Iunie 2024 – Capitolul 2, pct. 5-9

5. Ofiţeri la Serviciul român de informaţii au săvârşit organizat si coordonat infracţiuni de grup si abuz în serviciu în formă continuată au incalcat art. 61 alin 2 si art. 291 cod procedură penală, nu au sesizat Parchetul după ce, directorul, adjuncţi ai Serviciului român de informaţii, comandanţi de regionale DRI, directori au luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat ale interlopilor, companii guvernate corporativ şi persoane clientelare, inclusiv din sesizarile subsemnatului la Serviciul român de informaţii.

Ofiţeri cu grade militare au obligaţia prin lege să apere Constituţia, prin direcţia cu acelaşi nume din Serviciul român de informaţii, instituţii publice să îşi îndeplinească rolul activ prevăzut în lege de a apăra drepturile fundamentale prevăzute în lege şi constituţie şi Tratat.

Din păcate a fost deturnat rolul activ al Serviciului român de informaţii, care, pentru a controla afaceri de interes personal au organizat instrumente, mijloace şi colaboratori, perrsoane organizate în structurile statului care să răspundă în cauze de interes prin afiliere la ordin.

Ofiţeri cu grade militare, comandanţi de regionale DRI din Serviciul român de informaţii, au luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat de fraudare a proprietăţii şi de infracţiuni de grup organizat şi de sprijinire la instanţe, parchete şi poliţie, au încălcat coordonat legea art. 61 alin 2 şi art. 291 C.p.p. şi nu au sesizat Parchetul, au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, doar datorită interesului personal de a asigura protecţia şi de a coordona sprijinirea în continuare a infracţiunilor, care produc venituri ilicite si sunt distribuite piramidal, dar şi la instituţii judiciare, procesul echitabil şi Proprietatea fiind transformate în simple execuţii la ordin.

Infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată sunt săvârşite la Serviciul român de informaţii de ofiţeri care au luat cunoştinţă de infracţiuni, au încălcat legea şi nu au sesizat Parchetul, directorul, directori militari adjuncţi, directori de direcţii. Comandanţi de regionale din serviciul român de informaţii sunt implicaţi personal în legătură cu grupuri organizate şi persoane care încalcă legea in afaceri ilicite, în sprijinirea şi protecţia la instituţii naţionale şi locale, în pregătirea şi întrebuinţarea de procedee sistemice şi mijloace de dominare şi tinere sub influenţă şi control a unor persoane la instituţii, în scopul anulării independenţei instituţiilor, parchete, poliţie, instanţe, Înalta curte de casaţie şi justiţie, Consiliul concurenţei, Curtea de conturi, ANI, ANAF, Parlament, deputaţi şi senatori. Aceştia urmăresc, împreună cu politicieni români şi occidentali, să obţină rezultate cu impact financiar şi hotărâri judecătoreşti favorabile unor interlopi, companii care aparţin corporaţiilor, grupuri organizate care încalcă legea având siguranţa protecţiei SRI.

Sesizari privind infracţiuni de grup organizat le-am transmis la Serviciul român de informaţii şi după ce a luat cunoştinţă nu a sesizat Parchetul. In perioada 2014 si 2020 am transmis la Serviciul român de informații sesizări privind infracțiuni care au fost înregistrate cu viză si transmise prin email în: 24.06.2014, 20.08.2014, 15.10.2014, 11.11.2014, 26.02.2015, 1277/02.04.2015, 26.05.2015, 3038/07.06.2016, 27.10.2017, 20.11.2017, 20.10.2018, 25.09.2020, 15.10.2020, postate pe site-ul, intitulat DESPRE CORUPŢIA DIN ROMÂNIA, CARE DISTRUGE AFACERI ŞI VIEŢI.

Practica Serviciului român de informaţii este de a desemna comandanţi de regionale DRI, ofiţeri cu grade militare de colonel şi general, persoane care au exersat şi dovedit vocaţia să formeze reţea de judecători, poliţişti şi procurori colaboratori, cu rezultatul urmărit, ca în cazurile de interes, care au la origine sume mari de bani, magistraţi pregătiţi anterior să execute coordonat ordine şi să dispună cu ştiinţă măsuri sau hotărâri judecătoreşti nelegale şi netemeinice pentru a susţine discret tranzacţii în folosul unor interlopi, corporaţii, persoane clientelare care, în mod dovedit, au încălcat legea. Comandanţi de regionale DRI din Serviciul român de informaţii sunt trecuţi de la un judeţ la altul, după ce devine public şi evident comportamentul acestora necinstit si nelegal, interferenţe cu interlopi, grupuri infracţionale organizate, clientelare şi ingerinţele lor în folosul acestor “grupuri de afaceri” care încalcă legea.

Interlopi obţin legături directe de vasalitate cu persoane din mediul judiciar, judecători, procurori, poliţişti, ofiţeri care să le asigure protecţia. Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă despre aceste grupuri infracţionale organizate si de sprijinire şi nu le destructurează împreună cu Parchetele datorită interesului personal şi implicării unor ofiţeri cu funcţii de conducere în Serviciul român de informaţii.

Infracţiunea în formă continuată, de abuz în serviciu, constă în aceea că ofiţeri din structura centrală şi comandanţi de regionale DRI, după ce au luat cunoştinţă de infracţiuni de grup organizat din Sesizări pe care le-am transmis la Serviciul român de informaţii, prin încălcarea cu ştiinţă a art. 198 alin 2 teza a ÎI a şi art. 291 alin (1) şi (2) cod procedură penală şi de infracţiuni de grup organizat în modalitate de sprijinire la instituţii, cu rezultatul prejudicierii bugetului de stat, domeniului public, patrimoniului subscriselor, patrimoniului societăţii pe acţiuni Farmec SA şi patrimoniul subsemnatului.

Motivul încălcării legii de către ofiţeri şi directorul Serviciului român de informaţii, poate fi justificat doar de interesul personal pentru tolerarea, muşamalizarea, protejarea cunoaşterii infracţiunilor de fraudare, violenţe şi sprijinirea la instituţii a infracţiunilor în legătură cu care Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă.

