiuni de fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, sprijinire grup organizal infracţional coordonat.

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili a continuat să restituie ilegal accizele, urmând ani în şir acelaşi MODUS OPERANDI, ignorând cu ştiinţă constatările Curţii de conturi în legătură cu încălcarea legii de către ANAF.

Ofiţeri la Serviciul român de informaţii coordonează siguranţa protecţiei la instituţii de control financiar Curtea de conturi, DGAMC infracţiuni de evaziune fiscală la ANAF, Farmec SA şi fabrici de alcool, restituiri ilegale de accize în formă continuată, controale fiscale ale ANAF să nu efectueze verificări legale, protecţia evaziunii fiscale şi menţinerea veniturilor ilicite piramidal.

Persoane din conducerea Serviciului român de informaţii şi DIPI-MAI au luat cunoştinţă de infracţiuni de fraudare prin evaziune fiscală, abuz în serviciu şi gestiune frauduloasă şi nu au sesizat Parchetul prin proces verbal întocmit de ofiţeri SRI conform art. 61 C.p.p. alin (2), împrejurare care pune în lumină interesul personal al ofiţerilor SRI cu funcţii de coordonare prin asigurarea protecţiei şi sprijinirea menţinerii evaziunii fiscale şi a gestiunii frauduloase la societatea pe acţiuni Farmec SA din Cluj.

ANAF a încălcat legea privind restituiri ilegale de accize la Farmec SA. Curtea de conturi a constatat încălcarea legii de către ANAF în raportul din 2013 reţinând încălcarea legii pe 13 pagini din raport, conform dovezi fotocopii inserate la pct. 7 şi 8 decizii ilegale de restituire, declaraţii discale 321 în acelaşi capitol. ANAF a continuat acelaşi mod ilegal de restituri ilegale de accize. Mai mult, Serviciul român de informaţii a luat cunoştinta ca aceiaşi funcţionari ANAF au fost folositi pentru avizare restituiri ilegale şi pentru controale fiscale ilegale in scopul protecţiei infracţiunilor de grup organizat, evaziune fiscală şi abuz în serviciu în formă continuată şi agravantă.

iv. Coordonarea sprijinirii fraudelor de către Serviciul român de informaţii la Curtea de conturi, să efectueze verificări formale la instituţiile publice, respectiv Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, Consiliul concurenţei, primării la Serviciul achiziţii publice, care se face fără licitaţii publice, la preţuri excesive, cantităţi neconforme, salariaţi fictivi, infracţiuni coordonate prin comandanţi regionali DRI. Cereri de restituire ilegale, declaraţii fiscale 321, prin decizii nelegale de restituire accize la societăţi clientelare, inclusiv la Farmec SA cu sediul în Cluj. Ulterior funcţionari la DGAMC efectuează controale fiscale formale privind nelegalitatea şi nerealitatea declaraţiilor fiscale şi înregistrărilor contabile. Produsele pentru care se restituie accizele nu sunt folosite în procesul pentru care sunt acordate restituiri de accize, companiile corporatiste şi cu capital străin fac înregistrări în contabilitate, de servicii pentru care nu există dovezi că sunt reale, facturi care sunt emise de firme din grupul lor cu sediul în zone Offshore cu regim fiscal 2%. Procedee de expatriere a profitului realizat în România, eludează impozitele de plată, prin evaziune fiscală muşamalizată şi protejată. Statul protejează prin ofiţeri SRI şi politicieni distrugerea în formă continuată a societăţilor comerciale cu capital românesc, care sunt discriminate şi nu apelează prin transferuri de bani catre conturi OFF-SHORE la eludarea impozitelor pe salarii, pe profit şi pe dividende, aşa cum procedează companiile sprijinite de Serviciul român de informaţii, care au fost separate pentru protecţie la Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili la ANAF.

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili este o unitate din cadrul Agenţiei naţionale de administrare fiscală. In fapt funcţionează ca o subunitate prin care Serviciul român de informaţii cu politicieni români şi occidentali protejează la ordin companii occidentale, guvernate corporatist discriminează cu consecinta diminuarii si distrugerii societăţilor comerciale cu capital românesc.

https://www.luju.ro/paraditorii-fiscali-dovada-suprema-ca-inspectorii-anaf-lucreaza-cot-la-cot-cu-procurorii-lui-taica-lazar-chiar-in-sediul-parchetului-general-300-de-inspectori-anaf-sunt-detasati-la-piccj-in-parteneriat-cu-procurorii-asa-zisi-independenti-mii-de-firme-roma

https://www.incisivdeprahova.ro/2023/10/12/anaf-setat-sa-controleze-doar-capitalul-romanesc/

Lipsa de verificări legale ale Curţii de conturi a activităţii primăriilor locale, la Serviciul achiziţii publice, jaful netransparent, secretizat al zecilor de milioane de euro cum sunt cheltuiţi banii publici, mână în mână şi cu sprijinul comandanţilor de regionale DRI, din Serviciul român de informaţii şi partide politice aflate la guvernare Partidul social democrat şi Partidul naţional liberal. Vasilescu Olguţa Lia preşedinte la Partidul social democrat Dolj,

cu Miulescu Nicoleta, secretar general, Ciucă Delia, secretară pusă şefă la achiziţii publice să cheltuie zeci de milioane, sume uriaşe de bani pe achiziţii suspect fictive, milioane de euro pe panseluţe şi servicii netransparente, secretizate pentru că nu sunt pe portalul Primăriei, fără verificări care să fie comunicate public şi menţionate în Rapoartele anuale de audit extern, Iancu Sabin cu grad militar de general, comandantul regionalei DRI Oltenia, Serviciul român de informaţii, de notorietate foarte apropiat cu Ciucă Delia al primarului Vasilescu Olguta, Manda Claudiu răsplatit cu funcţia de europarlamentar, toate afacerile cu servicii suspect fictive, gunoaie aduse din afară, achiziţii publice de cantităţi nesigure la preţuri execesive. Verificările Curţii de conturi se fac local şi formal de funcţionari alesi, selectaţi cu grijă si puşi pe funcţii prin ingerinţa Serviciului român de informaţii, în scopul ca totul să fie netransparent şi controlat.

Lipsa verificărilor legale şi transparente, de către Curtea de conturi privind spolierea bugetului public local la direcţiile şi serviciile publice, achiziţii la preţuri excesive, cantităţi necorespunzător realităţii, achiziţia de gunoaie din afara tării.
Lipsa verificării legale si transparente, de catre Curtea de conturi la Consiliul Concurenţei, transparent în Raportul de audit extern, privind probele din Sesizarea subsemnatului din data de 15.05.2019 privind milioane de euro cheltuiţi cu zeci de salariaţi fictivi, persoane clientelare care spoliază Statul angajaţi de Chiriţoiu este unul din motivele care contribuie la protecţia şi continuarea fraudelor şi prejudiciul la bugetul statului, infracţiuni la Consiliul concurenţei de abuz în serviciu şi grup organizat
Coordonarea de către Serviciul român de informaţii a activităţilor desfăşurate de Curtea de Conturi pentru protecţia infracţiunilor săvârşite de grupul infracţional constituit la Farmec SA şi la Consiliului Concurenţei.

Curtea de conturi a constatat încălcarea legii de către Agenţia naţională de administrare fiscală, în Raportul din 2013 privind restituiri ilegale de accize, cu ocazia fiecărei declaraţii fiscale 321 de restituire accize şi nerealitatea înregistrărilor contabile în declaraţii fiscale 101 de către funcţionari la Farmec SA care nu au prezentat documentele prevăzute la pct. 22 art 34 din Normele de aplicare a Codului fiscal.

Curtea de conturi şi Serviciul român de informaţii nu au sesizat Parchetul şi nu au solicitat calculul prejudiciilor în formă continuată de către Parchet, ANAF si experţi contabili după ce, de două ori Curtea de conturi a constatat şi a statuat în Raportul de audit extern că funcţionari ai ANAF au încălcat legea, privind restituirea accizelor la societăţi clientelare, inclusiv Farmec SA cu sediul în Cluj, deoarece produsele care beneficiază ilegal de accize căpăta altă destinaţie decât cea legală şi banii se distribuie piramidal în formă continuată a evaziunii fiscale şi a prejudiciului creat şi sprijinit de ofiţeri în rezervă şi activi ai Serviciului român de informaţii, unul din prejudicii fiind de 238 milioane lei grupul Euroavipo conform:

https://www.sfin.ro/cum-sa-furi-124-milioane-euro-dobronauteanu-aka-nucu-si-george-ivanescu-aka-semaforu-plus-complicii-grupului-murfatlar-euroavipo-ajutati-de-o-firma-din-bulgaria-in-infractiuni-economice/

https://www.g4media.ro/exclusiv-ionut-misa-seful-pus-de-psd-sa-colecteze-banii-de-la-marile-firme-e-acuzat-de-curtea-de-conturi-ca-paseaza-responsabilitatea-controlului-la-o-firma-de-bauturi-cu-datorii-l.html

https://usr.ro/2023/11/26/directia-din-anaf-condusa-de-pesedistul-ionut-misa-doar-mimeaza-lupta-cu-evaziunea/

https://www.newsonline.ro/raport-naucitor-al-curtii-de-conturi-anaf-protejeaza-un-grup-de-interese-care-acumuleaza-gauri-la-buget-de-peste-100-de-milioane-de-euro/

Serviciul român de informaţii şi Curtea de conturi au sprijinit protecţia la Agenţia naţională de administrare fiscală sa continue acelaşi MODUS OPERANDI să restituie ilegal accizele, ani in şir, ignorând cu ştiinţă legea si constatările Curţii de conturi în legătură cu încălcarea legii de către ANAF.

Prin petiţii şi sesizări la Curtea de conturi am învederat că procedeele cu continuat fără ca ANAF să inlăture procedee ilegale de restituiri de accize, fără să efectueze controale privind calculul prejudiciului rezultat din încălcarea legii şi fără să efectueze controale fiscale legale care în temeiul art. 113 Cod procedură fiscală să constate că înregistrările fiscale în declaraţii fiscale 101 au la bază activităţi fictive, nu corespund realităţii şi nu sunt legale, servicii fictive, facturi stornate prin înregistrări, operaţiuni nereale, livrare de produse care în contabilitate sunt achitate prin facturi servicii fictive, materii prime, inclusiv alcool accizabil pentru care s-au efectuat restituri ilegale de accize, înregistrate ca cheltuieli nedeductibile care nu corespund realităţii.

La Curtea de Conturi am transmis email şi cu viză la registratură Sesizări şi cereri care au rămas fără soluţie şi fără răspuns. Adresa din 31.10.2012, cererea de audienţă din 08.09.2014, revenire din 29.10.2014, adresa din 29.10.2014, adresa din 24.11.2014 de revenire, sesizarea din 29.07.2015, cererea nr. 123134/13.02.2015, plângerea din 01.04.2015, Petiţia nr. 136867/04.08.2017, Petiţia nr. 141693/20.10.2017, Cerere audienţă nr. 141694/20.10.2017, Sesizare şi cerere nr. 120801/10.01.2018, Sesizare din 29.01.2020 şi Sesizare transmisă în 04.09.2020, privind evaziunea fiscală şi fraudarea bugetului de stat în formă continuată.

La Curtea de Conturi, funcţionari cu funcţii de coordonare şi execuţie au încălcat art. 25 pct g) din legea 94/1992, potrivit căruia inspectorii Curţii de Conturi aveau obligaţia „să respecte prevederile legale în cazul identificării unor fraude”, întrucât nu a îndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 33 alin 4 din aceeaşi lege, conform căruia: „În situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea auditată….”, în sensul sesizării organului de cercetare penală, pentru valorificărea constatărilor privind încălcarea legii cu ocazia restituirii accizelor.

Sprijinirea infracţiunilor la Consiliul concurenţei după ce Curtea de conturi a luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat, de fraudare la Consiliul concurenţei şi a fost sesizată, cu probe privind zeci de angajări fictive la Consiliul Concurenţei.

Raportul nr. XX/215/17.04.2019 al Comisiei economice, industrii şi servicii din cadrul Senatului României (pct.19 – Concluzii finale), evidențiază un număr mare de salariați fictivi la Consiliul Concurenței:

– „O altă informaţie conexă anchetei, în posesia căreia Comisia economică, industrii şi servicii a ajuns, fără însă a avea atribuţiile legale de a cerceta veridicitatea ori de a propune eventuale sancţiuni, informaţie ce a rezultat din declaraţia fostului Secretar General al Consiliului Concurenţei, domnul Vasile Şeclăman, se referă la un număr de angajaţi fictivi la Consiliul Concurenţei”.

– „Conform declaraţiilor sale, aceşti angajaţi figurează în organigramă instituţiei, sunt salarizaţi lună de lună, însă nu vin la serviciu”;

– „Deşi comisia nu are competenţa de a se pronunţa asupra acestor acuzaţii, obiectivele anchetei parlamentare fiind strict cele prevăzute la Art. 2 din Hotărârea Biroului Permanent nr. 4/2019, membrii Comisiei economice, industrii şi servicii vor sesiza organele competente în sensul clarificării acestor acuzaţii extrem de grave”.

Curtea de conturi a fost sesizată in data 15.05.2019 cu nr. inregistrare 131641, dar nu a sesizat Parchetul și a încălcat art. 291 alin. (1) si (2) din Cod proc penală.

Fotocopie prima pagina a sesizării

Cererile ulterioare si plângeri depuse la Curtea de Conturi, precum și dovezi privind un număr mare de salariați fictivi care au fost angajați la Consiliul Concurenței de către Chiriţoiu Bogdan, au fost înregistrate cu nr. 138980/ 02.09.2019, 131641/16.05.2019, 121765/30.01.2020, 121764/29.01.2020, 120801/11.01.2018, dar nu au avut toate răspuns, iar răspunsurile primite de la Curtea de Conturi, respectiv adresele acestei instituţii nr. 1134/07.06.2019, 650/13.02.2020 şi nr. 223/19.09.2019, dovedesc ca, până în prezent a existat o protecție coordonată de SRI, iar funcționari la Curtea de conturi nu au luat măsuri ca urmele infracțiunii corpuri delicte și mijloace de probă să fie ridicate, salvate și furnizate Parchetului.

Fotocopii înscrisuri oficiale de răspuns formal ale Curţii de conturi nr. 1134/07.06.2019, nr. 650/13.02.2020 şi nr. 223/19.09.2019.

v. Serviciul român de informaţii prin comandanti regionali DRI coordonează la primării respingerea şi aprobarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire prin comandanţi regionali DRI către firme şi persoane clientelare pentru contrucţii blocuri, a 2-4 apartamente probono sau la preţ foarte mic,

care este în legătură cu acordarea unor autorizaţii de construire pentru un bloc. Se mai spune că pentru un bloc mai mare ca înălţime preţul este de un etaj, în legătură cu emiterea autorizaţiei de construire. Aceste obiceiuri de a acorda discreţionar şi selectiv autorizaţii de construire la creşterea preţului final către consumatori a locuinţelor

Primarul Vasilescu Lia Olguta, ca notă de plată, a săvârşit infracţiuni în formă continuată de grup organizat si abuz în serviciu directori de servicii, urbanism, secretar general, directorul la poliţia locală, directori la Inspectoratul de stat în construcţii menţin şi protejează construcţii insalubre fără autorizaţii de construire, încalcă legea doar pentru că au siguranţa protecţiei de către Serviciul român de informaţii, în cadrul unui grup organizat de sprijinire din care fac parte ofiţeri SRI, judecători, grefieri şefi, informaticieni, procurori şi funcţionari de stat, politicieni, partide politice.
Primarul Vasilescu Olguta solicită cu stiinţă abuziv taxe şi impozite nedatorate, respinge acordarea unor drepturi reale pe imobile, blochează iniţiativa şi dezvoltarea societăţii subscrise, doar pentru ca aceste abuzuri sunt dictate în cadrul grupului infracţional din care fac parte şi ofiţeri SRI implicaţi personal.
Parchetul nu a efectuat audieri în cadrul unui dosar penal, informaţiile şi probele puse la dispoziţie de către persoanele cărora primarul Craiovei şi alţi primari au respins si resping cereri de autorizaţii de construire, practică generalizată privind modul în care primesc autorizaţii, persoanele clientelare Serviciului român de informaţii si politicienilor.

vi. Serviciul român de informaţii, coordonează muşamalizarea infracţiunilor de către Oficiul naţional pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, primite de la bănci privind transferuri de bani mulţi proveniţi din surse ilicite,

în legătură cu infracţiuni în legătură cu care Serviciul român de informaţii şi Oficiul naţional pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor au luat cunoştinţă şi nu au sesizat parchetul, datorită interesului personal al ofiţerilor SRI implicaţi în grupul organizat de sprijinire şi protecţie.

Ofiţeri (r) ai Serviciului român de informaţii, Coldea Florian, Ardelean Virgil, Dumbravă Mitică, şi alţi generali campioni sunt protejaţi de politicieni si de ofiţeri actuali cu funcţii de conducere. Aceştia au coordonat servicii, au luat cunoştinţă de infracţiuni şi nu au sesizat Parchetul si au dezvoltat structuri organizate, cu persoane cu funcţii în stat care să răspundă la ordinele transmise iar după părăsirea funcţiei de stat au dezvoltat imperii uriaşe financiare şi imobiliare şi se folosesc prin instrumente de constrângere şi şantaj, pe care aceştia le deţin pentru a obţine rezultatul dorit.

Or, din aceste motive, Oficiul naţional pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi SRI nu au sesizat Parchetul privind infracţiuni la originea sumelor de bani transferate între persoane fizice, contracte şi finanţări prin firme de fundaţie între ofiţeri din servicii care transferă capitalul direct sau prin fundaţii catre persoane locale. Spre exemplu Parchetul nu a efectuat cercetări privind actul de fundaţie dintre Ardelean şi Pârjol, in timp ce acesta din urmă a primit peste 25 de autorizaţii de construire blocuri în urma ingerinţei, în timp ce primarul Vasilescu Olguţa, sprijinit de Serviciul român de informaţii şi comandantul DRI Oltenia au blocat peste 20 de cereri ale subscrisei pentru alocare certificat urbanism, autorizaţii de construire pentru modernizare imobile proprii pentru a obţine aviz de funcţionare şi a blocat obţinerea unor drepturi reale asupra terenurilor subscrisei si a dispus demolarea unui amplasament pe cladirea subscrisei.

vii. Dictatura prin coordonarea ingerinţei Serviciului român de informaţii asupra Parlamentului, politicieni puşi pe listele unui partid pe funcţii de deputaţi, senatori, europarlamentari şi primari in mod selectiv, cu rezultatul continuarii mecanismelor consacrate de fraudare, protejate prin ofiţeri, dictatura Serviciului român de informaţii în activitatea instituţiilor, parchetelor, instanţelor şi la Înalta curte de casaţie şi justiţie. Deputati si senatori la ordin, au încălcat legea şi regulamentul, nu au îndeplinit rolul activ de cercetare parlamentară care să se desfăşoare transparent în cadrul:

Comisiei pentru supravegherea activităţii Serviciului român de informaţii
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii

La punctul 7 sunt descrise infracţiuni la aceste comisii care au fost coordonate să nu funcţioneze în limitele legii, senatorul Manda Claudiu în calitate de preşedinte al Comisiei parlamentare a atestat informaţii necorespunzătoare adevărului şi apoi a fost pus pe liste eligibile de europarlamentar.

viii. Serviciul român de Informaţii, de conivenţă cu Comisia şi Parlamentul european protejează procedee sistemice de încălcare a legii şi Constituţiei, prin care se distrug vieţi, se cauzează boli, se distrug firme mici şi mijlocii cu capital românesc, după ce ofiţeri au luat cunoștinţă în urma sesizărilor CHAP 2012 nr. 01236 şi ARES 2020 nr. 1985286 şi nu au fost soluţionate.

ix. Coordonarea sprijinirii infracţiunilor la Agenţia naţională de integritate, care a funcţionat ca direcţie în sub subordinea Serviciului român de informaţii.

Funcţionari la ANI au încălcat legea, privind soluţionarea Plângerilor şi sesizărilor care au fost introduse de subsemnatul la ANI care au conţinut dovezi şi argumente juridice în legătură cu faptul că, Chiriţoiu Bogdan Marius este incompatibil cu legea să exercite funcţia de preşedinte la Consiliul Concurenţei pe care a exercitat-o ani in şir, iar actele care au fost emise instituţional de acesta sunt sub sancţiunea nulităţii.

Judecători au întocmit cu încălcarea legii declaraţii de avere şi interese, averi care nu au fost menţionate pe declaraţiile anuale de avere doar pentru că au legătură cu tranzacţionarea proceselor, în legătură cu care am sesizat, iar ANI nu a soluţionat conform legii în scopul şi cu rezultatul de a proteja judecători colaboratori, aflaţi sub protecţia şi interesul unor ofiţeri din Serviciul român de informaţii, pentru ca aceştia să îndeplinească ordinele primite în cauze de interes prin executare de hotărâri judecătoreşti prestabilite în cadrul grupului organizat.

La punctul 8 sunt descrise cu probe infracţiuni de sprijinire la Agenţia naţională de integritate prin ofiţeri SRI puşi în funcţii la ANI şi colaboratori, în scopul muşamalizării infracţiunilor cu proprietatea dobândită ilicit de magistraţi şi incompatibilitatea lui Chiriţoiu cu funcţia de preşedinte la Consiliul concurenţei.

x. Dominarea prin coordonarea şi apoi sprijinirea infracţiunilor la Consiliul concurenţei, în scopul să fie controlate investigaţiile în care sunt implicate companii corporatiste acestea în continuare să înregistreze profituri ilicite pe bază de înţelegeri interzise de lege care prejudiciază consumatorii, concurenţa şi distrug firmele mici şi mijlocii cu capital românesc a condus la:

modul discreţionar şi selectiv de a deschide şi de a închide investigaţii de interes, cu încălcarea legii
lipsa oricărui mod de verificare transparentă a legalităţii măsurilor discreţionare de către Parlament a activităţii Consiliului concurenţei
modificarea formei anterioare a art. 15 din L-15-1996 care a reglementat conform principii democratice, limitarea la două mandate a unei persoane să deţină portofoliul de preşedinte în plenul Consiliului concurenţei, pentru ca persoane preferate vor beneficia de un număr nelimitat de mandate, în folosul unor companii guvernate corporativ care desfăşoară în România activitate comercială pe bază de înţelegeri anticoncurenţiale.
ofiţeri din Serviciul român de informaţii au coordonat şi sprijnit încălcarea legii la Consiliul concurenţei, cu rezultatul transferului bancar şi în numerar a unor sume sume uriaşe de bani care au legătură cu închiderea investigaţiilor la Consiliul concurenţei,
400.000 Euro daţi în cazul Sinevo https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/spaga-uriasa-la-anrp-plimbata-prin-bucuresti-2263625.html
https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/spaga-uriasa-la-anrp-plimbata-prin-bucuresti-2263625.html
milioane de euro pe care le-am indicat în sesizare că au legături cu investigaţii din care fac parte Petrom şi Bechtel,
bani daţi pentru trucarea licitaţiilor publice privind tăierea pădurilor României la un preţ mic,
22, 4 milioane de euro care au fost plătiţi pentru contractul cu Dutty Free în aeroportul Otopeni, iar Serviciul român de informaţii cu politicieni au sprijinit Parchetul să nu efectueze cercetări penale, privind
infracţiuni de mită şi legătură cu sume de bani date şi primite, care au legătură cu închiderea unor investigaţii la Consiliul concurenţei, neîndeplinirea de către Consiliul până în prezent a unor hotărâri judecătoreşti definitive în legătură cu companii corporatiste care au fost protejate de Serviciul român de informaţii şi de ambasada SUA, după ce au încălcat legea în mod dovedit, ascunderea şi arhivarea probelor privind înţelegeri interzise de lege dintre retaileri, Metro cash&carry şi companii lider de categrorie, excluderea subscrisei din contracte pentru că în afaceri au fost implicaţi ofiţeri SRI (r) protejaţi de ofiţeri SRI adjuncţi şi comandanţi de regionale DRI aflaţi în funcţii în Serviciul român de informaţii.
Genţi cu bani date la Pădurea Băneasa sediu SRI în legătură cu închiderea de investigaţii în curs,
Sprijinirea infracţiunii de grup organizat şi abuz în serviciu care a fost săvârșită la Consiliul Concurenței, prin încălcarea art. 19 din L-21-1996 privind închiderea unor investigații fără acordul plenului, cu rezultatul protecţiei unor firme care aparţin companiilor americane Unilever South Central Europe, din rațiuni şi interese ce exced legii, infracţiuni în legătură cu care Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă, a încălcat legea şi nu a sesizat:
Parchetul, care să efectueze urmărirea penală privind încălcarea legii, datorită infracțiunilor de corupție care nu au fost cercetate şi,
Parlamentul, care să efectueze cercetare parlamentară, dacă la Consiliul Concurenței investigațiile au respectat procedura legală, sau doar ordine privind protecția;
Interesul personal, ofiţeri din Serviciul român de informaţii, la originea sprijinirii infracţiuni de fraudare a patrimoniului subscrisei, de către corporaţia Unilever SRL cu sediul în Ploieşti din Prahova, cu rezultatul excluderii subscrisei Galic din contract şi ulterior sprijinirea unor infracţiuni la Consiliul Concurenţei, Curtea de apel Bucureşti şi Înalta curte de casaţie şi justiţie pentru acoperirea încălcarii legii de către Unilever SRL.

Subscrisa Galic prod SRL a avut contract cu Dero SA, fostă societate comercială cu capital de stat şi a continuat cu un contract nou cu Unilever. Serviciul român de informaţii, prin interesul personal al colonelului SRI Dociu Răzvan, a exclus subscrisa din contractul cu Univeler SRL în favoarea companiei Aquila SRL, unde unul din acţionari este Dociu Alin, fiul colonelului SRI Dociu Răzvan.

Serviciul român de informații a sprijinit încălcarea legii la compania Unilever SRL, prin ingerinţe la Consiliul Concurenței, Curtea de apel şi Înalta Curte de Casație şi Justiție, motiv pentru care Consiliul Concurenței prin Bădilă Daniela şi Chirițoiu Bogdan au refuzat să conexeze la investigaţia corporaţiei Unilever, clienţii şi concurenţii săi, probele investigaţiei cerute de Galic, care era deja deschisă la Consiliul concurenţei privind abuzul corporaţiei Unilever şi excluderii din contract a subscrisei. Chirițoiu Bogdan, în calitate de preşedinte la Consiliul Concurenței, a înlocuit raportorul şi a închis investigația în cazul Unilever România SRL, fără acordul plenului Consiliului.

Coordonarea sprijinirii infracţiunilor la Consiliul concurenţei şi la Direcţia naţională anticorupţie, de către Serviciul român de informaţii, cu rezultatul unor,
Sume de bani, echivalent a opt milioane de Euro, care au fost transferate în contul societăţii comerciale care aparţine fiului unuia din membrii penului Consiliului Concurenţei de catre companiile Behtel şi Petrom, aflate în investigaţii diferite care erau deschise la Consiliul concurenţei. Direcţia naţională anticorupţie coordonată de procuror Kovesi Laura nu a dorit să deschidă dosar de urmărire penală, iar Serviciul român de informaţii, deşi a luat cunoştinţă, nu a sesizat Parchetul nici după ce Kovesi Laura Codruta nu a mai fost în funcţie de DNA.
Genţi cu bani primite la Serviciul român de informaţii în scopul să coordoneze protecţia la Consiliul Concurentei https://www.comisarul.ro/articol/cutremur/chiar-se-carau-genti-cu-bani-in-padure-la_700062.html în care sunt implicaţi ofiţeri din conducerea Serviciului român de informaţii pentru ca, Consiliul concurenţei, Chiriţoiu Bogdan şi Bădilă Daniela să execute ordine de protecţie ale corporaţiilor care încalcă legea concurenţei
Chiriţoiu Bogdan a arhivat probe prin ordinul 7 al preşedintelui prin care, lideri de categorie exclud produse şi articole concurente de la raftul magazinelor Metro cash&carry, eliminând concurenţa aşa cum a procedat şi în cazul produselor subscriselor după ce subscrisele am plătit taxe de raft şi de intrare în reţea.
În februarie 2024 declaraţia martorului sub acoperire a fost dată în faţa judecătorilor în dosar penal care vizează litigiul dintre dna Irina Socol de la SIVECO SRL şi Pătru Ana Maria fostă preşedintă a Autorităţii electorale permanente. Declaraţia conţine informaţia martorului că au fost plătiţi 1.000.000 de euro din care 400.000 de euro pentru Chiriţoiu Bogdan preşedintele Consiliului Concurenţei, pentru “….a stinge litigiul între Siveco şi Consiliul Concurenţei…”, iar Consiliul concurenţei să dea o soluţie favorabilă pentru Siveco SRL. Procurorii de la Direcţia naţională anticorupţie au clasat dosarul, sub aspectul infracţiunii lui Chiriţoiu Bogdan – preşedintele Consiliului concurenţei. https://ziare.com/ana-maria-patru-aep/ana-maria-oatru-aep-trafic-de-influenta-bani-irina-socol-interventie-consiliul-concurentei-1854384
Investigaţia la Consiliul concurenţei tăiere păduri prin licitaţii trucate în legătură cu care sunt implicate şi companii, intre care corporaţia austriacă care are legătură cu preşedintele Iohannis care a promulgat moficarea art. 15 din legea 21/1996 pentru ca Chiriţoiu şi mătuşa Kleninger să ocupe in plenul Consiliului Concurenţei mandate un număr nelimitat pentru a proteja corporaţiile care prejudiciază concurenţă şi consumatorii. Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de infracţiuni privind trucarea licitaţiilor publice, în legătură cu probele pe care Consiliul Concurenţei le deţine şi le protejează şi nu a sesizat Parchetul. Probele se află în dosarele de investigaţie privind tăierea pădurilor României la preţuri de licitaţie trucate. Consiliul concurenţei nu a extins investigaţia până în prezent iar Consiliul concurenţei şi Serviciul român de informaţii nu au sesizat Parchetul, privind infracţiuni de grup organizat şi probele trucării licitaţiilor publice, ambele instituţii încălcând coordonat art. 291 alin (1) şi (2) cod procedură penală.
Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de infracţiunea de grup organizat la Consiliul concurenţei privind refuzul deschiderii investigaţiei pe piaţa de retail şi ca urmare a plângerii subscriselor pe care presedintele Chiriţoiu Bogdan a considerat-o “adresa” în Plângere, infracţiuni la Consiliul concurenţei.
Infracţiunile continuă în acelaşi mod. Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat şi mită de 22,4 milioane de euro care a fost dată şi luată de persoane din Consiliul concurenţei, Servicii, politicieni, Direcţia naţională anticorupţie care a favorizat neinceperea urmăririi penale sub acest aspect, încălcând voit art. 5 din codul de procedură penală şi nu a sesizat Parchetul.
Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de infracţiunea de grup organizat şi abuz în serviciu în formă continuată prin care grup de funcţionari la Consiliul concurenţei nu au adus la îndeplinire deschiderea investigaţiilor în legătură cu care am transmis plângeri şi probe privind corporaţii nici după ce hotărâri judecătoreşti definitive au dispus începerea investigaţiei definitive în cazul companiei corporative americane Colgate palmolive, urmând încălcarea legii, menţionat in Plângerea subscrisei.
Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de infracţiuni privind zeci de salariaţi fictivi la Consiliul concurenţei, în legătură cu care grupul organizat de la Consiliul concurenţei a fost sprijinit prin infracţiuni de abuz în serviciu la Curtea de conturi care nu a cerut probele descrise de subsemnatul în sesizarea Curţii de conturi din anul 2019.
xi. Modus operandi comun coordonat de Serviciul român de informaţii a legii să manipuleze, să disimuleze şi să creeze premiza falsă că instituti naţionale şi locale îndeplinesc rolul activ prevăzut în lege şi să protejeze încălcarea legii la parchete, poliţie, instanţe de judecata diferite în grad şi la Înalta curte de casaţie şi justiţie, având în vedere că

Atestarea împrejurării de fapt neadevărate de către Corbu Corina Alina preşedinte la Înalta curte de casaţie şi justiţie şi preşedintele la Curtea de apel Bucureşti pentru a ascunde probele unor infracţiuni
Preşedintele la Înalta curte de casaţie şi justiţie, preşedinţi de secţii şi judecători au încălcat legea în mod organizat si transmit pe email şi prin poştă înscrisuri solicitate, împrejurare necorespunzătoare adevărului pentru a ascunde probele infracţiunii au prezentat eronat că nu deţin un registru al minutelor şi al încheierilor interlocutorii. Expertiza informatică a stabilit extrajudiciar că înscrisuri pretins ca au fost communicate nu au fost transmise ataşat, în scopul de a fi ascunse probele infractiunii.

Preşedintele la Curtea de apel Bucureşti, Cluj şi Braşov preşedinţi de secţii, au atestat in mod asemănător, împrejurări necorespunzătoare adevărului că înscrisuri, elemente de probaţiune a infracţiunii ar fi fost ataşate prin email, dar expertiza informatică întocmită extrajudiciar a atestat că înscrisurile solicitate nu au fost ataşate emailului în scopul de a ascunde probele încălcării legii în cadrul grupului organizat de sprijinire a infracţiunilor de fraudare şi apoi de sprijinire a fraudelor

Plicul galben. La instanţe, judecători primesc in “plicul galben”, soluţia pe care trebuie să o execute in hotărâre judecătorească care se pune pe portalul instanţelor.

Modus operandi comun, discreţionar şi formal este întrebuinţat la ordin SRI în folosul grupurilor infracţionale. Parchete şi instanţe de judecată diferite în grad şi din localităţi diferite, in folosul si cu rezultatul favorizării grupurilor infracţionale organizate. Mod de operare comun se observă dovedit in inscrisuri oficiale la instituţii judiciare diferite, prin atestare împrejurări de fapt care nu corespund adevărului şi omisiunea cu ştiinţă a furnizării unor informaţii şi înscrisuri pe care le-am cerut, situaţii care confirmă sprijinirea coordonării prin avocaţi, persoane de legatură, ofiţeri foşti şi actuali din Serviciul român de Informaţii, cu interes personal în menţinerea dovedită a fraudelor, prin hotărâri judecătoreşti la ordin, primite de la ofiţeri SRI sau procurori DNA in plicul galben https://www.cotidianul.ro/plic-secret-de-la-dna-pentru-judecatori/; https://www.dcnews.ro/mircea-draghici-protocoale-dosarul-paralel-cel-mai-mare-rau-al-romaniei_606780.html

Preşedinţi de instanţe şi secţii la instanţe diferite au pretextat motiv nelegal că înscrisurile sunt secrete, deoarece probele dovedesc încălcarea legii şi infracţiunea
Şantajul, modus operandi comun practică consacrată pentru obţinerea la ordin a unor hotărâri în interesul grupului organizat. Parchete, încep la ordin urmărirea penală împotriva a sute şi mii de judecători şi procurori, dosarele sunt ţinute în nelucrare, nu sunt trimise la justiţie să primească o soluţie, iar în timpul cât urmărirea penală este începută, ofiţeri din Serviciul român de informaţii direct sau prin persoane interpuse, persoane de legătură transmit ordine care să fie executate, în legătură cu hotărâri judecătoreşti în dosare de interes de condamnare sau achitare, având în vedere raţiuni comerciale.

Procurorul Ramona Ciobanu, în mod asemănător, a fost înlăturată la Parchetul Tribunalului Bucureşti din dosarul de evaziune fiscală la ANAF şi Farmec SA Cluj, prin întocmirea unui dosar de de urmărire penală şi a fost adus în dosar procuror Lancranjan colaborator SRI care, in calitate de colaborator SRI a urmat dosarul penal Farmec SA, la două parchete diferite, nu a efectuat cercetări suplimentare, a ignorat faptele şi probele care evidenţiază prejudiciu în valoare de 8.280.667 euro şi a închis dosarul, după care a fost promovată şefă la Direcţia naţională anticorupţie, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta curte de casatie si justitie.

https://www.qmagazine.ro/3500-de-magistrati-au-avut-dosar-penal-la-dna/

https://www.romaniacurata.ro/numarul-mare-de-dosare-penale-cu-magistrati-a-reprezentat-o-amenintare-la-adresa-independentei-justitiei/

Corupţia există şi in cazurile când un ofiţer din Serviciul român de informaţii îi solicită unui judecător, procuror sau poliţist să dispună măsură sau hotărâre judecătorească.
Parchetele încep dosare de urmărire penală în legătură cu magistraţi şi funcţionari publici pe care le ţin în nelucrare în scop de şantaj privind modul în care aceştia să execute ordinele în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Dictatura ambasadei SUA la instituţii anihilează rolul activ al instituţiilor din România, cu consecința că Poporul român nu este suveran.

Funcționari la ambasada SUA se deplasează la instituții împreună cu agenți economici, cu rezultatul protecției corporațiilor care încalcă legea şi fac înțelegeri ascunse, prin ingerințe la instituțiile Statului.

Serviciul român de informații a luat cunoştință de infracțiuni nu a sesizat Parchetul, datorita ingerințelor ale ambasadei SUA pentru protecţia corporaţiilor occidentale la Consiliul Concurenței, parchete, instanțe şi Inalta Curte de Casație şi Justiție si ANAF.

https://www.luju.ro/pe-banii-marilor-ambasade-freedom-house-organizatia-de-suflet-a-monicai-macovei-finantata-de-marile-ambasade-instruieste-varfurile-justitiei-romane-care-fac-partie-la-ambasada-sua-toata-floarea-cea-vestita-a-dna-participa-la-training-urile-freedom-house-u?pdf

Hotărâri ale Consiliului Concurenţei şi altor autorităţi, au fost dirijate de interese şi raţiuni extrainstituţionale, prin intervenţii ale unor ofiţeri de informaţii, avocaţi, funcţionari ai ambasadei SUA, potrivit corespondentei pe care am primit-o de la dl Robert Veress, jurnalist de investigaţii în cadrul ziarului “GÂNDUL”.

Domnul Robert Veres mi-a comunicat ca Popescu Cristian Tudor a blocat apariția articolului si mi-a transmis corespondența Domniei sale, efectuată pe perioada investigației de presă cu ambasada SUA, care evidenţiază întrebarea ziaristului şi răspunsul ambasadei SUA în România.

Ziaristul publicaţiei Gândul: Vă remit şi răspunsul primit de la Ambasada SUA la solicitarea formulată în urmă cu două zile. “Solicitarea am formulat-o astfel:

Vă rugăm să ne precizaţi dacă, în decursul anului 2007, domnii Blair L. Labarge şi Robert J. Tate, consilieri economici ai Ambasadei SUA la Bucureşti au efectuat demersuri de orice natură pe lângă autorităţile romane, în speţă pe lângă oficiali din Consiliul Concurenţei, pentru protejarea intereselor companiei Colgate-Palmolive, acuzată de companii din România de încălcarea legislaţiei româneşti în domeniul concurenţei.

Răspunsul ambasadei americane a fost următorul:

Asemenea omologilor din cadrul altor ambasade străine în România, ataşaţii americani pe probleme economice au responsabilitatea de a se asigura că firmele americane sunt tratate corespunzător şi corect, la fel cu alte firme naţionale sau străine, şi că se menţine un nivel de egalitate în acest sens, în beneficiul tuturor investitorilor. Atunci când o agenţie guvernamentală românească urmează să ia anumite decizii care ar putea afecta interesele de afaceri americane, susţinem procesarea corectă, rapidă şi transparenta a acestora, respectând legile romaneşti şi internaţionale aferente.

Biroul de Presă Ambasada SUA

Ziarist Robert Veress: După cum puteţi constata, Ambasada SUA confirma indirect presiunile celor doi consilieri Blair L. Labarge şi Robert J. Tate. Prin urmare, cred că nu mai trebuie să vă faceţi griji referitor la un eventual proces de calomnie, din această direcţie.

Ziarist: În cazul în care nu sunteţi mulţumit de colaborarea cu mine şi veţi decide să diseminaţi informaţiile şi la alte publicaţii, vă rog să ţineţi cont de faptul că informaţiile de mai sus (răspunsul Ambasadei SUA şi concluzia ce se desprinde de aici) sunt proprietatea exclusivă a ziarului Gândul, până în momentul publicării lor. Cu stimă, Robert Veress Ziarist Gândul.”

Dictatura ambasadei SUA, pentru protecţia la instituţii judiciare şi la Consiliul concurenţei a companiilor occidentale guvernate corporativ este un mod comun de sprijinire prin Serviciul român de informaţii.

Procurorul general al României, Kovesi Laura Codruţa, prin rezoluţia nemijlocită nr 3626/2007, a preluat dosarul penal nr. 9016/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, şi, ulterior, a dispus închiderea cercetării, ca urmare a demersurilor efectuate de către Blair L. Labarge şi Robert J. Tate, consilieri economici ai Ambasadei SUA la Bucureşti, atât pe lângă oficiali ai Consiliului Concurenţei, cât şi la Parchetul General al României, pentru închiderea oricăror investigaţii privind nerespectarea legii, de către compania corporaţiei Colgate Palmolive din România şi funcţionari publici care asigură protecţia activităţilor ale acestei companii.

Procurorul Kovesi Laura Codruța, în perioada 2007-2018, a deţinut funcţia de procuror general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procuror şef la Direcţia naţională anticorupţie. În acest interval de timp, Kovesi Laura Codruța, în calitate de Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin rezoluţie directă, a preluat de la Parchetul competent o anumită cauză penală în care au fost anchetaţi şi există probe concludente pe baza cărora au fost învinuiţi că au încălcat legea membrii plenului Consiliului Concurenţei, cu rezultatul favorizării afacerii corporaţiei SUA Colgate Palmolive, care a desfăşurat activitatea comercială cu încălcarea legii. Înscrisuri dovedesc că funcționari de stat occidentali au menifestat ingerinţă în activitatea unor instituţii naţionale din România şi s-au deplasat la sediul unor instituții cu intervenții, pentru companii americane Colgate Palmolive. Apoi cauza penală a fost închisă, fără cercetări penale suplimentare, ignorandi-se probele din dosar, iar ICCJ a anulat ordinul Consiliului Concurenței în baza căruia se afla în curs o investigație prin judecători care au fost membri ai organizaţiilor ASEBUS şi ASPEN din care fac parte şi Chiritoiu Bogdan preşedintele în exerciţiu la Consiliul concurenţei, judecător Dana Vartires, membră a asociaţiei americane care anihilează independenţa prin imparţialitatea prevăzută în lege.

În timpul celor două mandate de procuror general ale Laurei Codruța Kovesi, Parchetele din subordine au inițiat practica ținerii în nelucrare a cauzelor „sensibile”, cu rezultatul nerecuperării prejudiciilor care au fost aduse proprietății statului și proprietatii private, ignorarii probelor sau disparitiei unor probe care s-au aflat la dosar, clasarii cauzelor fără o anchetă penală efectiva si completa.

Direcția națională anticorupție, sub conducerea Laurei Kovesi, în dosare privind fraude mari ale proprietății publice și private, nu a înregistrat sesizările cu număr cu indicativ „P” încălcând art. 129 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor și art. 110 din regulamentul Direcției naționale anticorupție, care prevede că: “Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul “P” (penal)”, cu rezultatul ca în dosar să se favorizeze făptuitorii, nu s-a efectuat anchetă penală și să nu s-au recuperat prejudiciile.

Direcția națională anticorupție, cu rezultat de protecție sau șantaj, a ținut în nelucrare dosare de urmărire penală, privind infracțiuni care au fost săvârșite de Bogdan Chirițoiu sau să nu fie alocat număr cu indicativ “P”, ca să nu înceapă urmărirea penală în legătură cu probele pe care le-am transmis la parchetele DNA și P. ICCJ, privind sume de milioane de euro care au fost primite în cont de firme și persoane din anturajul plenului Consiliului Concurenței, de la companiile Petrom și Bechtel, în legătură cu care erau începute investigații la Consiliul Concurenței.

Direcţia naţională anticorupție, coordonată de Kovesi Codruța şi Serviciul român de informaţii sub comanda generalului SRI Coldea Florian, au ignorat voit infracţiuni de milioane de euro transferate de Bechtel Internațional şi OMV Petrom în conturi bancare, persoane şi legături cu funcţionari la Consiliul Concurenței şi investigaţii în curs.
Direcţia naţională anticorupţie în perioada coordonată de Kovesi Codruța, prin procurori cu funcţii de conducere au încălcat legea cu rezultatul favorizării fraudării de către corporații şi producerii de prejudicii asupra bugetului de stat şi patrimoniului privat, nu au efectuat urmărire penală în legătură cu infracţiuni sesizate de subsemnatul la DNA şi PICCJ, în 26.02.2015, care conţin descriere fapte sume de bani primite, legătura cu investigaţii la Consiliul Concurenţei şi probe indicate să fie aduse de Parchet. Activitatea Direcţiei naţionale anticorupţie este selectivă.

Astfel,

Direcţia naţională anticorupţie a fost sesizată cu infracţiuni de abuz în serviciu şi în legătură cu sume de milioane de euro primite de persoane din anturajul plenului Consiliul Concurenţei, care au legătură cu investigaţii de competenţa acestei instituţii, în care legea nu a fost respectată, precum şi cu informaţii şi probe referitoare la milioane de euro care au la bază corupţia, favorizarea unor agenţi economici cu poziţia dominantă pe piaţă şi putere de ingerinţă şi influenţare, sub aspect financiar, persoane cu funcţii de decizie la Consiliul Concurenţei prin societatea PULP FICTION SRL, aparţinând fiului său şi neevidenţiată în declaraţia sa anuală de avere, Neményi P. Iózsef Nándor, membru al plenului Consiliului Concurenţei, a primit:

- 1.300.000 de lei de la societatea comercială OMV PETROM, ceea ce reprezintă peste 1.600.000 euro fără TVA
- peste 21.000.000 lei, echivalent a peste 5.000.000 euro fără TVA, de la societatea comercială BECHTEL Internaţional INC. Articol de presă prin care: „Revista americană Foreign Policy a publicat o anchetă care susţine că reprezentanţii companiei Bechtel ar fi mituit diplomaţi americani pentru a obţine lucrări la autostrăzi din Europa de Est, inclusiv în România”.

https://www.bursa.ro/multinationalele-se-adapteaza-la-coruptia-noastra-sau-pur-si-simplu-ne-o-aduc-06757735

https://www.cotidianul.ro/kovesi-rastoarna-logica-si-argumentele/

https://www.cotidianul.ro/ipoteza-exploziva-de-ce-e-numita-codruta-kovesi-sef-al-parchetului-european/

https://stirileprotv.ro/stiri/politic/corlatean-ambasadorii-sua-si-olandei-au-facut-presiuni-asupra-mea-pentru-numirea-in-functie-a-laurei-codruta-kovesi.html

https://www.mediafax.ro/social/sebastian-ghita-laura-codruta-kovesi-si-florian-coldea-ofiteri-ai-unui-serviciu-secret-strain-16072650

https://evz.ro/coldea-kovesi-lasata-occident.html

Judecătorul Horațius Dumbravă, fost membru al CSM în perioada 2010- 2016, a dezvăluit, într-o postare pe Facebook, din de 22 februarie 2018, implicarea ambasadelor SUA și a Marii Britanii în numirea lui Kovesi la șefia DNA. „Vă mai amintiți de protocolul semnat între președintele României și primul ministru în 2013? Când, practic, sub atentă supraveghere, de fapt, la sugestia ambasadelor UK și UŞA (cum de s-au băgat în așa ceva ambasadorii de atunci? ce au crezut că fac? un fel de gentlemen agreement? cu cine?) s-au împărțit funcțiile în Ministerul Public, după principiul unul ție, unul mie și unul la bucătărie… s-a recunoscut public implicarea politică în Justiție, ceea ce a fost un semnal foarte prost pentru procurorii de execuție, cei mulţi și harnici, că dacă ai acoperire politică, poți …”, a scris judecătorul Dumbravă.

Judecătorul Florica Roman scrie, pe blogul său despre acest aspect: „Împotriva legii și a tuturor prevederilor internaționale privind independența Justiției și statul de drept, ambasadele SUA și a Marii Britanii s-au amestecat, în 2013, în numirea Laurei Codruța Kovesi ca procuror-șef al DNA. Aceleași ambasade s-au implicat, tot atunci, și în numirea Procurorului general și a procurorului-șef al DIICOT”.

Amenzi mari sunt aplicate nelegal la instituţii, care sunt anulate la instanţe în mod temeinic, în timp ce nu investighează şi nu efectuează verificări reale privind încălcările legii pe care probele le dovedesc.
Preşedintele la Consiliul concurenţei şi directori au refuzat coordonat deschiderea unor investigaţii ignorând cu ştiinţă probele care dovedesc încălcare legii,
Preşedintele şi plenul Consiliul concurenţei a dat amenzi însumând milioane de lei în legătură cu care au avut cunoştinţă că sunt aplicate pentru fapte legale dar, în mod coordonat nu au efectuat verificări prevăzute de Lege privind practici şi înţelegeri interzise de lege, încălcând şi hotărâri judecătoreşti care nu au fost aduse de îndeplinire până în prezent, deşi obilga declanşarea investigaţiei, în scopul protecţiei organizat a companiei SUA Colgate Palmolive guvernată corporativ. A se vedea decizia ICCJ nr 1784/04.04.2014 care anulează amendă nelegală aplicată de Consiliul concurenţei subscrisei de 500.000 euro, şi decizia ICCJ nr 1634/2008 a anulat decizia Consiliului concurenţei de amendare a Colgate Palmolive cu 3.000.000 euro amendă nelegală în timp ce, Consiului concurentei a fost coordonat sa nu investigheze până în prezent, probele încălcării legii în formă continuată si nu a adus la indeplinire sentinţa Curtii de apel Bucuresti nr. 302/2005 şi decizia ICCJ nr. 37/2006 care obligă declanşarea investigaţiei care nu au fost respetate până astăzi.
Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din ANAF, prin rapoarte de inspecţie fiscală, în mod coordonat aplică amenzi foarte mari, societăţi comerciale care încalcă legea, dar, nu efectuează verificări fiscale privind nerealizate şi nelegalitatea unor operaţiuni fictive şi nelegale. Raportul de inspecţie fiscală întocmit în 15.12.2014 la DGAMC amendează Farmec SA cu 66.944.222 lei echivalent a 17 milioane euro, dar coordonat au omis cu ştiinţă să cerceteze obiectul încălcării legii, care a fost constatat de Curtea de conturi şi încălcarea în formă continuată a art. 113, 168, 118 cod proc fiscală, privind fapte şi înregistrări fictive în legătură cu care subsemnatul am sesizat DGAMC-ANAF.
xii. Dominarea justiţiei de către Serviciul român de informaţii şi politicieni, la poliţie, parchete, instanţe de judecată, Înalta curte de casaţie şi justiţie, coincide cu controlul, sprijinirea şi protecţia pentru participanţi la infracţiuni din instituţii şi mediul comercial, în cadrul grupului organizat, avand siguranta că sunt mai presus de lege.

Organizaţii structurate pentru săvârşirea de infracţiuni, interlopi, companii guvernate corporativ şi persoane clientelare, întrebuinţeaza instrumente sistemice organizate de fraudare a legii şi a justiţiei cu rezultatul anihilării procesului echitabil pentru protecţia furtului proprietăţii de stat şi private.

Procedee sistemice de fraudare coordonată a Justiţiei:

eludarea “repartizării aleatorie” prin înlocuirea acesteia cu distribuirea automată, prin încălcarea normei prev de art. 1.1.2. din Ghidul grefierului, art. 199 cod procedură civilă, art. 139 cod proc pen şi art. 11, 53 şi 139 din L-304-2004, care reglementează că pentru ca repartizarea să fie aleatorie, cauzele trebuie să fie introduse în aplicaţia electronică ECRIS în ordinea sosirii, lucru care nu se întâmplă în realitate, ci cauzele de interes se ţin în aşteptare şi se introduc în ECRIS în ordinea când se cunoaşte că ECRIS urmează să repartizeze la completul de judecată compus din judecători preferaţi, colaboratori, acoperiţi ai Serviciului român de informaţii, în scopul hotărârii judecătoreşti la ordin de condamnare sau achitare, de respingere sau de admiterem in raport de interesul grupurilor organizate.
componenţa completelor de judecată sunt alcătuite in mod organizat de preşedinţi de secţie şi de instanţe, care sunt validaţi de Consiliul superior al magistraturii prin ingerinţa Serviciului român de informaţii, pregătiţi anterior să colaboreze, la ordin si afiliaţi in cauzele de interes
preşedinţi de secţie si instanţe primesc indicaţii şi stabilesc subiectiv din cine sunt alcătuite completele de judecată de doi, trei şi cinci judecători, colaboratori, care, cand li se trasmit dosare de interes, cu eludarea repartizării aleatorie, să exercute ordine primite de la ofiţeri şi comandanţi DRI ai Serviciului român de informaţii, urmarindu-se interesul personal pentru aceştia sau pentru politicieni şi grupuri clientelare.
Procurori, poliţişti, grefieri şi judecători “acoperiţi” sunt pregătiţi de ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi afiliaţi grupurilor organizate de sprijinire pentru a executa ordine în dosare de interes pentru grupuri infractionale organizate. “OFIȚERII ACOPERIȚI DIN JUSTIȚIE Asociația pentru monitorizarea justiției avertizează ca seful SRI, Maior George, a recunoscut ca unii judecatori si procurori colaborează cu serviciile: “Maior confirmă că există ofițeri activi SRI intre magistrați” https://www.luju.ro/institutii/ong/ofiterii-acoperiti-din-justitie-asociatia-pentru-monitorizarea-justitiei-avertizeaza-ca-seful-sri-george-maior-a-recunoscut-ca-unii-judecatori-si-procurori-colaboreaza-cu-serviciile-maior-confirma-exista-ofiteri-activi-sri-intre-magistrati-document?pdf
Serviciul român de informaţii a iniţiat la instanţele de judecată consemn, prin avertizare, atunci cand persoane de interes introduc la instanţe acţiuni noi, plângeri dosare pentru ca acestea să se repartizeze după ce ofiţeri, comandanţi de regionale DRI din Serviciul român de informaţii sunt anunţaţi de către preşedintele instanţei sau secţiei. Cauzele de interes sunt dirijate unui judecător colaborator, acoperit, urmând ca acesta să dispună hotărârea judecătorească prestabilită în cadrul grupului organizat. Astfel, subscrisa Alia SA am introdus în aceeaşi zi două acţiuni diferite la Judecătoria Craiova care fac obiectul dosarelor civile având obiect cereri demolare construcţii fără autorizaţie de construire, fiind protejate pentru ca sunt amplasate ilegal pe domeniul primăriei şi pe terenuri care aparţin subscrisei. Acţiunile au fost directionate si transmise aceluiaşi judecător Bălan Lidia, dintr-un numar de 32 de judecatori care functioneaza la aceasta sectie cu încălcarea legii, după ce comandantul regionalei a fost anunţat, in conditiile in care judecătorul preferat la Judecătorie are grad de Tribunal şi de Curte de apel şi este ţinut la judecătorie pentru astfel de situaţii la ordin.

Preşedintele judecătoriei, Dragomirescu Georgiana şi preşedintele secţiei civile Tabacu Ionut, de conivenţă cu comandantul regionalei DRI au refuzat să comunice înscrisurile oficiale cerute de subscrisa care dovedeşte încălcarea legii şi infracţiunea săvârşită în scopul protecţiei grupului organizat format din primarul Vasilescu Olguţa Lia preşedinte la Partidul social democrat Dolj, Miulescu Nicoleta, secretarul general, Trandafir zis Cimino, beneficiarul încălcării legii, avocaţi persoane de legătură.

Plângerea penală descrie infracţiuni cu probe înserate, care pun în lumină că infracţiuni de fraudare sunt sprijinite la toate instituţiile prin coordonarea încălcarii legii în mod coordonat, în localităţi diferite şi la instituţiile judiciare de grade diferite, în baza unui plan prestabilit de fraudare a legii la autoritatea judiciară şi la Înalta curte de casaţie şi justiţie.
Elemente de probaţiune pun în lumină că in dosare în care sunt implicate persoane clientelare, care fraudează proprietatea, procesele devin simple execuţii în baza unui plan prestabilit de către ofiţeri din Serviciul român de informaţii, împreună cu avocaţi de legătură între ofiţeri şi magistraţi care execută ordinele.

Serviciul român de informaţii a creat mijloace de control în folosul unor interlopi, corporaţii şi grupuri clientelare, sprijină infracţiuni la instituţii utilizând procedeele sistemice de fraudare a procesului echitabil şi a dreptului de proprietate.

Ofiţeri foşti şi actuali din Serviciul român de Informaţii sunt implicaţi personal în grupuri organizate, contribuie la dirijarea cauzelor de interes către complete de judecată compuse din judecători,preferati si pregătiţi să anihileze la comanda Dreptul la procesul echitabil, să anuleze dreptul de proprietate, să dispună la ordin hotărâri judecătoreşti care să favorizeze grupuri organizate de interopi, corporaţii şi persoane clientelare care au fraudat proprietatea publică şi privată.

Judecători, procurori si poliţisti, în cadrul grupurilor organizate de sprijinire, au dovedit disponibilitatea să încalce legea si au dispus la ordin măsuri care urmăresc favorizarea persoanelor clientelare SRI.

Magistraţii colaboratori sunt protejaţi şi promovaţi în funcţii de Stat de către persoane şi grupuri organizate de sprijinire şi coordonare, din care fac parte şi ofiţeri din Serviciul român de informaţii, politicieni, cât şi alte persoane cu putere de ingerinţa.

Grupuri infracţionale organizate s-au structurat pe paliere.

Pe palierul de bază s-au constituit grupuri organizate pentru infracţiuni scop de fraudare a proprietăţii statului şi private, alcătuite din funcţionari la societăţi comerciale si funcţionari cu atribuţii de conducere sau execuţie la Agenţia naţională de administrare fiscală şi administraţii locale, primarii şi poliţii locale.

Pe paliere superioare au fost constituite grupuri infracţionale organizate de sprijinire, structurate la Consiliul Concurenţei, instanţe, Înalta curte de casaţie şi Justiţie, parchete, poliţie, Serviciul român de Informaţii, Direcţia generală de Informaţii si Protecţie Internă DGIPI – UM 0962 la Ministerul administraţiei şi Internelor şi alte instituţii si sunt alcătuite din persoane colaboratori, disponibile şi implicate pentru fraudarea şi simularea cu ştiinţă a normelor de imparţialitate şi a dreptului la procesul echitabil, sunt afiliate în cauzele de interes, pentru protejarea fraudelor si asigurarea continuarii acestora.

Starea de legalitate nu este îndeplinită la instituţii. Doar parchetele si instanțele pot să regleze derapajele de la lege. Dar, justiţia este controlată de către grupuri protejate instituţional, împrejurare de fapt care încalcă Constituția. Instituții naționale şi locale nu sunt guvernate de lege, pentru ca sunt dirijate de interlopi şi grupuri infracţionale, prin ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi alte Servicii, să protejeze interese clientelare şi corporaţii care încalcă legea, având siguranța protecției.

Parchete, politie şi instanţe de judecată diferite în grad şi din localităţi diferite urmează la ordin SRI modus operandi comun, discreţionar şi formal, cu rezultatul favorizării menţinerii infracțiunilor de fraudare şi nerecupararea prejudiciilor. Mod de operare comun întâlnim la instituţii judiciare diferite, prin atestare împrejurări de fapt care nu corespund adevărului şi omisiunea cu ştiinţă a furnizării unor informaţii şi înscrisuri pe care le-am cerut, situaţii care confirmă sprijinirea coordonării prin avocaţi, persoane de legatură, ofiţeri foşti şi actuali din Serviciul român de Informaţii, cu interes personal în menţinerea dovedită a fraudelor, prin hotărâri judecătoreşti la ordin, primite in plicul galben https://www.cotidianul.ro/plic-secret-de-la-dna-pentru-judecatori/

https://www.dcnews.ro/mircea-draghici-protocoale-dosarul-paralel-cel-mai-mare-rau-al-romaniei_606780.html

Rezultatul urmărit de persoanele care coordonează Justiţia este sprijinirea afacerilor clientelare, menţinerea fraudelor care creează venituri ilicite si se transmit piramidal şi nu actul de justiţie temeinic şi legal, îndeplinit prin judecători imparţiali şi independenţi.

Anihilarea coordonată a procesului echitabil, prin prejudecarea căilor de atac pe baza de raţiuni si interese extrajudiciare, grupuri organizate constituite din judecători, procurori, grefieri, informaticieni, ofiţeri şi avocaţi persoane de legătură încalcă organizat art. 2, 10, 11 din legea 304/2004 si art. 2 din legea 303/2004.

Poporul român nu este suveran, in contextul in care, hotărâri judecătoreşti prestabilite, protejează la ordin infracţiuni săvârşite de companii corporative, interlopi si persoane clientelare Serviciului român de informaţii.

Practici de fraudare a bugetului de stat, domeniul public, proprietăţii private şi instrumente sistemice de control a justiţiei au fost create de manageri ai justiţiei, în cauze de interes si anihilarea procesului echitabil la parchete, poliţie, instanţe si ICCJ.

Infracţiuni de grup organizat, prin corupţie despre care Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă şi nu a sesizat Parchetul au fost săvârşite în etape de inițiere şi constituire, în scopul unor infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, iar în etape ulterioare la instituții au fost cooptate şi afiliate grupuri care au săvârşit fapte de abuz în serviciu, fals şi uz de fals, în mod coordonat pentru sprijinire a grupurilor infracţionale.

Ofiţeri din Serviciul român de informaţii au creat mijloace de stăpânire si control a deciziilor instituţiilor publice naţionale şi locale şi instrumente sistemice pentru dominarea instituţiilor judiciare, respectiv Parchete, poliţie şi Înalta curte de casaţie şi justiţie, pentru muşamalizarea modelelor de sprijinire la instituţii.

grupuri organizate care fraudează bugetul statului și proprietatea privată prin practici și procedee consacrate.
grupuri organizate constituite din interlopi, corporații, persoane clientelare, funcționari publici care fraudează bugetul statului, patrimoniul public și privat pentru că au siguranța că sunt protejați la instituții de ofițeri din Serviciul român de informații și alte Servicii, prin modalități consacrate de sprijinire și protecție la instituțiile statului și publice locale, de Agenția națională de administrare fiscală, Curtea de conturi, Camera deputaților, Senat, Consiliul Concurenței, Parchete, Poliție, Instanțe de judecată și Înalta Curte de Casație și Justiție, Oficiul pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, Agenția națională de integritate, primărie și poliția locală, Inspecția Judiciară și Consiliul superior al magistraturii.
sume de bani rezultate din afaceri ilicite, modalități de distribuire și participare a persoanelor implicate.
folosirea de procedee sistemice de anihilare organizată a dreptului la procesul echitabil prin fraudarea Justiției, la parchete, instanțe de judecată, eludarea „repartizării aleatorie” la instanțe și Înalta Curte de Casație și Justiție cu scopul urmărit să dirijeze dosarele de interes la judecători cunoscuți, colaboratori, pregătiți și protejați de SRI, care să dispună la ordin hotărâri judecătorești de admitere sau respingere, de condamnare sau achitare, pentru a favoriza grupuri organizate de interese, interlopi, persoane clientelare și corporații.
colaboratori SRI care sunt puși în funcții din instituții din România și Bruxelles pentru că au dovedit disponibilitate să încalce legea, să execute ordine, să semneze documente care în conținut sunt încălcate interesele Statului și ale poporului român, față de care au depus jurământul de credință.
folosirea acestor persoane în funcții de stat în interesul unor grupuri organizate de interese coordonate prin SRI să prejudicieze Statul și cu o ignoranță înspăimântătoare să întreprindă acțiuni contrare Constituției și Poporului român.
participarea discretă a unor ofițeri SRI la desemnarea în funcții de conducere la instituții a persoanelor care încalcă legea și favorizează grupuri organizate de interlopi, persoane clientelare și au interese personale contrare Constituției, pentru apărarea căreia au jurat credință fata de popor.
în legătură cu Directorul și ofițeri cu grade militare ai Serviciului român de Informații și alte Servicii, ofițeri SRI cu delegare la instituții sau în media, cu statut permanent sau acoperiți, care încalcă legea la ordin, pentru a proteja interese clientelare, contrare Constituției și intereselor Poporului român.

Modus operandi comun, longeviv și protejat, a fost creat de manageri ai justiției ca instrument de CORUPERE, în legatură cu care Serviciul român de informații a luat cunoștință si nu a sesizat Parchetul, în scopul sprijinirii intereselor unor corporații occidentale, interlopilor si persoanelor clientelare, care încalcă legea. Utilizandu-se procedee sistemice, se poate observa că practici si infracțiuni de fraudare sunt menținute, judecători, procurori, polițiști, funcționari publici și politicieni au fost pregătiți si testați privind disponibilitatea sa încalce legea la ordin. Aceștia ies la pensie, sunt promovați sau sunt înlocuiți cu colaboratori noi, care au dovedit disponibilitate să încalce legea.

Practicile de fraudare sunt aceleași si se bazează pe procedee sistemice de anihilare a procesului echitabil, consemn instituit de SRI la instituțiile Statului, la instanțe si parchete, prin avertizarea de îndată a ofițerilor SRI implicați in cauze de interes, care au legatură cu încălcarea legii de către interlopi, persoane clientelare si companii corporative care se bucură de protecția Serviciului român de informații.

Distribuirea cauzelor de interes este coordonată pentru ca dosarele să fie dirijate unor judecători preferaţi, in modalitate de sprijinire a grupului infracţional, prin hotărâri judecătoreşti cu ştiinţă să fie prestabilite să încalce art. 2, 10, 11 din legea 304/2004 şi art. 2 din legea 303/2004, netemeinice, ignorând voit probele, normele legale, hotărâri judecătoreşti cu putere de lucru judecat, ocuparea ilegală a domeniului public şi dreptul de proprietate al subscrisei. Magistraţi la instanţe, în mod organizat, pentru a crea aparenţa unei repartizări aleatorie, ne-au transmis prin înscrisuri oficiale informaţii, care nu corespund realităţii şi au omis cu știinţă să insereze datele cerute, care să dovedească îndeplinirea cu bună-credinţă a profesiei nobile pe care şi-au ales-o.

Coordonarea sprijinirii infracțiunilor în legătură cu care Serviciul român de informații a luat cunoştință şi nu a sesizat Parchetul la instanţe şi Inalta Curte de Casaţie si Justiţie utilizand eludarea “repartizării aleatorie”, prin introducerea in aplicația electronică ECRIS a cauzelor de interes, într-o ordine dirijată, astfel încât să fie transmise unor judecători preferaţi, colaboratori, care să pronunţe hotărari judecătoreşti, ignorand cu ştiinţă probele şi legea, urmărind interesul.

Elemente de probaţiune pun în lumină că a existat o coordonare la instituţiile statului de către ofiţeri din Serviciul român de informaţii, chiar şi după ce infracţiuni au fost sesizate instituţional, prin coruperea, manipulare şi încălcarea repartizării aleatorie.

Grupuri coordonate de sprijinire sunt constituite din ofițeri în rezervă şi actuali din Serviciul român de informaţii şi alte Servicii, cu judecători, grefieri, informaticieni, procurori, poliţişti, pe funcţii de execuţie şi de conducere, desi Constituţia si legile garantează în mod egal drepturi ale cetăţenilor conform art. 16 alin 1) şi 2), Justiţia este unică şi imparţială, art. 124 alin. 2) procesul echitabil, protecţia proprietăţii art. 21 alin 3), art. 131 alin 1): « În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”.

Serviciul român de informaţii nu a sesizat Parchetul, după ce ofiţeri ai acestuia au luat cunoştinţă de infracțiuni de sprijinire la instituţii judiciare, în care sunt implicate persoane cu funcții de conducere, președinte, membri în plenul Consiliului superior al magistraturii, preşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinţi la secţia a II-a civilă şi secţia penală la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au puterea să influenţeze cursul şi rezultatul urmăririi penale, prin administrare defectuoasă cu rea credinţă a probelor inserate şi a probelor indicate să fie aduse, utilizând procedee consacrate de fraudare in scopul urmărit al anihilării Dreptului la procesul echitabil.

Procurori, politişti si judecători prin modus operandi comun sunt implicați în utilizarea de procedee sistemice, de fraudare cu ştiintă a legii, prin infracțiuni de sprijinire a unui grup infractional organizat, inclusiv prin săvârşirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, favorizarea faptuitorului, urmărind protecția unor interlopi, corporații si persoane clientelare SRI, după care promoveaza ierarhic.

Infracțiuni în formă continuată și agravantă dovedită cu probe înserate, evidenţiază că interlopi, politicieni şi funcţionari de stat şi în societăţi comerciale își dau mâna şi săvârşesc coordonat infracţiuni de grup organizat, în scopul fraudării bugetului de stat, domeniului public şi a Proprietăţii private, pentru că au siguranţa că sunt protejaţi la instituții, ca procesul echitabil să fie anihilat organizat şi coordonat.

Hotărâri judecătoreşti de condamnare sau achitare, admitere sau respingere se dispun la ordinul Serviciului român de informații. Magistrați implicați urmăresc să protejeze interlopi, corupție, persoane clientelare, funcţionari și politicieni. La originea procedeului sistemic de eludare a “repartizării aleatorie” sunt profituri ilicite mari rezultate din încălcarea legii şi fapte de corupţie, în care sunt implicaţi judecători puşi în funcţii de conducere şi execuţie să anihileze la ordin dreptul la procesul echitabil şi să încalce cu ştiinţă dispoziţiile prev de art. 2, 10, 11 din legea 304/2004 şi art. 2 din legea 303/2004, care statuează că judecata se face în numele legii, dreptul la procesul echitabil, repartizarea aleatorie şi imparţialitatea.

Veniturile rezultate ilicit conduc la creşteri patrimoniale, care sunt ascunse in declaraţiile anuale de avere şi interese. Agenţia naţională de integritate are rolul să constate dezechilibrul dintre venituri oficiale rezultate legal şi venituri ilicite care sporesc nelegal patrimoniul au origini în tranzacţionarea actului de justiţie, în favoarea unor interlopi si persoane clientelare. Agenţia naţională de integritate, prin ofiţeri din Serviciul român de informaţii, sprijină încălcarea legii de către magistraţi, pentru că sunt colaboratori protejaţi, https://www.luju.ro/ofiterii-acoperiti-din-justitie-asociatia-pentru-monitorizarea-justitiei-avertizeaza-ca-seful-sri-george-maior-a-recunoscut-ca-unii-judecatori-si-procurori-colaboreaza-cu-serviciile-maior-confirma-exista-ofiteri-activi-sri-intre-magistrati-document. Instrumentele sistemice şi practicile de fraudare a justiţiei sunt dovedite cu probe în modalitate de sprijinire de către preşedinţi de instanţe, ICCJ, preşedinţi de secţii, judecători, procurori, confirmate şi de media.

Spre exemplu, chiar şi după ce săvârşesc infracţiuni dovedite de mită, judecători colaboratori sunt menţinuţi şi repuşi în funcţii cu avizul ORNISS.

Dosarul de interes a fost dirijat judecătorului Burlan Elena care a fost transmis prin “repartizare aleatorie”, apoi, a luat bani de la interlopi pentru o hotărare judecătorească favorabilă acestora si sprijinire ca procesul penal să fie tergiversate, ceea ce a condus la interventia prescripţiei. În iulie 2020, judecător Burlan-Puşcaş Elena, soția impresarului de fotbal Pușcaș Marcel, a fost condamnată de Curtea de apel Bucureşti la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru luare de mită. A fost găsită vinovată că a luat mită de la interlopi prin intermediul unei ghicitoare. La momentul începerii anchetei, în 2018, judecătoarea a fost arestată. Pe 16 martie 2023, Înalta Curte a dispus încetarea procesului penal și a constatat că faptele s-au prescris. Instanța a dispus confiscarea sumei de 10.000 euro, bani luaţi ca mită de judecătoarea Burlan. Coordonarea SRI constă in tergiversarea judecarii pe o durata de trei ani a procesului in apel, urmărindu-se intervenţia prescripţiei. https://www.g4media.ro/analiza-top-10-cele-mai-importante-dosare-care-s-au-prescris-ca-urmare-a-deciziilor-ccr-inculpatii-au-scapat-de-puscarie-ce-se-intampla-cu-prejudiciile-care-sunt-solutiile.html.

Judecătorul Jianu Corina a luat mită. Dosarul de interes a fost transmis prin „repartizare aleatorie” pentru a fi sprijinită tergiversarea soluţionării cauzei penale pe o întindere de timp de nouă ani, a intervenit prescripţia si a fost repusă în drepturi, ca judecător şi preşedinte de secţie penală din municipiul Constanţa. https://romania.europalibera.org/a/judecatoare-curtea-de-apel-ani-acuza-ca-nu-poate-justifica-6-milioane-de-euro/32632564.html 11.10.2023

“Agenția națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor de la Curtea de Apel București, după ce judecătoarea Cristina Gabriela Mazilu nu ar fi putut justifica o diferență de 6 milioane de euro 30.388.515 de lei între venituri și averea acumulată.

De regulă, investigațiile ANI privind averile funcționarilor durează ani de zile. Sursele banilor sunt dintre cele mai diverse, începând cu luarea de mită și terminând cu împrumuturi fictive între rude, care sunt greu de omantive. De multe ori, aceste verificări apar ca urmare a înregistrării unor dosare penale. Așa a fost și în acest caz.”

https://romania.europalibera.org/a/doua-milioane-de-euro-pentru-judecatorii-condamnati-in-dosarul-retrocedarilor-ilegale/32695773.html 23.11.2023

Judecătorii implicaţi în fraude în valoare de 303 milioane de euro au luat mită, procesul s-a tergiversate organizat, a intervenit prescripţia şi au fost repuşi în funcţii.

“După ce procesul privind retrocedările de păduri din Bacău s-a încheiat pe motiv de prescripție, doi judecători implicați în caz se întorc pe funcții și vor primi salariile restante pentru perioada în care au fost suspendați. Ei vor încasa în total aproximativ 2 milioane de euro.

Instanța supremă a decis, recent, încetarea procesului retrocedărilor de păduri, în care s-a judecat restituirea frauduloasă a 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău, pe motiv că a intervenit prescripția. După calculele DNA, terenul valora 303 milioane de euro.”

https://www.luju.ro/magistrati-in-cardasie-cu-interlopii-dezvaluirile-explozive-ale-deputatului-psd-daniel-ghita-unii-dintre-magistratii-activi-sau-pensionari-acorda-imprumuturi-cu-dobanzi-mari-unor-oameni-de-afaceri-si-chiar-unor-interlopi-implicati-indeosebi-in-afaceri-imo 18.09.2023

“Magistrati in cardasie cu interlopii – Dezvaluirile omanti ale deputatului PSD Daniel Ghita: “Unii dintre magistratii activi sau omantiv acorda imprumuturi, cu dobanzi mari, unor oameni de afaceri si chiar unor interlopi, implicati indeosebi in afaceri imobiliare… Altii imprumuta credite bancare cu care cumpara apartamente, pe care le inchiriaza ulterior cu sume substantiale”

https://defapt.ro/cine-reprezinta-judecatorii-din-romania-seful-csm-amicul-liei-savonea-decizii-in-serie-in-favoarea-coruptilor-si-interlopilor-plus-o-halucinanta-sentinta-a-unui-pradator-sexual/ 06.10.2023

“Cine reprezintă judecătorii din România: șeful CSM, amicul Liei Savonea, decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. Plus o halucinantă sentință a unui prădător sexual”

https://www.avocatura.com/stire/7076/cum-poate-fi-fentat-ecris-sistemul-de-repartizare-aleatorie-a-dosarelor-in-insta.html 29.11.2023

“Cum poate fi ,,fentat” ECRIS – sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor in instanțe. Scandalul de coruptie de la Tribunalul Bucuresti, in care au fost implicate judecatoarele Antonela Costache si Viorica Dinu, a (re)adus in atentia opiniei publice modul in care sunt repartizate dosarele in instante, prin intermediul sistemului de repartizare aleatorie – ECRIS -, dar si vulnerabilitatile acestui program.

Consiliul superior al magistraturii a propus, marti, sesizarea Inspectiei Judiciare pentru verificarea unor posibile nereguli la sistemul informatic de repartizarea aleatorie a dosarelor in cadrul Tribunalului Bucuresti. Sistemul ECRIS si functia sa de ,,repartizare aleatorie” a dosarului unui complet de judecata a fost constant criticat in ultimii ani cum ca este vulnerabil si ca exista destule metode de a ,,fenta” sistemul pentru ca un dosar sa ajunga la un complet de judecata ,,favorabil” inculpatului. Vulerabilitatile sistemului au fost recunoscute si de catre CSM intr-un raport din 2009, insa pana in prezent acestea nu au fost remediate, potrivit Hotnews.

Problemele au fost acum repuse pe tapet in urma interceptarilor din dosarul judecatoarelor de la Tribunalul Bucuresti – Antonela Costache si Viorica Dinu – acuzate ca fie rezolvau dosare personal, fie apelau la adevarate retele in care implicau alti judecatori, grefieri si avocati.

Sistemul ECRIS si functia sa de ,,repartizare aleatorie” a dosarului unui complet de judecata a fost criticat de-a lungul timpului ca este vulnerabil si ca exista destule metode de a ,,fenta” sistemul pentru ca un dosar sa ajunga la un anume complet de judecata.
Articole in presa au fost publicate constant, iar societatea civila a aratat in mai multe randuri ca sistemul are foarte multe vulnerabilitati ce pot fi exploatate in favoarea unor omanti care vor sa-si asigure un complet de judecata ,,favorabil”.
Mai mult, problemele sesizate in sistemul ECRIS au fost tratate in 2009 si in cadrul unui raport al CSM, insa solutiile n-au venit nici pana in ziua de azi.
Azi, problemele au fost repuse pe tapet in urma scandalului izbucnit saptamana trecuta, cand doua judecatoare au fost arestate, fiind acuzate de trafic de influenta si luare de mita.
Referatul procurorilor DNA in cazul celor doua judecatoare de la Tribunalul Bucuresti – Antonela Costache si Viorica Dinu, arestate omantiv sub acuzatia ca ar fi primit mita de la fratele omului de afaceri Dinel (Staicu) Nutu – a aratat ca judecatoarele fie rezolvau dosare personal, fie apelau la adevarate retele in care implicau alti judecatori si grefieri (utilizati la manipularea sistemului informatic pentru a ocoli repartizarea aleatorie a dosarului) si avocati.
Curtea de Conturi a sesizat ,,carenţele” in sistemul informatic de repartizare aleatorie a cauzelor
In ultimul raport al Curtii de Conturi a Romaniei, raportul pe anul 2011, este abordat si sistemul informatic al instantelor de judecata – ECRIS, despre care se spune ca prezinta ,,carente [in] mecanismul de inregistrare a dosarelor, atribuirea electronica a numarului unic de dosar si repartizarea aleatorie a primului termen”.
Raportul Curtii de Conturi arata ca exista riscul ,,dirijarii” dosarelor catre anumite complete de judecata.”

Faptul că judecătorii beneficiază de salarii, sporuri mari, pensii uriaşe şi alte avantaje, prime de vacanţe, chirii subvenţionate, asistenţă medicală extensa, în timp ce 1,5 milioane de români muncesc şi primesc salarii de 2.000 lei, pune în lumină că practică şi sistemul de corupere al judecătorilor se face coordonat şi protejat de politicieni, Serviciul român de informaţii şi instituţii pregătite pentru a proteja grupuri infracţionale care fraudează proprietatea publică şi privată.

https://defapt.ro/document-lista-uriasa-a-privilegiilor-unui-magistrat-pensii-speciale-sporuri-nenumarate-chirii-subventionate-calatorii-in-vacanta-si-asistenta-medicala-extinsa/ 03.10.2023

“Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor fără precedent în rândul angajaților la stat”

https://www.comisarul.ro/articol/judecatorii-si-au-marit-ieri-salariile-retroactiv-_1509426.html 28.09.2023

“Judecătorii și-au mărit ieri salariile, Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare

În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, ieri, salariile omantive. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), controversata Alina Corbu, a emis, la 27 septembrie 2023, un ordin prin care stabilește recalcularea salariilor judecătorilor de la toate instanțele – judecătorii, tribunale, curți de apel – precum și a asistenților în funcție de o așa-numită „valoare de referință sectorială” majorată, de 605,225 lei. Noile salarii se vor calcula însă, începând cu 2022, scrie defapt.ro .

Din 2018 până acum, Alina Corbu a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018.

Presa arăta, în primăvară, că doar salariile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să primească salarii majorate cu 25%, recalculate omantive, pe ultimii cinci ani, adică din 2018. Această măsură avea la bază creșterea așa-numitei „valori de referință sectorială” la 605,225 lei, față de circa 484 de lei. Ordinul emis, ieri, de Alina Corbu se referă la judecătorii și asistenții de la instanțele inferioare ÎCCJ. Noile salarii se stabilesc de la 30 XII 2021.”

Infracţiuni de sprijinire si coordonare la Serviciul român de informaţii, primăria şi poliţia locală grup organizat şi abuz în serviciu în formă continuată în scopul fraudării şi ulterior al sprijinirii unor grupuri infracţionale organizate la primărie, poliţia Craiova, interlopi, cu consecinţa prejudicierii subscrisei Alia SA şi favorizării de venituri ilicite distribuite piramidal, prin încălcarea art. 61 alin (2) şi 291 C.p.p.

Sprijinirea infracţiunilor in judetul Dolj de grup organizat şi abuz în serviciu care au fost săvârşite de Vasilescu Olguţa Lia primarul Craiovei – preşedinte la Dolj Partidul social democrat, Miulescu Nicoleta – secretar general, Mateescu Octavian director la poliţia locala, persoane care resping neîntemeiat cererile subscrisei Alia SA, drepturi reale deoarece subscrisa a iniţiat cereri de demolare amplasamente insalubre, fără autorizaţii de construire în perimetrul din strada Hortensiei nr. 4 cartier Craioviţa Nouă, care produc venituri nefiscalizate şi fiscalizate.

Amplasamentele fără autorizaţii de construire sunt protejate ani în şir de Serviciul român de informaţii şi Partidul social democrat prin Vasilescu Olguta, Miulescu Nicoleta, Mateescu Octavian, Inspectoratul de stat în construcţii şi au interes Stănescu, Vilau, Sabin Iancu, Trandafir, Cocoş, Ardelean produc venituri fiscalizate si nefiscalizate (..)

Coordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii este rezultatul interesului personal al unor ofiţeri privind protecţia infracţiunilor. Deşi Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de grupul de persoane cu funcţii de stat, care ii asigura protecţia la nevoie lui Trandafir zis Cimino, Glugă Adrian a fost promovat preşedinte la Curtea de apel Craiova şi a primit avizul ORNISS, context in care implicit Serviciul român de informaţii sprijină şi protejează infracţiuni ale persoanelor clientelare.

Prin refuzul ofițerilor din Serviciul român de informații să Sesizeze Parchetul în legătură cu infracțiuni și grupări infracționale a fost prejudiciat patrimoniul public și privat si s-a realizat în contextul în care a existat un interes personal pentru protecția grupurilor clientelare prin ingerinţa la instituţii publice locale sau centrale, autorităţii judiciare, în scopul obţinerii rezultatelor financiare de la grupările infracţionale pe care le sprijină.

Deşi Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă cine sunt persoanele din aparatul de stat care sprijină afacerile ilegale ale grupurilor de interlopi şi ale firmelor controlate de Trandafir Fănel zis Cimino, iar la urmărirea penală procurori şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj au aflat din probe că acesta controlează o rețea de judecători, ofițeri SRI, poliţişti, procurori care la nevoie să asigure protecţia, a existat un interes instituţional pentru a nu se face cunoscute şi pentru a nu fi îndepărtate persoane din instituţii şi din cadrul organelor judiciare care contribuie la protecţia activităţilor infracţionale, care au fost săvârşite de grupul organizat, ba dimpotrivă.