Înscrisuri oficiale primite de la Serviciul român de informaţii la data de 16.11.2020, 15.10.2020, 25.09.2020 evidenţiază că ofițeri la SRI şi regionale SRI Bucureşti, Cluj, Dolj, Argeş au ignorat si protejat la ordin, fapte de grup organizat, in scopul şi cu rezultatul fraudării Statului, a proprietăţii private, domeniului public și bugetului de stat, în formă continuată, și nu au sesizat Parchetul nici după Sesizări în legătură cu care au luat cunoștință de infracțiuni și probe. Inscris oficial primit de la SRI in 16.11.2020, ca urmare a Sesizării procedeelor sistemice de fraudare a justiției, evidențiază coordonarea de catre Serviciul român de informații a anihilării dreptului la procesul echitabil şi sprijinire în formă continuată a infracțiunilor de fraudare a bugetului de stat, în legatură cu care Serviciul român de informații a luat cunoştință din Plangerea către Comisia europeană din 09.01.2020 si Sesizarea care a fost transmisă la SRI in 04.09.2020. Fotocopie:

Inscris oficial nr. 242836 a fost semnat de persoana cu nume ascuns si l-am primit in 15.10.2020 de la Serviciul român de informaţii, ca urmare a Sesizarii prin “Scrisoarea deschisa”. Inscrisurile sunt postate pe site-ul http://coruptie-functionaripublici-ofiteri-farmec-consiliulconcurentei.ro/wp/contact-olaneanu/

Înscrisurile oficiale pun în evidență că activitatea şi reacția Serviciului român de informații este discreționară şi selectivă, coordonată şi dirijată. Conținutul este copie la indigo, numele persoanei care semnează este incognito, pentru “şeful sectorului”, cu semnătura, fără menţionarea numelui autorului acestora

In legătură cu practici si procedee sistemice care vulnerabilizează siguranța națională si procedee sistemice de ingerință în actul institutional, Serviciul român de Informații a luat cunoștință din sesizările subsemnatului care au fost transmise acestei instituţii, din media și din surse de informare specifice, respectiv că încălcarea organizată a legii de către grupuri de interese se face prin corupere urmărind fraude cu consecinţa prejudicierii proprietăţii publice şi private, după care, ofiţeri din aceasta instituţie au încălcat voit şi coordonat obligaţia imperativă a legii nr. 14/1992 şi ale art. 1, 9, 10 şi 14 din legea nr.51/1991, avand in vedere interesul personal sau ordine primite ierarhic, deși SRI are obligația să culeagă informații suplimentare și să întocmească procese verbale, reprezentând acte de sesizare a organului de urmarire penală, în conformitate cu art. 198 alin. (2) teza a II-a, coroborat cu art. 61 alin. (1) pct. c) si art 291 alin (1) si (2) Cod procedură penală.

art. 61 C.p.p. – Actele încheiate de unele organe de constatare: (1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate: a) organele inspecţiilor de stat, ale altor organe de stat, precum şi ale autorităţilor publice, instituţiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracţiunile care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii;

    c) organele de ordine publică şi siguranţă naţională, pentru infracţiunile constatate în timpul exercitării atribuţiilor prevăzute de lege.

    (2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să ia măsuri de conservare a locului săvârşirii infracţiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă. În cazul infracţiunilor flagrante, aceleaşi organe au dreptul de a face percheziţii corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe făptuitor şi de a-l prezenta de îndată organelor de urmărire penală.

    (4) Actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă se înaintează, de îndată, organelor de urmărire penală.

  art. 198 – Mijloacele de probă scrise

    (1) Înscrisurile pot servi ca mijloace de probă, dacă, din conţinutul lor, rezultă fapte sau împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului.

    (2) Procesul-verbal ce cuprinde constatările personale ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată este mijloc de probă. Procesele-verbale întocmite de organele prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. a) – c) constituie acte de sesizare a organului de urmărire penală şi nu au valoarea unor constatări de specialitate în procesul penal.

art. 291 C.p.p. alin (1) si (2): Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane^⇓

    (1) Orice persoană cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice sau în cadrul altor autorităţi publice, instituţii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi orice persoană cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară.

    (2) Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuţiilor sale a luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, este obligată să sesizeze de îndată organul de urmărire penală.

Procese verbale care au fost întocmite de Serviciul român de informaţii privind Sesizarea parchetului în temeiul art. 61 alin 2 Cod procedura penală, fotocopie mai jos evidenţiază că ofiţeri din SRI îndeplinesc dispoziţia legii in mod discreţionar si selectiv.

Astfel, ofițeri cu atribuții din Serviciul român de informații au furnizat siguranță şi protecție la instituții grupurilor organizate de fraudare şi de sprijinire a infracțiunilor în legătură cu care au luat cunoştinţă şi nu au încheiat procese verbale în temeiul art. 61 alin (2) C.p.p., si nu au îndeplinit obligația prev de art 291 cpp de sesizare a Parchetului. Proba inserată mai jos evidențiază că ofițeri ai Serviciului român de informaţii nu au îndeplinit dispozițiile legale, determinat de raţiuni si interese care exced legii.

• În cazuri de amploare redusă, dar de interes personal semnificativ al unor ofițeri SRI, acestia au întocmit discreţionar şi selectiv procese verbale de Sesizare a Parchetului şi in acelaşi timp ofițeri ai Serviciului român de Informaţii, în cauze cu prejudicii mari, avand in vedere interesul personal, au luat cunostinta, tolerat si protejat infracțiuni de grup organizat săvârșite de interlopi, corporaţii, persoane clientelare.

Serviciul român de informaţii a tolerat pentru că, în realitate, a asigurat protecţia infracţiunilor. Spre exemplu colonel Ceccan Simion, care în anul 2013 a fost transferat de la secţia SRI din Târgu Mureş la secţia SRI Cluj, unde se află sediul social al Farmec SA, a protejat acţiunile ilegale ale acestei companii care a beneficiat din partea Direcţiei de supraveghere a accizelor şi operaţiunilor vamale Cluj de restituiri ilegale de accize şi evaziune fiscală în formă continuată cu valoare semnificativă şi în formă agravantă pentru Bugetul de stat, în perioada 2007-2023, fără să prezinte documentele obligatorii prevăzute la pct 22 alin 34 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. În anul 2013 am trimis acestuia prin poştă o cutie cu documente privind fraudarea statului şi a societăţii Farmec SA. Documentele nu au fost ridicate de la poştă, împrejurare care pun în lumina sprijinirea infracţiunilor. Regionala DRI Transilvania vest a continuat sprijinirea practicilor grupului organizat care fraudează şi apoi este coordonată sprijinirea şi protecția la instituțiile Statului.

Infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată în cadrul grupului organizat de sprijinire au fost săvârşite prin încălcarea cu ştiință a legii de către director, directori adjuncţi cu grade militare, comandanţi de regionale directorii de direcţii, ofiţeri din Serviciul român de informaţii, care, au luat cunoştinţă de infracţiuni nu au sesizat parchetul şi nu au întocmit procese verbale de sesizare s-a comis având în vedere interesul personal, cu rezultatul :

• protecţiei unor persoane clientelare, interlopi, grupuri organizate care fraudează coordonat proprietatea, bugetul, domeniul public.
• folosirea de informaţii obţinute specific în cadrul instituţiei cu privire la infracţiuni ale persoanelor clientelare SRI, corporaţii, interlopi, grupuri organizate care fraudează, cât şi despre judecători, poliţişti, procurori, funcționari de stat, politicieni care încalcă legea şi devin disponibili să execute ordine în interesul grupurilor organizate, coordonate de ofițeri şi persoane cu putere de influențare a instituțiilor.
• folosirea de procedee sistemice de fraudare şi control a justiției sunt instrumente folosite obscur de ofițeri foşti şi actuali din Servicii, care, prin ordine transmise direct şi prin dosarul galben, participă la coordonarea sprijinirii şi a protecției la instituții judiciare.