Mavrichie Cătălin si Trandafir Fănel fac parte din Gruparea “Frăția” avand organizare si legături comune, Catalin Mavrichie fiind arestat de FBI în timp ce clona un card. https://evz.ro/ucigasul-lui-caiac-din-craiova-arestat-de-fbi-catalin-mavrichie-era-implicat-in-sua-intr-o-retea-de-clonarea-cardurilor-bancare.html; https://www.indiscret.ro/2023/03/09/mavrichie-ucigasul-lui-caiac-a-fost-arestat-in-sua-pentru-fraudarea-statului-american-dar-si-clonarea-de-carduri-bancare/..

Gruparea Frăţia, “Palermo a României” implicată în “afaceri” cu carduri bancare. Serviciul român de informaţii protejează membrii anumitei grupări. Sursa https://www.antena3.ro/actualitate/dezvaluiri-despre-clanurile-mafiote-din-romania-425811.html Colegiul electronic din Craiova e foarte cunoscut, iar în timpul comunismului a pregătit foarte mulţi ingineri IT dintre care mulţi sunt şomeri azi. Craiova e INFAMA şi pentru criminalitate. E poreclită ”Palermo a României”. Arestări peste arestări, execuţii la comandă între interlopi şi bande de spărgători de cârduri. Operaţiunea aceasta e condusă pe faţă de o mână de „naşi” interlopi care, efectiv, conduc oraşul. Au format o alianţă, cunoscută ca „Frăţia”. Cimino, Gigioc, Caiac, Mavrichie, Rosianu şi Măgaru. Toţi au fost acuzaţi de trafic de arme, şantaj, spălare de bani şi alte fraude financiare”, împrejurare de fapt care ar genera venituri semnificative, care să explice protecţia serviciilor în faţa legii.

Serviciul român de informaţii şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj au luat cunoștinţă despre infracţiuni în care este implicat interlopul Trandafir Fănel zis Cimino şi ca acesta a atras evident judecatori, procurori, poliţisti, ofiţeri. Instituțiile de forță nu au destructurat și nu au nominalizat toate persoanele care compun acest portofoliu de persoane publice aflate în slujba intereselor interlopului. Rechizitoriul în dosarul penal nr. 805/P/2016 întocmit de Parchetul de pe langă Tribunalul Dolj, evidențiază că Trandafir deţine controlul unor judecatori, poliţiști şi procurori din aparatul judiciar, în legatură cu care Serviciul român de informații a luat și are cunoștință.

Serviciul român de informaţii structura centrală și regionale DRI a luat cunoştinţă despre infracţiuni și nu a sesizat Parchetul. Trandafir zis Cimino este parte din organizaţia “Frăţia”, în legătură cu dovezi şi indicii atestă că membri ai acestei organizaţii fac “afaceri” ilicite cu carduri bancare, acte de violenţă, contribuie la rezultatul unor alegeri electorale, infracţiuni de distrugere, fraudarea domeniului public şi a proprietăţii, deoarece au siguranţa că sunt sprijiniţi la autorităţi de comandanţi din regionale DRI a Serviciului român de informaţii care, la rândul lor sunt sprijiniţi de ofiţeri generali cu funcţii de adjuncţi în structura centrală a Serviciului român de informaţii.

Grupuri infracţionale organizate de sprijinire a interlopilor nu sunt destructurate de Serviciul român de informaţii, parchete, poliţie şi instanţe de judecată, datorită interesului personal si a surselor de bani obtinute ilegal si distribuite piramidal. Instituţional este cunoscut fără cunsecinţe juridice faptul că interlopul Trandafir zis Cimino deţine relaţii directe de vasalitate cu judecători şi persoane din aparatul judiciar şi de stat, care îi asigură protecţia,

în cauzele în care legea a fost încălcată prin infracţiuni de violenţă, grup organizat, evaziune fiscală, spălare de bani proveniţi din operaţiuni ilicite, distrugeri, a existat o succesiune de actiuni de sprijinire, care au fost coordonate şi protejate până în prezent de ofiţeri din Serviciul român de informaţii, folosind judecători, procurori şi funcţionari publici colaboratori ai acestui Serviciu, situaţie de fapt confirmată de infracţiuni şi probe descrise şi dovedite în continuare în acest document.

Sabin Iancu a fost protejat de Coldea Florian adjunctul militar al Serviciului român de informaţii. Generali SRI Coldea Florian şi Cocoru au ieşit din Serviciul român de informaţii. Generalul Iancu Sabin a fost comandantul regionalelor SRI Teleorman, Prahova, Bucureşti – Ilfov şi în prezent este comandant la regionala DRI Oltenia. Generalul SRI.

https://defapt.ro/generalul-sri-gpl-iancu-garantat-lia-olguta/

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/generalul-sri-la-care-este-conectata-gruparea-gpl-caracal-crevedia-scandaluri-cu-coldea-sebastian-ghita-si-procurorul-negulescu-generalul-iancu-in-anturajul-lov–361860.html

Procurorul Negulescu la DNA Prahova a spus că, colonelul SRI Sabin Iancu a acţionat cu încălcarea legii la ordinul lui Coldea.

https://www.luju.ro/coldea-la-terasa-cu-negulescu-maiorul-sri-daniel-florea-il-arunca-n-aer-pe-florian-coldea-minte-zice-ca-nu-l-a-intalnit-niciodata-pe-negulescu-in-decembrie-2015-sau-2016-la-terasa-axa-din-comuna-targsoru-vechi-a-avut-loc-o-chermeza-unde-au-participat-ofit

„COLDEA, LA TERASA CU NEGULESCU – Maiorul SRI Daniel Florea il arunca-n aer pe Florian Coldea: „Minte! Zice ca nu l-a intalnit niciodata pe Negulescu. In decembrie 2015 sau 2016, la Terasa Axa, din comuna Targsoru Vechi, a avut loc o chermeza unde au participat ofiterii SRI de rang inalt Coldea, Ciocarlan, Iancu Sabin, Dumbrava etc., alaturi de procurorii DNA Ploiesti Onea, Negulescu, Ceraseala Raileanu, Bucica etc., ofiterii de politie judiciara care ii ajutau pe procurori, plus Kovesi si Iacob”

Generalul Ciocârlan Adrian pe funcţie de adjunct la Serviciul român de informaţii este Naşul de cununie al lui Iancu Sabin, care a obţinut gradul de general la Serviciul român de informaţii. https://www.luju.ro/culise/vorbe-de-fumoar/vorbe-de-fumoar-12-02-2017-generalul-lui-iohannis-e-o-pasare-sedentara-care-canta-aria-dna

Practica generalului SRI, Sabin Iancu (SI) este să facă “şedinţe operative” cu “oameni de afaceri” şi ofiţeri SRI, la restaurant din Craiova precum Epoca, Trattoria Trevi cărora să le traseze sarcini privind îndeplinirea unor “sarcini de serviciu”.

https://gazarul.ro/2023/09/06/fostul-sef-al-sri-prahova-sabin-iancu-implicat-in-afacerea-exploziva-caracal-crevedia-seful-unei-alte-directii-regionale-din-cadrul-sri-s-a-pensionat-discret/

La primăria Craiova sunt două direcţii bănoase, care produc venituri ilegale si au la baza interese personale şi beneficiază de protecţie:

Direcţia de urbanism emite certificate de urbanism şi autorizaţii de construire în mod preferenţial selectiv şi discreţionar
Direcţia de servicii publice care are în subordine bani publici privind asfaltări, regiile din primărie achiziţii publice de servicii şi materiale în mod evident bazat pe interes

Directorul acestor Direcţii, la ordinul primarului, sprijinit de S.I. comandantul DRI Oltenia a respins cererile subscrisei de certificat de urbanism, a blocat autorizaţii de construire şi obţinerea de drepturi reale cu rezultatul protecţiei amplasamentelor ilegale câte produc venituri ilicite fiscalizate şi nefiscalizate şi imposibilitatea dezvoltării zonale

Legături de succes dintre spolierea banilor publici, Serviciul român de informaţii, primarul Craiovei Vailescu Olguţa, Ciucă Delia, Partidul social democrat şi Protecţia la Curtea de conturi şi la Parchet.

Ciucă Delia este fostă secretară în primărie si a fost remarcată de Vasilescu Olguța primarul Craiovei, că are vocația să facă lucruri la ordin privind achizitiile publice, astfel ca a numit-o director la Direcţia de servicii publice.

Directorul Direcţiei servicii publice este Ciucă Delia funcţionarul public care se afla în relaţii de notorietate foarte apropiată cu S.I. comandantul DRI Oltenia, ceea ce conferă siguranţă directoarei şi primarului, sprijinit de Partidul social democrat şi Serviciul român de informaţii la instituţiile statului Curtea de conturi, parchete şi instanţe.

Bunăstarea numitei Ciucă a crescut în mod uşor de remarcat, în contextul în care foloseşte autoturism marca Mercedes în valoare de 100.000 euro cu număr DJ 77 DXR

https://www.puterea.ro/caracatita-politica-si-de-afaceri-din-dolj-pastorita-de-sri-denuntata-la-sri/

Protecţia şi implicarea Serviciului român de informaţii.

Parchetul nu a efectuat cercetări penale şi audieri privind realitatea şi legalitatea tranzacţiilor de milioane de euro achiziţii publice, materiale necorespunzător privind cantităţile reale şi preţurile comparativ cu preţurile reale de piaţă.

Multe persoane implicate in “afaceri” cu bani publici se află în anturajul generalului SRI Sabin Iancu. Sursa menționată mai sus notează că în anturajul generalului Iancu Sabin se află și Ciucă Claudia Delia. Aceasta este director executiv în Primăria municipiului Craiova, apropiată a primarului Vasilescu Lia Olguța.

https://www.capital.ro/adevarul-despre-explozia-de-la-crevedia-detalii-incredibile-care-s-au-aflat-abia-acum.html

(…) Un denunț exploziv la Serviciul român de Informații, făcut de un afacerist din Craiova, cu circa o lună înainte ca Eduard Hellving să plece de la conducerea instituției, scoate în evidență caracatița politică și de afaceri din județul Dolj, despre care susține că este păstorită de șeful SRI Dolj, generalul SRI Sabin Iancu.

https://www.puterea.ro/caracatita-politica-si-de-afaceri-din-dolj-pastorita-de-sri-denuntata-la-sri/. Valoarea panseluţelor, confort care depăşeşte 1.000.000 de euro.

Https://jurnaldecraiova.ro/discutie-intre-aurel-gheorghita-si-cimino-ce-interese-sunt-in-podari/ evidenţiază ca Trandafir Fanel este implicat in alegeri electorale: “Cimino ii spunea lui Aurel Gheorghiţă că va câştiga Primăria Podari”, “servicii” care pun in lumină sprijin, pentru a aduce voturi si primarului.

“Judecator: Justiţia penală refuză cu perseverenţă să ii pedepseasca pe cămătari. ACEASTA E JUSTIȚIA! Prin anii 2000-2002, pe când eram judecător începător la Judecătoria Sectorului 3 din București, acest „investitor imobiliar”, Mihai Pascu, era nelipsit din ședințele instanței . Avea zeci de litigii cu români cărora le imprumutase bani cu camătă și le luase apoi apartamentele cu care aceștia garantasera împrumutul.”

Sursa https://www.romaniadeazi.biz/2023/08/judecator-justitia-penala-refuza-cu-perseverenta-sa-ii-pedepseasca-.html?fbclid=IwAR1uRgfl71yjJWJ7UEzOsYblLIcJbdejV5-aixrLpQPORSriCAtFMDvmLM4

Mărturii probă ale subiecţilor victime, privind 75 de apartamente luate prin camătă, cu ajutorul judecătorilor colaboratori, direct cu interlopul sau prin ofiteri SRI, avand in vedere ca achitarea, protecţia procurorilor, poliţişti şi judecători nu putea să existe doar dacă a fost sprijinită şi coordonată de Serviciul român de informaţii, datorită interesului personal al unor ofiţeri cu funcţii de conducere şi execuţie în acest Serviciu.

Generalul SRI Ciocârlan Adrian deţine funcţie de adjunct al Serviciului român de Informaţii, pe probleme de natura operativă. Coldea l-a folosit pe Ciocârlan, om de legătura cu Direcţia naţională anticorupţie si a fost promovat graţie lui Coldea cu care a fost coleg. Din aceleaşi considerente, Ciocârlan a deţinut funcţii de conducere în Direcţia de Contrainformaţii, a fost promovat şef al Regionalei SRI Bucureşti şi şef al Direcţiei pentru apărarea Constituţiei, în perioada de aur a binomului SRI-DNA. Sursa https://www.cotidianul.ro/ultimul-mohican-al-clanului-coldea/.

https://www.puterea.ro/caracatita-politica-si-de-afaceri-din-dolj-pastorita-de-sri-denuntata-la-sri/

„Relațiile generalului Sabin Iancu cu Manda Claudiu și Vasilescu Lia Olguța depășesc cu mult cadrul instituţional.

În sesizarea către SRI, afaceristul craiovean mai dezvăluie și faptul că generalul Sabin Iancu „ar fi făcut cadou concubinei sale, Ciucă Delia Claudia, un automobil Mercedes S Class Coupe, în valoare de de 90 mii de euro (număr de înmatriculare DJ 77 DXW)”. De asemenea, conducerea SRI a fost sesizată și de faptul că „relațiile generalului Sabin Iancu cu europarlamentarul Manda Claudiu Iulian și cu primarul orașului Craiova, Vasilescu Lia Olguța, depășesc cu mult cadrul instituțional”. În opinia reclamantului, cel mai grav aspect este faptul că „generalul Sabin Iancu, în calitate de comandant al SRI Craiova, se ocupă de securitatea bazei militare strategice NATO de la Deveselu, jud. Olt” și „se pare că doar cu complicitatea sa (probabil contra unor foloase materiale) a fost posibilă „afacerea Lidl Cârcea”.

Sprijinirea coordonării la toate instituţiile statului naţionale şi locale, de către Serviciul român de informaţii, grup organizat prin ofiţeri din structura centrală, directori direcţii, comandantul regionalelor DRI Oltenia, Bucureşti-Ilfov, Cluj, Brasov

infracţiuni de grup organizat de fraudare si corupere privind,
peste 53 de infracţiuni cu violenţă
infracţiuni cu carduri bancare în cadrul grupului “Frăţia” şi spălare de bani
abuz în serviciu, evaziune fiscală şi grup organizat la instituţiile publice locale, primărie, poliţia locală şi ISC şi
infracţiuni de grup organizat de sprijinire la instanţele de judecată, care au la bază încălcarea repetată a legii la mai multe instanţe datorită infracţiuni în formă continuată de dare şi primire de mită în cadrul unui plan amplu, pe durată lungă de timp,
lipsirea de apartamente-imobile proprietate, asa cum a fost deposedara si subscrisa prin intermediul schitei cadastrale falsificate si un număr impresionat de mare de judecători si ofiteri din Serviciul roman de informatii
Societatea Legume fructe SA, care aparţine interlopului Trandafir Fanel zis Cimino clientelar unui grup ante-pregatit compus din judecători şi ofiţeri SRI, persoane din mediul judiciar, a obţinut ilegal în anul 2004 de la Ministerul agriculturii titlul de proprietate M07 3019 în baza unei schiţe cadastrale falsificate, fără original, pct. 6 din Plângere, fără să îndeplinească condiţia imperativă a legii prev de art. 20 din L-15-1990, respectiv fără să deţină în patrimoniu decizie cu drept de administrare al terenului, în anul 1990, la data când societatea s-a transformat în societate comercială din inteprindere socialistă, deoarece,
Decizia dreptului de administrare al terenului a fost atribuită subscrisei ALIA SA, succesoarea ICS Alimentara Craiova, prin decizia nr. 470/1979, fotocopie mai jos
Cartea funciară Dolj nu a înscris titlul M07 3019 deţinut de Legume fructe SA, deşi aceasta îl deţinea cu doi ani înainte de subscrisa, deoarece schiţa cadastrală falsificată deţinută de aceasta nu conţine viza OCPI Dolj şi nu a fost întocmită de inginer cadastrist şi nu are semnătura unui inginer aşa cum se poate observa la punctul 15 probe inserate în fotocopie schiţa cadastrală falsificată Legume fructe SA comparativ cu schiţa cadastrală deţinută de subscrisa Alia SA, la baza obţinerii titlului de propoprietatea nr DJ 0058.
Cooordonare sprijinirii de către Serviciul român de informaţii la Tribunalul Dolj. În anul 2015 am introdus acţiunea de revendicare care face obiectul dosarului 6699/63/2015*, pentru compararea titlului M07 3019 deţinut de societatea interlopului cu titlul de proprietate nr. DJ 0058 deţinut de subscrisa, deoarece se suprapun parţial. După încălcarea repartizării aleatorie şi repartizarea la judecător preferat Dinculescu Raluca Elena şi încălcarea legii în dosar, am formulat cerere de strămutare pe care instanţa a admis-o şi a strămutat judecata la Tribunalul Mehedinţi.
Coordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii a preşedintelui de tribunal Mehedinţi, care a dirijat dosarul soţiei, după ce a fost ţinut o zi în aşteptare de la sosirea până la introducerea în ECRIS, legea fiind încălcată în mod organizat şi coordonat, iar judecător Popescu Clara fostă Băluţă a pronunţat hotărâri judecătoreşti netemeinice urmărind să favorizeze grupul infracţional organizat şi să prejudicieze subscrisa. Mai întâi a fost pregătită şi întrebuinţată această filieră de încălcare a legii, în cauze de interes pentru grupuri infracţionale, dovedindu-se fidelitatea persoanelor afiliate din Serviciului român de informaţii şi disponibilitate pentru încălcarea legii, după care preşedintele instanţei, devenit soţul judecătoarei Popescu Clara a fost premiat de CSM şi SRI cu funcţia în plenul Consiliului superior al magistraturii, iar la finalul mandatului a revenit la postul de preşedinte al instanţei, pentru a îndeplini activităţile în cadrul grupului infracţional organizat şi coordonat, privind hotărâri judecătoreşti la ordin în cauzele de interes. Dosarele 7386/1285/2010 şi 6699/63/2015*
Dosarele de interes pentru ofiţeri ai Serviciului român de informaţii, 7386/1285/2010, părţi subsemnatul şi Farmec SA, sub protecţia şi sprijinirea SRI strămutat a doua oară a ajuns la ordin tot la Tribunalul Mehedinţi şi dosarul 6699/63/2015* cu interlopul Trandafir zis Cimino, la cinci ani diferenţă unul de altul au fost introduse în ECRIS după o zi aşteptare, de la sosirea la instanţă, iar cauzele au fost transmise aceluiaşi judecător, care a avut nume diferite, în scopul să pronunţe hotărâri judecătoreşti favorabile grupului infracţional organizat şi au prejudiciat patrimoniul subsemnatului şi subscrisei Alia SĂ.
Soţia preşedintelui Tribunalului Popescu Clara a dat hotărâre nelegală, sentinţa nr 68/13.12.2018 că titlul de proprietate M07 3019 cu schiţa falsificată ar fi de preferat, ignorand cu stiinţă probele şi legea, dar a menţinut legal titlul de proprietate deţinut de subscrisa ALIA SA înscris la Cartea funciară Dolj
Coordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii prin ţinerea în aşteptare o zi a apelului subscrisei, distribuirea cu încălcarea repartizării aleatorie la judecători preferaţi Osiceanu Ionica şi Ciolofan Alina, unul dintre ei fiind de notorietate în realtii apropiate cu avocat Sauleanu, activ în litigiu.
Coordonarea sprijinirii apelului împotriva respingerii cererii de instituire a sechestrului asigurator şi a fost constituit dosarul nr. 9288/63/2016, care a fost distribuit către judecători Ochea Nela şi Carneluti Gabriela cu încălcarea “repartizării aleatorie”, transmiterea fiind făcută la judecători preferaţi pentru a fi respins. Apelul a fost introdus de subscrisa Alia SA în 09.03.2017 la ora 13:00, a fost înregistrată la Curtea de Apel Craiova la ora 13:19 şi repartizată la ora 15:01. Din “istoric repartizare dosare fără prim termen” rezultă că dosarele nu figurează în ordinea introducerii în ECRIS.

Preşedinte la secţia a II a civilă este judecător Gherghina Lotus Manuela fosta Buză, care în anul 2018 a absolvit Universitatea din Craiova – Facultatea de Drept – Scoală Doctorală, cu teza de doctorat “Tratamentul creditorilor şi regimul juridic al creanţelor în procedura insolventei”, a avut îndrumător şi coordonator ştiinţific pe profesor universitar doctor avocat Săuleanu Bernd Lucian, care are şi calitate de consilier apărător al intereselor interlopului Trandafir zis Cimino, acţionar al paratei Legume fructe SA în dosarul pendinte

Coordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii la Curtea de apel Craiova, urmând acelaşi modus operandi de anihilare a procesului echitabil în trei cauze de interes 6699/63/2015*, 7386/1285/2010 şi 1613/54/2014 cu părţi diferite, avocat de legătură implicat în ambele.

Dosarele 7386/1285/2010, obiect acţiune anulare hotărâre AGEA şi 1613/54/2014, având obiect cerere de revizuire decizie nelegală, au fost introduse în ECRIS în ordine preferențială de persoane care au legături cu avocat Săuleanu, Bută Gheorghe şi Țăndăreanu care sunt membri fondatori al Institutului român de drept comercial. Țăndăreanu a fost preşedinte secţie a II a Curtea de apel Craiova când au fost distribuite dosarele 7386/1285/2010 şi 1613/54/2014 la judecători preferaţi. Funcţionari la Farmec SA au plătit peste 100.000 de lei lui Muşat care oficial nu a fost implicat în niciun proces la instanţă.

Judecător Gherghina Lotus, preşedinte secţia a ÎI a civilă, l-a avut îndrumător la doctorat pe Săuleanu, după care a participat la distribuire dosar 6699/63/2015 la completul de judecători Osiceanu, Ciolofan după tinere o zi în aşteptare.

Dosarele 7386/1285/2010 şi 1613/54/2014 au fost introduse în aplicaţia ECRIS după ţinere în aşteptare de o zi, la fiecare cauză, in scopul dirijării cauzelor civile la completele alcătuite din judecători preferaţi Popescu Constantin, Moţ Mariana, Lungu Sanda, respectiv Ochea Neli, Moleanu Ecaterina, Gherghina Lotus, cu rezultatul respingerii neîntemeiate a cererilor în dosar, a apelului şi a cererii de revizuire. Preşedintele secţiei Curţii de Apel care are rolul de supraveghere a repartizării cauzelor secţiei a II a civilă a fost Tăndăreanu Nicoleta, iar, la data repartizării celei de a două cauze, preşedintele secţiei a fost Gherghina Lotus. Avocat Săuleanu Lucian are legături de interes evidente cu partea care a beneficiat de hotărâri judecătoreşti vădit neîntemeiate, cât şi legături comerciale cu judecător Țăndăreanu Nicoleta, colaboratori,membri fondatori în Institutul român de drept comercial, iar magistratului Gherghina Lotus, avocat Sauleanu Bernd i-a fost îndrumător la teza de doctorat. Din această perspectivă, a fost încălcată legea prin săvârșirea infracțiunii de grup organizat împreună cu informatician şi grefier pentru sprijinire a infracţiunii de abuz în serviciu în scopul încălcării legii, prin introducerea în ECRIS, într-o ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii la Curtea de apel, a cauzelor civile 7386/1285/2010, 1613/54/2014 şi 6699/63/2015*, cu rezultatul dirijării la judecători cunoscuţi, respingere cereri de probe şi apel. Acțiunile şi hotărârile în dosarele 7386/1285/2010 şi 1613/54/2014 sunt postate pe site www.coruptie-functionaripublici-ofiteri-farmec-consiliulconcurentei.ro

b. apelul în ds. 6699/63/2015 a fost ţinut în aşteptare o zi, pentru ca judecător Gherghina Lotus preşedinte secţia a II a civilă, a urmărit să dirijeze cauza la complet preferat compus din judecători cunoscuţi Osiceanu Ionica și Ceolofan Alina, în scopul adoptării unei soluţii de respingere a apelului, ignorând cu ştiinţă probele şi legea. Decizia Curţii de apel Craiova nr. 850/12.11.2019 nu cuprinde motivele pentru care instanţa a respins excepţia de nelegalitate formulată de ALIA SA şi nici constatare a nelegalei repartizări la Tribunalul Mehedinţi şi încălcarea procedurii prevăzute de art. 11 Legea 304/2004 de distribuire aleatorie a dosarului.

Avocat Săuleanu Lucian Bernd, implicat în dosarele 7386/1285/2010 şi 1613/54/2014 dintre Farmec SA şi subsemnatul, a primit bani de la Farmec SA Cluj în legătură cu procesul de la Tribunalul Mehedinţi şi Curtea de apel Craiova şi de la societăţile interlopului Trandafir din Dolj. Avocat Brehar Claudiu a primi de la Farmec SA valori de cca 1.000.000 de euro privind siguranța câştigării unor procese. În dosarele 6699/63/2015, 15951/215/2022 şi 1143/1/2022 a fost încălcată legea privind repartizarea aleatorie, a fost încălcată legea privind cererea de recuzare şi hotărârea de respingere. Avocaţi au încălcat “repartizarea aleatorie”, în dosar 6699/63/2015* şi 1443/1/2022 la ICCJ alături de avocat Oancea Elena, lector la facultatea de drept. Relaţia notorie dintre Săuleanu Bernd cu judecători Teau Carmen şi Budă Marian. Transferuri de bani de la Farmec SA către Muşat, în valoare de 500.000 lei onorariu neobişnuit Săuleanu, ambele evidenţiază interese financiare, raţiuni privind asocierea dintre Bută, Mușat, Farmec SA, Săuleanu şi judecători Gherghina Lotus doctorand cu Săuleanu, Ţăndăreanu, fost preşedinte secție II civilă la CA Craiova, legătură cu Săuleanu. Fotocopie Ţăndăreanu, Săuleanu, Bută.
Coordonarea sprijinirii infracţiunilor la Înalta curte de casaţie şi justiţie în scopul anihilării procesului, favorizarea intereselor interlopului Trandafir Fanel zis Cimino, prejudicierea subscrisei Alia SA, în infracţiuni de sprijinire fiind implicaţi
Judecător Corbu Corina Alina – preşedinte Înalta curte de casaţie şi justiţie a ascuns în două rânduri probele infracţiunilor, care au fost săvârşite în cadrul grupului organizat de sprijinire a fraudelor şi din acest motiv, după ce a luat cunoştinţă de infracţiuni nu a sesizat Parchetul, simultan cu salvarea urmelor infracţiunii şi a încălcat cu ştiinţă art. 291 cod proc penală.

În dosar 6699/63/2015* la ICCJ recursul a fost introdus în ECRIS după ce a fost ţinut în aşteptare două zile, în scopul ca Budă Marian, preşedinte la secţia II Craiova, împreună cu grefier şef şi informatician să dirijeze dosarul de interes la completul C4 format dim judecători Teau Carmen, Poliţeanu Mirela şi Gradinaru Ianina. Budă Marian şi Teau Carmen sunt originari din Craiova. Budă Marian este apropiat cu Sauleanu iar Teau Carmen a avut lucrări comune de coautor la Revista de Drept, cadru în care imparţialitatea şi independentă prevăzute în lege au fost anulate prin discuţii şi interese extrajudiciare.

Încălcarea repartizării aleatorie, prin eludarea dovedită a ordinii de introducere în ECRIS şi legătura dovedită a avocatului Săuleanu cu completul de judecată, am depus la dosar cerere de recuzare a completului C4, care a avut termen de judecată în 14.07.2020. Completul C5 format din judecători Vrabie Valentina, Florescu George şi Dorin Rodica a fost investit să judece cererea de recuzare a completului C4.

Completul C5 a admis cererea de recuzare a completului C4, pe portalul interior al ICCJ nu a fost postat nimic conform fotocopie infracţiuni ICCJ, dar pe portalul exterior a fost scris “respinge cererea de recuzare”. Pe portalul interior la ICCJ nu a fost scris nimic conform fotocopie. Încheierea care a admis cererea de recuzare nu a fost depusă la dosar. Timp de doi ani, până în iunie 2022, la dosar nu s-a aflat hotărârea care prin încheiere a soluţionat cererea de recuzare. După doi ani încheierea falsificată a fost pusă la dosar iar filele au fost renumerotate, după ce hotărârea din 14.07.2020 a fost falsificată cu soluţia de “respinge cererea de recuzare”.
Argumente juridice susţin că cererea de recuzare a fost admisă şi apoi a fost depus la dosar un înscris falsificat, prin care se mentioneaza soluţia “respinge cererea de recuzare”.
Termenul de judecată al cererii de recuzare a fost 14.07.2020, iar termenul de judecată al recursului a fost 23 iunie 2021, iar până la acest termen la dosar nu a fost depusa încheierea care soluţionează cererea de recuzare.
În data de 23.06.2021 am transmis către judecător Corbu Corina Alina cerere să îmi comunice încheierea şi registrul minutelor si registrul încheierilor prin care a fost soluţionată cererea de recuzare.
În data de 13.07.2021 preşedintele Înaltei curţi de casaţie şi justiţie, Corbu Corina ne-a transmis un răspuns că nu există un registru al încheierilor şi că ataşează prin e-mail şi prin serviciul poştal încheierea care soluţionează cerere de recuzare la termenul din 14.07.2020:
Judecător Corbu Alina preşedintele ICCJ a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, care se circumscriu infracţiunii de fals intelectual art. 321 C.p.a intrucat:
- 1. Nu a ataşat în email încheierea la cererea de recuzare conform probă în dosar cu expertiza extrajudiciară întocmită de expert Mihai Caramihai care a stabilit că:

“Raspuns: NU, nu au fost regasita (ca attachement) la emailul din data de 14.07.2021 de la adresa presedinte@scj.ro la adresa de email olaneanu@gmail.com Incheierea din data de 14 Iulie 2020, pronuntata in Dosarul N^o 6699/63/2015*/a2.

Justificare: Asa cum a rezultat in urma analizei tehnice desfasurate in data de 17 Noiembrie 2021 (v. mai sus) nu a putut fi regasita (ca attachement) la emailul din data de 14.07.2021 de la adresa presedinte@scj.ro la adresa de email olaneanu@gmail.com Incheierea din data de 14 Iulie 2020, pronuntata in dosarul nr. 6699/63/2015*/a2.”

ii. Nu a ataşat în plicul poştal încheierea la cererea de recuzare conform declaratie notarială a persoanei din societate care a deschis plicul, probă în dosar

iii. Registrul încheierilor există conform norme imperative ale legii, dar judecătorul a atestat voit eronat că nu există pentru a ascunde conţinutul înscrisului, probă indicată în dosarul penal să fie adusă în original să se facă expertiza judiciară privind conţinutul şi data la care a fost scris

Judecător Corbu Alina preşedintele ICCJ a luat cunoştinţă de infractiuni si încălcarea legii şi a ascuns probele infractiunii , atestând împrejurări necorespunzătoare adevărului pentru că probele evidenţiază infracţiuni repetate de abuz în serviciu săvârşite organizat şi datorita coordonarii si sprijinirii de un grup de persoane, activitate infractionala care incepe cu încălcarea legii, introducerea în Ecris în ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii în scopul transmiterii cauzei de interes la judecători colaboratori, pentru decizia nelegala că titlul M07 3019 ar fi “preferat”, prin schiţa cadastrala falsificata şi lipsa dreptului de administrare.
Pe portalul interior al ICCJ, conform fotocopie, până în iunie 2021 nu s-a scris soluţia pentru cererea de recuzare din 14.07.2020;

Judecătorul Budă Marian a fost promovat pentru merit, preşedinte la Consiliul superior al magistraturii .
Dna judecător Vrabie Valentina a prezidat completul C5 alături de Florescu George şi Dorin Rodica, a primit în 2021 funcţia de preşedinte la secţia a II a civilă în locul judecătorului Budă Marian
Judecători la ICCJ au renumerotat în dosar în septembrie 2022, în scopul de a pune în dosar încheierea falsificată, cu soluţia că “respinge cererea de recuzare”, la un an după ce procesul a fost închis la termenul de judecată din 23 iunie 2021 şi după doi ani de la 14.07.2020, termenul când oficial a fost judecată cererea de recuzare.
În data de 28.06.2022 subscrisa Alia SA a introdus acţiune de revizuire a deciziei nr 1602 din 23 iunie 2021, în legătură cu care preşedintele secţiei a II a civile Vrabie Valentina, împreună cu grefier şef şi informatician au introdus în ordine inversă faţă de dosarul nr 12426/245/2021 care a sosit primul la ICCJ, în scopul dirijării cauzei de interes la judecători preferaţi Condoiu Minodora, Zaharia Rodica, Cîrnu Iulia ca să respingă la ordin cererea de revizuire. În cazul în care repartizarea ar fi fost aleatorie, completul de judecată legal investit ar fi fost C6 compus din d-nii judecători Sandu, Mihăianu şi Dănăila, motiv pentru care,
Judecător Condoiu Minodora la termenul din 02.11.2022 a pretextat neadevărat că taxa judiciară nu conţine valoarea de 100 lei, cu intentia organizata in grup de a respinge cererea ca neadmisibilă
Planul elaborat de avocaţi, persoane de legatura, cu judecători, a fost coordonat şi sprijinit de ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi comandantul DRI Oltenia
în dosarul 6699/63/2015* hotărârea judecătorească prestabilită prin care în mod ilegal s-a reţinut că titlul M07 3019 este preferat, comparativ cu titlul emis legal subscrisei de către Consiliul judeţean Dolj, dar decizia nelegală a ICCJ nu a anulat titlul subscrisei ci a menţinut că este legal emis, deşi decizia a ignorat în mod coordonat probele şi legea
interlopul Trandafir zis Cimino, în data de 23.11.2021 mi-a comunicat adresa fotocopie mai jos, prin care a solicitat subscrisei suma de 550.000 Euro (!!!) pentru o porţiune din imobilul de 330 mp, valoare uriaşă chiar şi în cazul în care ar fi deţinut legal acea porţiune, după ce decizia nr 1602/23.06.2021 a ICCJ a constatat nelegal că titlul M07 3019 deţinut de interlop este preferat dar a reţinut că titlul de proprietate al subscrisei este valabil conform extras din sentinţa nr 68/13.12.2018 a Tribunalului Mehedinţi dată în dosar.

Fotocopie adresă Trandafir zis Cimino catre subscrisa:

Siguranţa lui Trandafir zis Cimino are originea în CONIVENŢĂ cu JUDECĂTORI, privind soluţia care a urmat în dosarul 15951/215/2022 cu judecători Otovescu Daniel şi Şerban Marian, ajutaţi de Scurtu Jana, Secure Emilia, grefier şef şi informatician.
prin urmare, interlopul Trandafir zis Cimino, prin notificarea de vânzare transmisă subscrisei, fotocopie mai sus, s-a comportat ca un proprietar veritabil că ar avea ceva de vânzare, dar care la acea dată hotărârea judecătorească în dosar 6699/63/2015* reţine doar că titlul M07 3019 deţinut de societatea interlopului este preferat, dar aceeaşi hotărâre reţine că titlul subscrisei este legal emis. Deci, hotărârea ICCJ nelegală dată în dosar 6699/63/2015* nu a produs consecinţe juridice.
Or, interlopul Trandafir zis Cimino la data transmiterii notificării de vânzare la preţul ţintit de 550.000 Euro, nu avea un titlu legal care să fie înscris la Cartea funciară unde este înscris titlul de proprietate al subscrisei cu care se suprapune parţial titlul M07 3019
În acest context, deşi titlul interlopului nu avea o transpunere legală, totuşi, suma cerută de susnumitul are la origine conivenţă acestuia cu avocaţi persoane de legătură, magistraţi care într-un grup organizat sprijinit constituit la acea dată din judecători la instanţe, CSM şi ofiţeri din Serviciul român de informaţii, care să asigure protecţia încălcării legii, prin hotărâri judecătoreşti nelegal prestabilite în cadrul grupului infracţional organizat de sprijire, în scopul acoperirii infracţiunilor în formă continuată de abuz în serviciu, constand in eludarea repartizării aleatorie, a ordinii de introducere în ECRIS a cauzelor faţă de ordinea sosirii şi dirijarea cauzelor de la judecători preferaţi în cadrul grupului organizat.
Planul prestabilit de încălcare a legii de către judecători în cadrul grupului infracţional organizat, sprijinit de Serviciul român de informaţii a fost ca:

în cadrul dosarului 6699/63/2015* să compare cele două titluri de proprietate care se suprapun parţial, să ignore voit schiţa cadastrală falsificată şi să reţine ilegal că titlul interlopului Trandafir este preferat, dar în acelaşi timp să statueze că titlul subscrisei a fost legal emis de Consiliul judeţean, cu totul în regulă, fără să motiveze excepţia de nelegalitate.
In dosarul 15951/215/2022 de conivenţă în cadrul grupului organizat, apărători ai i nterlopului,

a) au cerut prin acţiune “radierea din Cartea funciară” a terenului în suprafaţa de 277 mp…”, actiune neadmisibilă în drept pentru că art. 907 alin 3 cod civil statueaza imperativ că rectificarea Cărţii funciare trebuie să se producă doar dacă există o hotărâre judecătorească care să anuleze tilul subscrisei şi în baza acesteia să rectifice titlul de proprietate obţinut şi înscris legal la Cartea funciară. Or, în dosarul 6699/63/2015* Tribunalul Mehedinţi a stabilit că titlul subscrisei este legal emis şi că titlul interlopului Trandafir ar fi preferat dar fara să motiveze de ce, deoarece completul Condoiu Minodora a omis coordonat această împrejurare când a respins cererea de revizuire în dosar 1443/1/2022.

b) Instanţa care a judecat în fond acţiunea motivând că nu se poate rectifica Cartea funciară în lipsa unei hotărâri judecătoreşti conform art. 907 alin 3 cod civil

c) Grupul organizat pentru sprijinire a pregătit şi adus judecători care au primit dosarul 15951/215/2022 cu încălcarea legii în scopul să pronunţe la Tribunal hotărârea judecătorească nelegală prestabilită în cadrul grupului infracţional organizat pentru sprijinire, în sensul că a ignorat probele, legea, sentinţa legală a judecătoriei dată în fond şi în data de 29.03.2024 a dispus: “…dispune radierea din această Carte funciară a dreptului de proprietate a pârâtei ALIA SA…”

iii) Judecător Budă Marian implicat direct în infracţiuni, în cadrul grupului organizat de sprijinire la ICCJ pentru fraudarea legii în dosarul 6699/63/2015*, cu rezultatul unor hotărâri judecătoreşti nelegale în dosare 6699/63/2015* şi 1443/1/2022, în calitate de preşedinte la Consiliul superior al magistraturii a determinat aducerea judecătorului Şerban Marian de la judecătoria Băileşti de îndată ce acesta a obţinut gradul de Tribunal, pentru a face parte din completul de judecată nr C6A care a primit dosarul 15951/215/2022 cu încălcarea legii pentru a pronunţa decizia nelegală nr 510 din 29.03.2024 prestabilită în cadrul grupului.

iv) Judecător Otovescu Daniel, colaborator dovedit în cadrul grupului infracţional de sprijinire în:

Dosarul 21543/215/2018, dovedit cu înscrisuri oficiale, a primit cu încălcarea legii, dosarul privind ordinea de introducere în Ecris, în scopul ca judecători preferaţi să dispună decizia nr. 1641/24.10.2022 nelegală, în scopul prejudicierii subscrisei prin dublă taxare, la ordin în cadrul grupului infracţional organizat
Cauza civilă nr. 15951/215/2022 de interes, dovedit cu înscrisuri oficiale că a fost încălcată legea privind ordinea de introducere în Ecris faţă de ordinea sosirii, pentru ca dosarul să ajungă la judecători preferaţi Otovescu Daniel şi Şerban Marian, care să pronunţe soluţia nelegală prestabilită;
Alcătuirea completelor de judecată a fost făcută de judecător Secure Emilia preşedinte la secţia a II a civilă, Scurtu Jana preşedinte Tribunal, judecători preferaţi de grupul organizat, care să fie afiliaţi prin distribuirea acestora de dosare cu încălcarea lehii pentru hotărâri judecătoreşti nelegale luate în cadrul grupului, motiv pentru care au încălcat legea în mod organizat şi repetat.

v) Judecători preferaţi colaboratori afiliaţi în cadrul grupului infracţional organizat.

Judecător Otovescu Daniel are de mai mulţi ani grad de Curte de apel si este ţinut la Tribunal pentru dosare de interes pentru Serviciul român de informaţii
Judecători Secure Emilia şi Scurtu Jana au grad de Curte de apel şi sunt ţinuţi la Tribunal
Judecător preferat Harega Cornelia are grad de Curte de apel şi este ţinută la Tribunal, a primit dosarul 1929/63/2022 cu angajarea răspunderii primarului Vasilescu Olguţa
Bălan Lidia are grad de Curte de apel şi este ţinută ani în şir la judecătorie, a primit cu încălcarea legii două acţiuni de interes care au numere invecinate cu subiect de interes construcţii fără autorizaţii de construire protejate de SRI şi primarul Vasilescu Olguta PSD

În acest timp judecători care obţin grad superior sunt trecuţi la instanţe superioare în grad. Spre exemplu la Tribunal a fost nevoie de colaborator Şerban Marian şi a fost adus de îndată la Tribunal cu două luni după ce a promovat gradul de Tribunal.

vi) Judecători în dosare 6699/63/2015*, 1443/1/2022, 15951/215/2022, 21543/215/2018, 1929/63/2022 au luat cunoştinţă de incalcarea legii, dovedit cu înscrisuri depuse la dosar, contex in care au fost incompatibili să continue să judece conform art. 42 pct. 13 din codul de procedură civilă care stabileşte incompatibilitatea: “Alte cazuri de incompatibilitate absolute: (1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii 13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.”

Judecatori au încălcat art. 43 C.pr.civ care reglementează obligaţia abţinerii, voit, conştient şi nu au declarat abţinerea doar având în vedere motive care exced legii, respectiv raţiuni şi interese la ordin, tranzacţii şi promisiuni de bani, funcţii, şantaj, oricare din motive conduce la anihilarea procesului echitabil pentru prejudicierea statului sau a unei persoane private

vii) Judecătorii Scurtu Jana, Secure Emilia, Otovescu Daniel, Şerban Marian, subcrisa Alia, în datele de 22 şi 28.03.2023 am transmis petiţii fără răspuns privind avertizarea încălcării legii în plan administrativ în mai multe dosare, cu rezultatul unor hotărâri judecătoreşti netemeinice, cereri de intrare în legalitate şi să confere TRIBUNALULUI STATUTUL de INSTITUŢIE INDEPENDENTĂ, practica încălcării legii în mai multe dosare, anihilarea procesului echitabil şi execuţia proprietăţii, în cadrul grupului infracţional organizat, fără reacţie juridică.