Modul discreționar si selectiv al Serviciului român de Informații privind Sesizări penale către parchete în legătură cu grupări infracționale, care prin fapte și practici ilicite au prejudiciat Patrimoniul public si privat, poate fi înțeles doar în contextul sprijinirii și protecției infracțiunilor de fraudare în care ofițeri din conducerea Serviciului român de Informații au avut și au un interes personal direct, pentru sprijinirea fraudelor şi a judecătorilor și funcționarilor care, sub protecția SRI, încalcă legea la ordin și influenţează instituţii locale si nationale, autoritatea judiciară, în scopul obţinerii rezultatelor dorite în modalitate de sprijinire a grupărilor infracţionale.

La societăţi comerciale au fost constituite grupuri organizate în scopul desfăşurării activităţii cu încălcarea legii, având siguranţa că sunt protejaţi de instituţiile statului, să obtină profituri ilicite, prin acapararea unei poziţii semnificative pe piaţă, folosind practici nelegale pentru fraudarea proprietăţii publice şi private.

Serviciul român de informații a luat cunoştință de infracțiuni şi procedee sistemice de protecție la instituții, cu consecințe deosebit de grave în siguranța națională şi in viaţa oamenilor nu a sesizat Parchetul, doar prin prisma interesului personal în coordonarea, sprijinirea şi coruperea încălcării legii la parchete, poliție, instanțe şi Înalta curte de casație şi justiție, cu rezultatul si în scopul anihilării procesului echitabil şi dreptul de proprietate.

Serviciul român de informații a încălcat legea, pentru că nu a sesizat Parchetul, după ce a luat la cunoştință direct de infracțiuni care sunt săvârșite de grupuri organizate, de corporații, interlopi, persoane clientelare SRI, cu rezultatul prejudicierii Statului, patrimoniului privat al subscriselor și subsemnatului.

Dovezi, practici şi procedee sistemice pun in lumină că Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de infracţiuni şi nu a sesizat parchetul datorită interesului personal al unor ofiţeri foşti si actuali care coordonează ingerinţe la instituţii şi autoritatea judiciară.

Sesizări SRI au fost înaintate discreţionar şi selectiv către Parchete în anul 2019, comparativ cu 2018 menţionat în paranteză, după cum urmează:

Statistici anuale evidenţiază că deşi Serviciul român de informaţii a luat cunoştinţă de săvârşirea a sute şi mii de infracţiuni de fraudare cu consecinţe grave si de acte de sprijinire la instituţii a fraudării proprietăţii publice şi private de către interlopi, corporaţii şi persoane clientelare SRI şi politicienilor, SRI a transmis la Parchet selectiv şi discreţionar un numar nesemnificativ de sesizări in 2019 conform: https://www.sri.ro/assets/files/rapoarte/2019/raport_activitate_2019.pdf

6. Serviciul român de informaţii cu politicieni au coordonat sprijinirea evaziunii fiscale in formă continuată, in scopul discriminarii firmelor cu capital românesc cu rezultatul distrugerii unui număr uriaş de firme româneşti, sprijinirea la instituţii a infracţiunilor de evaziune fiscală, transferuri de bani din contul companiilor corporative, protejate, către firme din zone OFF-SHORE sunt înregistrate pe cheltuieli deductibile în registrele contabile ale unor companii clientelare cu activitate economică care eludează profitul impozabil, prin transferuri de bani corespunzător operaţiuni suspect fictive.

Societăţi comerciale sunt înfiinţate în zone de paradis fiscal OFF-SHORE (acţionari ai aceloraşi firme care desfăşoară activitate în România), în scopul evaziunii fiscale, prin diminuarea artificială a profitului impozabil în România, prin înregistrări în contabilitatea acestora pe cheltuieli deductibile, în legătură cu care nu există dovada realităţii tranzacţiilor, servicii şi achiziţii de materii prime, desi firmele situate în zone OFFSHORE nu produc aceste materiale, ci doar este creat un procedeu de eludare succesivă a impozitelor către statul român în schimbul unei taxe de 2% în Cipru. Societăţile cu capital românesc nu sunt protejate să apeleze la acest procedeu sistemic de eludare.

Evaziunea fiscală este săvârşită în formă continuată prin eludarea impozitelor 16% pe profit, 70% pe salarii, 8% pe dividende şi se bucură de sprijinire la instituţii cu atribuţii de verificare şi control, la Directia generala de administrare a marilor contribuabili din ANAF, Parchete şi Oficiul pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, pentru societăţi clientelare care aparţin unor companii corporative, cetăţeni străini sau cu cetăţenie dublă israeliană şi română.

Societăţi comerciale clientelare, corporative, cu capital străin, desfăşoară activitatea economică pe teritoriul statului român, înregistrează în contabilitate cheltuieli deductibile nereale, de consultanţă, materii prime şi produse finite care au la origine transferuri de bani către firme cu conturi bancare în zone de paradis fiscal din Cipru, cu taxe de 2%. Transferurile de bani se fac doar în scopul diminuării artifical a profitului impozabil, prin evaziune fiscală şi crează firmelor cu capital românesc poziţie de dezavantaj, concurenţă neloială, prin măsură dublă de impozitare a firmelor cu capital românesc. Companiile clientelare sunt protejate la ANAF, DGAMC, parchete şi poliţie să eludeze profitul real impozabil, comparativ cu firmele mici şi mijlocii cu capital românesc. Înregistrări contabile, cheltuieli deductibile în legătură cu care nu există dovada că la origine sunt operaţiuni şi servicii reale diminuează profitul impozabil. Tranzacţii cu materii prime si produse finite se realizeaza prin emiteresa de facturi catre firme cu sediul în zone OFF-SHORE, doar pentru a creşte preţul si pentru a ex-patrierea profitului rezultat din activitatea comercială din România.

Sprijinirea acestor practici, procedee sistemice privind evaziunea fiscală, la instituţiile statului, discriminează societăţile cu capital social românesc, cu consecinţa unei poziţii de dezavantaj pe piaţă.

• Societăţi mici şi mijlocii cu capital românesc au plătit impozite conform legii, corespunzător profitului rezultat, pe dividende şi impozite pe salarii, în timp ce,
• Societăţi comerciale clientelare, care aparţin corporaţiilor occidentale şi firme cu capital străin nu au plătit către bugetul de stat valoarea reală de impozit pe profit de 16% impozit pe dividende şi nici impozitul de 70% din valoarea reală pe salariile expaţilor, la fel cum au plătit societăţile cu capital românesc. Aceştia au efectuat transferuri bancare către firme cu regim fiscal OFF-shore cu 2% impozit şi au înregistrat în contabilitate pe cheltuieli deductibile sume corespunzătoare unor operaţiuni fictive, fără să existe dovada unor prestatii reale;
• Societăţile comerciale cu capital de stat şi regiile nu au plătit impozitele către bugetul de stat aferente corespunzător activităţii economice.

Facturile emise de firme cu sediul în Cipru sau din alte zone de paradis fiscal OFF-shore care plătesc taxe 2%. Societatea OFF-SHORE este înregistrată într-o ţară sau într-un teritoriu dependent al unei ţări cu legislaţie autonomă, dar nu desfăşoară activităţi economice reale pe teritoriul respectiv, deci nu obţine profit în ţara unde a fost înregistrată, ci în afara graniţelor acelui stat.