Coordonarea protecţiei la instituţii, de către ofiţeri ai Serviciului român de informaţii, a infracţiunilor interlopului Trandafir zis Cimino membru al grupului Frăţia şi fiul, a afacerilor care produc piramidal venituri ilicite, amplasamente fără autorizaţii de construire în strada Hortensiei nr. 4, peste 53 de infracţiuni cu violenţă, deposedare de apartamente, bani, cu sprijinul judecătorilor care asigură protecţia, afaceri cu carduri în cadrul grupării Frăţia.
Planul programat prestabilit este ca dosarele penale pe care le întocmeşte parchetul şi poliţia se finalizează în mod favorabil prin intervenţia prescripţiei, încălcarea procesului penal şi renuntatea la urmărirea penală, având dublu rol al creării de surse permanente de motivaţie şi şantaj şi impresia că instituţiile statului şi-ar îndeplini rolul activ prevăzut în lege.
În anul 2006, în urma unei inspecţii fiscale, ANAF a întocmit plângere penală la Parchet pentru recuperarea unui prejudiciu de valoare mare, produs în dauna Statului.
Procesul penal a durat 16 ani, perioada dintre 2006 şi 2021, şi a fost coordonat de SRI prin colaboratori, o durată de timp neobişnuit de lungă pentru că s-a urmărit prescripţia, iar procurorul Glugă Adrian a promovat judecător la Curtea supremă, dupa ce a fost implicat in dosar, a coordonat parchetul, a coordonat DIICOT Dolj şi este persoană de sprijinire a interlopului Trandafir zis Cimino menţionată în Rechizitoriul 805/P/2017. Dosarul penal nr 37279/3/2014 a fost soluţionat de Curtea de apel în 22.12.2021, constatarea încetării procesului penal, rechizitoriul în dosarul nr. 63/P/2013 a fost întocmit de DIICOT după o lungă tergiversare pentru a interveni prescripţia.
Pentru aceleaşi fapte penale la care au participat Trandafir Fănel, Mititelu şi alte persoane, judecătorul Veselin Florin Cristian, a fost adus în timpul procesului în dosar, cu rezultatul achitarii lui pe Trandafir Fanel si a celorlalte persoane din grup şi a condamnat pe Mititelu, doar pentru că acesta din urmă s-a aflat în dizgraţiile unor persoane cu putere de influenţare a justiţiei şi indezirabil faţă de interesele lui Rotaru, Budă şi alţii. https://www.editie.ro/index.php/actualitate/8551-scandal-urias-la-iccj-buda-marian-il-judeca-pe-mihai-rotaru-cu-care-are-vechi-relatii-comerciale
După 16 ani de tergiversare programată la parchet şi la instanţe, soluţia în dosar a fost intervenţia prescripţiei şi încetarea procesului penal
Dosarul penal nr. 805/P/2016 privind şapte infracţiuni de grup organizat, întocmit de Parchetul Dolj a fost trimis de două ori, în mod legal de instanţă la Parchet. Coordonarea Serviciului român de informaţii a fost ca parchetul să nu pună în mişcare acţiunea penală, încălcând art. 7 cod proc pen, în scopul trecerii timpului împlinirea termenului de prescripţie şi imposibilitatea tragerii la răspundere penală şi civilă.
Rechizitoriul, privind şi pe Trandafir Fănel zis Cimino, în dosar penal 805/P/2016, pe rolul Tribunalului Olt cu nr. 2047/104/2021, evidențiază prin martori acoperiti că Trandafir Fănel zis Cimino a atras persoane din mediul judiciar şi al organelor de anchetă, Parchet şi Poliţie, care să îi asigure protecţia.
Primul procuror Rogoveanu Marin a reţinut în rechizitoriu doar numele lui Glugă Adrian ca persoană care să asigure protecţia lui Trandafir si nu a devoalat numele tuturor persoanelor cu funcţii publice, aservite la ordin lui Trandafir pentru a i se asigura protecţia personală şi a grupului infracţional organizat, respectiv politicieni, ofiţeri din Serviciul român de informaţii, judecători, procurori, poliţişti şi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Mai mult, Serviciul român de informaţii a coordonat Parchetul Dolj să nu cerceteze infracţiuni de grup organizat la primărie şi poliţia Craiova, surse ilicite a banilor lui Trandafir, care provine din barăci fără autorizaţie de construire amplasate pe domeniul primăriei şi al subscrisei din strada Hortensiei nr. 4. După ce Parchetul m-a convocat în calitate de martor în dosarul de distrugere şi am lăsat la dosarul penal Notă cu explicaţii privind grupul organizat de la primărie şi interlop si apoi a coordonat.
strămutarea dosarului penal nr. 2047/104/2021 la Tribunalul Timiş pentru protecţia lui Trandafir privind şapte infracţiuni de grup organizat a fost strămutat departe de ochii lumii la Tribunalul Timiş, pentru ca sub protecţia Serviciului român de informaţii să urmeze modul de operare din celelalte dosare, achitare, tergiversare, prescripţie.
Protecţia privind infracţiunea de distrugere a interlopului a interlopului T.F., dosarul penal nr. 9065/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, având ca obiect distrugerea în complexul comercial BIG Craiovița a unor rafturi de către Trandafir Fănel zis “Cimino”, cu consecința vătămării unei persoane, în care poliția a întocmit de două ori referat de terminare a urmăririi penale cu propunerea sesizării instanței de judecată pentru infracțiunea de distrugere prevăzută la art. 253 cod penal, însă cazul s-a soldat cu ordonanța de renunțare la urmărirea penală, măsură adoptată de procurorul Rogoveanu Emilia de la Parchetul Craiova
Trandafir Ionuţ Cimino, fiul lui Fănel implicat în infracţiuni cu violență alături de un grup de şapte persoane, pentru care parchetul a reţinut comiterea de violenţe şi tentativă de omor asupra persoanelor vătămate Preda Dominik şi Dună Marian Cosmin, agenţi de pază. Dosarul penal nr. 2041/207/2022 se afla pe rolul Curtii de apel Craiova. În legătură cu probele infracţiunii, armele pregatite din portbagajul autoturismului cu care subiecţii s-au dus patronul firmei de pază Safety Security din Caracal, Remus Rădoi, a menţionat la un post tv “că poliţiştii ar fi intervenit la 57 de minute de la apelul de urgenţă la 112, timp excesiv de lung, iar probele au dispărut în această perioadă”. Sursa adev.ro/pq770k; https://adevărul.ro/locale/slatina/filmul-bataii-sabii-membrii-clanului-cimino-agentii-paza-unui-club-caracal-Seful-politiei-caracal-cercetat-disciplinar-1_5cb968e9445219c57eb5c4f7/index.html. Infractiunile sunt la dosarul 2041/207/2022 la Curtea de apel Craiova.
Ofiţeri ai Serviciului român de informaţii au coordonat la cinci instanţe şi la Ministerul agriculturii sprijinirea planului de deposedare ilegală a proprietăţii subscrisei Alia SA, deţinute legal prin titlul nr DJ 0058 de proprietate înscris la Cartea funciară.

Coordonarea sprijinirii SRI s-a făcut în dosarele civile 6699/63/2015*, 1117/1/2019, 1390/1/2019, 1443/1/2022, 15951/215/2022 şi la Ministerul agriculturii.

Cereri strămutare ale Legume fructe SA şi ALIA SA. Grup de judecători, grefieri si informaticieni, cu participarea presedintelui de sectia a II a civila au incălcat legea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru distribuirea cererii de strămutare Legume fructe SA în ds. 1117/1/2019 şi ds. 1390/1/2019 cerere de strămutare formulată de subscrisa ALIA SA, ambele cereri au fost dirijate la judecătorii preferaţi Duminecă Virginia, Popa Roxana, Duță Monica.

Planul sprijinit la instituţii de către ofiţeri la Serviciul român de informaţii a urmărit hotărâri judecătoreşti succesive, coordonate sa încalce legea sub protecţie, judecători să dispună reducţia Cărţii funciară cu 277 mp, prin anularea ilegala a dreptului de proprietate al subscrisei, pentru înscrierea titlului M07 3019 cu schiţa cadastrală falsificată şi alte încălcări.

Infracţiuni de sprijinire a interopului Trandafir au fost implicaţi Corbu Alina – preşedinte ICCJ şi grefierul şef Dragomir Silvia, Budă Marian preşedinte la secţia a II a civilă, expresedinte la Consiliul superior al magistraturii, avocaţi persoane de legătură, ofiţeri din Serviciul român de informaţii, grefieri şeşi şi informaticieni la instante, Gherghina Lotus preşedinte secţie a II a civilă la Curtea de apel Craiova, Ponea Adina Georgeta preşedintele Curţii de apel Craiova în 2019, Osiceanu Ionica şi Ciolofan Alina care au ignorat voit că societatea interlopului a înlăturat din dosar la Curtea de apel proba cu schiţa cadastrală falsificată care a stat la baza emiterii titlului M07 3019 deţinut de interlop, judecători de la Curtea de apel Craiova Dinculescu Raluca Elena, Popescu Norel preşedinte la Tribunalul Mehedinţi şi soţia judecător Popescu Clara, Duminecă Virginia, Roxana Popa, Duta Monica, Vocheci Eugenia, Teau Carmen, Gradinaru Ianina, Politeanu Mirela, Vrabie Valentina, Condoiu Minodora, Zaharia Rodica, Cirnu Iulia Manuela, Scurtu Jana preşedinte Tribunal Dolj, Secure Emilia preşedinte secţia I civilă, Otovescu Daniel şi Şerban Marian judecători aleşi cu încălcarea legii, a repartizării aleatorie pentru ca să pronunte hotărâri ilegale prestabilite în cadrul grupului organizat si afiliat pentru sprijinire.

La Ministerul agriculturii au fost notificaţi ministrul Petre Daea, Bulgaru Gabriel secretar general, Ştefănescu Rela director direcţie juridică în legătură cu infracţiuni de fals intelectual în dosarul 6699/63/2015* de către funcţionari ai Ministerului şi au fost coordonaţi să nu transmită nicio reacţie juridică şi nici măcar un răspuns că urmare a Petiţiei, care a fost transmisă prin email în data de 28.05.2021.
Senator Manda Claudiu, nu a efectuat cercetare parlamentară ca urmare a sesizării subsemnatului privind încălcarea legii la Serviciul român de informaţii si a săvârşit infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, în scopul protecţiei ofiţerilor SRI care încalcă legea, în perioada în care a deţinut funcţia de preşedinte în Parlament al Comisiei pentru supravegherea activităţii Serviciului român de informaţii, după care s-a bucurat de portofoliul de europarlamentar pus pentru merit pe listele Partidului social democrat.
Coordonarea sprijinirii de către ofiţeri din structura centrală şi comandantul regionalei DRI Oltenia din Serviciul român de informaţii, la primăria şi poliţia locală a municipiului Craiova, la parchete şi la instante de judecată cu rezultatul,

a) Protecţiei construcţiilor care aduc piramidal venituri nefiscalizate şi fiscalizate, amplasamente mizere fără autorizaţii de construire, care ocupă drepturi reale ale subscrisei Alia SA şi domeniul public, blochează dezvoltarea comerţului, modernizarea zonei şi obţinerea avizelor de funcţionare prevăzute în lege

b) Protecţiei achiziţiilor publice de materiale şi servicii gunoaie din alte ţări care se fac la primăria craiova, secrete, netrasparente la preţuri excesive, fără controlul privind realitatea cantităţilor achiziţionate

c) Acordarea preferenţială de autorizaţii de construire blocuri, imobil selectiv unor persoane clientelare, cu motivaţie în cadrul grupului organizat de sprijinire

Infracţiuni săvârşite de primarul Vasilescu Lia Olguta, având sprijinul Serviciului român de informaţii prin comandantul regionalei DRI Oltenia şi al Partidului social democrat, grup organizat şi abuz în serviciu în formă continuată şi agravantă.

Primarul Vasilescu Olguţa preşedinte PSD Dolj, Miulescu Nicoleta secretarul general, arhitectul şef şi şefi servicii la Primăria municipiului Craiova, Mateescu Octavian directorul poliţiei locale au fost instigaţi şi protejaţi de Serviciul român de informaţii să încalce legea în formă continuată, în cadrul grupului infracţional organizat, au încălcat cu ştiinţă art. 24-34 din L-50-1991, hotărâri judecătoreşti cu putere de lucru judecat, art. 454 din legea 227-2015, art. 94 alin 2 şi art. 256 alin 3 din codul de procedură fiscală, primarul, secretarul general, protejati, de conivenţă cu judecători aleşi în ciclul doi procesual în căile de atac, au incălcat legea contenciosului administrativ, au cerut ilegal dubla taxare, fără o decizie de impunere, după ce subscrisa a plătit anual taxa de folosinţă terenul pentru care Consiliul judeţean Dolj a atribuit subscrisei drept de administrare, prin decizia 299/1978, în scopul urmărit să:

favorizeze grupul infracţional prin menţinere şi protectie construcţii mizere fără autorizaţii de construire, care au fost amplasate pe Domeniul public şi pe drepturi reale ale subscrisei Alia SA.
sa solicite plată nedatorată prin cerere reconvenţională şi nu prin Decizie de impunere si sa prejudicieze patrimoniul subscrisei Alia SA prin solicitare.
respingă nelegal şi nemotivat nouă cereri ale subscrisei la BIG şi hală pentru emitere certificat de urbanism.
ignore şi să blocheze voit drepturi reale la imobilelele deţinute de subscrisa ALIA SA, în scopul prejudicierii activităţii comerciale şi patrimoniul subscrisei;
menţină aspect învechit, mizer şi insalubru al zonei în perimetrul exterior al clădirii reclamantei;
menţină zona sărăcăcioasă ca aspect;
aprovizionare greoaie, aglomerare cu tarabe amplasate ilegal
aspect zonal ponosit şi învechit
blocare modernizare zonală
acces limitat pe media de vârstă tânără
se determine o creştere a costurilor pentru investiţii obligatorii în vederea obţinerii autorizaţiei ISU, cauzată de faptul că alipirea unor construcţii neautorizate de proprietatea noastră ne obligă să avem instalaţii suplimentare drencere, perdele de apă care trebuie să fie alimentate cu rezervoare de apă, grup de pompare, uşi rezistente la foc, pereţi rezistenţi la foc pentru prevenire incendii care se pot propaga de la aceste construcţii menţinute ilegal de către grupul organizat, fără autorizaţii de construire. Prejudiciile se vor cuantifica prin expertiză.
solicite prin cerere reconvenţională, neadmisibila in speta in mod discreţionar şi
solicite ilegal dubla taxare în contextul în care subscrisa a plătit anual taxă de folosinţă prin decizie de impunere.
obţină venituri mai mici în complexul comercial Big Nou Craiovita care aparţine subscrisei, valoarea prejudiciului se va cuantifica prin expertiză şi
să blocheze avizul de funcţionare care să blocheze functionarea complexului comercial.
Coordonarea sprijinirii infracţiunilor, fraudarea domeniului public şi privat, protecție construcții amplasate ilegal, fără autorizaţii de construire, persoane clientelare Serviciului român de informaţii.
Interesul personal ofiţeri din Serviciul român de informaţii, a iniţiat conivenţa cu primarul, secretarul general şi directorul poliţiei locale, la originea statutului “mai presus de lege” si a respingerii cererilor subscrisei privind cereri autorizaţii construire si drepturi reale. Cererile sunt respinse sistemic, încălcarea drepturilor şi prejudicierea subscrisei ALIA SA pe orice cale a funcționării în limite prevăzute de lege a activității complexului comercial Big Nou Craiovița și Hală agroalimentară deţinut de subscrisa în acelaşi perimetru şi blocarea accesării drepturilor legitime, pentru imobile deținute de subscrisa, şi au anihilat dezvoltarea şi modernizarea zonei şi a halei agroalimentare din cartierul Craiovița Nouă in municipiul Craiova.
Vasilescu Olguța Lia primar, Paul Racoviţă inspector general la Inspectoratul de stat în construcţii, Rotaru Aurel – inspector şef regional Sud-Vest Oltenia ISC şi Gheoaca Alin – inspector şef judeţ Dolj ISC, Miulescu Nicoleta secretar general, Miereanu Gabriela arhitect şef, Ene Mihaela director autorizaţii de construire, Mateescu Octavian director la Poliţia locală şi alţi funcţionari sub protecţia asigurată de SRI, au săvârşit infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată pentru a sprijini grupuri infracţionale organizate şi a menţine construcţii fără autorizaţie de construire, amplasate pe domeniul public, şi pe terenul pentru care subscrisa deţine drepturi reale, aparţinând unor interlopi, persoane fizice şi juridice clientelare SRI, în scopul obţinerii de venituri ilicite, distribuite piramidal.
Inspectoratul de stat în construcţii, prin Paul Racoviță – inspector general ISC, Primarul municipiului Craiova, directorul Direcţiei de rrbanism şi amenajarea teritoriului municipiul Craiova, de conivență cu Directorul la poliţia locală, în mod coordonat, au încălcat legea în construcţii, începând din anul 2020 – până în prezent, prin comiterea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, pentru menţinerea de construcţii ilegale la imobile fără autorizație de construire din strada Tineretului nr. 13/ fosta Poștă Romtelecom, imobil aparținand lui Pârjol Mihai, Sentifox SRL. După ce poliţia locală a constatat în 2020 şi 2021 prin adresa nr. 43258/07.03.2020 şi nota de constatare nr. 43825 din 03.09.2020, că se încalcă legea şi deşi poliţia locală pune condiţia legală pentru sistarea lucrărilor, totuşi construcţiile ilegale au fost finalizate sub beneficiul protecţiei Inspectoratului de Stat în construcţii, primarului, direcţiei de urbanism şi poliţiei locale, iar societatea de construcţii SENTIFOX SRL, prin Pirjol Mihai a continuat ilegal, dar sub protecţia si interesul fostului director al MAI-DIPI la primăria Craiova, să extindă construcţii la imobilul fost Poștă din strada Tineretului nr. 13.
Legume fructe SA deţine autorizaţia de construire nr. 182/07.04.1993 pentru berărie, care in prezent nu mai există, actele la dosarul de autorizaţie, evidentiază imobilul actual (barăci insalubre) a fost ridicat fără autorizaţie de executare, fără dovadă extras de la Cartea funciară, fiind sancţionaţi, astfel că, cu foaia de vărsământ 4639 a fost achitată amendă, dar şi obligaţi să intre în legalitate, însă in continuare au fost protejaţi să menţină barăcile fără autorizaţii de construire. Memoriul de prezentare sintetică evidenţiază că suprafaţa desfăşurată este de 157,60 mp în care se organizează berărie. Evident că în prezent Legume Fructe SA nu deţine o berărie în platou Piaţa Agroalimentară Craioviţa Nouă, conform Autorizaţie şi documentaţie tehnică care a stat la baza emiterii, fiind amenajate spaţii comerciale care desfăşoară activităţii de comerţ cu amănuntul vânzare de produse alimentare şi nealimentare.
Lucrările din autorizaţie nu există, în teren sunt alte lucrări.

Prin Autorizaţia de construire nr. 182/07.04.1993 au fost autorizate executare lucrări de compartimentare magazin legume fructe, amenajare berărie, amplasat adiacent platoului Agroalimentar, fără acces din platoul acoperit al pieţei agroalimentare.

La data de 27.06.2014 prin adresa nr. A279, a fost comunicat administratorului ALIA SA, că „în urma celor sesizate de dvs. o comisie formată din reprezentanţi ai Primăriei Municipiului Craiova şi Poliţiei Locale a Municipiului Craiova, s-a deplasat la terenul în cauză, unde au fost făcute verificările necesare. S-a constatat că o parte din construcţiile existente în care funcționează mai multe societăți comerciale, se află pe domeniul public al Municipiului Craiova”.
Legalitatea autorizaţiei de construire nu a fost îndeplinită nici la data emiterii şi nici în prezent, motiv pentru care poliţia locală în adresa nr 10819/27.06.2014 a menţionat că Legume fructe SA nu deține autorizație de construire, fotocopie.

Legume fructe SA nu deţine înregistrat la Cartea Funciară nici clădire nici teren iar conform legii, nu poate să obţină autorizație de construire.
BARACA societăţii AF Constantin Emil a fost realizată în baza Autorizaţiei de construire nr. 511/2006, terenul fiind proprietatea municipului Craiova. Sc=Sd=27,98; Su=25,36mp. Proiect de execuţie nr. 24/2014, Certificat de urbanism 1383/17.07.2014. Autorizaţia de construire nr. 1002/11.08.2014 a Primăriei Municipiului Craiova în favoarea AF Constantin Emil, a fost emisă pentru o asociaţie familială care nu exista data emiterii, fiind radiată din anul 2009, astfel că nu a fost emisa la solicitarea titularului unui drept real asupra imobilului. În baracă îşi desfăşoară activitatea persoana fizică Constantin N. Petrică pentru care NU a fost emisă autorizație de construire.

Deşi autorizaţia de construire a fost anulată prin hotărâre judecătorească nr. 5849/14.12.2017 pronunţată de Tribunalul DOLJ în dosarul nr. 3573/63/2016* rămasă definitivă prin decizia 2837/04.09.2018 pronunţată de Curtea de apel Craiova, Primarul, care beneficiază de sprijinul PSD si SRI, secretarul general şi directorul poliţiei locale protejează menţinerea în teren a construcţiei.

La societatea Piețe şi Târguri SRL, care apartine primariei, o doamnă de la această societate este văzută zilnic că, nefiscalizat încasează bani de la persoane care vând ambulant pe terenul care depăşeşte limitele HCL-ului, blochează accesul la aprovizionare şi de evacuare în caz de incendiu şi folosesc terenul pe care subscrisa îl deţine cu titlul de proprietate şi decizia 470/1979 care atribuie subscrisei dreptul de administrare, pentru funcţionarea complexului Big nou si hala agroalimentară ale subscrisei. Amplasamentele ilegale produc venituri nefiscalizate care se distribuie piramidal sub pretextul că aparțin primăriei.

La societatea Rose logistic Srl, in care sunt implicate persoanele Stănescu – Vilău – Vasilescu, deține spaţii asemănătoare în municipiul Craiova, Strada Paşcani, Nr. 10, Bloc B29, Scara 1, Ap. 9, Judeţ Dolj, precum si punct de lucru deschis în Strada Ion Vasilescu, Nr. 8, cart. Craioviţa nouă, piaţa Craioviţa nouă, zona Big, din data 02.09.2015 în baza Contractului de comodat nr. 1622.

În strada Hortensiei, Rose Logistic SRL găzduieşte farmacia Catena, iar autorizaţia de construire nr. 60/14.01.2005 este obţinută de la Consiliul local al municipiului Craiova pentru Absolut Impex SRL, reprezentată prin Stănescu Corneliu, fiind emisă „pentru extindere şi modernizare spaţiu comercial„ pe teren proprietate municipiul Craiova, şi în condiţiile unui titlu de proprietate şi al dreptului de administrare al subscrisei Alia SA.

Documentaţia întocmită are nr. de proiect 10840. Spaţiul era deţinut de Absolut Impex SRL în baza contractului de închiriere nr. 78/09.11.2004. Prin Hotărârea nr. 83/26.08.2004 la art 1 „se modifică, prin completare HG nr. 133/2003 a Consiliului Local al Municipiului Craiova privind încheierea contractului de închiriere, respectiv prelungirea celor existente, pentru terenurile aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului Craiova ocupate de construcţii provizorii cu destinaţia de spaţii comerciale. Spațiul a aparținut Consiliului local al municipiului Craiova.

Societatea Vitaplant SRL, în baza autorizaţiei de construire a ridicat o construcţie provizorie care blochează accesul de aprovizionare şi consumatori, lipită de Hala Agroalimentară şi o parte din construcţie este amplasată pe domeniul public iar o parte pe teren proprietatea ALIA SA, intabulat în cartea funciară, astfel cum a constatat instanța de judecată că o parte din construcție se află pe terenul proprietatea noastră, construcţia edificată în baza unei Autorizaţiei de construire nr. 489/2014, provizoriu.
Societăţile Legume fructe SA, Comagroind SRL şi Omnyrom SRL controlate de Trandafir Fănel zis Cimino, obţin venituri din închiriere construcţii insalubre fără autorizaţii de construire, care fraudează domeniul public şi proprietatea Alia SA, ca urmare a sprijinirii de către ofiţeri actuali şi foşti ai SRI şi ai Serviciului de informaţii al MAI. Societăţile acestuia se bucură de sprijinul avocatului Săuleanu Bernd Lucian, care deţine si calitatea de director al Comisiei de Urbanism protecţia mediului şi conservarea monumentelor în cadrul Consiliului Local al primăriei Craiova, fiind membru al partidului USR-PLUS si existand legături de notorietate cu Coldea Florian, fost director adjunct al SRI şi Ardelean Virgil, fost şef al Serviciului de Informaţii al MAI.
Săuleanu Lucian Bernd, profesor la facultatea de drept Craiova, fost preşedinte al Baroului Dolj, a fost îndrumător al tezei de doctorat pentru judecător Gherghina Lotus care, în calitate de preşedinte secţia a II a civilă, impreună cu presedintele Curţii de apel, grefier sef si informatician, a coordonat distribuirea cauzelor lui Trandafir zis Cimino, la judecători cunoscuţi si preferaţi.

Săuleanu Bernd Lucian în calitate de preşedinte al Comisiei de Urbanism din Consiliul Primăriei, Vasilescu Olguţa Lia, primar al oraşului Craiova şi Miulescu Nicoleta secretar general al Primăriei Craiova au fost implicaţi în hotărârea privind tranzacţia ca Primăria să cumpere 500 mp de teren din patrimoniul lui Trandafir Fănel alintat Cimino, situat în strada A.I. Cuza nr. 17A la un preţ care nu a fost aprobat de Consiliul Local Craiova.

Sursa:https://www.usrplus.ro/lucian-sauleanu. http://www.actiuneacraiova.calarasu.eu/ https://www.primariacraiova.ro/ro/a/100/comisii-de-specialitate ;

https://usrplusdolj.ro/consiliul-local-craiova/ ; https://dolj.usr.ro/cpt_team/

https://dolj.usr.ro/cpt_team/lucian-sauleanu/

Generalul SRI Sabin Iancu este finul generalului SRI Ciocârlan, activ în funcţie de conducere, cel din urmă apropiat al lui Coldea Florian ex director militar la Serviciul român de informaţii.

Venituri ilicite, protecţia conivenţe ascunse şi corupţia sunt la originea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii a grupului infracţional organizat la nivelul primăriei Craiova, prin participarea unor funcţionari publici, oameni de afaceri şi interlopi, precum şi motivul încălcării art. 61 alin 2 şi 291 alin (1) şi (2) C.p.p. şi a faptului că nu a sesizat Parchetul privind infracţiuni de grup organizat.

În Sesizarea către Procurorul general, Ionuţ Chelu arată că:

“Din anturajul generalului Sabin Iancu face parte și Claudia Delia Ciucă, director executiv în Primăria Municipiului Craiova și o apropiată a primarului Lia Olguța Vasilescu.” … „Glugă Adrian, în prezent președintele Curții de apel Craiova, este un personaj cheie, având un rol determinant în protejarea grupurilor infracționale. Din poziția de procuror șef al DIICOT Craiova a protejat infractori și a fabricat dosare mai multor persoane considerate incomode”, se menționează în sesizarea de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, în sesizare se mai precizează că din acest grup dirijat de Glugă Adrian face parte și edilul Craiovei, Vasilescu Lia Olguța, dar generalul SRL, Sabin Iancu, comandantul DRI Oltenia.”

Publicaţia Găzarul din 06.09.2023 https://gazarul.ro/2023/09/06/fostul-sef-al-sri-prahova-sabin-iancu-implicat-in-afacerea-exploziva-caracal-crevedia-seful-unei-alte-directii-regionale-din-cadrul-sri-s-a-pensionat-discret/ ; https://www.capital.ro/adevarul-despre-explozia-de-la-crevedia-detalii-incredibile-care-s-au-aflat-abia-acum.html

Sabin Iancu, fost comandant la regionala SRI Prahova, cu ofiţeri SRI au falsificat înregistrări telefonice, în scopul părtinirii unor interese. Parchetul militar a deschis un dosar penal. Apoi Sabin Iancu a fost mutat comandant al structurii Bucureşti, cea mai importantă direcţie din cadrul Serviciului român de informaţii. În această perioadă, Serviciul român de informaţii regionala Bucureşti a luat cunostinţă de infracţiuni pe care le-am transmis prin Sesizarea din ianuarie 2020, inclusiv despre evaziune fiscală în formă continuată cu restituiri ilegale de accize la Farmec SA, în formă continuată, gestiune frauduloasă, operaţiuni ilegale şi înregistrări fictive pe care le-a constatat anterior şi Curtea de conturi în Raportul de audit din 2013. După care, pentru merit Iancu Sabin a primit gradul militar de general şi a fost trecut comandant al regionalei SRI Oltenia cu sediul în Craiova, conform extras din publicaţia Găzarul 06.09.2023.

INVESTIGAȚII| 06.09.2023|

Protejat, în trecut, de generalul Florian Coldea, eternul număr doi din SRI, Sabin Iancu a ajuns sub aripa protectoare a nașului său, generalul Adrian Ciocîrlan, unul din adjuncții actuali ai Serviciului Român de Informații.

Sebastian Ghiță a susținut, acum câțiva ani, că Sabin Iancu, pe atunci colonel, l-a selectat pe procurorul Mircea Negulescu, zis „Portocală” pentru a face treburile murdare ale justiției și serviciului secret. Rețeta era simplă: măsluind dosare și folosindu-se de martori și denunțători falși sau de unii șantajați să dea declarații „dictate”.

În urma scandalului din Prahova, colonelul Sabin Iancu a devenit cunoscut opiniei publice, dar a fost retras din funcția de șef al SRI Prahova, în mai 2017. La scurt timp, directorul SRI de atunci, Eduard Hellvig, l-a numit la conducerea SRI București, cea mai valoroasă structură de informații din cadrul serviciului secret.

După ce, în septembrie 2019, Serviciul român de Informații s-a reorganizat în format regional, colonelul Sabin Iancu a renunțat la șefia SRI București pentru a fi numit șeful Direcției de Informații Regionale Oltenia, structură care gestionează județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea. Sediul central al DIR Oltenia a fost stabilit la Craiova. Între timp, colonelul Sabin Iancu a fost avansat la gradul de general.

În fieful oltenesc, Sabin Iancu, zis „Sucă de Băilești”, apare într-o poză alături de pesedistul Ovidiu Aurelian Flori, fost primar al localității doljene Ișalnița și fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, dar și naș al celebrului cuplu Lia Olguța Vasilescu, șefa Primăriei Craiova și Claudiu Manda, europarlamentar PSD.

https://newscj.ro/sindicatul-clujului-emil-boc-si-gasca-care-care-conduce-cu-adevarat-destinele-unui-oras-o-ancheta-marca-anchetatorii-ro/ News Cluj la 01 septembrie 2023 aduce acuzaţii că Regională de informaţii Transilvania Vest este influenţată şi numirea şefilor săi nu se face cu procedurile legale şi creează consecinţe asupra justiţiei, cu referire la locotenent colonel SRI Badea Alexandru a fost înscăunat în funcţie pe filiera Coldea-Kovesi , https://www.ziareph.ro/2018/08/20/exclusivcan-can-si-furturi-in-justitia-din-aradepisodul-iv/

Sprijinirea de către Serviciul român de informaţii, Partidul social democrat la primărie şi instanţe, a Primarului Vasilescu Olguţa, a lui Miulescu Nicoleta secretar general şi a altor funcţionari care au vătămat şi prejudiciat patrimoniul subscrisei Alia SA,

prin blocarea coordonată şi organizată a accesului subscrisei la drepturi reale, de posesie, administrare, acces aprovizionare, parcări, certificate de urbanism, autorizaţii de construire în legătură cu Complex comercial Big nou Craioviţa, Parângul, Bucovăţ şi alte imobile ale subscrisei, în cadrul grupului organizat sprijinit de SRI, cu rezultatul urmărit şi obţinut al blocării modernizării zonale, obţinerii autorizaţiei de funcţionare, avizului ISU şi a folosirii în activitatea curentă a întregii capacităţi patrimoniale a subscrisei.

Coordonarea prejudicierii subscrisei de către Seviciul român de informaţii prin încălcarea legii, de către grup organizat în modalitate de sprijinire a incălcării legii la:
Instituţia Primarului, secretarul general şi directorul poliţiei locale la municipiul Craiova care resping coordonat şi neîntemeiat cereri ale subscrisei ALIA SA.
Înalta curte de casaţie şi justiţie, Judecătoria şi Curtea de apel Craiova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Brasov, Tribunalul specializat şi Curtea de apel Cluj au încălcat legea privind ordinea introducerii în aplicaţia ECRIS, repartizarea aleatorie cu rezultatul dirijării cauzelor la judecători preferaţi să respingă acţiuni, apeluri, recursuri.
Cereri ale subscrisei la Primărie, fără răspuns sau respinse la ordin, coordonat de Serviciul român de informaţii, de conivenţă cu Primarul, secretarul general şi directorul poliţiei locale să fie soluţionate nelegal, urmărind prejudicierea subscrisei Alia SA.

Fotocopie decizia scutire de taxe a firmelor interlopului, pune în lumină relaţii şi obiceiuri vechi privind participarea Miulescu Nicoleta la grupul de sprijinire.

Infracţiuni de abuz în serviciu în cadrul grupului organizat prin care ofiţeri ai Serviciului român de informaţii a coordonat la primărie şi la instanţe de judecată lipsa de răspunsuri la petiţii şi cereri ale subscrisei sau respingerea acestora, pentru a ascunde probele încălcării legii.
În temeiul art. 3 şi 5 din L-544-2004 privind liberul acces la informațiile de interes public coroborat cu art. 23 din L-50-1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie am solicitat comunicarea Autorizaţiei de construire nr. 60 din 14.01.2005 şi anexele privind imobilul deţinut de Rose logistic SRL, firmă protejată de SRI şi primarul Vasilescu Olguţa, având mai multe puncte în oraş.

In plângere prealabilă prin care am solicitat că în termenul legal de 30 zile de la comunicarea să revoce Autorizaţiei de construire nr. 60 din 14.01.2005 şi a certificatului de urbanism aferent, acte emise de Primarul municipiului Craiova, precum și a întregii documentații care a stat la baza emiterii acestei autorizații de construire şi să să dispună, desființarea construcțiilor edificate în baza actelor administrative “Autorizației de Construire nr. 60 din 14.01.2005 emisă de Primarul Mun. Craiova”, inclusiv aducerea terenului în situația anterioară.

Solicitarea noastră a avut în vedere faptul că legiuitorul a prevăzut depunerea unei documentaţii corecte şi complete pentru eliberarea autorizaţiei de construire, iar la dosar nu se regăseşte actul de proprietate şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, terenul nefiind intabulat, aşa cum prevăd dispoziţiile Legii-50-1991, este evident că Autorizaţia de construire nr. 60 din 14.01.2005 este emisă ilegal.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 din L-50-1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, autorizaţia de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor.

In temeiul art. 3 si 5 din Legea nr. 544/2004 privind liberul acces la informațiile de interes public coroborat cu art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie am solicitat comunicarea Autorizației de construire deținută de Piețe şi Târguri SRL Craiova.

Prin adresa nr. 264 din 11.07.2023 am solicitat Direcţia de Patrimoniu in temeiul art. 8 din Ordonanţa 27/2002, numărul cadastral, extras de la Cartea funciară OCPI Dolj privind suprafaţa ocupată de societatea Pieţe şi Targuri SRL Dolj, suprafaţă de teren care a fost atribuită Pieţei Agro-Alimentară Big Craioviţa Nouă, suprafaţă de teren care a fost transmisa catre societatea Pieţe şi Targuri SRL, suprafaţa construită şi suprafaţă utilă pe care o are Piaţa Agro-Alimentară Big Craioviţa Noua, extras copie certificată Planul de amplasament pentru Piaţa Agro-alimentară Big nou Craioviţa, actul Normativ prin care terenul şi construcţia a fost transmisă de către Consiliului local al Municipiului Craiova in folosinţa Pieţe şi Târguri Craiova S.R.L., si care sunt construcţiile adiacente Pieţei Agro-alimentară Craioviţa Noua, răspuns care pana in prezent nu ne-a fost comunicat (!!!)

In temeiul art. 3 si 5 din legea nr. 544-2004 privind liberul acces la informațiile de interes public coroborat cu art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructie am solicitat comunicarea Autorizația de construire nr. 1002/11.08.2014, beneficiar PFA Constantin Emil.
In temeiul art. 3 si 5 din legea nr. 544-2004 privind liberul acces la informațiile de interes public coroborat cu art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructie am solicitat comunicarea Autorizația de construire nr. 489/2014, beneficiar Vita Plant SRL
In temeiul art. 3 si 5 din legea nr. 544/2004 privind liberul acces la informațiile de interes public coroborat cu art. 23 din legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructie am solicitat comunicarea Autorizația de construire nr. 182/1993, beneficiar Legume fructe SA.
Autorizaţia ne-a fost comunicată în cadrul dosarului dar neregulile sunt acoperite de Primăria Craiova, dovadă fiind constatările raportului de expertiză întocmit în cauză împrejurare care evidenţiază o înţelegere extra instituţională cu autoritatea locală care conform extrase din raport evidentiază că:

Prin AC 698/02.05.2018 a fost autorizată amplasarea construcţiei provizorie cu destinaţia spaţiu comercial cu durata de amplasare de 10 ani – modificare de temă în timpul execuţiei conform Ordonanţa 839/2009, art. 66

Expertul constată :

“sistemul constructiv al clădirii edificate este vizibil pe cadre din beton armat, deci nu mai poate fi vorba de o construcţie provizorie”
“Nu este respectat sistemul structural declarat în autorizaţie şi în toate piesele scrise şi desenate ale proiectului, planşe anexe la autorizaţia de construire, din cadre metalice şi acoperire cu şarpantă metalică”
“nu sunt respectate închiderile exterioare şi acoperirea prevăzute în proiect piese scrise şi desenate, prevăzute cu panouri termoizolante şi realizate cu zidărie tencuită şi zugrăvită”
“nu sunt respectate faţadele cu geometrie şi imagine”
“dovezile de necontestat că au existat încălcări ale autorizaţiei de construire sunt toare procesele verbale de construire emise de Poliţia locală a Municipiului Craiova, existente la dosarul cauzei”

SENTIFOX SRL a executat lucrările de construcţii în baza Autorizaţiilor de construire nr. 379/15.03.2019,698/02.05.2019 şi 2237/24.12.2019 emise pentru „compartimentare, extindere imobil existent S+P+3E cu imobil D+P+1E cu destinaţia spaţii comerciale şi birouri„ pe terenul proprietate privată„.

Referitor la construcţiile realizate de SENTIFOX SRL, prin adresa nr. 43258/07.09.2020, ne-a fost comunicat că „poliţişti locali cu atibutii în domeniul disciplinei în construcţii au efectuat verificări la imobilul situat în Craiova, bd. Tineretului, nr.13, unde au constatat faptul că se execută lucrării de construcţii în baza Autorizaţiilor de construire nr. 379/15.03.2019 pentru Amplasare construcţie provizorie cu destinaţia spaţiu comercial cu durata de amplasare 10 ani, nr. 698/02.05.2019- Amplasare construcţie provizorie cu destinaţia spaţiu comercial cu durata de amplasare 10 ani-modificare de temă în timpul execuţiei conform Ord. 839/2009, art. 66 şi Autorizaţie de construire nr. 2237/24.12.2019 emise pentru „compartimentare , extindere imobil existent S+P+3E cu imobil D+P+1E cu destinaţia spaţii comerciale şi birouri.

Sentifox a făcut sub protecţia şi interesul lui Ardelean barăci fără autorizaţii de construire de jur imprejurului clădirii, ignorând legea şi actul emis de poliţia locală.

Prin aceeaşi adresă se arată că lucrările executate în baza Autorizaţiilor de construire nr. 379/15.03.2019 respectiv 698/02.05.2019, nu respectă prevederile documentaţiei tehnice care a stat la bază emiterii acestora, fapt pentru care investitorul imobilului a fost sancţionat contravenţional în conformitate cu prevederile L-50-1991R, iar ca măsuri complementare s-au dispus oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate conform prevederilor legale, în caz contrar desfiinţarea lucrărilor neautorizate şi aducerea construcţiei la forma autorizată„

În dosarul nr. 1695/63/2021 pe rolul Tribunalului Dolj referitor la Autorizaţia de construire nr. 379/15.03.2019 respectiv 698/02.05.2019, a fost depus de către Poliţia Locală, Procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor din 03.09.2020 şi Nota de constatare nr. 43825/03.09.2020 care au dispus măsuri de sancţionare a SC SENTIFOX SRL întrucât nu a fost respectată documentaţia tehnică în care este prevăzut un sistem din cadre metalice iar pe teren s-a realizat un sistem din stâlpi şi grinzi de beton armat.

Coordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii pentru hotărâri judecătoreşti la ordin la instanţe diferite în grad şi localităţi diferite şi la Înalta curte de casaţie şi justiţie, introducerea în ECRIS a cauzelor de interes în ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii, trimise la judecători preferaţi pentru hotărâri judecătoreşti prestabilite, favorabile grupului organizat, ignorând organizat probele şi legea.
La Tribunalul Dolj, preşedinte instanţă Scurtu Jana, preşedinte secţia I civilă Secure Emilia, preşedinte secţia a II a civilă Stănculescu Nicolae Cătălin, preşedinte secţia contencios administrativ Zorilă Elena, dosar 157/63/2023 obiect pretenţii Voltalim.