Infracţiuni de grup organizat prev de art. 367 cod penal si evaziune fiscală art. 9 din L-241-2005 au fost săvârşite în formă continuată, în scopul diminuării artificiale a profitului impozabil, prin înregistrari pe cheltuieli deductibile în contabilitate a unor facturi privind servicii fictive şi achiziţii de materii prime, care nu sunt fabricate de firme din zonele cu regim fiscal OFF-SHORE.

Profitul realizat pe teritoriul statului român este expatriat prin operaţiuni fictive care nu pot fi dovedite că sunt reale, în timp ce societăţi cu capital românesc şi acţionari români plătesc statului 16% impozit pe profit, 8 % impozit pe dividendene şi 70% impozite aferente salariilor.

• Facturi de materii prime sunt emise de firme cu sediul în OFF-SHORE şi sunt înregistrate în contabilitatea unor firme din România deşi firme din Cipru au rolul doar să preia facturi de la producătorul real de materii prime şi să crească artificial preţul materiilor prime, care să fie înregistrate apoi în România la un preţ mai mare, în scopul eludării profitului impozabil.

Astfel,

• • grupul de firme care desfăşoară activitatea in România, MTIL România SRL şi Papillon Cosmetiques SRL au acţionari comuni, tot timpul au avut înregistrate în Cipru firme MTIL Projects &System Limited, Miralon Holdings, Saraldo Tranding Limited Cipru, cu persoane comune.
  • acţionari în Cipru şi în România sunt Ehud Almog şi Tonya Halperin
  • MODUS LICENSEES LIMITED este firma înregistrată în Cipru cu acţionari greci şi intermediază transferuri de milioane de Euro către firmele din Cipru înregistrate pe numele lui Ehud Almog şi Tonya Halperin, bani pe care îi transferă firmele din România Papillon Cosmetiques Laboratoires SRL şi MTIL România SRL. Almog Ehud şi Tonya Halperin disimulează infracţiuni de grup organizat şi evaziune fiscală în formă continuată şi agravantă prin intermediul acestei firme MODUS LICENSEES LIMITED.
  • Firmele înregistrate în Cipru cu acţionari comuni Tonya Halperin şi Ehud Almog au emis facturi către societatea MODUS LICENSEES LIMITED, milioane de euro pentru operaţiuni nereale, în scopul înregistrării în contabilitate pe cheltuieli deductibile pentru diminuarea artificială a profitului impozabil, realizat de firmele din România.
  • Facturile emise în Cipru se referă la Servicii în legătură cu care nu există dovada că sunt reale pentru a fi înregistrate pe cheltuieli nedeductibile. Facturile emise în Cipru de materii prime sau produse finite nu sunt furnizate de producători direcţi au rolul creşterii artificiale a preţului in vederea expatrierii profitului impozabil, savariste de firmele cu activitate în România prin evaziune fiscală în formă continuată in cadrul grupului organizat.
  • Societatea comerciala Papillon Laboratoires Industries SRL are activitate în România de producţie şi vânzare a vopselurilor de păr LONCOLOR.
  • Permanent Papillon SRL a avut acţionar Miralon Holding şi Saraldo Trading Limited, ambele cu sediul în Cipru OFF-SHORE, prin intermediul firmei Modus Licensees Limited a expatriat şi a diminuat artificial profitul impozabil, utilizând activităţi economice in legătură cu care nu există dovada că sunt reale, privind import de materii prime fabricate in Cipru şi servicii.
  • În anul 2007 dna Midan Maria a fost numită administrator unic pe perioadă nedeterminată. Până în octombrie 2019 acţionar unic al firmei Papillon Laboratoires Cosmetiques au fost firmele Miralon Holdings cu sediul în Cipru cu regim fiscal OFF-SHORE.
  • După octombrie 2019 acţionari ai Papillon Laboratoires Cosmetiques SRL au devenit:
• Saraldo Trading Limited cu sediul în Cipru, Thasou, Dadlaw House, Nr. 1520, Nicosia, Act de înfiinţare nr. HE 141771 emis de REG. COM. Nicosia, cu cota de participare la beneficii şi pierderi: 75% / 75%
• Toharo Investment SRL cu sediul în Bucureşti Sectorul 4, Drumul Gilăului, Nr. 44-50, Camera 5; Cod poştal: 41715; Nr. de ordine în registrul comerţului: J40/13166/2019; CUI: 41716954; Aport la capital: 437.5 lei ; Aport vărsat total: 437.5 lei ; Aport vărsat în lei : 437.5 lei ; Număr parţi sociale: 25; Cota de participare la beneficii şi pierderi: 25%/25% ; Persoane fizice împuternicite Midan Constanţa Maria
• În 30.10.2020 Papillon Laboratoires Cosmetiques SRL are asociaţi persoane juridice
• SARALDO TRADING LIMITED cu sediu social in Cipru, Thasou, Dadlaw house, Nr. 1520, Nicosia;
• TOHARO INVESTMENT SRL cu sediu social in Bucureşti Sectorul 4, Drumul Gilăului, Nr. 44-50, camera 5; Cod poştal: 41715;
• Din 2023 Papillon Laboratoires Cosmetiques SRL are asociaţi persoane juridice

SARALDO TRADING LIMITED cu sediu social in Cipru, Nicosia

TOHARO INVESTMENT SRL cu sediu social in Bucureşti Sectorul 4, Drumul Gilăului, J40/13166/2019; CUI: 41716954 ;

Persoane juridice împuternicite MARIDOR CONCEPT SRL, administrator; Nr. de ordine în RC: J40/1789/2020; Sediu: Bucureşti Sectorul 6, Strada MOINEŞTI, Nr. 8, Bloc 202, Scară A, Etaj 5, Ap. 34; Data numirii 17.01.2023; prin MARINESCU DORINA;

Istoricul acţionarilor Papillon Cosmetiques SRL, evidenţiază că permanent societăţi cu sediul în România, firmă cu acţionari comuni, cu sediul în zonă cu regim fiscal OFF-SHORE din Cipru, în scopul expatrierii profitului prin intermediul înregistrări în contabilitate, care la origine au operaţiuni în legătură cu care nu există dovadă că sunt reale.