În data de 13.01.2023 societatea Voltalim SA a introdus la Tribunal acţiunea prin care să obţină de la subscrisa suma de 100.000 de euro, fără just temei pentru în imobil spațiu comercial din Cartier Lăpuș, str. Calea București, bl. T11, parter, suprafață de 114,35mp a fost predat către Magal SA, care se află în proprietatea lui Voltalim SRL şi în folosinţa probono a firmei Presando Impex SRL, fără ca Preda Maria, mătuşa judecatoarei Dobrin Rodica, să plătească vreun leu sub formă de chirie sau proprietate.

Încălcarea legii şi a repartizării aleatorie la Tribunalul Dolj, de către grup organizat care a fost coordonat să dirijeze dosarul 157/63/2023 la judecător preferat.

Sprijinirea de către judecatori Scurtu Jana, Colceag Cristina Izabela, Arnăutu Narcisa grefier şef secţia a II a civilă şi Enculescu Cristian informatician şef IT, în scopul infracţiunii de abuz în serviciu de a fi fost încălcată coordonat „repartizarea aleatorie” prin introducerea în ECRIS a cauzelor într-o ordine preferenţială şi normele de la art. 1.1.2 din Ghidul grefierului şi art. 199 alin 2 din Codul de procedură civilă.

Înscrisuri oficiale pe care le-am primit de la Tribunal dovedesc că ordinea de introducere în ECRIS a fost încălcată faţă de ordinea sosirii şi înregistrării cauzelor în registrul general, conform adresă primită în 13.02.2023 de la Tribunal semnată de Iliescu Cristian Nicolae, vicepreşedinte Tribunal Dolj.

Ingerinţa în procese, prin Dobrin Rodica Mihaela nepoata judecător la Tribunalul Dolj, fost preşedinte de Tribunal, delegat la Consiliul superior al magistraturii să sprijine mătuşa, care a primit probono spaţiul comercial cu titlu gratuit, fără plată, fără chirie.

Presando Impex SRL este firmă favorizată în procese şi este reprezentată de Preda Maria care este mătuşa judecătorului Dobrin Rodica Mihaela şi figurează pe lista judecători la Tribunalul Dolj. Judecătorul Dobrin Mihaela are grad de Curte de apel şi în prezent activează la Consiliul superior al magistraturii cf. hotărâre CSM din 24.06.2020 care a fost semnată de judecător Budă Marian preşedinte CSM. Judecător Dobrin Mihaela se bucură de o relaţie apropiată cu Budă Marian si este în listă scurtă de preferinţă a judecătorului Budă Marian, cu putere de ingerinţă în actul de justiţie, în legătură cu care am cules si inserat probe care pun in lumină că a fost implicat în încălcarea legii penale evidentiază legătura dintre judecătorii Dobrin şi Budă Marian https://www.incisivdeprahova.ro/2022/08/12/buda-si-dorit-purtatoare-de-cuvant/

Dacă persoanele implicate ar fi respectat legea privind introducerea în ordinea sosirii, dosarul nostru 157/63/2023 ar fi ajuns la un alt complet de judecată independent şi imparţial şi dacă repartizarea ar fi fost aleatorie prima oară, dosarul ar fi ajuns la un alt complet, care nu s-ar fi desfinţat şi nu ar fi fost nevoie să se apeleze la repartizarea ciclică şi această încălcată.

Ingerinţa în procese anterioare, cu rezultatul ca mătuşa Preda Maria, nepoata judecătorului Dobrin Rodica Mihaela a fost favorizat să primească ilegal folosinţa imobilului cu titlu gratuit dar necinstit din strada str. Calea București, bl. T11, parter, infracţiuni de grup organizat în legatură cu care Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă şi nu a sesizat Parchetul.

Societatea Presando Impex SRL a fost favorizată de judecători la mai multe instanţe inclusiv Tribunalul Dolj, în procese anterioare pentru a obţine beneficiul incontestabil, imobil cadou, fără să plătească nimic, graţie coordonarii “bună voinţei” unui grup de judecători independenţi faţă de lege.
Subscrisa Alia SA a fost chemată în proces de către Voltalim SA, prin care se solicita c/v imobilului situat în Craiova in strada Calea București, nr. 149, BL. T11, este înscris în cartea funciară 25234 cu nr. cadastral 3325/0/1, la punctul B- partea a II-a, proprietar Magal SA, imobil care este folosit de societatea Presando fără să plătească proprietatea şi nici folosinţa imobilului sub nici o formă de plată.

Hotarâri judecătorești, prin care societatea Presando Impex SRL reprezentată de Preda Maria, mătușa judecătorului Dobrin Rodica, fostă președinte la Tribunalul Dolj și in prezent la CSM a fost sprijinită organizat să primească PRO BONO imobilul.

Sentința nr. 2783/2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul 2182/63/2006, instanța reține la fila 2 ,, prin Protocol încheiat la 06 iunie 2000 între cele două societătii Alia SA și Magal SA, nu rezultă preluarea spațiului comercial în litigiu de către Magal SA.„

La fila 6 din Decizia nr. 261 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul 2182/63/2006, instanța de apel reține în considerente: „că este incontestabil ca Magal SA este proprietarul spațiului in litigiu transmis de Alia, dar odată cu primirea drepturilor a primit obligata de a vinde spațiul în sistem leasing, obligație care nu a fost îndeplinită, și s-a dispus evacuare pârâtei Magal din spațiul din Cartier Lăpuș, str. Calea București, bl. T11, parter, în suprafață de 114,35mp.”

Reținerea este eronată în sensul de a favoriza societatea Presando Impex SRL, prin Protocol încheiat la 06 iunie 2000 societățile rezultate prin divizare, au fost ALIA SA, MAGAL SA si VOLTALIM SA care au exercitat drepturile și îndeplini obligațiile fostei ALIA SA.

Proprietarul spaţiul comercial situat în Craiova, cartier. Lăpuş, bl.T11, jud. Dolj a fost predat de către Alia SA, prin protocolul de predare primire din 06.06.2000. Evacuarea Magal din spaţiul comercial a fost dispusă, întrucât nu a încheiat contractul de leasing cu Presando Impex SRL în vederea predării spaţiului aşa cum este statuat prin decizia 630 /1999 a Curţii de apel Craiova, în decizia ICCJ nr. 3917/2000.

Prin Sentința nr. 189/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 12142.3/63/2007, se reține în mod corect că ,,prin proiectul de divizare al ALIA SA publicat în Monitorul oficial, partea a IV a și necontestat de creditori, spațiul comercial în litigiu a revenit în patrimoniul SC Alicom (Magal SA). Prin încheierea nr. 13687/2002 a Biroului CF din cadrul Judecătoriei Craiova a fost dispusă intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea SC Magal SA… Obligația impusă prin decizia 630/23.08.1999 pronunțată de Curtea de Apel Craiova nu mai poate fi executată de aceasta ( ALIA) din motivul foarte evident că ea nu mai este proprietară asupra spațiului comercial ce trebuie înstrăinat reclamantei (Presando) și care a fost transferată prin divizare unei terțe societăți.„

Decizia nr. 53/18.03.2009 pronunțată de Curtea de apel Craiova în dosarul 12142.3/63./2007 definitivă si irevocabilă statueză că prin „Protocol încheiat la 06 iunie 2000 societatile rezultate prin divizare, au fost ALIA SA, MAGAL SA si VOLTALIM SA care vor exercita drepturile si vor îndeplini obligatiile fostei SC ALIA SA care a încetat să mai existe. La punctul 17 fila 3 din protocol, bunuri preluate de catre Magal -unitatea 9084, Calea București, bl.T11. Se poate observa că aceeași instanță constată că spațiul comercial din Cartier Lăpuș, str. Calea București, bl. T11, parter, în suprafață de 114,35mp a fost predat către Magal SA.

După ce judecătorul Dobrin, nepoata lui Preda administratorul societății Presando Impex SRL a deținut funcții de conducere în cadrul instanțelor de judecată și hotărârile judecătorești au fost pronunțate în favoarea acesteia, existând situații când nu a fost administrat niciun probatoriu în cauză, deoarece ingerința a fost ca Presando să fie mai presus de lege, să realizeze folosind coordonat instanțe care să dispună hotărari judecătoresti pentru a obține venituri fără just temei în spațiul comercial pe care și l-a însușit fără nicio plată.
Avocat Săuleanu Bernd este apărător al SIF-ului acționar la Voltalim SA, privind acţiunea prin care se solicită o compensaţie nedatorată de 100.000 de Euro pentru că mătuşa judecătorului Dobrin beneficiază de un imobil probono!!!

Voltalim SRL a formulat tardiv acţiunea în pretenţii de chemare în judecată, fără să ceară aducerea în proces a societăţii Presando SRL, protejată de un grup de persoane cu putere de ingerinţă în actul de justiţie, doar pentru că urmăreşte obţinerea sumei de 100.000 de euro de la subscrisa, necinstit, prin conivenţă extrajudiciară.

Împrejurarea că preşedintele Judecatoriei, al secţiei civile, grefier şef şi informatician Craiova au distribuit două dosare 6694/215/2022 şi 6699/215/2023 cu numere învecinate la acelaşi judecător Bălan Lidia, dintr-un număr de 32 de judecători, care beneficiaza de protectia SRI si a primarului PSD Vasilescu Olguţa, cereri demolare construcţii fără autorizaţii de construire amplasate ilegal pe domeniul primăriei şi pe drepturi reale de proprietate ale subscrisei Alia SA, pune în lumină că,

a) Serviciul român de informaţii prin comandantul regional DRI a instituit consemn la instanţele de judecată cu părţile de interes care trebuie protejate prin hotărâri judecătoreşti la ordin

b) preşedintele Judecătoriei a avertizat Serviciul român de informaţii că a primit cereri cu părţile din consemn

c) comandantul regionalei DRI a transmis numele Bălan al judecătorului colaborator, căruia să fie dirijate dosarele de interes de mai sus.

Urmând această “procedură discretă”, Dragomirescu Georgiana Augusta preşedinte Judecătoria Craiova şi Tabacu Ionuţ, preşedintele secţiei I civile au refuzat în mod discreţionar să transmită înscrisuri oficiale solicitate care dovedesc dacă procedura legală a fost respectată privind ordinea de introducere în ECRIS a cauzelor.

Acţiunea Serviciului român de informaţii mizează vizează protecţia infracţiunilor prin încălcarea legii de către firmele interlopului Trandafir zis Cimino de conivenţă cu primarul Vasilescu Olguţa, secretarul general Miulescu Nicoleta, directorul poliţie Mateescu Octavian şi alţi funcţionari,

urmând procedeu asemănător legea a fost încălcată cu ocazia distribuirii cauzelor de interes 1778/215/2023 obiect uzucapiune şi dosar 4806/215/2023 obiect acţiune demolare amplasamente fără autorizaţii de construire la dna judecător preferat Crăciunescu Daniela Mariana, pentru îndeplinire ordin.

Primarul a refuzat să demoleze baraca fără autorizaţie de construire în urma petiţiei subscrisei că baraca cu pricina are anulată autorizaţia de construire prin hotărâre judecătorească şi a răspuns că are posibilitate să facă cerere de intrare în legalitate. Baraca Cocoş ilegal amplasată continuă să fie protejată de Serviciul român de informaţii, primarul Vasilescu Olguţa, Serviciul urbanism, arhitect şef şi funcţionari publici

În dosarul 28393/215/2021 a fost eludată introducerea în ECRIS în ordinea sosirii de două ori la judecătoria Craiova în acelaşi dosar în primul şi după ce Tribunalul a anulat ca nelegală prima sentinţa, preşedintele Judecătoriei a încălcat şi a doua oară ordinea de introducere în ECRIS cu rezultatul urmărit să transmită cauza judecătorului preferat Ghercea Ionela Cristina pentru ignorarea concluziilor concludente ale expertizei şi respingerea prestabilită şi neîntemeiată a acţiunii subscrisei

În contextul de încălcare organizată şi coordonată a legii, în legătură cu care magistratul Ghercea a luat cunoştinţă, a încălcat art. 42 pct. 13 şi art. 43 C.pr.civ privind abţinerea cod proc civ şi interesul personal pentru a rămâne în dosar pentru sentinţa prestabilită iar Dragomirescu Georgiana preşedintele instanţei a refuzat să transmită înscrisurile oficiale solicitate de subscrisa privind ordinea introducerii în ECRIS, a ascuns probele încălcării legii, infracţiune cu rezultatul îndeplinirii conivenţei pentru anihilarea procesului echitabil si prejudicierea proprietăţii. Proba cu expertiza informatică în dosar privind ordinea introducerii în Ecris va stabili încălcarea legii.

Coordonarea sprijinirii încălcării legii la ordin în dosar 14950/215/2020 cerere Legume fructe SA introdusă de interopul Trandafir zis Cimino, cerere nelegală graniţuire şi pretenţii. În dosar a fost încălcată mai întâi norma privind “repartizarea aleatorie” apoi norma privind criteriul de repartizare ciclică stabilită prin hotărârea colegiului de conducere, cu rezultatul distribuirii cauzei de interes la judecător preferat Mihai Alexandru Călin. Dosarul a fost trecut ilegal la completul C7 de la completul C10.
Repartizarea a fost încălcată cu rezultatul dirijării cauzei de interes 25451/215/2022 cerere pretenţii la judecător Ivan Mihaela Iulia.

La revenirea subscrisei din 12.12.2022, instanţa nu ne-a mai transmis niciun document şi precizează că, conform art 107 alin (1) şi (3) din ROIJ dosarul a fost înaintat la completul C8 ulterior în data de 10.10.2022 potrivit disp. art. 107 alin 1 şi 3 din ROIJ. Or, dacă dosarul s-a dus la alt complet decât cel la care a fost înaintat prin repartizare aleatorie este evident că completul nu a fost ales aleatoriu. În urma cererii de revenire a subscrisei din 09.01.2023, instanţa a răspuns în data de 12.01.2023.

Din documentele solicitate de subscrisa la Judecătoria Craiova a selectat si transmis doar fişa dosarului, proces verbal de repartizare aleatorie şi listă a dosarelor înregistrate în 04.10.20233. Pentru primele 20 de dosare, nu toate 55 sunt înregistrate în această zi, iar dosarul 25451/215/2022 nu figurează deloc. În fişa dosarului figurează “data efectuării repartizării” 04.10.2022 ora 15:01 iar la “data repartizării” figurează data de 10.10.2022 ora 15:08. În fişa dosarului, la nume complet figurează odată Civil 8, fost C18 apoi figurează Civil 16, fost CCOM1.

Siguranţa protecţiei de către SRI a întregului angrenaj infracţional de sprijinire, Facultatea de drept Craiova prin decan profesor universitar doctor Olteanu Edmond Gabriel a refuzat constient să transmită răspuns la cererea subscriselor din data 01.10.2020, prin care am solicitat informaţii, în legătură cu promoţii care pun în lumină legături dintre profesori, avocati persoane de legatura şi magistraţi.

Achiziţii publice la Primăria Craiova, zeci de milioane de euro, discreţionar, abuziv şi netransparent, prin licitaţii publice sub protecţia Serviciului român de informaţii şi a Curţii de conturi, filiale Craiova, prin funcţionari publici locali puşi pe facturi prin ingerinţa comandantului regional care să asigure protecţia fraudării banilor publici fără licitaţii la preţuri excesive, cantităţi şi servicii gunoaie neconforme.

Primarul Vasilescu Olguţa preşedinte la Partidul social democrat Dolj şi Miulescu Nicoleta secretar general al primăriei si comandantul regionalei SRI Oltenia din Serviciul român de informaţii este implicat în afaceri locale prin Ciucă Emilia şi Vasilescu Lia Olguta preşedinte Partidul social democrat.

https://www.puterea.ro/caracatita-politica-si-de-afaceri-din-dolj-pastorita-de-sri-denuntata-la-sri/; https://defapt.ro/generalul-sri-gpl-iancu-garantat-lia-olguta/ ;

https://gazarul.ro/2023/09/06/fostul-sef-al-sri-prahova-sabin-iancu-implicat-in-afacerea-exploziva-caracal-crevedia-seful-unei-alte-directii-regionale-din-cadrul-sri-s-a-pensionat-discret/

Coordonarea sprijinirii de către Serviciul român de informaţii în dosarul 1929/63/2022 acţiune de atragere a răspunderii civile a primarului Vasilescu Olguta şi directorul Inspectoratului de stat în construcţii,

deorece nu au răspuns petiţiei subscrisei din 29.11.2021 pentru comunicare înscrisuri privind nelegalitatea amplasamentelor din strada Hortensiei nr. 4 Craiova şi sesizării subscrisei privind nelegalitatea amplasamentelor, fără autorizaţii de construire, care sunt protejate la instituţii de primar, secretar general, director Serviciu urbanism, arhitect şef, director Poliţia locală, inspector şef, inspector regional Oltenia şi inspector Dolj la Inspectoratul de stat în contructii.

La punctul 15 din PLÂNGERE, infracţiuni si probe inserate în fotocopie pun în lumină abuz în serviciu şi grup organizat de sprijinire a infracţiunilor grupului organizat la primărie, poliţia locală şi Inspectoratul de stat în contrucţii.

Infracţiunile au fost săvârşite la Tribunalul Dolj de către preşedintele Tribunalului, grefier şef, informatician şi judecătorul Harega Cornelia cu grad de Curte de apel, menţinută colaborator la ordin Tribunal, care a luat cunoştinţă că în dosar a fost încălcată legea, şi datorită interesului personal, nu a declarat abţinerea în conformitate cu art. 42 pct. 13 şi art. 43 C.pr.civ.

Mai mult, judecatorul Harega Cornelia a fost derturnat sa nu aduca la îndeplinire propria hotărâre dată în dosar la termenul din 26.05.2022 conform extrase din încheiere:

La Curtea de apel Craiova a fost încălcată dovedit cu inscrisuri oficiale ordinea introducerii în Ecris de către Glugă Adrian, presedinte la Curtea de apel, grefier şef, informatician şi Cercel Ana Maria, presedinte de sectie cu rezultatul obtinut de a fi dirijat dosarul de interes la completul Domniei sale, cu rezultatul respingerii nelegal al apelului şi protecţia Primarului Vasilescu Olguţa Lia.

Judecătorii Harega Cornelia, Scurtu Jana preşedinte instanţă, Glugă Adrian preşedinte instanţă, Cercel Ana Maria, Beucă Mariana Laura, Celea Cristina, precum şi generalul Sabin Iancu comandantul regionalei DRI Oltenia au săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 291 C.p.p., au încălcat cu ştiinţă art. 291 alin 1 şi 2 cod procedură penală, după ce au luat cunoştinţă de infracţiunea de abuz in serviciu pentru protectia si mentinerea construcţiilor fără autorizaţie de construire amplasate ilegal pe domeniul public şi pe proprietatea subscrisei sunt menţinute ani în şir cu încălcarea art. 22….34 din L-50-1991.

Art. 291 C.p.p.: – Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane^⇓

(1) Orice persoană cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice sau în cadrul altor autorităţi publice, instituţii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi orice persoană cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară,

având în vedere şi legătura dintre soţul lui Cercel Ana Maria şi avocat Sauleanu Bernd care are interes cu beneficiarii amplasamentelor mizere, fără autorizaţii de construire.

Coordonarea prejudicierii subscrisei cu peste 450.000 lei în dosarul 21543/215/2018, acţiune pentru obligarea primarului Vasilescu Olguţa să restituie 130.000 lei plată nedatorată pe care subscrisa i-a transferat în contul primăriei dar pentru că subscrisa nu a încheiat contract de superficie, în plus primarul şi secretarul general au cerut plată nedatorată dublă taxare ilegal pe care reconvenţională fără să emită decizie de impunere.

Primarul Vasilescu Olguţa preşedinte PSD Dolj şi secretarul general Miulescu Nicoleta nu au restituit valoarea datorată subscrisei, deoarece Miereanu Gabriela arhitect şef, Ene Mihaela director autorizaţii de construire au menţionat că Primarul Vasilescu Olguta si secretarul general Miulescu Nicoleta sunt nemulţumite pentru că am solicitat demolarea amplasamentelor, fără autorizaţii de construire din perimetrul străzii Hortensiei nr. 4

În acest context, Primarul Vasilescu Olguţa nu a restituit valoarea datorata subscrisei iar la instanţă a solicitat a doua taxă de administrare pentru folosinţa terenului de sub clădirea subscrisei, deşi Primarul a luat cunoştinţă că subscrisa a plătit anual taxa de administrare, în baza deciziilor de impunere care au fost emise de instituţia Primarului. Subbcrisa deţine legal drept de administrare a terenului prin decizia 299/1978 emisă de Consiliul judeţean Dolj.

Judecători în dosar 21543/215/2018, de conivenţă cu Primarul, secretarul general si comandantul regionalei DRI care au asigurat protecţia încălcării cu ştiinţă legii, ignorând cu ştiinţă sentinţa legală a Tribunalului dată în primul ciclu şi apărările subscrisei, probe în dosar, în mod coordonat au permis:

Primarului să solicite dubla taxare prin plată taxă nedatorată, pe calea cererii reconvenţionale, neadmisibilă în speţă.
Primarul ăa solicite plată nedatorată, respectiv dubla taxare, motiv pentru care au eludat legea contenciosului administrativ şi datoria pretins a fi legală, nu au cerut urmând calea legală prevăzută în legea contenciosului administrativ, a eludat decizia de impunere corespunzator unei taxe sau impozit.
în primul ciclu procesual sentinţa nr. 2073 a Tribunalului Dolj a fost legală şi a anulat sentinţa nelegală a judecătoriei Craiova
În al doilea ciclu au fost încălcate la ordin art. 199 C.pr.civ care reglementează repartizarea aleatorie şi norma 1.1.2. din Ghidul grefierului privind ordinea introducerii în ECRIS la Judecătorie, Tribunal Dolj şi Curtea de apel Craiova cu rezultatul obţinut că au dirijat cauza la judecători preferaţi, colaboratori.
Grupul organizat care a urmărit prejudicierea subscrisei cu peste 500.000 lei, în al doilea cilcul procesual a fost constituit din funcţionari la primărie care au încălcat legea în mod coordonat prin solicitări nelegale, preşedinte la Judecătorie, Tribunal şi Curtea de apel, grefieri şefi şi informaticieni care au încălcat coordonat art. 1.1.2. din Ghidul grefierului şi art. 199 C.p.p. şi judecători care au luat cunoştinţă de încălcarea normelor menţionate mai sus privind nelegala investire în dosar, au cunoscut că sunt îndeplinite art. 42 pct. 13 C.pr.civ incompatibilitatea “Alte cazuri de incompatibilitate absolute: (1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii 13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.” şi art. 43 C.pr.civ obligaţia declarării abţinerii, pe care le-au încălcat coordonat datorită coordonării în cadrul grupului organizat de a rămâne în dosar şi să pronunţe hotărârea nelegală prestabilită de prejudiciere şi pedepsire a subscrisei.

Primarul Craiovei preşedinte PSD Vasilescu Olguţa Lia
ca pedeapsă că am solicitat demolarea barăcilor ilegal amplasate fără autorizaţie de construire pe care susnumitele le protejează, Miulescu Nicoleta secretar general la Primărie şi care nu a restituit suma datorată subscrisei de 130.000 lei şi au solicitat ilegal subscrisei suma nedatorată, prin dubla taxare fără să emită decizie de impunere.
Iancu Sabin general comandantul regionalei DRI din Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de infracţiuni la primărie şi a încălcat art. 291 şi art. 61 alin 2 C.p.p. şi nu a sesizat Parchetul datorită interesului personal, protecţiei şi sprijinirii în continuare a infracţiunilor şi coordonarea infracţiunilor din justiţie
Dragomirescu Georgiana şi Tăbacu Ionuţ împreună cu grefier şef şi informacian au dirijat dosarul judecătorului preferat
Birău Cristina Gabriela
Scurtu Jana preşedinte la Tribunal a încălcat legea atât când a distribuit apelul împreună cu Pătru Alina la completul Domniei sale şi în decembrie 2023 când, împreună cu grefier şef şi informatician, a distribuit cererea de revizuire la completul format din judecători Căluşaru Cristina, Tălpăşanu Lavinia, Grejdeanu Aurelia Irina, în scopul prejudicierii subscrisei prin hotărâri nelegale de respingere, ignorând probele, legea şi apărările subscrisei şi sentinţa legală dată de Tribunal în primul ciclu procesual.
Judecători colaboratori la Tribunalul Dolj Otovescu Daniel, Pătru Alina şi Popa Viorica care au cunoscut încălcarea legii art. 42 pct 13 C.pr.civ şi au încălcat cu ştiinţă art. 43 C.pr.civ dispoziţii care reglementează procesul echitabil
conform rechizitoriu în dosar 805/P/2016 a dovedit disponibilitatea de a fi partinic interlopului Trandafir zis Cimino care deţine în perimetru barăci fără autorizaţie de construire, preşedinte la Curtea de apel Craiova, Glugă Adrian, împreună cu grefier şef şi informatician, Alexandru Liliana preşedinte la secţia I civilă au dirijat dosarul de interes 21543/215/2018* la completul Domniei sale, cu încălcarea dovedită cu înscrisuri oficiale a ordinii de introducere în ECRIS, cu rezultatul prestabilit să prejudicieze subscrisa privind decizie nelegală de obligare conştient la plata unei sume nedatorate.
Judecători Alexandru Liliana, Bălteanu Emilia, Muncioiu Cristina au fost ostili şi la fel cu ceilalţi judecători la fond şi apel au cunoscut încălcarea legii art. 42 pct 13 C.pr.civ şi au încălcat coordonat, art. 2, 10 şi 11 L-304-2004, art. 2 alin 3) L-303-2004 şi art. 43 C.pr.civ nu au declarat abţinerea, în mod discreţionar datorită coordonării sprijinirii soluţiei ilegale de respingere date în dosar.
e. La Tribunalul Dolj, Scurtu Jana preşedinte de instanţă, împreună cu grefier şef, informatician şi Pătru Alina preşedinte de secţie a II a civilă, cu încălcarea dovedită cu înscrisuri oficiale, au dat dosarul 21543/215/2018* la completul Domniei sale alături de Otovescu Daniel şi Popa Viorica, judecători colaboratori care au fost folosiţi şi au participat şi mai târziu în acest dosar, la încălcarea legii, deoarece au dovedit vocaţia executării ordinelor
f. Cererea de recuzare la Curtea de apel a fost judecată ilegal de complet format din judecători Popa Viorica, Patru Alina şi Grigorascu Simona şi au judecat şi respins nelegal cererea, primii doi au participat nelegal şi la judecarea şi respingerea apelului, prin nelegala repartizare la apel şi recurs a dosarului 21543/215/2018*
g. Judecătorii Pătru Alina şi Popa Viorica au încălcat voit şi conştient obligaţia declarării abţinerii prev de art. 43 şi 42 pct. 13 cod proc civ, având în vedere dovezi, înscrisuri oficiale că repartizarea aleatorie şi ordinea introducerii în ECRIS a cauzelor, a fost încălcată la Tribunal de judecătorii Pătru Alina preşedinte secţie şi cu Scurtu Jana preşedinte instanţă, împrejurare care, organizat a anihilat procesul echitabil şi a anulat dreptul de proprietate al subscrisei.
h. Cererea revizuire ds 7284/63/2024 a fost transmisă cu preferinţă la Tribunalul Dolj, la d-nele judecători Căluşaru Cristina, Tălpăşanu Lavinia, Grejdeanu Aurelia Irina, simultan cu încălcarea ordinii de introducere de către preşedinte Scurtu Jana, grefier şef, informatician şi preşedintele secţiei I civile. Dna Căluşaru Cristina, soţia procurorul şef la Direcţia anticorupţie Dolj, care figurează în plângerea penală a lui Chelu Ionuţ privind interferenţe de interes cu Sabin Iancu şi imobile cumpărate la preţuri menţionate în plângere lui Chelu. Exemplu proba cu expertiza informatică va clarifica cadrul procesual penal, ordinea introducerii în Ecris în ziua de 23.11.2023 raportat la ordinea sosirii

Grupul organizat de sprijinire în căile de atac, în al doilea ciclu procesual, a fost sprijinit de comandantul regionalei DRI, primarul PSD Vasilescu Olguţa, secretarul Miulescu Nicoleta, care au pedepsit subscrisa ALIA SA, prin obligarea la plata a unei sume nedatorate si dubla taxare, ca urmare a demersurilor subscrisei de a fi domolate barăcile fără autorizaţie de construire din perimetrul Hortensiei din Craiova.

La Tribunalul Braşov, Serviciul român de informaţii, direct şi prin comandantul DRI Transilvania Centru, în cauza de interes a coordonat anihilarea independenţei şi imparţialitatea Tribunalului, practică confirmată de parcursul procesului civil în curs 2930/1285/2011*, care, 13 ani au încălcat legea.
În primul ciclu procesual preşedintele, grefier şef, informatician şi preşedintele secţiei a II a civile au încălcat Hotărârea CSM nr. 1375/2015 şi art. 11 lin L-304/2004, dirijarea dosarului de interes la judecător preferat Voinescu Aurica, prieten cu familia avocatului Prunaru şi fostă colegă cu soţia acestuia.

Voinescu Aurica a încălcat coordonat art. 129 alin 5, art. 16, 174 cod procedură civilă vechi şi a acceptat la dosar registrul acţionarilor în formă falsificată fără rubrica vărsămintelor acţionarilor în contul acţiunilor şi uzând de acest fals a aşteptat ani în şir o expertiză servită cu concluzii nelegale şi a respins acţiunea subsemnatului.

Decizia nr 486/17.10.2018 a Curţii de apel Braşov a confirmat nelegalitatea sentinţei şi a dispus să se stabilească de către Tribunal corectitudinea ţinerii registrului acţiunilor şi registrului acţionarilor cu rubrica vărsăminte aşa cum prevede art. 177 din L-31-1990 şi HG 885/1995 conform fotocopie decizie:

Tribunalul Braşov, în al doilea ciclu procesual a dispus la termenul din 08.07.2020 expertiza să constate legalitatea registrelor cu profesioniştii, registrul acţiunilor, registrului acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor şi legalitatea acţionarilor care au votat.

In al doilea ciclu procesual incepand cu 2019 in dosar au fost adusi pe rand cinci judecatori Vidaeff Adriana, Banu Elena, Chichişan Artemis Mara, Coşoreanu Sergiu şi Lucaciu Nicoleta

În legătură cu înlocuirea judecătorului Cosoreanu Sergiu a fost încălcat art. 11 din L-304-2004, continuitatea deoarece dl. Judecător Cosoreanu a funcţionat două termene în completul de judecată şi a fost înlocuit cu judecător Lucaciu Nicoleta în timp ce judecător Cosoreanu Sergiu a continuat să funcţioneze la Tribunalul Braşov.

Judecător Chichişan Mara Artemis are originea din Cluj si poartă acelaşi nume cu judecător Chichişan Augusta de la Curtea de apel Cluj, cu nepotul Matei Nicu salariat în cadrul firmei Green Computers, al cărui administrator este Pintea Lucian unul din administratorii societăţii Farmec SA. Prin grija CSM a fost adusă la Tribunalul Braşov în dosarul nr. 2930/1258/2011*, cu rezultatul încălcării legii in proces, prin urmare, dosarul 2930/1285/2011* a fost strămutat de ICCJ, de la Cluj la Braşov din cauza ingerinţelor la Cluj şi a fost adus în dosar la Braşov un judecător de la Cluj, care a încălcat legea, cu rezultatul favorizării directorilor pârâtei Farmec SA.
Ofiţeri SRI, prin judecători aduşi, coordonează ca în dosar să accepte să fie ascunse probe incuvintate şi să fie acceptate probe falsificate privind încălcarea legii în formă continuată, constând în faptul că,
1. o parte semnificativă din acţiunile societăţii nu au fost subscrise, nu au fost achitate, împrejurare care încalcă în formă continuată din 1995 până în prezent art. 273 alin 1, 3 şi 5 din L-31-1990 au fost trecute pe numele persoanelor din familiile Turdean şi Pantea şi in mod ilegal sunt folosite la vot în şedinţe AGEA.
2. Această parte semnificativă de acţiuni au fost plătite de societatea Farmec conform ordine de plată din fotocopie inserata, împrejurare de fapt interzisă de lege deoarece acţiunile care se folosesc la vot trebuie să fie achitate de acţionari şi nu de către terţi.
prin ordinul de plată nr. 308/21.08.1995 suma de 7.000.000 lei
prin ordinul de plată nr. 2746 din 02.07.1999 transfer suma privatizare suma de 50.000.000 lei
prin ordinul de plată nr. 2591/24.06.1999 transfer suma privatizare 20.000.000 lei
prin ordinul de plată nr. 5446/10.12.1999 suma de 10.340.067 lei

c. Decizia ICCJ nr. 2390/2008 a statuat că acţiuni achitate sunt doar acţiunile care au fost achitate de acţionari şi nu de către terţi

d. Persoane din tabelul de prezenţa şi registrul acţionarilor falsificat, prin contrafacere, fără rubrica vărsămintele acţionarilor, pun în evidenţă prezenţa în înscrisuri a unor persoane non-actionari, desi nu figurează pe lista acţionarilor fondatori din 1995 când s-a privatizat societatea şi încălcă art. 8 din actul constitutiv al societăţii Farmec SA.

Expertiza intocmită la Curtea de apel Bucureşti în dosarul penal 2485/300/2011 evidenţiază conform anexa 4 pagina 1, 55 şi 56 din Raport că,

„astfel rezultă faptul că Turdean Mihaela, Turdean Horea şi Bria Sebastian nu au fost acţionari la data privatizării societăţii (anul 1995), aceste persoane figurând în registrul acţionarilor depus la instanţă cu sold 0 pentru momentul privatizării – anul 1994. Conform art. 8 din statutul societăţii Farmec SA în vigoare în perioada 2002-2009 cesiunea acţiunilor se face doar între acţionari astfel „acţiunile nominative sunt cesibile numai între acţionari”. Turdean Mihaela şi Turdean Horea, neacţionări la data privatizării au achiziţionat acţiuni în 30.10.1997 de la Pas iar Bria Sebastian neactionar la data privatizării, a achiziţionat acţiuni în 02.10.2003 tot de la PAS conform registrului acţionarilor depus la instanţă. În concluzie, Turdean Mihaela, Turdean Horea şi Bria Sebastian, la data primei cumpărări de acţiuni, nefiind cumpărători de acţiuni la data privatizării şi prin urmare nefiind acţionari, conform art. 8 din Statutul societăţii nu puteau să cumpere acţiunile ” iar,

Chestiunea poate fi lămurită în cadrul expertizei, doar pe baza registrelor prevăzute de lege, a registrului acţiunilor şi a registrului acţionarilor cu vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor.

e. Nelegalitatea registrelor prevăzute pentru a ascunde încălcarea legii şi infracţiuni în formă continuată.

Registrul acţionarilor fără rubrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor, probă la dosar, a fost falsificat prin contrafacere fără rubrica vărsăminte, art. 320-322 cod penal.

Societatea deţine Registrul acţiunilor, dar îl ascunde, prevăzut în L-31-1990 art. 177 alin 1 şi HG 885/1995, dovadă fiind fişa postului întocmită în societate de Miluca Onute şi declaraţia acesteia de martor în dosar penal 2485/300/2011, prezentate în fotocopie la infracţiuni.

Declaraţia lui Turdean, probă la dosar este falsificată că nu deţine registrul acţiunilor:

În acest context, Turdean Mircea a săvârşit infracţiunea prev de art. 271 lit b) cod penal: “Obstrucţionarea justiţiei^⇓(1) Persoana care, fiind avertizată asupra consecinţelor faptei sale: b) refuză să pună la dispoziţia organului de urmărire penală, instanţei sau judecătorului sindic, în tot sau în parte, datele, informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în condiţiile legii, în vederea soluţionării unei cauze.”

f. Lipsa registrelor prevăzute de lege blochează verificarea că societarii au folosit la vot în mod ilegal şi nu au anulat 280.000 acţiuni, respectiv 480.000 acţiuni care au fost emise prin hotărâri AGEA din 12.03.2022 şi 30.01.2023 care au fost anulate prin decizii definitive nr. 180/2003 a Curţii de apel Oradea şi 3453/2005 a ICCJ.

g. Judecători si expertul în dosar au luat cunoştinţă că tabelele de prezenţa probă în dosar au fost falsificate cu persoane funcţionari non-actionari cu ştiinţă încălcând art. 8 din actul constitutiv „acţiunile nominative sunt cesibile numai între acţionari”…“acţiunile dobândite în condiţiile prezentului act constitutiv pot fi transmise către terţi doar prin moştenire legală”.

Judecătorul Lucaciu Nicoleta a respins aducerea expertului în faţa instanţei, după ce am solicitat judecătorului în temeiul art. 211 C.p.p. vechi să cheme expertul în temeiul art 211 cod proc civ vechi, să răspundă dacă a cerut registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor, chiar dacă nu mai figurează în tabloul experţilor CECCAR nici expertul Solomon Claudia şi nici dna expert Barbu Tudoriţa.
Judecătorul Lucaciu Nicoleta a amanat nemotivat, a refuzat sa ceară înscrisurile oficiale cu semnătură în original la timpul prezent, pentru a nu fi intervenit prescripţia.
Judecătorul a încălcat cu ştiinţă art. 183 C.pr.civ vechi, cu rezultatul favorizării funcţionarilor care au încălcat legea la Farmec SA, să solicite în original, şi să sesizeze Parchetul privind infracţiuni de fals, uz de fals şi obstrucţionarea justiţiei, art. 320-322, 323 şi 271 Cod penal privind,

declaraţii falsificate lui Turdean că nu deţine registrul acţiunilor şi
declaraţia la zi si Registrul acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor în forma actuală
Tabelul de prezenţă înscris oficial falsificat.

Judecatorul Lucaciu Nicoleta şi preşedintele Tribunalului au obligaţia îndeplinirii art. 291 C.p.p. să salveze urmele infracţiunilor în forma actuală neprescrisa şi să sesizeze Parchetul cu infracţiuni prevăzute de art. 320, 322, 323 uz de fals şi infracţiunea prev de art. 271 alin (1) lit a) şi b) cod penal săvârşită de reprezentanţi la Farmec SA.
Ostilitatea evidentă a judecătorului Lucaciu Nicoleta la termenul din 25.03.2024 în faţa avocatului Brehar prezent în sală, care s-a opus indeplinirii masurilor legale solicitate de reclamant, refuzul judecatorului şi evident al îndeplinirii dispoziţiilor imperative ale legii se justifica doar prin prisma unor raţiuni si interese care exced legii.
Judecător Lucaciu Nicolete este membră la organizaţia Liderjust https://lideripentrujustitie.ro/ro/despre-noi, alături de procuror Lancranjan Alexandra, colaborator al Serviciului român de informaţii, in legatura cu care probe pun in evidenta incalcarea legii în dosare fără consecinţe juridice.
Coordonarea procesului de ofiţeri din Serviciul român de informaţii cu judecători aduşi să ascundă şi să muşamalizeze încălcarea legii, dovedit cu probe.
Ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi comandanţi ai DRI Transilvania vest au anihilat independenţa instanţelor de la Cluj, pentru cauzele de interes, prin pregătirea şi aducerea de judecători colaboratori puşi în funcţii, apoi sunt promovaţi să execute ordine în dosare de interes să pronunţe hotărâri prestabilite în folosul persoanelor clientelare care încalcă legea.

– Practica Serviciului român de informaţii de a desemna comandanţi de regionale DRI, ofiţeri cu grade militare de colonel şi general, persoane care au exersat şi dovedit vocaţia să formeze reţea de judecători, poliţişti şi procurori colaboratori, cu rezultatul urmărit, este ca în dosarele de interes, care au la origine sume mari de bani, magistraţi pregătiţi anterior, să execute coordonat ordine şi să dispună cu ştiinţă măsuri si hotărâri judecătoreşti nelegale şi netemeinice pentru a susţine discret tranzacţii în folosul unor interlopi, companii corporative, persoane clientelare care, în mod dovedit au încălcat legea. Comandanţii de regionale DRI din Serviciul român de informaţii sunt trecuţi de la un judeţ la altul, după ce devine public şi evident comportamentul acestora necinstit si nelegal, interferenţe cu interlopi, grupuri infracţionale organizate, clientelare şi ingerinţele lor în folosul acestor “grupuri de afaceri” care încalcă legea.