După ce Parchetul a deschis dosar de urmărire penală pentru spălare de bani, ingerinţa unor persoane din Servicii a condus la rezultatul ca instanţa judecătorească să nu fi fost sesizată. “România stat poliţienesc

http://www.ziua.net/display.php?id=194401&data=2006-02-24&ziua=108b09a5667c17de8267dd491222ed55

Numărul ziarului scoate, însă, la iveală, un adevăr cutremurător. Ochiul statului poliţienesc a poposit pe cetăţeanul de rând. El poate fi ascultat oricând telefonic. El poate fi percheziţionat la orice oră, fără a fi învinuit. Deşi banii lui sunt controlaţi până la centimă prin Oficiul pentru Spălarea Banilor……

Din uriaşa cantitate de date şi documente am selecţionat doar o mică parte, cele pe care le facem publice azi într-un supliment, atât în paginile ziarului, cât şi pe site-ul propriu de Internet, de unde pot fi downloadate. Selecţia am făcut-o în cea mai mare parte pentru tranzacţii din 2003-2004, tocmai pentru a nu fi acuzaţi că încurcăm cercetările (…)

Chiar dacă datele poartă inscripţia secret de serviciu, redacţia Ziarului ZIUA a ales să le facă publice, tocmai pentru că sunt de interes naţional. (…)

Din noianul de dosare întocmite de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) am extras câteva cazuri şi analize, pentru că opinia publică să vadă cum se întocmeau şi se întocmesc în continuare aceste acte (…)

PELTON ENTERPRISES Ltd. din Cipru figurează cu operaţiuni externe dubioase prin conturi deschise în România, în această afacere fiind implicaţi Doru Tarpea, Tonya Halperin, Maria Constanţa Midan, Carmen Mezei, Ehud Almog şi alţii. Mai precis, sumele de 7.861.756 euro, şi 1.217.150 USD sunt motivate că reprezentând nişte importuri, dar din baza de date a vămii nu rezultă efectuarea unor astfel de operaţiuni.

LISTA CU PERSOANELE ACUZATE: Tarpea Doru, Haperin Tonya, Midan Constanţa Maria, Mezei Carmen, Marinescu Dorina, Almog Ehud, Zamfirescu Sorin, PELTON ENTERPRISES SRL, PELTON ENTERPRISES Ttd., D&C INVESTMENTS&HOLDING Ltd., PAPILLON LABORATOIRES COSMETIQUES SRL, MIRALON HOLDING Ltd., M.T.ÎL HOLDING INVESTMENTS SRL, Y.T.D. ISRAEL UNIVERSAL TRADE%DEVELOPMENT, M.T.ÎL ROM SRL, MOTION PICTURESC ROMÂNIA SRL, MTS ELECTRONICS&EQUIPMENT SRL”.

Infracţiuni de evaziune fiscala, spălare a banilor, grup organizat şi abuz în serviciu în formă continuată, prejudicii în formă agravantă prin persoane fizice şi juridice care săvârşesc infracţiuni de:

• evaziune fiscală in formă continuată
• grup organizat evaziune fiscală şi abuz în serviciu cu rezultatul înregistrării în contabilitate a unor operaţiuni care sunt înregistrate în contabilitatea firmelor înregistrate în România, Papillon şi MTIL au la bază activităţi economice, în legătură cu care nu există dovezi că sunt reale şi, în formă continuată, se fac în scopul şi cu rezultatul diminuării şi deformării artificial a profitului impozabil, împrejurare care:
• creează prejudicii coordonate organizat a bugetului de stat ş constituie,
• practici de concurenţă neloială în raporturile comerciale cu subscrisa societate Alia SA, încălcându-se legea art 113 cod procedură fiscală şi principiul egalităţii.
• grupul organizat a fost constituit în scopul eludării unor înregistrări în contabilitate, pentru diminuarea artificială a profitului impozabil, prin operaţiuni de evaziune fiscală în formă continuată şi agravantă, în legătură cu care persoanele din grup au avut reprezentarea că nu sunt reale şi au disimulat această lipsă de realitate prin introducerea societăţii MODUS LICENSEES LIMITED pentru intermedierea eludării şi expatrierii impozitului pe profit, dividende şi salarii în schimbul unei taxe de 2% plătita în Cipru.
• grupul organizat in scopul evaziunii fiscale şi abuz în serviciu de catre aceleaşi persoane fizice şi juridice, acţionari la societatea cu sediul în Cipru şi în România şi administratori, în scopul de a realiza profit impozabil prin coordonarea unor măsuri care în fapt au încălcat contractul şi legea pentru că au urmărit rezultatul financiar al diminuării preţului la raft al produsului Vopsea de păr Loncolor, faţă de produsele concurenţei cu preţ mai mic prin constrângerea subscrisei să vândă la un preţ foarte coborât dirijat si constrâns de măsurile Furnizorului că prin practica sa în formă continuată din 2016 până în prezent fixează unilateral obiectivele excesive de achiziţii unor firme de distribuţie, ca acestea să vândă Produsele o parte în profit, o parte în zona lor de contract iar o parte să o vândă la preţ de achiziţie, către clienţi din zona exclusivă de contract a subscrisei, acţionari şi împuterniciţi ai Furnizorului Papillon SRL având cunoştinţă conform dovezi că a fost încălcat art. 6.14 din contract, art. 2, 3, 6, 7 si 11 din legea 11/1991 cât şi norme imperative din codul civil art. 1349, 1381 si 1385 şi legea concurenţei şi nu au stopat practica, deoarece au avut interes şi înţelegeri care exced contractului şi legii.

În concluzie, coordonarea încălcării legii şi a contractului s-a manifestat bine organizat pe o perioadă lungă de timp, a urmărit rezultatul bugetului de stat şi al subscriselor Alia SA şi Prestige, având în vedere următoarele considerente de fapt şi de drept, care se circumscriu infracţiunilor în formă continuată prev de art. 367 cod penal grup organizat, art. 9 din L-241-2005 şi art. 297 cod penal abuz în serviciu