Ofiţeri cu grade militare, comandanţi de regionale DRI din Serviciul român de informaţii, au luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat de fraudare a proprietăţii şi de infracţiuni de grup organizat şi de sprijinire la instanţe, parchete şi poliţie, au încălcat cu ştiinţă legea art. 61 alin 2 şi art. 291 C.p.p. şi nu au sesizat Parchetul, săvârşind infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, doar datorită interesului personal de a asigura protecţia şi de a coordona sprijinirea infracţiunilor în continuare, care produc venituri ilicite piramidal dar şi la instituţii judiciare, procesul echitabil şi Proprietatea fiind transformate în simple execuţii la ordin.
Locotenent colonel Badea Alexandru comandantul regionale SRI Transilvania vest a fost pus în funcţie în 2018 pe filiera Kovesi Coldea. https://www.ziareph.ro/2018/08/20/exclusivcan-can-si-furturi-in-justitia-din-aradepisodul-iv/; https://newscj.ro/sindicatul-clujului-emil-boc-si-gasca-care-care-conduce-cu-adevarat-destinele-unui-oras-o-ancheta-marca-anchetatorii-ro/
Colonelul Toni Dumitru a fost comandant SRI al regionalei Transilvania Vest, ambii au luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat în perimetrul exercitării funcţiei de serviciu şi nu au sesizat Parchetul, încălcând voit art. 61 alin 2) şi art. 291 C.p.p. datorită interesului şi implicării în coordonare, https://newscj.ro/sindicatul-clujului-emil-boc-si-gasca-care-care-conduce-cu-adevarat-destinele-unui-oras-o-ancheta-marca-anchetatorii-ro/ Sindicatul Clujului deţine un control semnificativ asupra deciziilor financiare în judeţele transilvane. Alexandru Badea a fost mutat de la SRI Sibiu la Direcția Regională de Informații Cluj, iar colonelul Tomi Dumitru a fost adus în locul său. Se pare că aceste schimbări au fost făcute în interesul oamenilor de afaceri care au contracte cu statul și pentru a menține o anumită stabilitate în mediul economic. Este important să se continue investigațiile pentru a înțelege mai bine această situație și eventualele consecințe asupra democrației și justiției în România.indicatul Clujului deține un control semnificativ asupra deciziilor financiare în județele transilvane. Ei au influența de a decide numirea rectorilor la Universitatea Babeș Bolyai și la USAMV Cluj, managerii spitalelor, șefii din poliție și din parchete, precum și conducerea SRI și a Academiei române.
Tribunalul, Tribunalul specializat şi Curtea de apel Cluj, dupa intrarea Romaniei la Uniunea europeana sunt controlate de grupuri organizate infracţionale de peste 15 ani, sprijinite de ofiţeri activi şi în rezervă, cu funcţii în structura centrală şi comandanţi regionali DRI din Serviciul român de informaţii.
Numitul Moţu Flavius Iancu, judecător la Tribunalul specializat Cluj, a deţinut funcţia de preşedinte de instanţa şi este NAŞUL de cununie al lui Ani Cristian, funcţionar la societatea Farmec SA, este continuatorul ca administrator la utilizării în şedinţele AGEA la Farmec SA de înscrisuri oficiale falsificate, dupa mama sa Ani Viorica, având reprezentare că sunt falsificate tabele de prezenţă, registrul acţionarilor fără rubrica vărsăminte, ambele conţin persoane nonactionari care încalcă art. 8 din actul constitutiv, inclusiv Domnia sa, folosire în şedinţele AGEA de acţiuni care nu au fost subscrise de acţionari, pentru adoptarea de hotărâri cu încălcarea de hotărâri care să prejudicieze patrimoniul subsemnatului şi să favorizeze grupul organizat de Farmec SA din care face parte şi Domnia sa şi Naşul său de cununie judecător Moţu Flavius în calitate de preşedinte de Tribunal specializat împreună cu grefier şef şi informatician a ţinut în aşteptare o zi cauze de interes şi le-a introdus în ECRIS în ordine când, grupul organizat de sprijinire a cunoscut că Ecris urmează să distribuie cauze de intgeres 1129/1285/2016, 1121/1285/2016, 442/1285/2017, 3414/1285/2011, 802/1285/2017, 1021/1285/2016 urmărind să le distribuie la completul domniei sale compun din numitul Motu Flavius Iancu judecător, la completul lui Oros Voichiţa care, anterior primise 10.000 lei premiu unic de la Farmec în schimbul unui SMS, la Costea Rareş Răzvan care a fost adus cu încălcarea legii de către judecător Baldean Livia Denisa, infracţiuni prevăzute la art. 323 uzul de fals, art. 322 falsificare, art. 297 C.p. abuz în serviciu.
dosarul 1021/1285/2016 l-a introdus în ECRIS în ordine preferenţială, cu ţinere in aşteptare o zi pentru dirijarea cauzei către numitul judecător preferat Costea Răzvan Rareş adus cu delegaţie în cadrul grupului organizat de sprijinire, care a respins probele concludente nemotivat, dar mai mult, Costea nu a adus la dosar chiar şi acele PROBE pe care le-a încuviinţat ca probe în dosar, respectiv registrul acţionarilor cu vărsăminte şi a respins nelegal acţiunea. În dosarul 1021/1285/2016, grup organizat de sprijinire alcătuit din preşedinte Tribunal, Moțu Flavius, informatician, grefier şi Costea Răzvan, care a cunoscut că dosarul i-a fost dirijat cu încălcarea legii şi nu a declarat abținerea art 42, pct 13 şi 43 cpciv. au încălcat cu ştiinţă “repartizarea aleatorie” prin introducerea dosarelor în ordinea inversă față de ordinea sosirii, având în vedere că dosarul a intrat la Tribunal în data de 11.11.2016 şi a fost introdus în ECRIS a doua zi.
dosarul 442/1285/2017 a fost ţinut în aşteptare o zi în scopul infracţiunii de abuz în serviciu prin dirijarea cauzei de interes numitei judecător Pavelescu Ancuţa, soţul este procuror la DNA Cluj. Pavelescu a resprins probele, a ignorat statutul societăţii, legea, art. 29 din Directiva a doua a Consiliului Europei şi a respins acţiunea.
dosarul 1129/1285/2016 a fost ţinut în aşteptare o zi şi a fost dirijat la completul domniei sale compus din NAŞUL Moţu Flavius, a favorizat funcţionari la Farmec prin suspendarea acţiunii, ignorând probele obiectul acţiunii, angajarea răspunderii directorilor şi administratorilor societăţii pe acţiuni. În dosarul 1129/1285/2016, acţiune în atragerea răspunderii administratorilor la Farmec SA, Moțu președinte Tribunal specializat, nașul de cununie al lui Ani Cristian care în formă continuată a folosit la vot registre şi evidenţe falsificate în cadrul Farmec SA – împreună cu grefier şef şi informatician a ţinut cauza de interes în așteptare o zi şi a introdus-o în aplicaţia ECRIS în ordinea potrivită, în ordine dirijată faţă de ordinea sosirii cauzelor la instanţe, cunoscând că ECRIS urmează să distribuie dosarul la completul din care face parte Moțu Flavius Iancu, cu interes să valideze fraudele din societatea pe acţiuni, faptă ce a vătămat interesele legitime ale subsemnatului şi a anihilat Dreptul la procesul echitabil. Moțu Flavius a beneficiat de mai multe mandate în funcţia de preşedinte Tribunal specializat Cluj, până când legatura şi ingerinţa Farmec in procese a devenit notorie. Uzând de această funcție de fiecare dată în grup organizat, cu informatician şi grefierul şef a transmis dosare de interes, cu încălcarea legii şi a normei din ghidul grefierului către judecători preferați.
Judecător Costea Răzvan Rareş a fost adus cu delegaţie la Tribunalul specializat Cluj de la Tribunalul Bistriţa oraş la origine lui Ardelean Virgil, chestor (r), fost director al Serviciului de informaţii al DIPI-MAI şi face afaceri cu construcţii de blocuri în Cluj. Funcţionari de la Farmec SA au plătit societăţii fiului chestorului sume mari de bani. Afacerile cu restituiri ilegale de accize, 20-200 tone lunar, alcool accizabil rafinat cu concentraţie 96,5% sunt protejate la instituţii.
Faţa de alţi magistraţi aspiranţi la Tribunalul specializat Cluj, Costea Răzvan a fost preferat când a fost adus pe funcţia de magistrat la Cluj deşi alţi nouă magistraţi aveau experienţe şi vechime semnificativă mai mare, dosarul 1021/1285/2016 i-a fost dirijat lui Costea Răzvan, acesta a furnizat încredere grupului organizat la care a fost afiliat şi va executa ordinele, în cauzele de interes.
În dosarul de interes 1021/1285/2016, judecătorul Costea Răzvan nu a adus la îndeplinire propria hotărâre dată în încheierea din data de 09.05.2017 şi nu a adus la dosar proba cu registrul acţionarilor cu rubrica cu vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor pe care chiar el a încuviinţat-o, apoi nemotivat, din raţiuni si interes care exced legii a renuntat la probă. După care, Costea Răzvan a primit funcţia de preşedinte la Tribunalul specializat Cluj şi a respins neîntemeiat acţiunea, prin care, grup infracţional organizat de funcţionari la Farmec SA au majorat nelegal capitalul social cu 1.000.000 acţiuni la preţul de 2.5 lei per acţiune cu limitarea mea. Judecătorul a încălcat art. 217 din legea 31/1990 şi art 29 din a doua directivă a Consiliului Europei.
Sprijinirea de catre Serviciul român de informaţii la Tribunalul specializat Cluj, a infractiunilor săvârşite în dosarul 895/1285/2022, au vizat respingerea probelor, privind registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu vărsăminte si hotărârea judecătorească nelegală si prestabilită. Acţiunea subsemnatului în dosar 895/1285/2022 vizează obligarea înscrierii în registrul acţiunilor şi registrul acționarilor cu rubrica vărsăminte a unui număr de 6.000 de acţiuni în legătură cu care avem contracte de cesiune încheiate acum cca 20 de ani, iar administratorii societăţii pe acţiuni, discreționar au refuzat să mi le înscrie, având siguranţa că oricând grupul organizat se bucura de protecţie si sprijin la Tribunalul specializat Cluj.
Dosarul 895/1285/2022 după ce a fost introdus în aplicaţia ECRIS de două ori, a fost ţinut în aşteptare o zi. Prima oară la ora 14:12 la completul F19. A doua oară a fost introdusă în ECRIS la ora 14:19 la completul D1 pentru ca grupul organizat de conivenţă alcătuit din Costea, grefierul şef, informatician şi judecătorul Cotârlă Mirela au prejudiciat organizat patrimoniul subsemnatului.

Cotârlă Mihaela a amânat soluţionare cererii de probe cu înscrisuri, registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu rubrica vărsăminte, şi nu a dispus la societate şi la registrul Mioriţa să le aducă, probe indispensabile pentru a dispune prin sentinţa înregistrarea în registrele prevăzute de art 177 şi alin 1 lit a), b) şi g) din Legea 31/1991 şi HG 885 pentru a observa pe numele cui figurează în prezent acţiunile ca urmare a refuzului abuziv şi discreţionar al administratorilor să înscrie acţiunile subsemnatului în registrele prevăzute de lege şi obligatorii la societatea pe acţiuni.

Respingerea probelor de către judecător a încălcat art. 22 C.p.civ, coincide cu anihilarea Dreptului la procesul echitabil, determinată de rațiuni personale, interese extrajudiciare, cu consecinţa încălcării dreptului la un proces echitabil şi prejudecarea cauzei, în cadrul unei conivenţe care excede procesul echitabil, cu rezultatul oficial al respingerii acțiunii şi imposibilitatea de a dovedi că acțiunile ar trebui să fie înscrise în registrele prevăzute de lege, înscrisuri oficiale ascunse cu ajutorul protecţiei judecătorilor colaboratori preferaţi aleşi cu coordonarea Serviciului român de informaţii.

Cotârlă Mirela a luat cunostinţă din dosar că numitul Costea Răzvan a încălcat legea si a introdus de două ori în aplicaţia electronică cu rezultatul transmiterii dosarului de interes la Domnia sa cu concursul grefierului şef şi informatician, precum si de incalcarea in cauza a dispozitiilor legale prev de art. 1.1.2. din ghidul grefierului şi art. 94 din Regulamentul CSM care interzice introducerea dosarului de două ori în ECRIS şi art. 199 din Codul de procedură civilă, deoarece repartizarea aleatorie a existat doar în cazul primei repartizări prin distribuirea si introducerea cauzelor în ECRIS în ordinea sosirii şi înregistrării cauzelor în registrul general. Numita Cotârlă nu a făcut niciun demers pentru intrarea în legalitate datorită interesului personal de a participa în cadrul grupului infracţional organizat să menţină cauza şi să respingă acţiunea. Cotârlă a încălcat şi art. 42 pct 13 şi art. 43 privind obligaţia declarării abţinerii. Mai mult, Cotârlă Mirela, deşi a respins acţiunea prin admiterea nelegală a excepţiei prescripţiei dreptului de proprietate imprescriptibil de a inscrie 6.000 de acţiuni în registrul acţionarilor, dar şi în acest context judecătorul s-a apropiat de a judeca cauza în fond şi nu pe excepţie şi a cerut contractul dintre Farmec SA şi Registrul Mioriţa. Or, acest contract este lipsit de valoare probatorie în lipsa registrului acţionarilor care a fost cerut şi respins ca probă în dosar.
Incoerenţa lui Cotârlă de a judeca mai întâi fondul dar fără să dispună aducerea în dosar a probelor utile, iar apoi abandonarea fondului, a probelor şi respingerea acţiunii pe excepţie, ceea ce putea să facă incă de la primul termen de judecată, argument suplimentar că judecătorul si-a exercitat profesia prin conivenţă coordonată de grupul organizat de la Farmec SA care a fraudat legea si proprietatea subsemnatului.
Judecător Băldean Denisa Lidia în calitate de preşedinte la Curtea de apel Cluj i-a adus cu delegaţie la Tribunalul specializat pe Costea Răzvan şi Pavelescu Ancuţa, judecători preferaţi ca experienţa şi vechime, deşi Băldean Denisa a avut mai multe cereri de judecători cu experienţă mult mai mare ca vechime în magistratură.
Cu ocazia atribuirii lui Costea Razvan al celui de al treilea mandat de delegatie, judecător Băldean Livia Denisa, a încălcat art. 57 alin (6) din legea 303/2004 in calitate de presedinte la Curtea de apel Cluj care permite doar două mandate de delegare conform extras: “delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită cu acordul scris al acestora cel mult încă 6 luni”. Mutarea şi menţinerea judecătorului Costea Răzvan de la Tribunalul Bistriţa la Tribunalul specializat Cluj a fost preferenţială, împrejurare care sugerează interesul personal al judecătorului Băldean Denisa, justificat de incălcarea legii de către acesta.

Judecător Băldean Denisa Livia, prin avizul sau a adus judecători preferaţi colaboratori Costea Răzvan şi Pavelescu Ancuţa în calitate de preşedinte de Curtea de apel a încălcat legea cu ocazia aducerii cu delegaţie cu încălcarea legii a unor persoane în cadrul grupului organizat de sprijinire în cauze de interes şi dirijării la Curtea de apel Cluj cu încălcarea legii a cauzelor 1121/1285/2016, 442/1285/2017, 307/33/2019, 271/333/2019, după care Băldean Denisa Livia a primit funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Judecător Gârbovan Dana preşedinte la Curtea de apel a introdus dosarul 895/1285/2022 în ECRIS într-o ordine preferenţială, faţă de ordinea sosirii pentru că a urmărit împreună cu grefier şef de secţie a II a civilă dosarul de interes să fie dirijat la completul de judecată format din judecători Axente Irinel şi Botiş Maria.

Gârbovan are atribuţii stabilite prin norme privind raspunderea activităţii de repartizare aleatorie. Norma prev de art. 1.1.2 din Ghidul grefierului a fost încălcată coordonat în cadrul grupului organizat în modalitate de sprijinire care a fost afiliat şi constituit din Gârbovan Dana Cristina în calitate de președinte Curtea de apel, cu Axente Irinel Andrei în calitate de președinte secție II civilă au dirijat dosarul de interes 895/1285/2022 la completul Domniei sale, alături de judecător Botiș Maria, cu participarea informaticianului șef Rusu Dan și a grefierului șef Florean Luminiţa Sidonia, judecători în legătură cu care există probe că au procedat sistemic în dosare si au validat ca legale, fapte ilegale, fraude ale fraudele grupului organizat la Farmec SA.

Gârbovan Dana în calitate de președinte Curtea de apel nu a răspuns motivat subsemnatului privind încălcarea ordinii de introducere în ECRIS, faţă de ordinea sosirii, la Axente Irinel şi Botiş Maria, să respingă la termenul din 28.11.2023, fără să răspundă motivat de ce dosarele nu au fost introduse in ECRIS in ordinea sosirii cu rezultatul distribuirii cauzei 895/1285/200 la Axente Irinel presedinte de secţie II civilă.

Sprijinirea de către Serviciul român de informaţii a grupului organizat şi abuz în serviciu la Tribunalul specializat şi Curtea de apel Cluj privind încălcarea coordonata a ordinii de introducere în aplicația ECRIS a cauzei 895/1285/2022 cu rezultatul urmărit de către Gârbovan Dana Cristina împreună cu Magdalena Estera Tora grefier șef la Curte, Cristina Preda grefier șef secţia II civilă, și Rusu Dan specialist IT informatician la CA, la Tribunalul specializat și Curtea de apel Cluj, dirijarea cauzei de interes la completul preferat C3, format din Axente Irinel Andrei președinte de secție II civilă și Botiș Maria, cu încălcarea art 1.1.2 din Ghidul grefierului raportat la încălcarea art 11 din legea 304/2004 și art 199 Cod procedură civilă privind repartizarea aleatorie, în scopul anihilarII procesului echitabil și execuția dreptului de proprietate.
Încălcarea normei 1.1.2 din Ghidul grefierului și art 11 din Legea 304/2004 la Curtea de Apel Cluj, judecători urmărind hotărârea prestabilită în dosar.

În 17.10.2023 Gârbovan Dana Cristina a cenzurat documentele probă cerute și ne-a transmis doar fişa dosarului, Registrul general din 07.09.2023 cu celelalte dosare şterse, Istoric repartizare dosare şi hotărârea 107/2022 a Colegiului de conducere, a ascuns ordinea sosirii și a introducerii în aplicația electronică ECRIS, iar în adresa care ne-a fost comunicată a atestat că dosarele se introduc în aplicaţia ECRIS în funcţie de ora la care a intrat dosarul, fotocopie înscris oficial atestat și semnat de Gârbovan Dana.

Înscrisul oficial nr. 6539/17.10.2023, semnat de Gârbovan Dana Cristina primite de la Curtea de apel Cluj, evidentiază că:

dosarele nu au fost înregistrate în registrul general al instanţei în ordinea în care au venit cu “Condica de predare”, iar dosarul 895/1285/2022 în condica de predare a fost al doilea, iar în registrul general din 07.09.2023 a fost înregistrat al treilea.
Ordinea de introducere în ECRIS nu a fost respectată nici faţă de ordinea primirii dosarelor la instanța de apel și nici față de ordinea înregistrării în registrul general, astfel cum rezultă din “lista dosarelor de repartizat”, și anume că dosarul 895/1285/2022, deși figurează în registrul general al treilea, a fost introdus în aplicaţia ECRIS la ora 12:12 al patrulea, după dosarul 14287/211/2017 care a fost înregistrat în registru după dosarul 895/1285/2022, nerespectându-se astfel nici ordinea introducerii în registrul general al instanţei şi nici ordinea legală de introducere în sistemul ECRIS.

Rezultatul obţinut prin coordonarea încălcării art 1.1.2 din Ghidul grefierului.

În cazul în care dosarul 895/1285/2022 ar fi fost introdus în ordinea a doua în aplicația ECRIS și nu în ordinea a treia, cauza nu ar mai fi fost distribuită de ECRIS la completul compus din judecători Axente Irinel, Botiș Maria, ci la alt complet de judecată care nu ar fi avut comportament ostil, nervos și agresiv vocal în sedința din 28.XI.2022. Desi a fost primul termen de judecată, judecatorii au finalizat cu judecarea și pronunțarea respingerii probelor, după declararea recuzării de către subsemnatul, lipsit de avocat, avocatul părții adverse nu a fost prezent având siguranța că apelul subsemnatului va fi respins.

Încălcarea normelor de către grupul de sprijinire constituit din judecător Gârbovan, președinte la Curtea de apel, grefier, informatician şi judecător Axente Irinel preşedinte secţia II a civilă şi judecători Budiu Mirela şi Iuga Monica care au respins cerere de recuzare pentru acelaşi motiv pentru care judecător Budiu a declarat abţinerea încuviinţată în anul 2019.
Judecător Axente Irinel preşedinte secţia II a civilă, cu Gârbovan Dana, grefier şef şi informatician au introdus în ECRIS în ordine preferenţială dosar 895/1285/2022 la completul Domniei sale şi de conivenţă cu Botiş Maria au respins apelul ignorând cu ştiinţă dreptul de proprietate privind 5.905 de acţiuni pe care le-am cumpărat care este imprescriptibil.
Pentru că Axente în calitate de preşedinte de secţie a participat la dirijarea dosarului de interes 895/1285/2022 la completul Domniei sale, a avut obligaţia legală să declare abtinerea conform art. 42 pct. 13 şi art. 43 C.pr.civ. Deşi pentru acelaşi motiv judecător Budiu Mirela a declarat abţinerea în dosar 271/33/2019 inserat in fotocopie mai jos, în dosarul 895/1285/2022 nici Axente şi nici Budiu nu au respectat această dispoziţie imperativă.
La aceeaşi Curte de apel, între aceleaşi părţi, acelaşi motiv de suspiciune, imparţialitate a fost declarata abţinerea pentru încălcarea art. 42 pct. 13 Cod procedură, presedintele sectiei II civilă, dna Budiu Mirela a participat alături de preşedintele instanţei la distribuirea cauzei 271/33/2019, iar completul de judecată a admis cererea de abţinere a dnei Budiu Mirela.
În situaţia în care dosarele ar fi fost introduse în ECRIS în ordinea sosirii, dosarul 895/1285/2022 ar fi fost distribuit unui complet constituit din alţi judecători.

Judecător Botiş Maria a primit si dosarul nr. 895/1285/2022 cu încălcarea repartizării aleatorie. Judecători Iuga Monica şi Budiu Mirela în completul care a respins în 19.12.2023 cererea de recuzare la ordin, înainte de Crăciun, fără să aştepte să primim CD-ul cu înregistrarea şedinţei de judecată pe care au acceptat-o ca probă pentru redactarea cererii de recuzare.

Judecător Axente Irinel a primit apelul cu incălcarea repartizarii si a ordinii de introducere in ECRIS a dosarelor 802/1285/2016 si 895/1285/2020 si au fost respinse.
La Curtea de apel Cluj, Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de sesizările subsemnatului din anul 2020 şi nu a sesizat Parchetul încălcând art. 61 alin 2 şi art. 291 C.p.p. având în vedere interesul personal al unor ofiţeri, în legătură cu infracţiuni de fraudare la Farmec SA cu restituiri ilegale de accize, corespunzător alcool rafinat nedenaturat conform legii, utilizabil la băuturi spirtoase, infracţiuni la capitalul social cu acţiuni nesubscrise, neachitate de acţionari, infracţiuni cu patrimoniul şi dividendele societăţii pe acţiuni, având interes personal să sprijine la instituţiile judiciare prin corupere şi coordonare a protecţiei sursei de venituri ilicite, care au la origine operaţiuni ilicite cu acţiunile societăţii Farmec SA, dividendele, capitalul social şi cereri ilegale cu alcool rafinat accizabil, care beneficiază de restituiri nelegale de accize.
Preşedinţi la Curtea de apel Cluj Băldean Denisa Livia şi Gârbovan Dana au transmis dosarele 1021/1285/2016, 442/1285/2017, 271/33/2019, 307/33/2019, 895/1285/2022 cu încălcarea ordinii de introducere în ECRIS la judecători preferaţi colaboratori, în scopul încălcării legii prin abuz în serviciu şi pronunţarea de hotărâri judecătoreşti prestabilite în cadrul grupului de sprijinire, ignorând cu ştiinţă coordonat legea şi probele.
La Curtea de apel Cluj, Transmiterea apelului în dosar 1021/1285/2016 la judecători cunoscuţi completul A3 a fost compus din judecători Botiş Camelia şi Iuga Monica, care a fost înlocuită cu judecător Popovici Doina Viorica cu legătură dovedită cu funcţionari la Farmec SA, parte parată în dosar. Proba cu expertiza informatică şi înscrisuri pun în lumină încălcarea legii.
Încălcarea dovedită a normei care reglementează ordinea de introducere în ECRIS a cauzei, în scopul dirijării cauzei la completul preferat, aducerea judecătorului Popovici Doina în complet, legătura dovedita a judecatorului Popovici cu funcţionarii pârâtei şi decizia prestabilită de respingere, in cadrul grupului organizat bazat pe legături extrajudiciare ale judecatorului cu partea adversă, care a încălcat art. 42 pct. 13 şi art. 43 Cod proc civ, privind obligaţia abţinerii după ce a luat cunoştinţă că dosarul i-a fost transmis cu încălcarea legii, urmărind să mă prejudicieze prin Decizia nr 81/19.02.2019 cu încălcarea legii în dosar 1021/1285/2016. Socrul lui Popovici Doina Viorica, Popovici Mircea este colaborator cu firma CALITOP SRL, iar societatea Calitop şi pârâta Farmec SA au legături profesionale şi financiare cu socrul judecătorului Popovici Viorica. Aceste relaţii legături profesionale şi financiare în legătură cu care numita Popovici Viorica, nu s-a disociat, permit tranzacţie obscură, bazată pe interese financiare şi raţiuni care exced legii, împrejurare care anihilează procesul echitabil şi anulează dreptul de proprietate.
Agenţia naţională de integritate a protejat infracţiunea de fals ascunde originea veniturilor, împrejurare care nu poate fi disociată de încălcarea organizată, coordonată şi protejată a legii în procesul civil. Judecător Popovici Viorica Doina a ascuns şi a şters valoarea în bani din declaraţia de avere pe care ar fi primit-o de la socrul său, încălcând norma nr VI din ghidul de completare a declaraţiei de avere şi interese care obligă declararea sumelor peste 5.000 de euro primite de la terţi. Judecătorul, cu ştiinţa, nu a evidenţiat în declaraţia de avere lucrări de 186.250 lei conform autorizaţie construire casă nr. 655 din 01.06.2016.

Încălcarea legii în scopul distribuirii dosarului 1021/1285/2016 la completul preferat este dovedită de faptul că am transmis apelul în data 19.10.2018, iar Tribunalul a ţinut dosarul 11 zile şi l-a transmis Curţii de apel Cluj în data de 30.10.2018, care sunt în aceeaşi clădire.
Judecător Botiş Maria Camelia, al doilea judecător din completul A3, care a respins apelul cu încălcarea legii a dovedit anterior disponibilitatea pronunţării unor hotărâri judecătoreşti favorabile părţii care fraudează legea şi spoliază coordonat proprietatea, după ce i s-a transmis cu încălcarea ”repartizării aleatorie” şi a legii o cauză de interes, dosarul nr. 1516/1285/2012, care a fost introdus în aplicaţia ECRIS tot în ordine preferenţială pentru ca să fie dat completului de judecată compus din numita Botiş Maria, cu rezultatul respingerii acţiunii, aşa cum s-a întâmplat şi cu dosarul 1952/1285/2012 în care acţiunea subsemnatului a fost respinsă.
Judecator Băldean Livia preşedinte Curte de apel Cluj la acea dată, ajutată de grefier sef, informatician şi preşedintele secţiei II civilă a transmis cu încălcarea legii dosarele 442/1285/2017 şi 307/1285/2019 la judecători preferaţi colaboratori Puşcaşu Danusia şi Idriceanu Claudia, soţul având legături cu funcţionari la Farmec.
Legătura comercială a funcţionarilor pârâtei cu soţul judecătoarei este la originea coruperii şi încălcării legii privind ordinea introducerii în aplicaţia ECRIS, pentru a transmite două dosare 442/1285/2017 şi 307/33/2019 la completul preferat format din judecători colaboratori Puşcaşu Danusia şi Idriceanu Claudia.

Soţul numitei Idriceanu este Popicu Florin care, la acea dată îndeplineşte calitatea de secretar la Clubul de Fotbal CFR Cluj, are contract şi primeşte salariu de la club si este interesat de atragerea de fonduri, de găsirea de sponsori şi bani pentru finanţare. Potrivit site-ului oficial al Farmec SA, societatea parată care a încălcat legea este sponsor oficial al clubului, în care soţul judecătorului Idriceanu Claudia, care mă judecă are un interes financiar. Dosarele 442/1285/2017 şi dosar 307/33/2019 la Curtea de apel Cluj au fost transmise coordonat la judecători preferaţi în scopul pronunţării unor hotărâri judecătoreşti prestabilite în favoarea Farmec SA care plateste suma de bani.

Mai mult, judecător Idriceanu a luat cunoştinţă că există două motive de incompatibilitate şi avea obligaţia să se abţină potrivit art. 43 C.proc.civ. Cum judecătorul nu a înţeles să formuleze o astfel de cerere, am fost obligat să depun cerere de recuzare, în temeiul art. 44 C.proc.civ. Legătura dintre soţul judecătorului Idriceanu care este secretar la Club CFR Cluj şi SC Farmec SA sponsorul Clubului, dovedeşte existenţa unui canal de discuţii extrajudiciare a unor probleme comerciale şi a soluţiei în dosarele 307/33/2019 şi 442/1285/2017 în care judecătorul urma să se pronunţe.
Judecătorii Puşcaşu şi Idriceanu au respins si cererea incidentală prejudicială, art. 519 C.p.civ, în scopul favorizării soluţiei nelegale în dosar pe care a urmat să o pronunţe în dosar, le-a fost cunoscut că ICCJ sau CJUE nu au mai soluţionat această „chestiune de drept veritabilă”, cu rezultatul protejării intereselor grupului, iar încălcarea repartizării aleatorii prevăzută în lege, prin introducere în ECRIS în ordine preferenţială a cauzelor faţă de ordinea sosirii să nu fie lămurită, cu putere de lucru judecat, în cadru procesual, că ordinea introducerii cauzelor în ECRIS influenţează faţă de ordinea intrării la instanţe influenţează completul de judecată căruia i se repartizează cauza de către ECRIS. Doar în acest caz este îndeplinită repartizarea aleatorie prevăzută în art. 11 din legea 304/2004 vădit neadevărat, instanţa a reţinut că de lămurirea chestiunii juridice nu depinde soluţionarea pe fond a cauzei:

Or, cererea prejudicială vizează tocmai lămurirea repartizării aleatorii faţă de cauzele intrate în ziua respectivă la instanţa şi aceasta este fondul Contestaţiei. Din această perspectivă, se poate observa că instanţa a urmarit sa blocheze lămurirea „chestiunii de drept veritabilă” nu pentru că nu ar exista, ci pentru că a urmărit să rămână în dosar, în condiţiile unei incompatibilităţi evidente şi dovedite cu înscrisuri care se află la dosar, pentru a respinge contestaţia în anulare în mod asemănător cum acelaşi complet a judecat apelul în ds 442/1285/2017.

La Curtea de apel Bucureşti ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi comandantul regionalei DRI Bucureşti, cu putere de ingerinţă la Consiliul superior al magistraturii la originea măsurilor care, organizat au sfidat legea prin,
aducerea unor judecători colaboratori pentru hotărâri judecătoreşti la ordin, încălcarea legii şi a continuităţii prevăzut la art. 11 din legea 304/2004
încălcarea legii de către judecători pregătiţi să execute ordine pentru hotărâri judecătoreşti nelegale, favorabile grupului infracţional organizat care fraudează proprietatea în formă continuată pentru că au promisiunea protecţiei la instutii
Coordonarea sprijinirii de catre Serviciul român de informaţii în scopul protecţiei evaziunii fiscale şi gestiunii frauduloase a acţiunilor si patrimoniului societăţii Farmec SA din Cluj a luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat şi nu a sesizat Parchetul.
infracţiuni de fraudare a bugetului de stat, a capitalului social, acţiunilor societăţii şi dividendelor societăţii pe acţiuni, apoi au fost săvârşite infracţiuni în modalitate de sprijinire la Tribunal, Curtea de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

infracţiunea in formă continuată de grup organizat, art. 367 Cod penal la societatea pe acţiuni Farmec SA, funcţionari, administratori şi directori au încălcat legea în folosul acestora şi a persoanelor care au promis siguranţa şi protecţia la Tribunal, Curte de apel, Înalta curte de casaţie şi justiţie, Parchete şi poliţie, ANAF, Curtea de conturi.
infracţiunea de grup organizat art. 367 cod penal in modalitatea de sprijinire la Tribunalul Cluj, Bucureşti, Satu Mare, Braşov, Tribunalul specializat Cluj şi Argeş, Curtea de apel Cluj, Craiova, Bucureşti, Piteşti, Înalta Curte de casaţie şi justiţie.
Grupul organizat în modalitate de sprijinire coordonat de ofiţeri din Serviciul român de informaţii la instanţe şi a fost constituit de colaboratori care au fost aduşi şi pregătiţi să fie afiliaţi în cauzele de interes să le fie transmise dosare, cu încălcarea repartizării aleatorie prin introducerea în ECRIS în ordine preferenţială, în scopul transmiterii şi dirijării cauzelor de interes la judecători preferaţi, pregatiti să dispuna la ordin hotărâri judecătoreşti, de admitere sau respingere, ignorarea evidentă a legii, probelor şi hotărâri judecătoreşti cu putere de lucru judecat, în folosul grupului infracţional organizat care a fraudat legea şi proprietatea, prejudicierea bugetului de stat, al patrimoniului subsemnatului şi societăţii pe acţiuni.

Infracţiuni de abuz în serviciu, săvârşite de ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi comandanţi de regionale DRI care au luat cunoştinţă de infracţiuni au încălcat art. 61 alin (2) şi 291 C.p.p. pentru sprijinire grup infracţional organizat constituit din funcţionari la Farmec SA, fabrici pentru fabricarea alcoolui rafinat şi funcţionari publici din cadrul Agenţiei naţionale de administrare fiscală, în scopul infracţiunilor de abuz în serviciu, evaziune fiscală, fals intelectual şi uz de fals, delapidare, prejudicierea Bugetului de stat, societăţii Farmec SA şi vătămării intereselor legale ale subsemnatului, protecţia infracţiuni la Farmec SA şi ANAF şi venituri ilicite piramidal.
Sprijinirea de către Serviciul român de informații la ANAF, direcţii diferite de restituire accize, de control fiscal, Direcția generală de integritate, Curtea de Conturi, poliție IGPR DICE, parchete şi instanțe de judecată diferite în grad din localități diferite, Inspecția Judiciară şi Înalta Curte de Casație şi Justiție este susținută de argumente că ofiţeri din Serviciul român de informații şi alte Servicii au urmărit încălcarea legii, a drepturilor legitime ale subsemnatului şi prejudicierea patrimonială prin persoane cu funcţii de conducere şi execuţie în Serviciul român de informaţii, după ce au luat cunoștință de infracțiuni cu rezultate grave manifestate în formă continuată, perioadă lungă de timp, nu au sesizat Parchetul pentru că aveau interes personal, privind sume de bani rezultate şi ditribuite piramidal din operațiuni ilicite, restituiri ilegale de accize, protejate, bugetul, societatea şi preţul per acţiune au fost prejudiciate.
Coordonarea sprijinirii de catre Serviciul român de informaţii la Agenția națională de administrare fiscală din Ministerul de finanțe publice si venituri ilicite piramidal au determinat că,
în mod coordonat să fie tolerate înregistrări în contabilitatea Farmec SA şi în declarațiile fiscale 101, 321, 394, a unor operațiuni fictive şi servicii nereale cu furnizori şi avocați, care în mod constant au diminuat artificial profitul impozabil, patrimoniul şi prețul per acțiune.
în mod coordonat funcționari ANAF să restituie ilegal accizele în formă continuată, fără că alcoolul să fie denaturat conform legii şi fără ca funcționari Farmec SA să prezinte documentele privind consumul prevăzut în lege, ignorând cu ştiinţa şi constatările privind încălcarea Legii de către ANAF, privind restituiri ilegale de accize la Farmec SA din Raportul de audit extern al Curții de Conturi întocmit în anul 2013.
în mod coordonat şi organizat aceiași funcționari publici să participe la restituirea accizelor şi la controlul fiscal pentru a muşamaliza încălcarea legii.
în mod coordonat, funcţionari la Direcția generală de integritate din ANAF, având protecţia unor ofiţeri SRI, să nu îşi exercite în mod corespunzător atribuţiile de serviciu în verificarea sesizărilor privind operaţiunile nelegale de restituire a accizelor la Farmec SA şi nu au dispus măsuri precise către direcții de control fiscal.
funcționari la Direcția antifraudă din ANAF sa încalce cu ştiinţă legea pentru că nu au îndeplinit ordinele precise primite de la șefi ierarhici superiori şi nu au sesizat parchetul privind infracțiunile.
grupuri organizate de funcționari la controlul fiscal în 2014 de la DGAMC Cluj, 2017 de la DGAMC Cluj şi 2019 de la DGAMC Braşov sa fie coordonate şi protejate să încalce art 108, 113 şi 118 cod procedură fiscală, intrucat nu au efectuat verificări privind nerealitatea şi nelegalitatea înregistrărilor din declarațiile fiscale 101, 321, 394 şi anumite verificări care au fost efectuate cu ştiinţă formal.
funcţionari la DGAMC-ANAF au fost coordonaţi să efectueze verificări privind înregistrări fictive în declaraţiile fiscal 101, nerealitatea şi nelegalitatea declaraţiilor fiscale 321.

Cereri de restituire accize şi milioane de euro servicii fictive la intern, sume uriaşe către conturi OFFSHORE şi cu firme europene, TENEX din Polonia, Suit 4U Ungaria, Target Sales Group KFT Ungaria care PREJUDICIAZĂ SOCIETATEA CU MILIOANE DE EURO PRIN FACTURI DE SERVICII FICTIVE, prin care sunt ACHITATE MĂRFURILE EXPORTATE DE FARMEC, SURSĂ DE BANI PENTRU VENITURI PIRAMIDAL, milioane de euro contravaloare în lei înregistrată pe cheltuieli nedeductibile, milioane de euro cheltuiţi cu avocaţi, înregistrate pe costuri nereale, ca deductibile.

Bucurandu-se de sprijinul si protectia SRI, Mișa Ionuț, în perioada exercitării funcţiei de președinte la ANAF, a scris pe bilet de mână ”fără sesizare DNA”, deoarece în calitate de director general DGAMC-ANAF a participat la grupul organizat de restituiri ilegale de accize şi simultan a coordonat şi sprijinirea şi protecţia prin controale fiscale nelegale şi formale, fără verificările prevăzute la art. 113 din codul de procedură fiscală.
Curtea de Conturi, în raportul de audit extern intocmit in anul 2013 a constatat încălcarea legii de către ANAF, dar ulterior nu a fost calculata de catre ANAF valoarea prejudiciului pentru ca grupul de sprijinire a urmarit protectia continuarii practicii cu restituiri ilegale de accize urmând acelaşi procedeu ca înainte de constatarea Curţii de conturi a încălcării legii de către ANAF. La ordin SRI, Curtea de conturi a încălcat legea, deoarece nu a solicitat calculul prejudiciului rezultat din incalcarea legii de ANAF si nu a sesizat Parchetul, art 291 Cod procedură penală, privind infracţiunile constatate la ANAF şi nu a cerut la ANAF să inlăture incălcarea legii si evaziunea fiscala, iar persoane cu interes personal nu au efectuat extinderea cercetării, în contextul în care Sesizările subsemnatului au învederat că infracțiunile au continuat până în prezent, mod comun de lucru la fel cu Raportul Curții de Conturi din anul 2013, care a constatat încălcarea legii si a abandonat constatarea.
Coordonarea sprijinirii la instituţiile judiciare, infracţiunile la capitalul social şi restituiri ilegal de accize, la Parchete, instanţe, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul superior al magistraturii, în scopul protejării infracţiunilor care au fost săvârșite la Farmec SA de administratori şi funcţionari.
Profitul din restituirile ilegale de accize distribuit piramidal, corupere persoane cu funcţii şi ingerinţa, datorită coordonării sprijinirii la instituţii.

Restituirile de accize la Farmec SA se fac lunar pentru cantităţi de alcool cuprinse între 20 şi 200 de tone de alcool rafinat cu concentraţie de 96,6%, nedenaturat conform legii, neutilizat integral în fabricaţie. Alcoolul rafinat se folosește la băuturi alcoolice, produse accizabile. DGAMC avizează restituirile de accize corespunzător alcool rafinat nedenaturat conform legii şi care nu este utilizat integral în fabricaţie cu încălcarea cu ştiinţa, în formă continuată şi agravantă, a dispoziţiilor prev de art. 34 pct 22 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Infracţiuni de abuz în serviciu au fost săvârşite de ofiţeri din Serviciul român de informaţii, care au luat cunoştinţă de infracţiuni au sprijinit grup infracţional organizat, funcţionari la Farmec SA, în scopul protecţiei infracţiunilor de gestiune frauduloasă, delapidare, fals intelectual şi uz de fals, folosire la vot de acţiuni, care nu au fost subscrise şi achitate de acţionari, cu consecinţa prejudicierii subsemnatului.

Funcţionari în societatea pe acţiuni, cu triplă calitate de administratori, directori şi acţionari au dobândit ilicit rezultate pecuniare personale şi pentru persoane din familii Turdean şi Pantea şi alţi funcţionari din societate implicaţi şi care au participat direct sau indirect la încălcarea legii în legătură cu iniţierea, convocarea şi desfăşurarea cu rea credinţă a unor şedinţe AGEA de majorare ilegală a capitalului social.

Cu ocazia administrării acţiunilor şi dividendelor societăţii de către administratorii şi directori din executiv şi economic, având în vedere forma continuata de actiuni de fraudare, activitati ilicite propuse şi dispuse de administrator, au beneficiat personal de rezultatul lor ilicit, utilizând încă de la privatizarea societăţii în şedinţele acţionarilor capital social nelegal, “capital social incert”, conform deciziei nr 542/04.11.2019 a Curtii de apel Constanta şi acţiuni nesubscrise şi neachitate şi acţiuni care au fost emise în adunări generale anulate prin hotărâri judecătoreşti definitive, cu rezultatul emiterii unor acţiuni la un preţ subevaluat de peste 30 de ori şi limitarea nelegală în statut a dreptului subsemnatului de a cumpăra acţiuni emise prin majorarea capitalului social, corespunzător dreptului de preferinţă aferent numărului de acţiuni legal deţinute.