1. acţionari Ehud Almog şi Halperin Tonya au avut reprezentarea încălcării legii cel puţin după ce au luat cunoştinţă de infracţiuni din notificările subscrisei pe care le-am transmis succesiv după 2018 până în 2023
2. acţionarul Halperin Tonya s-a implicat direct şi activ în administraţie, în scopul de a obţine rezultate financiare cu încălcarea legii. Mai mult, a înlocuit directorul general Popa Sorin cu Nită Marius, Cristea George director vânzări disponibili să încalce legea şi contractul la ordinul acţionarilor Ehud şi Halperin, cu rezultatul urmărit să producă prejudicii subscriselor Alia şi Prestige
3. acţionarul cu cetăţenie israeliană Ehud Almog şi Halperin Tonya au iniţiat grup organizat cu administratori Midan Mia şi Maridor Concept SRL prin Marinescu Dorina şi Tibuleac Natalia practica transferuri de milioane de euro din conturi bancare Papillon SRL şi MTIL cu sedinul în România către firmă MODUS LICENSEES LIMITED cu sediul în Cipru în scopul infracţiunilor de evaziune fiscală şi abuz în serviciu în formă continuată pentru expatrierea din România a profitului impozabil prin operaţiuni fictive ca realitate a obiectului pretextat şi ulterior transferuri de milioane de euro de la MODUD LICENSEES LIMITED la firme din Cipru MTIL Projects &System Limited, Miralon Holdings, Saraldo Tranding Limited Cipru, cu persoane comune Ehud Almog şi Halperin Tonya cetăţeni israelieni, cu rezultatul dovedit al relei credinţe privind expatrierea şi eludarea profitului impozabil datorat bugetului de stat din România
4. Ehud Almog şi Halperin Tonya au luat măsuri în Papillon Cosmetiques SRL pentru creşterea profitului prin încălcarea în grup organizat în formă continuată a contractului şi a legii, urmărind prejudicierea patrimoniului subscriselor Alia şi Prestige
5. Grupul organizat a fost constituit din Ehud Almog, Halperin Tonya, Tibuleac Natalia, Midan Mia, Marinescu Dorina, Nită Marius, Cristea George, care au contribuit la expatrierea profitului impozabil şi compensarea venitului expatriat în OFF-SHORE prin măsuri de creştere a profitului din marginea de adaos a subcrisei Alia SA, urmând căi necinstite, având reprezentarea că îndeplinesc abuziv art. 297 cod penal şi încalcă în formă continuată atribuţiile de serviciu prevăzute în lege şi în contracte.
6. Acţionari şi funcţionari la Papillon Cosmetiques SRI au prozitionat iniţial preţul de listă mai mare la produsul Loncolor, comparativ cu preţul de listă al produselor concurente Palette şi Granier.
7. Acţionari şi împuterniciţi la Papillon Cosmetiques SRL au iniţiat practici prin care în mod coordonat şi organizat au constrâns subscrisa să vândă produsele la preţ foarte mic, prin înţelegeri ascunse dintre Furnizor cu alţi clienţi ai furnizorului Rolicom, Pronto, Locked, Side, Metro cash&carry, Kaufland încălcând simultan contractul şi legea, în scopul să oblige subscrisa să coboare preţul de vânzare din marginea subscrisei, pentru ca preţul de vânzare să se apropie de preţul de lista al produselor concurente
8. Acţionari şi împuterniciţi la Papillon SRL au fixat obiective excesive de achiziţii la firme de distribuţie Rolicom SRL, Pronto, Locked pentru ca aceştia să vândă produsele la preţ mic, o parte din stoc către clienţi situaţi în zona exclusivă a subscrisei Alia SA.
9. Subscrisa a înregistrat prejudicii financiare rezultate din vânzări neefectuate şi adaos nerealizat şi suprastoc pe anumite articole, întârzieri la plată anumite facturi.
10. Acţionari şi împuterniciţi la Papillon SRL au coordonat organizat şi obţinut rezultatul unor pierderi financiare subscrisei dar şi o poziţie de dezavantaj pe piaţă, în raporturile profesionale cu clienţii şi cu personalul subscrisei implicat în vânzări
11. Refuzul împuterniciţilor furnizorului de a livra anumite comenzi
12. În 2020 persoane din executivul societatii furnizorului, împreună cu acţionarul Halperin au blocat transferul sumei de bani discount ulterior cheltuieli cu distribuţia pentru trimestrul III, care ar fi trebuit plătit în luna septembrie şi conform corespondenţei email au urmărit să nu plătească factura de discount ulterior în valoare de 550.000 lei, corespunzător cheltuieli cu distribuţia la magazine a produselor Loncolor. Aceştia au revenit după email-ul pe care l-am transmis în data de 13 ianuarie 2020 către Tonya Halperin, Mia Maria Midan, Octav Iordache, Nită Marius, Monica Chemente
13. În acest context, preţul la raft al Produsului Loncolor este cu patru lei mai mic, din marginea de adaos a reclamantei, la magazinele din zona exclusivă la care vinde distribuitorul Alia, faţă de preţul cu patru lei mai mare la magazinele din zona de nord la care vând în profit alţi distribuitori, probă constatări expertiză extrajudiciară
14. Încălcarea art. 6.14 si a anexei A din contract. Clientul SIDE SRL din portofoliul subscrisei a fost trecut în livrarea directă Papillon SRL de conivenţă împuterniciţi Papillon SRL, cu SIDE SRL, Rolicom SRL s-au înţeles SIDE SRL să refuze să mai cumpere Produsele de la subscrisa ci să le livreze Rolicom, încălcând de conivenţă contractul. Prejudicierea subscrisei s-a produs prin vânzări neefectuate şi adaos nerealizat de subscrisă de la data excluderii unor clienţi.

Încălcarea anexei A din contract. Clienţii SIDE TM SRL, Artima SRL, Penny, XXL SRL, au fost excluşi din portofoliul subscriselor în portofoliul Papillon SRL, prejudiciindu-ne prin faptul că am plătit taxe de intrare în reţea pentru fiecare produs şi taxe pentru fiecare magazine, Artima, Carrefour nu ne-a plătit facturile şi prin vânzări neefectuate şi adaos nerealizat de la data când s-a produs dicretionar acestor clienţi, cu încălcarea organizat şi coordonat a legii şi contractului în scopul prejudicierii subscrisei în formă continuată.

      o. Grupul organizat alcătuit din acţionari şi împuterniciţi au încălcat coordonat prevederile imperative din lege art. 1349, art. 1381, art. 1385 C. civ. și art. 1, art. 2, art. 6 și art.7 din Legea nr. 11/1991, art. 5 lit a) şi d din L-21-1996 şi art 6.14 si 9.1 din contract. Papillon SRL, de conivenţă cu alţi distribuitori (ex: Rolicom) a acceptat la alţi distribuitori să vândă în zona exclusivă de contract şi nu au aplicat penalitatea prevăzută la art. 6.14. din contract.

      p. Faţă de aceste elemente de fapt şi drept acţionari şi împuterniciţi la Papillon SRL au săvârşit în formă continuată infracţiuni prev de art. 367 cod penal grup organizat, art. 9 L-241-2005, art. 297 Cod penal

PROBE. Depun Probe cu înscrisuri şi expertiza contabilă extrajudiciară şi indic probe pentru administrare la urmărirea penală, înscrisuri, martori şi expertiza extrajudiciară menţionate la punctul 2. PROBE din PLÂNGEREA PENALĂ.

7. Coordonarea de către Serviciul român de informaţii a sprijinirii infracţiunilor săvârşite la Senat şi Camera deputaţilor, de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals nu au îndeplinit obligaţiile stabilite prin lege şi Regulament, cu rezultatul protecţiei ofiţeri din Serviciul român de informaţii care, dupa ce aceştia au luat cunoştinţă de infracţiuni nu au sesizat Parchetul.

Încălcând repetat, discreţionar şi selectiv obligaţia de a proteja siguranţa naţională ofiţeri din Serviciul român de informaţii au instigat şi determinat senatori şi deputaţi, în calitate de preşedinţi ai Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului român de informaţii și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, să nu îndeplinească mandatul de parlamentar şi competenţele funcţiilor deţinute, astfel nu a fost exercitat controlul parlamentar prevăzut de lege.

Infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, prev. de art. 297 şi art. 321 C.p. au fost săvârşite de senator Manda Claudiu, în perioada când a deţinut calitate de preşedinte Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senat pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului român de informaţii în scopul să protejeze abuzuri ale ofiţeri SRI.

Infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, prev. de art 297, art. 321 C.p., pentru a acoperi infracţiuni de abuz în serviciu în care sunt implicaţi ofiţeri din SRI, au fost săvârşite de către deputat Pop Georgian, preşedinte Comisie comună permanentă pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului român de informaţii.

Față de modul selectiv şi discreţionar în care şi-au exercitat atribuţiile ofițeri din Serviciul român de informaţii, în două mandate diferite am sesizat Comisia Parlamentară de supraveghere a activităţii Serviciului român de Informaţii.