Conform art. 196 alin (2) şi (5) din legea 31/1990 valabil la 1995, acţiunile nesubcrise și neachitate ar fi trebuit să fie anulate și distribuite tuturor acţionarilor, inclusiv subsemnatului, astfel că ponderea din capitalul social a acţiunilor subsemnatului ar fi fost mai mare, ca şi valoare a dividendelor, iar capacitatea de vot la care aveam dreptul legal mi-ar fi permis să blochez, prin vot în şedinţele AGEA, acele măsuri ilegale care au urmărit prejudicierea subsemnatului.
Prejudiciul este consecinţa săvârşirii în formă continuă şi continuată a infracţiunilor de grup infracţional organizat, gestiune frauduloasă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi de folosire la vot de acţiuni care nu au fost subscrise şi achitate de acţionari şi constă în:
impunerea ilegală în statut de către funcţionarii Turdean şi Pântea a unui prag de limitare a subsemnatului de 190.000 de acţiuni, prag de limitare pe care îl incalcă însumând acţiunile fiecărei persoane din familiile Turdean şi Pantea dar au impus pentru ca subsemnatul să nu cumpăr mai mult de 272.000 acţiuni, după ce Curtea de apel Târgu Mureş, prin decizia nr 51/2005 a dispus să fie înscrise în registrul acţionarilor un număr 85.651 de acţiuni.
reducerea procentului de la 19,3% din capitalul social, cât au reprezentat 272.000 acţiuni la 19.10.2016, din capitalul social de 1.409.000 acţiuni, la 11,2% din capitalul social mai mare cu 1.000.000 de acţiuni, în condiţiile încălcării de către Turdean şi Pântea a pragului ilegal de limitare din statutul societăţii Farmec SA.
reducerea valorii dividendelor per acţiune, pe care subsemnatul nu le-a primit, prin distribuirea anuală de dividende corespunzător unui numar de,

82.000 acţiuni care au fost emise şi achitate dar au fost trecute pe numele Turdean şi Pantea,
280.000 şi 480.000 de acţiuni care au fost emise prin hotărârea AGEA din 2002 şi au fost anulate prin decizie definitivă nr. 180/2003 a Curţii de apel Oradea
480.000 de actiuni care au fost emise in 30.01.2003 prin hotarare AGEA care a fost anulata prin decizia definitiva nr. 3453/2005 a ICCJ
pentru 1.000.000 de acţiuni care au fost emise cu încălcarea legii şi cu încălcarea art. 8 din Actul constitutiv, de către persoane care au constituit şi săvârşit infractiune de grup organizat in formă continuată.Expertiza intocmită de expert Petre Alexandru Florin a fost depusă în 25.04.2017 în dosarul penal 2485/300/2011 dupa ce a stabilit valoarea diferenţei dintre preţul real contabil al acţiunilor şi valoarea care a fost plătită de către funcţionari, administrator, directori pentru a obţine majoritatea de acţiuni de la 1% la cca 70% din acţiunile societăţii, cu consecinta prejudicierii prin neplata unor dividende in valoare de 43.434.440 lei, conform extrase din expertiza,

“Avem următoarele valori totale ale primelor de emisiune în ipoteza în care acestea ar fi fost folosite în cadrul majorării de capital: emisiunea din 2002- 2.709.986,26 RON, Emisiunea din 2003 – 11.020.846,48 RON, emisiunea din 2009 – 28.995.034,58 RON”. pagina 67

“Valoarea totală care ar fi intrat în societatea dacă majorările de capital social care s-au efectuat în perioada dintre 2002 – 2009 s-ar fi realizat la valoarea contabilă a acţiunii este de 69.386.700 lei (ron). Valoarea care a intrat în societatea prin majorările de capital social pe perioada 2002-2009 care s-au efectuat la valoarea nominală de 2,5 lei per acţiune, fără primă de emisiune, a fost de 7.337.500 lei (ron)” pagina 68 opinia expert Radu V.

Sprijinirea coordonată de Serviciul român de informaţii, poliţie, parchet şi instanţe de judecată, respectiv Judecătorie, Tribunal, Curte de apel şi Înalta curte de casaţie şi justiţie, a infracţiunilor săvârşite de grupul infracţional constituit la societatea pe acţiuni cu capitalul social şi acţiunile Farmec SA.

Acţiunile de sprijinire la organele de poliţie, parchet şi instanţe de judecată a grupului infracţional organizat constituit la Farmec SA sunt confirmate,

În dosarul penal 305/P/2000 aflat sub ancheta Direcţiei de Cercetări penală din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, Parchetul general al României condus de către Tănase Joiţa, s-au administrat probe care au dovedit fraudarea finanţelor publice, eludarea plăţilor vamale către stat şi abuzul în serviciu în formă agravantă faţă de societatea pe acţiuni şi de patrimoniul subsemnatului.

Ignorându-se probele din dosar, procurorii Dinu Iulian şi Hosu Georgiana au dispus pe rând soluţii de scoatere de sub urmărire penală. În această perioadă, Ovidiu Joiţa, fiul procurorului general a fost avocatul societăţii Farmec SA. După ce Joiţa Tănase nu a mai exercitat calitatea de procuror general, Marcel Sânpetru, primul adjunct al procurorului general al României a infirmat soluţia procurorului Hosu Georgiana şi a trimis în judecată mai mulţi funcţionari de la Farmec SA, iar din perspectiva acestor considerente, se poate susţine că a existat o coordonare prin intermediul unor persoane cu putere de influenţare, care au determinat,

contractul între Farmec SA şi avocatul Joiţa Ovidiu, fiul Procurorului general,
două soluţii de scoatere date de procurorii Dinu Iulian şi Hosu Georgiana, ignorându-se două propuneri de arestare a directorului general al Farmec SA care au fost respinse de către procurori din Parchetul General.

Dosarul penal nr. 305/P/2000 a intrat pe rolul Judecătoriei sector 1 Bucureşti, unde a fost adusă Tudor Georgiana care a pronunţat sentinţa penală 1591/04.07.2007 în care a considerat încălcarea legii penale exclusiv privind falsul intelectual, întrucât la acea dată a constatat intervenţia prescripţiei, iar pentru celelalte două fapte penale a pronunţat achitarea deoarece la acea dată nu intervenise prescripţia.

La Tribunalul Bucureşti, dosarul a fost ţinut în aşteptare 21 de zile pentru a fi repartizat judecătorilor Jderu Claudia şi Tocan Isabelle, care, prin decizia 335/12.05.2010, au constatat încălcarea legii penale şi infracţiunea de abuz în serviciu din 1998 în legătură cu care a intervenit prescripţia, dar a menţinut soluţia de achitare pentru infracţiunea de abuz în serviciu în stare agravantă.

Judecătorii menţionaţi mai sus au fost aduşi în dosare penale în care funcţionari la Farmec SA au calitate de inculpaţi pentru care s-a manifestat permanent protectoratul Serviciului român de Informaţii, inclusiv prin influenţarea deciziei penale 335/12.05.2010 semnată de judecători Jderu Claudia şi Tocan Isabelle, care după ce a intervenit prescripţia, a schimbat sentinţa 1591/04.07.2007 privind achitarea faptei de abuz în serviciu care a fost dispusă în 04.07.2007 de judecător Tudor Georgiana.

Procurorul Lăncrănjan Alexandra Carmen a fost detaşată în cadrul grupului de sprijinire să urmeze dosarul penal Farmec SA la două parchete diferite, să fie înlăturat procurorul titular Ramona Ciobanu, vizându-se soluţia de clasare. Dosarul nr. 3164/P/2012 privind infracţiuni săvârşite la Farmec SA a fost trecut la procuror Lăncrănjan Alexandra, care a fost adusă cu delegaţie de la Parchetul judecătoriei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi i-a fost repartizat dosarul cu încălcarea dispoziţiei prev. la art. 64 alin 4) din legea 304/2004: “(4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii: a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii; b) în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea să; c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.”

Coordonarea SRI, raţiuni şi interese care exced legii, susţinut de faptul că:

procurorul Lăncrănjan a urmat dosarul Farmec la două parchete diferite
procurorul Lăncrănjan nu a efectuat acte de urmărire penală,
procurorul titular Ciobanu Ramona a fost înlăturată din dosar,
cererile de probe au rămas nesoluţionate nemotivat
dosarul penal Farmec SA a fost închis de către procuror Lăncrănjan ignorând prejudiciul evidenţiat prin expertiză de peste 8.280.667 de euro
sute de probe care au dispărut din dosar, nu a motivat nimic în legătură cu probe cerute, probe care s-au aflat la dosar şi au dispărut, iar dosarul nu a fost întregit,
Lăncrănjan nu a efectuat nici o activitate de urmărire penală şi a dispus clasarea prin ordonanţa din 13.01.2015.
poliţişti la IGPR-DICE au omis cu ştiinţă să transcrie de pe CD împrejurări care evidenţiază infracţiuni de mită şi trafic de influenţă ale subiecţilor la Farmec SA
Încălcarea evidentă a procedurii stabilite prin lege pune în lumină interese şi raţiuni extrajudiciare dictate de SRI datorită dispariţiei de la dosar a sute de probe, cereri de probe nemotivate, expertiza efectuată de salariat Anca Budeanu din firma Vulpoi, Toader Mangement, în condiţiile în care Vulpoi Marcel a fost expert parte al Farmec SA, preferat, cu multe dosare de urmărire penală fără soluţie de sesizare a instanţei.
Calitatea de colaborator al Serviciului român de Informaţii, procuror Lăncrănjan Carmen Alexandra, în cadrul audierilor efectuate de Direcţia Juridică în faţa comisiei Parlamentare de control a activităţii Serviciului român de informaţii, generalul SRI Dumbravă Dumitru a atestat că o cunoaşte pe Lăncrănjan Alexandra Carmen şi a colaborat cu aceasta.

Sursă:https://flux24.ro/exploziv-veverita-dna-in-dumbrava-sri/ https://www.activenews.ro/stiri-justitie/Presedintele-Comisiei-SRI-Generalul-Dumbrava-a-confirmat-ca-a-colaborat-cu-procuroarea-DNA-Alexandra-Lancrajan-147664 şi https://www.luju.ro/veverita-din-dumbrava-minunata-colonelul-dragomir-devoaleaza-legatura-dintre-procuroarea-dna-alexandra-carmen-lancranjan-si-generalul-sri-dumitru-dumbrava-procuroarea-lancranjan-isi-arata-sprijinul-netarmurit-pentru-cauza-si-da-share-pe-pagina-sa-personal

Dragomir Daniel, colonel SRI (r) a menţionat că: „Din datele care le deţin, generalul Mitică Dragomir a coordonat ani buni pe procurorul Lăncrănjan Alexandra, alias Veveriţa”, sursa https://www.mediafax.ro/social/manda-dumbrava-a-spus-ca-a-colaborat-cu-procurorul-dna-alexandra-lancranjan-dar-nu-a-ajutat-o-in-cariera-dumbrava-a-fost-intrebat-daca-are-cont-de-facebook-si-a-confirmat-16829406

Ulterior pronunţării soluţiei în dosarul nr. 3164/P/2012, Lăncrănjan Alexandra a fost promovată la Direcţia naţională anticorupţie, apoi pentru merit a primit funcţie de conducere la DNA, în condiţiile în care a fost finanţată prin ONG-uri.

Sursa : https://www.capitala24.ro/2018/06/22/procuroarea-lui-dragnea-alexandra-carmen-lancranjan-a-fost-pana-de-curand-presedinta-asociatiei-liderjust-si-are-legaturi-stranse-cu-multe-ong-uri-care-activeaza-pe-zona-justitiei-din-care-multe-sun/ ; https://www.bugetul.ro/detalii-mai-putin-stiute-despre-procurorul-care-l-a-executat-pe-dragnea-colaborarea-care-va-naste-sute-de-controverse/

Sursa https://www.stiripesurse.ro/sorina-matei-val-de-atacuri-la-adresa-procurorului-care-l-a-executat-pe-dragnea-veverita-un-butoi-cu-pulbere-si-o-noua-specie-in-dna_1232000.html arată că singurele activităţi pe care Lancranjan le face bine sunt colaborarea cu Serviciul român de informaţii, carieră de pregătire începută cu Radu Slăvoiu şi Mitică Dumbravă, apoi cu institutul ASPEN, sindrofii şi seminarii finanţate prin ONG-uri cu surse necunoscut”.

k. Pentru dispariția de la dosar a sute de înscrisuri cu putere de probă, procurorul de caz si poliţişti din cadrul IGPR – DICE au fost coordonati si implicați în încălcarea legii. În scopul favorizării au ignorat organizat cererile subsemnatului de întregire a dosarului cu probele dispărute, în condiţiile în care înscrisuri de la Farmec SA au fost cerute de poliție, probele nu au mai fost aduse la dosar, în urma unor tranzacții şi rațiuni financiare, ordine primite, avand siguranța protecției SRI de conivență cu persoanele care au fraudat proprietatea.

I. Falsificarea transcrierii de către poliţişti a convorbirilor telefonice. Polițiștii nu au transcris complet şi corect înregistrări telefonice pentru că subiecții au vorbit despre persoanele care asigură protecția şi sprijinirea la instanţe şi, în acelaşi timp, au făcut cu procurori înțelegeri, tranzacţii prin care au încălcat legea în mod dovedit, cu rezultatul favorizării fraudelor, protejarea făptuitorilor şi nerecuperarea prejudiciilor.

m. Coordonarea sprijinirii grupului infracţional organizat constituit la Farmec SA este relevată şi de imprejurarea că judecătorul Mihai Valentin a fost adus la Tribunalul Bucureşti cu delegaţie, urmărindu-se să se respingă la ordin plângerea împotriva ordonanţei Lăncrănjan, prin ignorarea inclusiv a dispoziţiei dată în dosar de judecătorul titular anterior, prin care s-a hotărât ca să fie adus de la parchet tot dosarul de urmărire penală de 53 de volume şi nu doar două volume. Judecator Mihai Valentin, a respins în grabă plângerea, pe baza dosarului din două volume, ignorând cererea subsemnatului de repunere pe rol a cauzei şi aducerea intregului dosar de urmărire.

n. Plângerea subsemnatului cu privire la faptele penale săvârşite de procurorul Lăncrănjan Alexandra în legătură cu soluţionarea dosarului 3164/P/2012 adresată Direcţiei naţionale anticorupţie a fost clasată prin ordonanţa din 29.08.2018 emisă de către procurorul Beldie Canela Mihaela în dosarul nr. 418/P/2018 care a ignorat un număr de 377 de zile plângerea subsemnatului din data de 01.08.2017 şi un număr de 296 de zile cererea de probe şi înscrisuri în probaţiune formulată în data de 20.10.2017, respectiv până la data de 12.07.2018, dată la care procurorul a dispus prin ordonanţă începerea urmăririi penale în REM.

După 30 de zile, prin ordonanţa din 29.08.2018, acelaşi procuror a dispus soluţia de clasare, fără ca în dosar să fi fost efectuate acte de urmărire penală, în condiţiile în care acesta nu a analizat şi motivat respingerea aducerii la dosar a înscrisurilor mijloace de probă cerute de partea vătămată, fără audierea subsemnatului sau a altor persoane şi fără motivarea soluţiei de clasare. Este de notorietate că procurorul Beldie şi procurorul Lăncrănjan sunt în relaţii apropiate. Sursa https://www.sursazilei.ro/dna-intervine-brutal-intr-un-proces-civil-contra-unor-ziaristi/

Împotriva soluţiei de clasare am formulat plângere, conform normelor procedural penale, care a fost respinsă nemotivat şi neîntemeiat de către Bulancea Marius, procurorul şef al secţiei în care a fost pronunţată ordonanţa de clasare, iar, pentru merit procurorul a fost promovat la Parchetul european.

Coordonarea de către SRI a adoptării acestor soluţii a continuat prin ingerinţe în soluţionarea la instanţă a plângerii împotriva ordonanţei de clasare a faptelor procurorului Lăncrănjan, având în vedere ca judecător Gradinaru Daniel, preşedinte secţie penală la ICCJ, a dirijat cu încălcarea legii, dosarul 8166/2/2018 la judecător Neniță, care a ignorat că procuror Beldie nu a efectuat nici un act de urmărire penală în legătură cu încălcarea legii de către procuror Lăncrănjan. Judecător Grădinaru a primit post în plenul Consiliului superior al magistraturii.

Coordonarea protecţiei infracţiunii şi sprijinirea de către Serviciul român de informaţii în dosarul nr. 3680/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti a fost soluţionat prin adoptarea soluţiei de clasare,

conform ordonanţei din 15.01.2020 emisă de procuror Badea Raducu Cătălin, în condiţiile în care, prin ordonanta din 29.06.2017 emisă anterior de procurorul Popa Lăcrămioara, „s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 273 alin. 2 C.pen.”, respectiv pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă săvârşită de experţii Bogdan fostă Pintea, Vulpoi Marcel şi Culda prin întocmirea raportului de expertiză în dosarul nr. 3414/1285/2011 aflat la Tribunalului Specializat Argeş în care au consemnat, în mod neadevărat, că au avut la dispoziţie registrul acţionarilor cu vărsăminte şi registrul acţiunilor, cât şi dovada vărsămintelor, respectiv ordine de plată, chitanţe ale acţionarilor în contul acţiunilor care s-au folosit la vot în şedinţa acţionarilor AGEA din 17.07.2011.

După ce a dispus începerea urmăririi penale ÎN REM pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, Procuror Popa Lăcrămioara a dispus prin ordonanţa din 08.11.2017 să fie ridicate de la Farmec SA şi depuse la dosar înscrisuri cerute ca probe pe care le-a considerat concludente şi utile în dezlegarea cauzei penale, iar prin Ordonanţa nr. 2586627/28.02.2018 către Farmec SA, semnată de poliţist Voicu Cătălin, s-a cerut depunerea la dosar a unor înscrisuri cu valoare probatorie.

În dosar polițistul Varga Marius nu a efectuat nici o activitate de urmărire penală. Acesta a fost agent ajutor de şef de post în comună Odorheiu şi a fost adus la SICE Cluj pentru ca în dosarul penal Farmec să nu efectueze nici o activitate de urmărire penală. PENTRU MERIT agentul a primit gradul de ofițer și a fost trimis la ONU 405 East, 42nd Street, New York, USA, cu salariu de 12.900 USD.
În condiţiile în care a fost adoptată ordonanţa de clasare după refuzul aducerii la dosar a probelor care au fost încuviinţate chiar de procuror şi fără efectuarea vreunei activităţi de urmărire penală, Popa Lăcrămioara, având doi ani vechime în profesie, a beneficiat de funcţia de procuror adjunct la acelaşi parchet, iar Argeseanu Nicolae procuror adjunct al Parchetului a beneficiat de funcţia de prim procuror.
Conivenţa şi coordonarea încălcării legii de către procurori şi organele de poliţie au fost determinate de ingerinţele unor ofiţeri din Serviciul regional Argeş al SRI, având în vedere că doar Serviciul român de informaţii ar fi putut să manipuleze Justiţia prin ingerinţe poliţie, parchet şi la mai multe intante de judecată, respectiv la Judecătoria Piteşti, Tribunalul specializat Cluj, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul specializat Argeş, Curtea de Apel Piteşti din localităţi diferite, în scopul să favorizeze, protejeze şi sprijine infracţiunile de fraudare de la Farmec SA, concluzie justificată şi de împrejurarea că magistraţii instanţei din Piteşti au menţinut soluţia nelegală şi netemeinică de clasare la toate instituţiile judiciare implicate, cu rezultatul urmărit să nu fie ridicate registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu cererile de subscriere şi vărsămintele acţionarilor în contul acţiunilor, conform art. 177 din L-31-1990 şi HG 885/1995.
Coordonarea sprijinirii evaziunii fiscale la Carrefour România SA, neplata facturilor, excluderea de la raftul magazinelor Carrefour România SA, Artima si Billa, siguranţa protecţiei Serviciului român de informaţii la poliţia Ilfov şi Parchetul Buftea, după ce la Carrefour am plătit taxe de raft şi de intrare în reţea peste 1.000.000 euro, pentru un număr care depaseste 167 de produse.

Carrefour România SA a exclus produsele subscriselor de la raftul magazinelor Carrefour, Artima şi Billa după ce subscrisele au plătit pe rand celor trei retele o valoare care depăşeşte insumat 1.300.000 de euro taxe de raft pentru intrare în reţea corespunzator unui număr de 167 de articole.

Directorul militar Coldea Florian a coordonat peste 12 ani Serviciul român de informaţii, a fost eliberat din funcţie prin decret prezidential în 17.01.2017 şi a fost numit director al noului Serviciu european de Intelligence de la Bruxelles, in anul 2015 a fost decorat de statul francez, prin ambasadorul său la Bucureşti, cu însemn de cavaler al Ordinului naţional al meritului, distincţie oferită de preşedintele Franţei pentru merite deosebite pentru statul francez, dar în timpul exercitării mandatului de director militar al Serviciului român de informaţii, fiind prima decoraţie a statului francez în istoria colaborării profesionale dintre Serviciile româneşti şi guvernul unei ţări străine.

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20414712-florin-coldea-prim-adjunctul-sri-fost-decorat-ambasadorul-frantei-insemnele-cavaler-ordinului-national-meritului.html

Sub beneficiul protectoratului Serviciului român de informaţii, corporaţia franceză Carrefour România SA a câştigat statutul “mai presus de lege” şi a abuzat patrimoniul subscriselor, in mod organizat şi coordonat continuând până în prezent să producă consecinţe financiare cu prejudicii mari.

După fuziunea prin absorbţie a companiei Artima SA de către Carrefour România SA, aceasta din urmă nu a înregistrat în contabilitate un număr de 126 facturi emise pentru produse care au fost livrate de subscrisa, conform Raport de control şi Sesizarea penală întocmită de Garda financiară – Comisariatul general. Fotocopie inserată mai jos

Poliţia Ilfov şi Parchetul Buftea nu au efectuat urmărirea penală pentru că a fost companie din corporaţia franceză Carrefour, protejată de Serviciul român de informaţii. Carrefour România SA este companie cu capital francez.

Compensaţia şi meritul recunoscut de guvernul Franţei include şi protectoratul Carrefour România SA de către Serviciul român de informaţii în cadrul căruia Serviciul român de informaţii a coordonat sprijinirea şi nu au sesizat Parchetul, după ce au luat cunoştinţă de infracţiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, protecţia făptuitorului de către poliţişti de la Ilfov şi procurori de la parchetul Buftea şi favorizarea la Carrefour România SA.

Interesul legitim al subscrisei a fost vătămat, patrimoniul subscrisei este prejudiciat şi a continuat până în prezent să producă prejudicii subsemnatului şi subscrisei de compania franceză guvernată corporativ Carrefour România SA, ca urmare a protecţiei la instituţii a Serviciului român de informaţii.

Coordonarea promovării de către Serviciul român de informaţii a judecătorilor, procurori şi poliţişti, în funcţii de conducere cotate financiar se face după ce au dovedit disponibilitate pentru sprijinirea la ordin a infracţiunilor care au fost săvârşite de persoane clientelare, interlopi şi companii governate corporativ.

Infracțiuni sunt coordonate la instituții, instanțe, ICCJ, poliție, parchete prin sprijinire de către grupuri de persoane cu funcţii de stat, colaboratori SRI, inclusiv magistrați cu funcții de execuţie şi conducere, care au participat la încălcarea cu ştiinţă a legii si au semnat înscrisuri oficiale, prin care au atestat împrejurări necorespunzătore adevărului, în scopul de a acoperi infracţiuni, care a determinat promovarea în funcţie.

Procuror Kovesi Laura Codruţa,

a promovat procuror şef la Parchetul european, după ce Parchetele care au fost coordonate de Domnia sa au încălcat legea, situând într-o poziţie “mai presus de lege” interesul personal al unui numar mare de politicieni occidentali si români, companii guvernate corporativ, interlopi, persoane clientelare.

http://www.secundatv.ro/anchete/dna-a-clasat-pe-furis-dosarul-eads-afacerea-de-750-de-milioane-de-euro-ingropata-128373.html/, conform căreia: „E o afacere profund acoperită de statul român care nu vrea să meargă mai departe”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu. Traian Băsescu a fost preşedintele României între anii 2004 – 2014. Frauda Microsoft a început în 2004 sub Guvernul Năstase şi s-a terminat în 2014 sub Guvernul Ponta cu trecere prin guvernele Tăriceanu şi Boc! Conform informaţiilor primare, România a fost furată de circa 400 de milioane de euro, bani care au ajuns în buzunarele unor escroci români dar şi în conturile unor şefi de la Microsoft. În această escrocherie au fost implicaţi 9 miniştri: Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Şerban (Miki Șpagă) Mihăilescu, Dan Nica, Silvia Ţicău, Daniel Funeriu, Gabriel Sandu, Alexandru Athanasiu şi Elena Udrea. Ex-preşedintele Băsescu ne-a mai spus că procurori români – cu trimitere directă la şefa DNA Laura Codruţa Kovesi – îi protejează pe americanii din conducerea Microsoft. https://gandeste.org/analize-si-opinii/o-fi-secret-de-state-in-conturile-cui-au-ajuns-si-pe-ce-s-au-cheltuit-banii-din-afacerea-microsoft/85701/

https://www.cotidianul.ro/protectorii-americani-si-europeni-ai-uneltei-kovesi-studiu-de-caz/

https://www.luju.ro/institutii/min-justitiei/trafic-de-influenta-pentru-luluta-ministrul-justitiei-tudorel-toader-a-terminat-evaluarea-sefilor-piccj-si-dna-augustin-lazar-si-laura-kovesi-coincidenta-cu-doua-zile-inainte-sa-anunte-daca-va-propune-sau-nu-revocarea-lui-kovesi-de-la-sefia-dna-ministrul-

Kovesi Laura Codruța, în calitate de Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 209 alin 4 lit d) din Codul de procedură penală vechi, cu acordul procurorului de caz, prin rezoluţie nr. 3626/2007, a dispus preluarea dosarului penal 9016 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 1, după ce anterior cu un an, conform Referat nr 4191/04.04.2006 semnat de procuror ICCJ, Sandu Elena, s-a dispus restituirea dosarului sus mentinonat, după consultare la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1, organul competent, împreună cu Referatul ce urma a fi avut în vedere la soluţionarea cauzei.

Preluarea dosarului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 1 a fost dispusă de procurorul general Kovesi Codruța, cu motivarea că dosarul este complex, conform extras din rezoluţie: “este complexă şi prezintă un sporit grad de dificultate”, în scopul ca persoanele învinuite să fie scoase de sub urmărire penală şi dosarul penal să fie închis, fără a se mai face niciun act de urmărire penală, ceea ce a avut ca rezultat încălcarea voita a dreptului de proprietate al subscrisei, întrucât în dosar, la parchetul competent de la care a fost preluat dosarul de către PICCJ, a fost efectuată o expertiză financiar contabilă, care a constatat că doar corespunzător unei perioade de 6 luni, prejudiciul subscrisei a fost echivalentul a aproximativ 550.000 USD fără TVA.

Rezoluția semnată de Kovesi Codruța Procuror general al P. ICCJ, cauză de interes a fost luată de la parchetul competent pentru a fi inchis fără un alt act de urmărire penală, dosarul vizand protecția membrilor Consiliului Concurenței, care au coordonat sprijinirea corporației SUA Colgate Palmolive SRL şi au amendat nelegal subscrisa CU 500.000 EURO, ca instrument de şantaj, prin care mi-au cerut să retrag plangerile şi probele depuse la Consiliul Concurenței privind incălcarea legii de către corporațiile americane Colgate Palmolive, Kraft Food SRL, actual Mondelez SRL si Unilever SA.
(2)Judecător Savonea Lia,

Înscrisuri oficiale semnate de Domnia să pun în lumină că a încălcat legea cu rezultatul încălcării dispoziției imperative care reglementează continuitatea în cauze care vizează interesul unor corporaţii şi fraudarea proprietăţii de către persoane clientelare (Farmec SA din Cluj), după care a promovat în plenul Consiliului superior al magistraturii, unde a deţinut funcţia de preşedinte. În prezent a accedat statut de demnitar prin funcţia de judecător la Înalta curte de casaţie şi justiţie.

(3) Judecător Ninu Cristiu Luminiţa a promovat vicepreşedinte, preşedinte la Curtea de apel Bucureşti, după care, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecător Ninu în calitate de preşedinte de secţie a II a penală Curtea de Apel Bucureşti a încălcat art. 11 din Legea 304/2004 privind continuitatea, înlocuirea nelegală din complet în timpul procesului, apoi a promovat în funcţiile publice menţionate mai sus.

Judecător Strâmb Codruţa originar din Satu Mare, localitate unde Turdean Mihaela inculpat în dosar 7386/1285/2010 are legături apropiate şi a influenţat prin “stimulente” să câştige conform extras din înregistrare telefonică în dosar 3164/P/2012

“Învinuit PANTEA PETRU IACOB: Păi, mă! 2003, 2004, care tu zici c-ai influenţat să câştigăm la SATU MARE …”. Învinuit Pântea Petru Iacob: “Că o luat asemenea măsuri, da mă înţelegi tu cu asemenea MĂSURI DE STIMULARE, încât TOTUL VA FI ÎN FAVOAREA NOASTRĂ”.

Judecator Strâmb Codruţa si Bădescu Raluca au formulat cerere sa treaca in completul de martea avand in vedere interes personal fotocopie; la completul de martea a fost dosarul Farmec SA si au participat la sprijinirea infractiunilor si fraudelor care fac obiectul dosarului 2485/300/2011 in scopul deciziei penale 547/2019 coordonată, de achitare a inculpatilor.

(4) Judecător Grădinaru Daniel a deţinut funcţii de conducere la toate gradele de instanţe. Astfel, presedintele sectiei pentru a distribui cauza penală dosar 8166/2/2018 judecătorului preferat Neniţă, cu rezultatul respingerii plangerii, a acordat în dosarul respectiv la ICCJ cifra de complexitate 29, în timp ce Curtea de Apel Bucureşti a acordat cifra de complexitate 7 în acelaşi dosar 8166/2/2018 şi cifra de complexitate 20 în dosar 8247/2/2018 pentru acelaşi dosar simultan cu obiect plângere împotriva ordonanţei procurorului Lăncrănjan promovat de SRI prin Radu Slavoiu^[1], cu rezultatul ca dosarul să fie introdus in ECRIS in ordine preferenţială faţă de ordinea sosirii dosarelor si să fie repartizat completului nr. S1C17, care a respins plângerea subsemnatului ignorând motivele, privind refuzul DNA de a cerceta abuzul în serviciu al lui Lăncrănjan.

Istoricul funcţiilor deţinute la instante de către judecător Grădinaru Daniel pune în lumină că pe magistrat îl recomandă capacităţi profesionale care au fost remarcate şi de către ofiţeri din conducerea Serviciului Român de Informaţii cu putere de influenţare a instituţiilor publice. Adresa din data 02.05.2019 de la ICCJ în dosar 8166/2/2018 a fost semnată de către Vintila C., grefier şef la secţia penală prezidată de judecător Gradinaru Daniel, prin care refuză să ne transmită înscrisurile cerute conform extras : «Materialul care a stat la baza efectuării verificărilor nu este destinat publicităţii, acesta făcând parte din categoria actelor cu carcater intern».

Grădinaru Ianina, soţia preşedintelui secţiei penale este judecător la ICCJ, secţia a 2 a civilă şi face parte din completul C4 căruia i-a fost repartizată cauza 6699/63/2015*, in care au interes interlopul Trandafir Fanel alintat Cimino si avocat Săuleanu Lucian. Cauza a fost introdusă in aplicaţia ECRIS după asteptarea de două zile. In dosar nu a existat “repartizare aleatorie” ci doar o “distribuire automată”. In ambele dosare, Inalta Curte de Casaţie si Justiţie a dovedit ordinea preferentiala a introducerii cauzelor in aplicaţia ECRIS, eludarea, introducere a cauzei de interes, la momentul cand se cunostea că ECRIS distribuie cauza completului dorit. Mai mult, cererea de recuzare a completului C4 din care face parte si dna judecator Gradinaru Ianina a fost admisa, iar presedintele la ICCJ Corbu Corina a ascuns registrul minutelor si al incheierilor interlocutorii.

(5) Procuror Ban Cristian, în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 1 a fost de acord, în temeiul art. 209 alin 4 litera d) cod procedură penală vechi, să decline de la Parchetul competent dosarul penal 9016 în care erau anchetaţi funcţionări la Consiliul Concurenţei. Dosarul a fost luat la Parchetul general prin rezoluţia Procurorului general al P.ICCJ Kovesi Laura Codruţa şi dosarul a fost închis ignorând faptele, probele din dosar şi urmărirea penală efectuată anterior la parchetul competent PJ Sector 2, fără nicio activitate judiciară suplimentară. Procurorul Cristian Ban a promovat în funcţia de procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de apel Bucureşti, plenul din Consilul superior al magistraturii şi la Direcţia naţională anticorupţie.

(6) Ofiţer de poliţie Dobre Aurel, director la Direcţia de Criminalitate economică în poliţia României, fost şef serviciu Produse accizabile din cadrul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din IGPR, a dobândit “experienţă şi rutină” în mediu cu produsele accizabile. Poliţişti Popescu Alexandru, Dobre Aurel şi procuror Lăncrănjan Alexandra au fost învederaţi prin cereri de probe care nu au fost soluţionate, că de la dosar au dispărut mii de înscrisuri, probe în dosar, dar nici cererea de probe şi nici dispariţia probelor nu au fost soluţionate. Clasarea evaziunii fiscale a fost dispusă, în lipsa administrării probelor cerute, probelor care au dispărut de la dosar şi nu au fost aduse înapoi, împrejurare de fapt care pune în lumină, că poliţiştii Dobre, Popescu, Ciongaru şi procurorii Lăncrănjan, Petrescu, Beldie Canela au favorizat făptuitorii în dosare, dar şi că soluţiile parchetului şi instanţelor au fost netemeinice şi nelegale. Poliţistul Dobre Aurel director de direcţie cu delegaţie a primit numire definitivă în funcţia de director la Direcţia de criminalitate economică din Poliţia română, iar ulterior a beneficiat de gradul profesional de chestor.

(7) Procuror Lăncrănjan Alexandra a urmat dosarul Farmec la două parchete diferite, a fost delegată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru soluţia de clasare privind infracţiunea de evaziune fiscală în contextul în care i-a fost învederat că din dosar au dispărut sute de probe, înscrisuri, situaţie care se circumscrie infracţiunii de favorizarea făptuitorului prev de art. 267 C.p.. Procurorul titular la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Ramona Ciobanu a fost înlăturat din dosarul Farmec, după ce a fost început un dosar de cercetare penală a acestuia pentru intimidare. Lăncrănjan, membră la organizatia Liderjust a promovat la Direcţia naţională anticorupţie la aceeaşi secţie la care în dosarul Farmec nu a existat o urmărire penală, privind faptele în dosar, a fost susţinută de ofiţerul Radu Slăvoiu, fostul şef al Direcţiei juridice la Serviciul român de informaţii Bucureşti şi a colaborat cu generalul SRI Dumbravă Mitică. Lăncrănjan a primit funcţie de conducere DNA.

Procurorii Beldie si Lăncrănjan figurează pe lista colaboratorilor acoperiţi ai Serviciului roman de informaţii: https://www.punctul.ro/lista-acoperitilor-din-justitie-500-de-procurori-57-de-judecatori-si-126-de-auditori/. Procurorul Beldie a semnat ordonanţa de clasare privind infracţiunea de abuz in serviciu a lui Lăncrănjan.

(8) Procuror Petrescu Adrian a accedat functia de prim procuror adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria sector 2 Bucuresti, apoi prim procuror dupa ce funcţionarii faptuitori de la Farmec SA au beneficiat de imprejurarea că procurorului Petrescu Adrian i-a fost repartizat a doua oară dosarul penal Farmec nr 14382/P/2010 în care si-a spus anterior părerea cand a dispus măsura de clasare. In continuare dosarul rămas la PJS2 a beneficiat din nou de ţinerea cauzei in nelucrare care a fost finalizată prin trimiterea la Parchetul din Cluj a unei părţi din dosar, iar in partea rămasa la PJS2 a fost dispusă soluţia de clasare fără cercetare penală. La Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2, dosarul beneficiază de nelucrare din data de 17.10.2016 când a fost emisă ordonanţa şi Nota de îndrumare de către acelaşi procuror, în vederea prescripţiei şi a soluţiei de clasare previzionată în cazul Farmec SA în lipsa cercetărilor şi a audierilor. Ţinerea dosarelor penale în nelucrare, practică la parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2 Bucureşti, în contextul în care acelaşi procuror Petrescu mi-a comunicat ordonanţa din mai 2018 care constată intervenţia prescripţiei în dosar 1481/P/2011 şi incetarea procesului penal, situaţie care favorizează persoanele vinovate de faptele penale.

(9) Prim procuror la Parchetul de la judecatoria sector II Bucuresti Toader Tatiana a promovat in plenul Consiliului superior al magistraturii si apoi la Directia naţională anticorupţie in funcţie de conducere, după ce Parchetul sector 2 coordonat de Domnia sa, in peste 20 de cauze, cu consecinţe grave Pic, Trident, Antrepriza Constructii Montaj, cauze penale clientelare SRI a intervenit prescripţia si a incetat procesul penal, cauzele fiind protejate de Serviciul roman de informaţii si ţinute in nelucrare. Fotocopii inscrisuri oficiale procuror sef sectie din Parchetul de pe langa ICCJ a constatat tergiversarea conform extras: “Intrucat s-a constatat, insă, tergiversarea urmăririi penale in cauză, au fost dispuse măsuri in vederea solutionării cu celeritate a acesteia” iar in aceeasi cauză prim procuror PJS2 Toader Tatiana a infirmat (!!!) soluţia sefului de secţie urmăriri penale din Parchetul general.

(10) Sabo Irina Lucia, prim procuror al Parchetului pe langa Tribunalul Cluj, după încetarea primului mandat, în decembrie 2017, a beneficiat de un nou mandat pentru aceeaşi funcţie, fiind de notorietate relaţiile existente între Mircea Turdean, directorul general de la Farmec SA, Sabo Marius Calin, sotul procurorului Sabo Irina Lucia şi Nicoara Marius Petre, deputat, şeful PNL Cluj, acesta din urmă determinând promovarea soţului prim procurorului la PTB Cluj. O perioadă de 40 de luni in dosar 297/P/2016 al Parchetului de pe langă Tribunalul Cluj nu au fost efectuate activitati de cercetare penala, dosarul a stat in nelucrare.

(11) Procuror Sabo Irina Lucia si-a incetat mandatul de prim procuror in luna decembrie 2017 si a beneficiat de un nou mandat de trei ani pentru calitatea de prim procuror.(Judecător Bulancea Magdalena Diana – a primit postul de judecator la Curtea de Apel Bucuresti unde i-au fost trecute dosarele cu incălcarea legii de la judecătorul titular Gheorghe Grecu, magistrat care a continuat să activeze in cadrul Curtii de Apel Bucuresti, a respins actiunea reclamantei Prestige in dosarul 27411/2/2005 si a fost promovata Curtea de Justitie a Uniunii europene incepand cu 20.09.2016.

(12) Procuror Bulancea Marius soţul a fost consilier al procurorului general al PICCJ si a promovat in funcţia de procuror sef secţie la Direcţia Naţionala Anticorupţie, aceeasi secţie care timp de trei ani nu a inregistrat dosarul Farmec cu indicativ “P” si nu a efectuat ancheta penală.

(13) Judecător Popescu Norel, preşedinte Tribunalul Mehedinţi, pentru merite a primit şi mandat de membru în plenul Consiliului superior al magistraturii, după ce a dirijat SOŢIEI Popescu Clara Băluţă în cauze diferite dosare de interes 7386/1285/2010 şi 6699/63/2015* şi la perioade diferite, în scopul încălcării legii şi favorizării grupului organizat şi prejudicierea patrimonială a subscrisei şi subsemnatului.

Astfel, Popescu Norel cu concursul grefierului şef, informatician şi soţiei domniei sale Popescu Clara Băluţa au fost implicaţi în introducerea în ECRIS a dosarelor 7386/1285/2010 şi 6699/63/2015* având părţi din localităţi diferite, în ordinea preferenţială faţă de ordinea sosirii cu rezultatul unor hotărâri judecătoreşti care au favorizat partea care a fraudat proprietatea şi legea.

(14) Judecător Voinescu Aurica la Tribunalul Braşov a beneficiat de două mandate de preşedinte secţie II civilă după ce a favorizat administratorii Farmec SĂ nu a clarificat proba cu registrelor acţiunilor şi acţionarilor cu rubrica vărsăminte a tergiversat 34 de termene, a dispus hotărâre nelegală prin sentinţa nr. 135/2018 anulată ca nelegală.

(15) Judecător Gherghina Lotus, în calitate de preşedinte secţie a participat la încălcarea legii împreună cu grup compus din informatician şi grefier, a ţinut în aşteptare cauza lui Tandafir zis Cimino cu nr. 6699/63/2015. A promovat judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(16) Poliţist Enăchescu Alexandru nu a adus la dosar documentele cerute prin adresa. A fost promovat director adjuct DICE în IGPR.

(17) Judecător Budă Marian a participat la încălcarea legii în mai multe dosare, capitolul II infracţiuni şi a promovat preşedinte la secţia II civilă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedinte la Consilul superior al magistraturii.

(18) Scutea Gabriela figurează pe lista acoperiţilor colaboratori ai Serviciului roman de informaţii https://www.punctul.ro/lista-acoperitilor-din-justitie-500-de-procurori-57-de-judecatori-si-126-de-auditori/. A detinut funcţia de procuror general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de casaţie si justiţie. In 2020 nu a dispus masuri legale de urmărire penala si administrare de probe, privind Sesizarea subsemnatului.

(19) Axente Irinel promovat presedinte la sectia a II a civila la Curtea de apel Cluj dupa ce, in dosarul 802/1285/2016, au fost încălcate normele de ordine publică privind repartizarea aleatorie cu rezultatul unei soluţii netemeinice, favorabile funcţionarilor la Farmec SA care au fraudat legea şi proprietatea.

(20)Băldean Livia Denisa a promovat judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Judecator Băldean Livia Denisa presedinte Curte de apel Cluj a favorizat mentinerea in functie a judecatorului Costea Răzvan, cu ocazia acordarii acestuia celui de al treilea mandat de delegare, prin încălcarea art. 57 alin (6) din Legea 303/2004 in calitate de presedinte la Curtea de apel Cluj care permite doar două mandate de delegare conform extras: “delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită cu acordul scris al acestora cel mult încă 6 luni”. Cu ocazia avizului prin care a adus cu delegaţie judecătorii Costea Răzvan Rareş şi Pavelescu Ancuţa, la Tribunalul Specializat Cluj. Băldean Livia Denisa a preferat cei doi judecători, deşi la acea dată aveau cereri magistraţi cu experienţa profesională mai lungă. La data delegării judecătorului Costea Răzvan au fost nouă solicitări de transfer la Tribunalul Specializat Cluj, între care dna judecător Ana Aldea, avea la acea dată experienţă profesională 19 ani în magistratură în timp ce Costea Răzvan o vechime de judecător doar de 6 ani. În acest context, Costea a primit în grijă dosarul 1021/1285/2016 cu incălcarea legii art. 11 şi 139 din Legea 304/2004 privind “repartizarea aleatorie”in care a fost implicat Moţu Flavius, presedintele Tribunalului Specializat Cluj, naș de cununie al lui Ani Cristian, functionar la Farmec SA, care a atestat împrejurari de fapt necorespunzatoare adevarului si a validat cvorum ilegal la AGEA din 19.10.2016.