Pop Georgian, în calitate de deputat şi preşedinte al Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitare control parlamentar asupra activităţii Serviciului român de Informaţii, în timpul mandatului dintre 2013 – 2017, perioadă în care am transmis sesizări Comisiei înregistrate sub nr. 1277/02.04.2015 şi 3038/07.06.2016 a încălcat legea şi Regulamentul intern şi nu a pus în discuția membrilor comisiei parlamentare, efectuarea de verificări de către deputați cu privire la infracțiuni pe care le-am comunicat la SRI şi nu au făcut obiectul unor verificări de către ofițeri din Serviciul român de Informaţii şi SRI nu a sesizat Parchetul.

În înscrisul oficial nr. 138 din 04.05.2015, probă în fotocopie mai jos, Pop Georgian a consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului cu privire la petiţiile subsemnatului din data de 24.06.2014 şi 15.10.2014, adresată Comisiei permanente de supraveghere a SRI.

Manda Claudiu, senator şi preşedinte al Comisiei comune permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, nu a răspuns că urmare a Sesizării şi Petiţiei subsemnatului din 30.10.2017 privind încălcarea cu ştiinţă a legii de către Serviciul român de Informaţii, coordonat în acea perioadă de către general SRI Coldea Florian. Manda Claudiu a protejat abuzuri SRI împreuna cu soţia Vasilescu Olguţa şi ambii beneficiază de protecţia Serviciului român de informaţii şi a Partidului social democrat. Manda Claudiu a promovat europarlamentar pe listele PSD, iar Vasilescu Olguţa Lia este vicepreședinte PSD şi primar al Craiovei, prin care Serviciul român de informaţii a coordonat să respingă toate cererile subscrisei ALIA SA, să blocheze orice demers al subscrisei şi să menţină construcții fără autorizaţii de construire, în perimetrul străzilor Hortensiei şi Ion Vasilescu.

Pentru merit, Manda Claudiu a fost pus pe lista eligibilă de europarlamentar la Bruxelles a Partidului social democrat, iar soţia sa Vasilescu Olguţa Lia în calitate de primar al Craiovei este protejată şi încurajată de Serviciul român de informaţii şi Partidul social democrat să săvârşească infracţiuni cu Domeniul public, achiziţii publice, autorizaţii de construire discreţionar şi clientelar, să prejudicieze patrimonial subscrisa ALIA SĂ să menţină şi să protejeze în formă continuată construcţii fără autorizaţii de construire în perimetrul Ion Vasilescu nr. 1B şi Hortensiei nr. 4, care produc venituri ilicite piramidal.

La perioade de timp diferite am depus la SRI, la registratură, prin poștă şi prin email, Sesizări privind infracțiuni de fraudare a bugetului, proprietăţii şi domeniului public, procedee sistemice de control al justiţiei pentru protecţie interlopi şi corporaţii la Consiliul Concurenței, parchete şi instanţe de judecată, care au încălcat legea în mod coordonat, fraude, mită de proporţii şi nerecuperarea prejudiciilor.

Ofiţeri de conducere din Serviciul român de Informaţii au exercitat repetat şi discreţionar obligațiile legale prev de art. 61 şi 291 C.p.p., în context de interes personal. Sesizarea SRI a conţinut şi cu informații referitoare la infracţiuni ale lui Vasilescu Olguţa, primar al Craiovei şi preşedinte al Partidul social democrat Dolj, implicată în protecţie construcţii insalubre şi mizere fără autorizaţii de construire amplasate ilegal pe domeniul public în perimetrul din strada Hortensiei nr. 4 şi Ion Vasilescu nr. 1B, Craiova şi sunt protejate de venituri piramidale.

Ca urmare a Sesizărilor Comisiei parlamentare şi a postării pe SITE-ul http://coruptie-functionaripublici-ofiteri-farmec-consiliulconcurentei.ro/wp/contact-olaneanu/, a sesizării Comisiei europene, Manda Claudiu mi-a transmis înscrisuri oficiale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului.

Înscrisurile oficiale nr. 4C-23/66/24.02.2020 şi nr. 4c-23/953/19.10.2018 semnate de senator Manda Iulian Claudiu, preşedinte la Comisia comună permanentă a pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, se circumscriu infracţiunii de fals intelectual art. 321 C.p. deoarece acesta a atestat împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului, în sensul că ar fi efectuat o analiză şi că Serviciul român de Informaţii ar fi sesizat parchetul (informarea beneficiarilor legali) privind faptele cu care SRI a fost sesizat de către subsemnatul.

În realitate, senator Manda Claudiu şi comisia parlamentară coordonată de acesta nu a efectuat nicio analiză parlamentară nu există nici un înscris că senatorul Manda Claudiu a informat parlamentarii care alcătuiesc comisia şi nici o activitate în legătură cu fapte din Sesizările adresate Serviciului român de Informaţii, pe care ofiţeri SRI le-au ignorat voit, deşi deţineau informaţii despre fapte şi probe privind fraudarea bugetului de stat, a proprietăţii, a domeniului public şi controlul Justiţiei de către grupuri de interese în legătură cu care sunt implicaţi personal ofiţeri din Serviciul român de Informaţii structura centrală, regionale ale SRI şi ofiţeri SRI cu delegaţie la instituţii.

Manda Claudiu a săvârșit infracţiunea de fals intelectual pentru a ascunde:

• infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de acesta prin aceea că nu a efectuat verificări în cadrul Comisiei Parlamentare în legătură cu încălcarea legii de către ofiţeri SRI care au cunoscut infracţiuni şi NU au sesizat parchetul.
• infracţiuni de fraudare a bugetului de stat, domeniul public, evaziune fiscală, gestiune frauduloasă, abuz în serviciu şi altele care au fost sesizate Serviciului român de informaţii şi în care a fost implicată soţia sa, Vasilescu Lia Olguţa în calitate de primar.

Senator Manda Claudiu nu a efectuat audierea subsemnatului, nu a cerut înscrisuri de la Serviciul Român de Informaţii privind faptele, practicile de fraudare a statului şi domeniul public şi procedeele sistemice de eludare a repartizării aleatorii la instanţe pentru fraudare şi tranzacţii cu actul de justiţie.

Infracţiunea de abuz în serviciu prev de art 297 C.p. a fost săvârşită de senatorul Manda Claudiu prin refuzul de a efectua cercetare parlamentară, coordonat de SRI şi infracţiuni de fals intelectual, pentru a acoperi încălcarea legii, în scopul protecției de către Comisia Parlamentului după ce a luat cunoştinţă de infracţiuni de sprijinire care au fost săvârşite de ofițeri din conducerea Serviciului român de Informaţii pentru menţinerea fraudelor, controlul justiției la parchete, poliţie, instanţe şi ICCJ de către interlopi şi grupuri organizate de interese. Neîndeplinirea de către senatorul Manda a obligaţiilor prevăzute în lege şi Regulament, NU poate fi disociată de evoluţia în funcția de europarlamentar prin sprijinul Partidului social democrat şi SRI. La parchete și instanțe de judecată, Vasilescu Lia Olguţa şi senator Manda Claudiu se bucură de protecție SRI ca urmare a abuzurilor pe care le-au săvârşit în legătură cu cereri ale subscrisei Alia SĂ şi protecția construcţiilor fără autorizaţie de construire, afaceri ilegale ale interlopi şi persoane clientelare pe domeniul public.