(21) Judecător Glugă Adrian figurează în rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, persoană afiliată la interesele lui Trandafir zis Cimino, a fost asimilat judecător din procuror DIICOT şi avand in vedere “independenţa” a fost promovat preşedinte la Curtea de apel Craiova. Serviciul român de informații a acordat certificatul ORNISS pentru această funcție publică.

Fost procuror DIICOT, Glugă Adrian a fost numit judecător si promovat presedinte la Curtea de apel Craiova iar conform Rechizitoriului intocmit de Ministerul Public in dosar 805/P/2016 este controlat de interlopul Trandafir zis Cimino, face parte din grupul de politicieni si magistrați, care asigură protecția unuia din membrii grupării „Frăţia” si deține cu acesta legături de interes.

Infracţiuni coordonate și sprijinite de politicieni și de Serviciul român de informaţii, la Curtea de apel Craiova, in scopul menţinerii la ordin a infracţiunilor de fraudare a domeniului public, proprietătii private și a veniturilor ilicite transmise piramidal, prin corupţie. Inscrisuri oficiale atestă că judecator Glugă Adrian are relație personală cu Trandafir zis Cimino, după care Glugă Adrian a fost validat de Consiliul superior al magistraturii, iar Serviciul român de informații nu a retras certificatul ORNISS, pentru funcția de presedinte la Curtea de apel Craiova sau cea de judecator la ICCJ.

La Curtea de apel Craiova, în perioada coordonată de Glugă Adrian, judecători au încălcat legea în dosarele 1929/63/2018 şi 21543/215/2018*, în mod dovedit cu înscrisuri oficiale primite de la instanţe, doar pentru că judecători preferaţi au fost învestiţi să judece dosare de interes, având interes preşedintele Curţii. Preşedinţi a două instanţe au încălcat legea, au fost ostili, doar datorită conivenţei persoanelor sus menţionate cu judecători din complete, primarul, secretarul general la primărie, ofiţeri din SRI, organizaţi şi coordonaţi pentru a protecţia şi sprijinirea grupului organizat şi încălcarea legii în strada Hortensiei nr. 4 în perimetrul susmenţionat.

Curtea de apel Craiova nu este independentă, în contextul în care, interlopul Trandafir zis Cimino a controlat presedintele Curții de apel, direct sau prin Serviciul român de informații și alți judecători, polițiști, procurori, politicieni și funcționari din instituții
(22) Argeşeanu Nicolae a promovat prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti figurează pe lista acoperiţilor colaboratori ai Serviciului român de informaţii şi de aceea în dosar a fost încălcată legea la ordin regional DRI din Serviciul român de informaţii să nu fie aduse la dosar probe după ce procurorul de caz, în urma favorizării făptuitorului, care a blocat recuperarea sumei de 80.000 lei cu care am fost prejudiciat şi hotărâri judecătoreşti la ordinul SRI: https://www.punctul.ro/lista-acoperitilor-din-justitie-500-de-procurori-57-de-judecatori-si-126-de-auditori/
(23) Popa Lăcrămioara procuror a fost promovată prim procuror adjunct.

Concomitent cu refuzul aducerii la dosar a probelor care au fost încuviinţate chiar de procuror, având doi ani vechime în profesie, Popa Lăcrămioara, a promovat în funcţia de procuror adjunct la acelaşi parchet iar Argeşeanu Nicolae procurorul adjunct al Parchetului a fost promovat prim procuror.

Procurorul Popa Lăcrămioara a dispus prin ordonanţa nr 3680/08.11.2017 să fie aduse la dosar probe concludente şi utile cauzei. Documentele nu au fost aduse la dosar.

Poliţia a cerut documentele prin adresa nr 2586627/28.02.2018

Administratorii la Farmec SA sprijiniţi de ofiţeri din Serviciul român de informaţii au răspuns prin adresa nr. 34/22.03.2018, au avut constinta că sunt protejaţi instituţional de SRI şi au minţit că nu deţin registrul acţiunilor şi registrul acţionarilor cu rubrica vărsăminte aşa cum dispune legea, pentru că au avut siguranţa că sunt protejaţi de judecători, prin ingerinţa ofiţerilor SRI. În realitate documentele cerute de poliţie nu se află la dosar, iar poliţia şi Parchetul au acceptat fără să revină şi fără să îndeplinească norma legală de ridicare probe şi percheziţie, împrejurare care evidenţiază coordonarea SRI şi tranzacţii şi interes personal care exced legii şi săvârşirea de infracţiuni de grup organizat prev de art. 367 Cod penal şi favorizare a făptuitorilor art. 269 Cod penal.

Poliţia şi Parchetul din Piteşti, de conivenţă cu funcţionari ai societăţii au ignorat că societatea deţine înscrisurile şi registrele cerute şi nu le-a dat poliţiei, pentru a ascunde fraudă cu acţiunile şi dividendele societăţii, poliţiştii au acceptat coordonarea Serviciului român de Informaţii secţia SRI Argeş să nu aducă la dosar probele cerute de Parchet şi nu au uzat de art. 169 şi 159 C.P.P. deşi procedura penală prevede ridicarea de înscrisuri şi percheziţia.
Inscrisurile aflate la dosar, fişa postului a lui Miluca Onuţe funcţionarul la Farmec SA si declaraţia de martor dată in faţa judecătorului sub juramant, fotocopie mai jos, atestă că societatea Farmec SA deţine registrul acţiunilor in legatură cu care Turdean Mircea minte ca nu il deţine, cat şi registrul acţionarilor cu rubrica vărsămintele acţionarilor in contul acţiunilor. Poliţia şi parchetul au acceptat din motive care exced legii, ca Turdean Mircea să nu depună probele cerute, motiv pentru care, cu stiinţă au favorizat si nu au aplicat art. 169 si 159 din codul de procedură penală.

F1 – fotocopie fişa postului Miluca Onute dovedeşte că administratorii Farmec SA deţin registrele în forma prevăzută de lege dar voit obstrucţionează justiţia şi nu le prezintă organelor statului în scopul de a ascunde infracţiuni de gestiune frauduloasă cu acţiunile şi dividendele.

F2 – fotocopie declaraţia de martor dovedeşte ca funcţionarii deţin registrele prevazute de lege dar le ascund pentru a muşamaliza

Ambele inscrisuri atestă că societatea Farmec SA detine registrele prevăzute de lege dar de conivenţă cu organul penal si parchet refuză să le prezinte probe in dosar.

Solutia de clasare este evident nelegală si faţă de inscrisurile probe care se află la dosar, respectiv expertul numit Pintea Bogdan Mirela, Vulpoi si Culda experţi parte Farmec au atestat imprejurarea necorespunzătoare adevărului ca a efectuat expertiza pe baza registrului acţiunilor si a registrului acţionarilor cu vărsăminte pentru a reţine concluzii mincinoase privind subscrierea si plata acţiunilor de către acţionari faţă de faptul că administratorul Turdean a minţit, a atestat in inscris oficial aflat la dosar, că nu deţine registrul acţiunilor, conform fotocopii.

Înscris oficial atestă că administratorul Turdean Mircea a minţit că nu deţine registrul acţiunilor dar judecători independenţi au fost nevoiţi să accepte miniciuna.

Fotocopie hotărare Tribunal Argeş care in data de 18.05.2016 a dispus expertului numit: „să consulte la sediul societătii Farmec SA următoarele documente in forma olografă: … registrul actionarilor, registrul actiunilor…”:

Ca urmare a hotărârii Tribunalului expertul numit Pintea Mirela a minţit că a efectuat verificări pe baza registrului acţiunilor, conform declaraţie Pintea Bogdan Mirela dată în faţa instanţei că ar fi efectuat verificări pe baza registrului acţiuni şi registrul acţionarilor cu vărsăminte:

În contextul miniciunii expertul Pintea a primit 75.000 lei contravaloare expertiză bazată pe concluzii abuzive necorespunzătoare adevărului, cu concursul judecătorilor care în grup organizat au încălcat legea, au ignorat probele şi nu au adus la îndeplinire hotărâri judecătoreşti care au fost date în dosar. Expertul Pintea Mirela a minţit că a verificat registrul acţiunilor faţă de declaraţia lui Turdean Mircea de mai sus că nu deţine registrul acţiunilor la dosar 3414/1285/2011 şi la dosar penal.

Infracţiunea de grup organizat art. 367 cod penal a poliţiştilor şi procurorilor care au favorizat făptuitorii privind nelegala clasare a infracţiunilor de mărturie mincinoasă a expertului Pintea Bogdan Mirela.

Deci hotărârea judecătoreasca, sentinţa nr 195/14.07.2017 a Tribunalului Argeş şi decizia nr 1329/14.11.2017 a Curţii de apel Piteşti în dosar 3414/1285/2011 s-a dat la ordinul Serviciului român de informaţii să respingă acţiunea şi să mă oblige pe nedrept neîntemeiat să plătesc 80.000 lei contravaloarea unei expertize mincinoase.

Mijloace de corupere folosite de Serviciul român de informaţii, cu rezultatul dominarii actului de justiţie în cauze de interes prin magistraţi colaboratori “acoperiţi”, prin mod organizat si coordonat de promovare.

Deşi Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de încălcarea legii sau infracţiuni cu consecinţa fraudarii sau a sprijinirii în exercitarea atribuţiilor de serviciu privind procurori, ofiţeri de poliţie, judecători şi grefieri, preşedinţi ANAF, directori de direcţii, miniştri, care au încălcat legea şi ulterior sunt sprijiniţi să acceadă, să promoveze în funcţii la Curtea europeană a drepturilor omului (CEDO), la Tribunalul european, la Parchetul european, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie preşedinţi de instanţe, de secţii, în plenul Consiliului magistraţilor, Inspecţia judiciară.

Ce salarii și pensii să plătească statul, judecătorilor care participă la actul de justiție, din noianul de taxe pe care poporul român le plăteşte, pentru ca justițiabilii să se bucure de încrederea şi rezultatul efectiv în procesul echitabil, cu hotărâri judecătoreşti date în numele legii, în contextul în care judecatori si grefieri care au participat la încălcarea legii în dosarele 1929/63/2022 si 21543/215/2018*, se bucură de venituri care insumate depăşesc 500.000 lei net lunar în timp ce peste 1.5 milioane de romani muncesc în schimbul unui salariu lunar de 2.000 lei net.

Nu poate fi acceptat trei judecători cu grad de Curte de apel nu au cunoscut legea.

Judecători sunt implicați personal, prin tranzactii ascunse în mod dovedit au încălcat art. 42 pct. 13 din Codul de procedură civilă, iar după ce au luat cunoștință de încălcarea legii nu au declarat abținerea, potrivit art. 43 C.pr.civ.

Fără să existe un interes personal de corupere, nu poate fi acceptat că, dovedit cu inscrisuri, judecători încalcă legea în mod repetat, bazat pe primirea unor sume de bani si fără să fie colaboratori, care să le confere siguranța că sunt protejați de ofiteri din Serviciul român de informații, în fața instituțiilor judiciare de anchetă.

Ofiţeri din Serviciul român de informaţii şi alte Servicii, cu concursul unor politicieni au creat instrumente mijloc, pentru anihilarea la ordin a procesului echitabil, în cauzele de interes să se eludeze ordinea introducerii dosarelor în aplicaţia ECRIS, cu participarea preşedinţilor de instanţe, de secţii, grefieri şi informaticieni dirijează dosarele de interes la aceşti colaboratori, care, independent de lege, dispun hotărâri judecătoreşti prestabilite, au transformat procesul în execuţii la ordin.

Magistraţi cu funcții de conducere şi execuţie au promovat în funcţii de conducere şi execuţie la instituţii de forţă, naţionale și europene, după ce au fost implicaţi în infracţiuni, încălcarea legii și a regulamentelor, cu rezultatul favorizării unor interlopi, corporații şi persoane clientelare, care fraudează Proprietatea având siguranţa protecţiei.

Coordonarea sprijinirii se face prin numiri în funcții de conducere şi execuţie, promovări judecători, procurori, ofiţeri SRI, funcţionari publici colaboratori, care au dovedit disponibilitate să încalce legea, în scopul unor hotărâri, să protejeze interlopi, corporaţii, persoane clientelare Serviciului român de informaţii şi politicieni.

Judecători nu mai pot fi independenți să emită hotărâri judecătorești în limitele legii, după ce au cedat imparţialitatea unor grupuri organizate direct şi prin comandanţi din Serviciul român de informaţii, care cu interlopi au manipulat justiţia şi hotărâri judecătoreşti.

Abuzurile şi infracţiunile companiilor guvernate corporativ, interlopi si persoane clientelare au fost generalizate “mai presus de lege”, de către politicieni români şi occidentali, prin ofiţeri din Serviciul român de informaţii, care au sesizat Parchetul discreţionar şi selectiv din motive personale şi au sprijinit infracţiunile la instituţii.

Inspecţia judiciară şi Consiliul superior al magistraturii au luat cunoştinţă de procedee sistemice care sunt la originea infracţiunilor din justiţie, prin care, în mod coordonat şi organizat, procesul echitabil este anihilat în urma unor raţiuni, tranzacţii şi interese care exced legii iar dreptul de proprietate este efectiv spulberat.

Serviciul român de informaţii, prin ofiţeri cu grade militare, adjuncţi coordonatori, comandanţi de regionale DRI, directori de direcţii, inclusiv Direcţia pentru apărarea Constituţiei şi a drepturilor fundamentale, ofiţeri cu funcţii de execuţie au contribuit direct să întrebuinţeze instrumentele sistemice de eludare a legii cu rezultatul fraudării Justiţiei în scopul protecţiei infracţiunilor de fraudare şi pronunţarea la ordin de hotărâri judecătoreşti de condamnare la ani grei de puşcărie, de achitare sau de admitere sau respingere la secţiile civile şi de contencios-administrativ, prin afilierea unor grupuri organizate, alcătuite din judecători, procurori, poliţişti, grefieri, informaticieni.

Astfel,

Legea auditării „repartizării aleatorie” a fost abrogată, la momentul potrivit când să înceapă să funcţioneze în 2020 la propunerea magistraţilor iar reglementarea procedurii de „repartizare aleatorie” ar fi condus la o minimă înlăturare a fraudelor procesului echitabil de către grupuri organizate şi coordonate în cauze de interes, prin eludarea repartizări aleatorii.

Legea auditării externe a “repartizării aleatorie” veritabilă a fost introdusă în anul 2018 prin modificarea legii 304/2004, statuând că începând cu 2020, sub conducerea Ministerului de Justiţie, cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, sistemul de “repartizare aleatorie” a cauzelor pe complete se auditează şi se întocmeşte anual. Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice”, este articolul din legea 304/2004 abrogat, în comisia specială pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache, deputat PSD.

Abrogarea a fost propusă de Asociația magistraților din România, de Forumul judecătorilor din România și votat în comisie de PSD și ALDE.

Forumul judecătorilor din România au propus Comisiei Parlamentare pentru legile justiţiei un amendament privind abrogarea articolului, susţinând că “nu există nicio justificare a unui audit extern…Există deja mecanismele de verificare, inclusiv prin controale ale Inspecţiei Judiciare, fără a mai fi necesară cheltuirea inutilă a unor sume din bugete”. Se pare că acest forum, organizaţie a magistraţilor include şi pe judecătorul Budă Marian, care potrivit declarației de interese din 2021, este membru al Asociației Magistraților din România, o asociație anti-reformistă, vocală împotriva DNA https://www.g4media.ro/judecatorul-mason-marian-buda-a-fost-ales-presedinte-al-consiliului-superior-al-magistraturii-el-este-membru-intr-o-asociatie-anti-reformista.html : „Nu există nicio justificare a unui audit extern. De asemenea, accesând datele sistemului de repartizare aleatorie vor fi accesate implicit date personale și alte date nepublice. Există deja mecanismele de verificare, inclusiv prin controale ale Inspecției Judiciare, fără a mai fi necesară cheltuirea inutilă a unor sume din buget”, a apreciat Forumul Judecătorilor necesitatea abrogării articolului.

https://www.mediafax.ro/social/deputatii-voteaza-miercuri-oug-90-privind-sectia-speciala-si-oug-92-pe-legile-justitiei-18256982

Legea auditării externe a “repartizării aleatorie” veritabila a fost introdusă in anul 2018 prin modificarea legii 304/2004, ca incepand cu 2020, sub conducerea Ministerului de Justitie, cu implicarea societătii civile si a organizatiilor profesionale ale magistratilor, sistemul de “repartizare aleatorie” a cauzelor pe complete se auditează si se intocmeste anual un raport.

Legea auditarii „repartizarii aleatorie” a fost abrogata, la momentul cand sa inceapa sa functioneze in 2020, la propunerea magistratilor.

Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice”, este articolul din legea 304/2004 abrogat, în comisia specială pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache, deputat PSD.

Abrogarea a fost propusă de Asociația Magistraților din România, de Forumul Judecătorilor din România, și votat în comisie de PSD și ALDE.

Forumul judecătorilor din Romania au propus Comisiei Parlamentare pentru legile justitiei un amendament privind abrogarea articolului, sustinand că “nu exista nicio justificare a unui audit extern…Exista deja mecanismele de verificare, inclusiv prin controale ale Inspectiei Judiciare, fara a mai fi necesara cheltuirea inutila a unor sume din bugete”. Se pare ca acest forum, organizatie a magistratilor include si pe judecatorul Buda Marian, care potrivit declarației de interese din 2021, este membru al Asociației Magistraților din România, o asociație anti-reformistă, vocală împotriva DNA https://www.g4media.ro/judecatorul-mason-marian-buda-a-fost-ales-presedinte-al-consiliului-superior-al-magistraturii-el-este-membru-intr-o-asociatie-anti-reformista.html

„Nu există nicio justificare a unui audit extern. De asemenea, accesând datele sistemului de repartizare aleatorie vor fi accesate implicit date personale și alte date nepublice. Există deja mecanismele de verificare, inclusiv prin controale ale Inspecției Judiciare, fără a mai fi necesară cheltuirea inutilă a unor sume din buget”, a apreciat Forumul Judecătorilor necesitatea abrogării articolului.

https://www.mediafax.ro/social/deputatii-voteaza-miercuri-oug-90-privind-sectia-speciala-si-oug-92-pe-legile-justitiei-18256982

CEDO NU A JUDECAT, pe fond, cereri ale românilor nedreptăţiţi de grupuri organizate din justiţie, deoarece grija grupurilor de sprijinire a mers până la CEDO ca să respingă pe bandă rulantă cererile ca neadmisibile!, conform extras: “…un alt caz de manipulare a sistemului ecris, de astă dată din cadrul secţiei VI-a Comerciale din cadrul Tribunalului Bucureşti, în care repartizarea dosarelor pe parcursul a mai multor săptămâni s-a făcut către aceeaşi judecătoare – Cristina Fărcaş Surpanu – care mai apoi s-a dovedit că a fost agent al României la Strasbourg şi a fost lăudată de către CSM şi MAE pentru activitatea fructuoasă desfăşurată la CEDO în urma căreia mai multe cereri ale cetăţenilor români, au fost respinse ca inadmisibile fără să mai poată fi niciodată evaluate de către un judecător al Curţii EDO.”

https://www.luju.ro/amj-reclama-coruptia-din-sectiile-comerciale-asociatia-pentru-monitorizarea-justitiei-atentia-organelor-de-cercetare-sa-se-deplaseze-mai-mult-catre-zona-comerciala-a-instantelor-de-judecata-pentru-ca-acolo-sunt-adevaratele-mize-au-fost-arestati-cativa-jud

Subsemnatul am transmis la CEDO cereri în care procesul echitabil nu a existat datorită eludării ”repartizării aleatorie”. Cererile nu au fost judecate pe fond, pentru că ”CINEVA” a avut ”grijă” să le respingă nemotivat ca neadmisibile. Astfel că procesul echitabil rămâne o poveste, deşi CCR a statuat în Decizia nr 658/2018 că ”repartizarea aleatorie” reprezintă unica garanţie a procesului echitabil.
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader, în perioada când şi-a exercitat această funcţie în stat, a spus despre repartizarea aleatorie

https://www.luju.ro/bomba-toate-dosarele-din-instante-sunt-puse-cu-mana-repartizarea-aleatorie-exista-doar-in-lege-mii-de-hotarari-sunt-nule-ministerul-justitiei-anunta-ca-doar-10-din-factorii-in-functie-de-care-se-efectueaza-repartizarea-cauzelor-este-reprezentat-de-aleator

“BOMBĂ: TOATE DOSARELE DIN INSTANŢE SUNT PUSE CU MÂNA – Repartizarea aleatorie există doar în lege. Mii de hotărâri sunt nule! Ministerul Justiţiei anunţă că doar 10% din factorii în funcţie de care se efectuează repartizarea cauzelor este reprezentat de aleatorietate! La repartizarea unei cauze, complexitatea dosarului are o pondere de 40%. Tot în proporţie de 10% este încadrată şi, atenţie, „compatibilitatea completului în funcţie de obiect şi părţi”

Halucinant! Ministerul Justiţiei condus de Tudorel Toader recunoaşte că principiul repartizării aleatorii a dosarelor este doar un vis frumos”.

Parchetele ţin dosare în nelucrare, intrucat nu exista oprocedură transparentă privind începerea şi termenele pentru activităţi de urmărire penală. O parte din dosarele de urmărire penală au interese ascunse, bazate pe raţiuni extrajudiciare. Probele concludente şi utile dezlegării cauzei penale fie nu sunt aduse la dosar, fie dispar de la dosare, fie sunt ignorate nemotivat, că urmărirea penală practic nu există şi se transformă în mijloc de şantaj şi presiune emoţională sau raţiuni care exceed legii.

Practica procurorilor şi judecătorilor“acoperiţi”, colaboratori ai SRI (500 de procurori, 57 de judecatori si 126 de auditori), pune în lumină că în cauzele de interese, sunt încălcate normele prev de art. 7 alin 1), 3) şi 4) din legea 303/2004 dar instituţiile care au rolul să realizeze “siguranţa naţională nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Lege şi Constituţie privind asigurarea condiţiilor privind imparţialitatea şi independentă judecătorilor, procurorilor, poliţiştilor care stau la baza procesului echitabil şi a justitiiei independente, care practic este inexistenţa în cauzele de interes!”

https://www.punctul.ro/lista-acoperitilor-din-justitie-500-de-procurori-57-de-judecatori-si-126-de-auditori/

„Pînă azi nu s-a comunicat decît faptul că nu există, deşi public nu s-a prezentat rezultatul vreunei verificări reale! Această solicitare a asociaţiilor magistraţilor nu era nici pe departe un moft, ci rezultatul unei prevederi legale, a art. 7 din Legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care spune: – al. 1: „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații“. al 3: „Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului superior al magistraturii ori a ministrului Justiției, realitatea declarațiilor prevăzute la alin. (2)“.

Ca urmare a sesizarii subsemnatului și subscrisei din anul 2019, Inspecția Judiciară nu a efectuat verificări nemijlocit, a clasat plangeri doar prin insusirea sustinerilor comunicate de instanțe, deși înscrisuri oficiale primite evidențiază împrejurări de fapt contradictorii si necorespunzătoare adevărului.

Inspecția judiciară nu îndeplinește dispoziția prevăzută de lege la art 69 Legea 317/2004 deoarece nu are ”repartizare aleatorie” credibilă, transparentă și verificabilă a Sesizărilor către inspectori judecători și procurori.

Inspecția judiciară a respins administrarea probei cu înscrisuri oficiale si expertiza informatică pentru a cerceta transparent ordinea introducerii în aplicația ECRIS a cauzelor fata de ordinea sosirii la instanta.

Consiliul superior al magistraturii avizează aducerea în dosare de interes a magistraților preferați, colaboratori din alte localități, şi desemnează președinți de secţii, de instanţe, cunoscut că pregătiţi, disponibili să încalce legea.

Inspecția judiciară și Consiliul superior al magistraturii au luat cunoştinţă de infracţiuni şi nu au sesizat Parchetul privind încălcarea legii si a „repartizării aleatorie” în dosarele de interes, utilizand instrumente de fraudare și control a Justiției, faţă de împrejurarea de fapt că sesizarea subsemnatului și subscrisei Alia SA din anul 2019, a fost transmisă la Inspecția Judiciară, care nu a efectuat verificări nemijlocit si a clasat plângeri doar prin însuşirea susţinerilor comunicate de instanțe, deși înscrisuri oficiale primite evidențiază împrejurări de fapt contradictorii şi necorespunzătoare adevărului.

Lipsa oricărei dovezi că Inspecția Judiciară a efectuat nemijlocit verificări față de abuzurile justiției menționate în sesizarea către Inspecția Judiciară, ci a acceptat și tolerat comunicările instanțelor.

Încă de la repartizarea nealeatorie a sesizării recurentului a fost previzionată „fișa de parcurs” a plângerii avertizări ale Inspecției Judiciare către instanțe care au încălcat legea, anunțarea de către Inspecția Judiciară a instanțelor care au încălcat legea, primirea unui răspuns formal de la instanțele care au simulat și au abuzat conștient și organizat procesul echitabil și acceptarea, însușirea și îmbrățișarea de către Inspecția Judiciară a răspunsurilor primite de la instanțele indicate.

Astfel, prin întâmpinarea Inspecției Judiciare către Curtea de Apel București în dosarul conexat 4806/2/2019 se precizează : „pe de alta porte, rugăm instanța să rețină că sistemul repartizării prin intermediul programului informatic ECR1S se face în raport de elemente aleatorii, care nu au nicio corespondență cu ordinea înregistrării sau repartizării dosarelor”. Or, această susținere este contrară dispozițiilor din Ghidul grefierului din care rezultă că ordinea înregistrării și repartizării dosarelor este importantă pentru a nu se eluda repartizarea aleatorie.

Inspecția Judiciară nu a soluționat întemeiat (argumentat) motivele de nelegalitate menționate în plângere, corespunzător fiecărui abuz al instanțelor invocat de petent.

Totodată, Inspecția Judiciară nu a comunicat instanței modalitatea în care a efectuat verificările. De fapt, în întâmpinarea formulată, in cea mai mare parte sunt menționate cererile formulate de recurent, conținutul acestora, dar fără să răspundă la problemele sesizate de recurentul-reclamant.

Nu precizează modalitatea in care au fost cercetate sesizările recurentului-reclamant, documentele analizate si nici daca judecătorul inspector s-ar fi deplasat la instanțe pentru verificări nemijlocite.

În același mod formal se face referire si la plângerea împotriva rezoluției de clasare, formulata la inspectorul șef fără nicio analiza. Inspectorul șef retine, fără argumente, doar declarativ si pur formal ca inspectorul care a efectuat cercetarea a procedat temeinic si legal. În acest context inspectorul șef a urmărit clasarea începând de la repartizarea lucrării pe tot traseul plângerii pana la contrasemnare.

Inspecția Judiciară nu a făcut verificări, in sensul respectării introducerii cauzelor in ECRIS, in ordinea sosirii la instanță, așa cum prevede art. 11 din Legea 304/2004 coroborat si raportat la norma din Ghidul grefierului care prevede prevenirea eludării repartizării aleatorii „înregistrarea dosarelor în aplicația ECR1S se realizează conform Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior a1 Magistraturii nr. 1375/17.12.2015. aplicația ECR1S se trece ora primirii cererii sau ora înregistrării dosarului (în funcție de hotărârea colegiului de conducere) pentru a nu se eluda repartizarea aleatorie.”

Infracţiuni de abuz în serviciu art. 297 cod penal şi fals intelectual, prev. de art. 321 cod penal, a inspectorului judiciar judecător Raducu Olympia Louisse, care în cadrul probatoriului solicitat de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul 4320/2/2019 a atestat în înscris oficial nr. 5/4128/C/21.03.2019 împrejurarea necorespunzătoare adevărului: “faţă de împrejurarea că dl judecător Dan Lupaşcu a fost eliberat din funcţie prin pensionare, componenţa completului de judecată C7A a fost modificată prin hotărârea nr. 249 din 11.12.2015 a colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, noua componenţă fiind asigurată de judecătorii Risantea Gagescu şi Alin Sorin Nicolescu. De asemenea având în vedere că cei doi judecători anterior menţionaţi au fost desemnaţi provizoriu ca membri ai completului de judecată C7A, date fiind fluctuaţiile de personal, prin hotărârea nr. 10 din 14.01.2016 a colegiului de conducere, doamnele judecător Irina Raluca Bădescu şi Codruta Strâmb au fost desemnate să asigure noua componentă a completului începând cu termenul de judecată din 23.02.2016”.

Infracţiunea a fost săvârşită în scopul ascunderii şi sprijinirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual săvârşită de magistraţi cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul Curţii de apel Bucureşti.

Inspecția judiciară nu îndeplinește dispoziția prevăzută la art 69 legea 317/2004, deoarece sesizările către inspectori judecători și procurori nu au ”repartizare aleatorie” transparentă, verificabilă și credibilă a Sesizări.

Inspecţia judiciară nu are “repartizarea aleatorie” veritabilă, prevăzută la art. 69 ALIN 1) din legea 317/2004, a sesizărilor justiţiabililor privind abuzurile în justiţie, care are la origine raţiuni şi interese ce exced legii, respectiv “tranzacţionarea” procesului echitabil, iar pentru a ascunde încălcarea legii, Inspecția judiciară a respins administrarea probei cu înscrisuri oficiale şi expertiza informatică pentru ca să nu devoaleze că la instanţe se încalcă ordinea introducerii în aplicația ECRIS a cauzelor de interes, faţă de ordinea sosirii la instanţe, prin ingerinţe ale Serviciului român de informaţii.

la Curtea de apel Bucureşti dosarul 4320/2/2019 a fost distribuit cu încălcarea legii privind ordinea de introducere în aplicaţia Ecris cu rezultatul transmiterii dosarului de interes la judecător preferat Laura Andrei care a respins acţiunea fără să motiveze motivele de nelegalitate privind nelegala verificare a Inspecţiei judiciare şi nelegala soluţie de clasare.

Curtea de apel a omis cu ştiinţă să ne comunice: registrul general al instanţei din care rezultă toate dosarele (cu ora) înregistrate în 26.07.2019, “istoric repartizare dosare fără prim termen” în care nu apare decât dosarul 4320/2/2019 cu completul C15 Fond, complet la care a fost repartizat dosarul şi complexitatea nouă, componenţa completelor înfiinţate începând cu 03.01.2019, Hotărârea 374/18.12.2018 a colegiului de conducere cu planificarea şedinţelor pt 2019

Din documentele transmise nu se poate observa dacă dosarele au fost introduse în ECRIS în ordinea intrării şi înregistrării în registrul general la instanţă sau într-o ordine preferenţială deoarece a transmis introducerea în Ecris decât pentru dosarul 4320/2/2019.

Prin mijloace de corupere magistraţi CU dublă calitate de magistrat şi mason, la origine având dublu jurământ, pregăteşte persoane santajabile, iar siguranţa naţională nu este realizată, fiind incompatibili cu calitatea de magistrat, în cauze de interes, în care sunt implicaţi colegi masoni sau colaboratori ai acestora.

Infracţiuni ale grupului organizat în modalitate de sprijinire în care este implicat judecător Budă Marian în calitate de preşedinte de secţie a II a civilă, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu rezultatul favorizării unor interlopi, persoane clientelare şi grupuri organizate care au fraudat bugetul de stat şi proprietatea, evaziune fiscală, sub protecţia unor ofiţeri din Serviciul român de Informaţii, prin participarea la încălcări ale legii şi a accedat în funcţia de preşedinte la Consiliul superior al magistraturii.

Judecător Budă Marian fost preşedinte la Consiliului superior al magistraturii si membru a două organizaţii masonice, loja regulară “Constantin Brancoveanu” şi loja regulară “Cetatea Băniei”, conform propriei declaraţii de interese.

Jurământul profesional de magistrat depus de Budă Marian este: Extras din legea 303/2004: “Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi indepliniesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Jurământul de credinţă depus de un mason este “Jur, în numele Arhitectului Suprem al tuturor lumilor, să nu divulg niciodată secretele, semnele, cuvintele, învățăturile sau practicile francmasoneriei și să păstrez veșnică asupra lor. Făgăduiesc și jur să nu trădez niciodată nimic din acestea, nici prin scris, nici prin grai, nici prin gesturi, nici să pun pe altcineva să scrie, să litografieze, să graveze, să tipărească ceva, să nu dau în vileag în vreun fel ceea ce mi s-a descoperit pînă în această clipă sau ce mi se va descoperi în viitor. Dacă nu mă voi ține de cuvînt, mă oblig să mă supun la următoarea pedeapsă: să mi se ardă buzele cu fier înroșit; să mi se taie o mîna; să mi se smulgă limba din gură; să mi se reteze gîtul; cadavrul meu să fie spînzurat în lojă în timpul primirii unui nou frate, iar după aceea să fie ars, iar cenușa aruncată în vînt”,

conform link: https://www.cotidianul.ro/marian-buda-posibil-viitor-sef-al-csm-sa-mi-se-arda-buzele-cu-fier-inrosit/; https://www.luju.ro/vorbe-de-fumoar-16-02-2022-judecator-de-la-inalta-curte-in-loja-masonica-juramantul-sa-mi-se-smulga-limba-din-gura

Jurământul masonic este evident mult mai aspru. În situaţia în care în justiţie ar avea interes sau solicitări de la colegi cu Budă Marian în cele două loje masonice menţionate mai sus, este evident că, conţinutul şi natura jurământului de mason va da întâietate jurământului faţă de poporul român.

În anul 2022, Budă Marian a fost mutat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din funcţia de preşedinte secţia a II a civilă la plenul Consiliului superior al magistraturii membru interimar şi apoi a primit funcţia de preşedinte al Consiliului superior al magistraturii. Între membri titulari ai CSM mai sunt judecători care aveau dreptul să-şi depună condidaturile, acestea fiind respinse de aliaţii lui Mateescu Bogdan, cel mai slugarnic judecător al sistemului. Sursa: https://www.cotidianul.ro/marian-buda-posibil-viitor-sef-al-csm-sa-mi-se-arda-buzele-cu-fier-inrosit/.

Budă Marian a depus şi jurământ de credinţă că judecător şi a desfăşurat activitate la instanţe din Craiova:

1 februarie 1993-15 august 1997 judecător 1997 judecător la Judecătoria Craiova,
15 august 1997 – 10 martie 2003 judecător şi vicepreşedinte Tribunal Dolj
10 martie 2003 – 01 mai 2004 judecător Curtea de Apel Craiova
01 mai 2004 – 20 oct 2008 judecător şi preşedinte secţia civilă Curtea de apel Craiova
20 oct 2008 – 15 ianuarie 2010 judecător secţia civilia ICCJ
15 ianuarie 2010 – ianuarie 2020 judecător secţia comercială ICCJ.
Ianuarie 2020 – mai 2022 – preşedinte secţia a II a civilă ICCJ
17 ianuarie – 13 mai 2022 – preşedinte interimar CSM
13 mai 2022 – preşedinte CSM conform hotărâre 64/12.05.2022

Calitatea şi jurământul de mason este incompatibilă cu cea de magistrat, profesie a cărei trăsătură predominantă este independentă, care este alterată prin jurământul de mason şi cercurile şi obligaţiile ascunse ale acestui anturaj, dar şi propunerile care i se pot oferi să rezolve situaţii ce ţine de exercitarea profesiei. Dispoziţia prevăzută la art. 2 alin (3) din legea 303/2004 privind imparţialitatea magistratului este cea mai importantă trăsătură care stă la baza procesului echitabil şi este alterată profund prin apartenenţa la organizaţia masonică: “Judecătorii trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare.”

În contextul calităţii duble, aceea de mason şi aceea de magistrat, în situaţia ipotetică în care un “frate” îi propune sau îi solicită o înţelegere extrajudiciară în legătură cu exercitarea profesiei de magistrat, este cel puţin îndoielnic că magistratul va putea exercita profesia în condiţii de imparţialitate, pe care Budă Marian ar fi trebuit să le confere actului profesional la care participă fie chiar şi administrativ. Or, dacă din cele două loje masonice fac parte Săuleanu Bernd, Trandafir Fănel zis Cimino, Oancea Elena, Brehar Claudiu, ofiţeri SRI, persoane din familiile Turdean şi Pântea, protejate de ofiţeri din servicii, structura centrală şi regionale SRI din Dolj, Cluj, Argeş, Braşov şi Bucureşti, urmând un raţionament simplu, Budă Marian este incompatibil să exercite profesia de judecător, fără să facă cunoscută posibilă relaţie de interese cu persoane care compun cele două loje masonice din care face parte şi care au în derulare, procese pentru soluţionare de catre magistratul Budă Marian.

Faţă de o asemenea situaţie poate fi înţeleasă împrejurarea că, în calitate de preşedinte secţia a II a civilă, a ţinut două zile în aşteptare dosarul 6699/63/2015* astfel că în exercitarea defectuoasă a atribuţiilor prev. de art. 31 alin 2 din Regulamentul CSM 1375/2015, preşedintele secţiei nu a asigurat “repartizarea aleatorie” a cauzei civile mai sus menţionată ci a distribuit automat cauza 6699/63/2015*, prin introducerea în aplicaţia ECRIS în ordinea potrivită, când acesta a cunoscut împreună cu informatician şi grefier că aplcatia ECRIS distribuie cauza către completul cunoscut C4 alcătuit din judecător Teau Carmen, fostă colegă de complet, ambii colegi cu avocat Săuleanu Bernd, partener cu Trandafir Fănel zis Cimino.

Serviciul român de informaţii nu realizează siguranţa naţională reglementată de art 1 şi 2 din legea 51/1991 şi Constituţie deoarece prin mijloace de corupere şi procedee sistemice consacrate ofiţeri şi comandanţi regionali ai acestuia, au luat cunoştinţă, nu sesizează parchetul pentru că au interes să coordoneze prin mijloace de corupere, infracţiuni de sprijinire a încălcării legii la poliţie, parchete, instanţe şi Înalta Curte de casaţie şi justiţie având siguranţa protecţiei pentru ca,

Interlopi, corporații, persoane clientelare SRI, controlează hotărârile justiției la instanțe, Înalta Curte de Casație şi justiție, parchete, poliție, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi şi celelalte instituții este conturată şi întărită de siguranța protecției grupurilor organizate clientelare Serviciului român de informații din care fac parte interlopi, corporații şi persoane care fraudează Proprietatea statului şi privată asigurată, de ofițeri din Serviciul român de informaţii şi alte Servicii, instituţii, ANAF, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, prin avocaţi persoane de legătura cu ofițeri SRI prin care transmit ordine la poliţişti, procurori, grefieri, informaticieni, judecători, care eludează cu ştiinţă “repartizarea aleatorie” şi dirijează cauze de interes unor judecători colaboratori şi cunoscuți în mod dovedit, cu rezultatul unor hotărâri judecătorești prestabilite, care, coordonat, organizat şi voit încalcă legea şi ignoră probele.

La instanţe si Inalta Curte de Casaţie si Justiţie sprijinirea eludează “repartizarea aleatorie”, utilizând procedee sistemice de eludare pentru ca dosarul de interes să fie transmis si dirijat la completul preferat alcătuit in mod nealeatoriu din judecători colaboratori ai Serviciului român de informaţii.

La Înalta curte de casaţie şi justiţie, preşedintele secţiei contencios administrativ şi fiscal, dnă judecător Stănisor Denisa Angelica, împreună cu informatician şi grefier au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu art, 297 cod penal în 19 mai 2021 prin faptul că au introdus în aplicaţia Ecris cauza 4320/2/2019 într-o ordine preferenţială au încălcat cu ştiinţă art. 1.1.2. din ghidul grefierului raportat la art. 199 Cod proc civilă cu rezultatul urmărit să transmită dosarul de interes la Inspecţia judiciară la judecători preferaţi Secreţeanu Adriana Florina, Severin Daniel Gheorghe, Ghica-Velescu Alina Nicoleta, care să respingă recursul, fără de motiveze petitele de nelegalitate din recurs şi inexistenţa verificării de către Inspecţia judiciară.
Judecător Stănisor Denisa Angelica a săvârşit infracţiunea de fals intelectual art. 291 cod penal, infracţiune mijloc prin care, în înscrisul oficial nr. 229-SCA F – 04.08.2022 a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului că:

şi a omis cu ştiinţă să transmită înscrisurile oficiale cerute pentru că acestea dovedesc încălcarea legii, pe care judecătorul le-a ascuns pentru că a avut siguranţa protecţiei la Parchet de către ofiţeri din Serviciul român de informaţii care au sprijinit că încălcarea legii care face obiectul Sesizării la Inspecţia judiciară, să fie protejate prin rezoluţia IJ de clasare fără verificări.

https://www.juridice.ro/381362/furtul-calificat-savarsit-prin-violarea-sediului-profesional.html ; https://www.juridice.ro/366853/acordul-de-recunoastere-a-vinovatiei-unele-controverse.html ; https://m.facebook.com/sorina.matei/posts/798972683618844/ ↑

Firme și ONG-uri cu parfum de SRI, paravan pentru afaceri dubioase-https://evz.ro/firme-ong-uri-parfum-sri-paravan-afaceri-dubioase.html

Oamenii lui Coldea, judecători din umbră, nelipsiți din instanțe. Secretarul de Stat Ovidiu Puțura s-a spovedit în fața Justiției britanice- https://evz.ro/coldea-judecatori-ovidiu-putura.html

Firme și ONG-uri cu parfum de SRI, paravan pentru afaceri dubioase, conform https://evz.ro/firme-ong-uri-parfum-sri-paravan-afaceri-dubioase.html

“Judecătorii și-au mărit ieri salariile, Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare

„Relațiile generalului Sabin Iancu cu Manda Claudiu și Vasilescu Lia Olguța depășesc cu mult cadrul instituţional.

Oamenii lui Coldea, judecători din umbră, nelipsiți din instanțe. Secretarul de Stat Ovidiu Puțura s-a spovedit în fața Justiției britanice-
https://evz.ro/coldea-judecatori-ovidiu-putura.html