Participarea directă şi indirectă la fapte penale, care au fost săvârşite cu ştiinţă cu scopul eludării “repartizării aleatorii” pentru fraudarea procesului echitabil, favorizarea unor venituri ilicite piramidal fiscalizate şi nefiscalizate, în grupul organizat din care fac parte şi interlopi, magistraţi, politicieni, Vasilescu Olguţa în calitate de primar, Manda Claudiu senator, preşedinte al Comisie pentru supravegherea activității Serviciului român de Informaţii, nu s-ar fi putut săvârși fără interesul personal şi ingerința unor ofițeri din Serviciul român de Informații, cu putere de influențare a persoanelor care coordonează instituţii naționale.

Comisia de abuzuri a Parlamentului. Petiţii şi adrese răspuns primite de la deputați, senatori din Comisia de abuzuri a Parlamentului.

Infracțiunea de abuz în serviciu art 297 cp a fost săvârșită de senator Bălan Ioan care a încălcat cu știință regulamentul Parlamentului deoarece nu a efectuat cercetare parlamentară privind abuzurile sesizate şi a încălcat art 291 cpp deoarece nu a sesizat Parchetul privind infracțiuni descrise în Sesizarea subsemnatului și mi-a comunicat, în două rânduri, că a clasat Sesizarea subsemnatului fără orice audiere şi fără efectuarea vreunui act de anchetă parlamentară ignorând abuzurile pe care le-am sesizat.

Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi pentru petiții din Parlamentul României a fost controlată de interese infracţionale organizate.

În înscrisul oficial nr. 20512 din 28.02.2019, referitor la Sesizarea cu privire la infracțiuni, cu rezultatul fraudării proprietății, şi la abuzurile înspăimântătoare ale judecătorilor şi unor instituţii ale statului, care în mod evident, sfidează Constituția, senatorul Bălan Ioan, în dispreţ faţă de Constituţie, mi-a comunicat că s-a luat act de demersul meua alesul poporului şi m-a avertizat că dacă mai transmit sesizări Parlamentului, acestea se vor clasa, conform extras: “Totodată vă aducem la cunoştinţă că următoarele petiţii având acelaşi obiect, se vor clasa direct….”.

Fotocopie înscris oficial semnatd e senator Bălan Ioan membru in Comisia de abuzuri:

Parlamentul este forța cea mare in stat, cu rolul de a apăra Constituția si de a îndepărta abuzurile instituțiilor, prin interpelari si sesizarea Parchetului.

Abuzuri concertate si coordonate ale aleșilor poporului sunt evidente fata de infractiuni, probe si procedee si instrumente sistemice de fraudare a proprietatii si a justitiei, pe care le-am transmis si postat pe blogul www.coruptie-functionaripublici-ofiteri-farmec-consiliulconcurentei.ro/wp/, intitulat DESPRE CORUPŢIA DIN ROMÂNIA, CARE DISTRUGE AFACERI ŞI VIEŢI.

Policiticieni, senatori, deputaţi au fost sesizaţi, au luat la cunoştinţă de infracţiuni, au protejat in urma sesizarilor subsemnatului şi nu au sesizat Parchetul încălcând art. 291 C.p.p., deputaţi şi senatori din Comisia de abuzuri şi comisia de supraveghere a activităţii Serviciului român de informaţii au săvârşit infracţiunea de fals intelectual, pentru a crea falsa premiză, că ar fi existat o cercetare parlamentară a activităţii Serviciului român de informaţii.

8. Coordonarea infracţiunilor de către Serviciul român de informaţii, MAI-DIPI a la Agenția naţională de integritate, protectie şi sprijinire a magistraţilor şi funcționarilor publici, colaboratori, care săvârşesc infracţiuni de fals în declaraţii de avere şi interese, atestare de împrejurări necorespunzătoare adevărului, prin care ascund sume de bani şi bunuri patrimoniale rezultate din surse ilicite.

Practica coordonată este ca Agenţia naţională de integritate sa nu răspunda sesizărilor formulate, nu a efectuat verificări şi a incalcat art. 10/4 din legea nr. 115/1996, intrucat nu a emis ordonanţe motivate, pentru a putea fi atacate la instanţa de contencios administrativ, aşa cum a procedat si în cazul sesizării incompatibilităţii lui Chiriţoiu Bogdan Marius cu funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, în legatura cu care Agenţia naţională de integritate a incalcat legea si nu a emis ordonanţă motivată, nici după ce am solicitat respectarea acestei obligaţii legale prin Plângerea prealabilă din 03.06.2019, în conformitate cu procedura prevăzută de lege.

Modul defectuos de lucru al Agenţiei naţionale de integritate poate fi explicat prin incălcarea legii de către această instituţie, în mod sistemic, doar ca urmare a ordinelor de la SRI, a parteneriatului format intre directorul Serviciului roman de informatii si presedintele ANI. Spre exemplu, relaţia notorie de versatilitate dintre directorul Maior si Georgescu Horia, cu rezultatul ingerintei dovedite a Serviciului român de Informaţii, prin directorul acestei instituţii, de a se transmite ordine privind modul de soluţionare a unor cauze aflate în instrumentare de către ANI, cu consecinţa încălcării principiului independenţei operaţionale al acestei autorităţi publice.

„Presiunile lui Maior asupra mea erau imperative și pot fi încadrate și altfel”https://newsweek.ro/interviuri/georgescu-ani-presiunile-lui-maior-asupra-mea-erau-imperative-si-pot-fi-incadrate-si-altfel

George Maior: „Se intervenea direct în dosare şi se spunea cum trebuie acţionat-https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/horia-georgescu-il-contrazice-pe-fostul-director-1847269.html

Comisia SRI: Maior folosea dosarele ANI- ”În mod cert și fără echivoc, domnul George Maior a mințit la audieri cu privire la relația instituțională și personală avută cu fostul șef al ANI, Horia Georgescu”, se arată într-un raport al Comisiei de control SRI.https://www.dw.com/ro/exclusiv-comisia-sri-maior-folosea-dosarele-ani-pentru-a-influen%C8%9Ba-via%C8%9Ba-politic%C4%83-newsweekro/a-48373298

În cadrul unei emisiunii de televiziune la Antena 3 din data de 28.02.2018, Horia Georgescu a afirmat că în perioada în care şi-a exercitat funcţia de preşedinte al Agenţiei naţionale de integritate, aprilie 2012 – martie 2015, directorul Serviciului român de informaţii, George Maior l-a convocat periodic pentru discuţii cu privire la lucrările Agenţiei naţionale de integritate.

Sursa: https://www.antena3.ro/actualitate/interviu-cu-fostul-sef-ani-maior-a-mintit-se-intervenea-direct-in-dosare-457502.html):

„Intervenea Maior în dosare?

Horia Georgescu, fostul director al Agenţiei Naţionale de Integritate, susţine că George Maior a minţit la comisia parlamentară.
„Se intervenea direct în dosare, punctual, şi se spunea cum trebuie acţionat”, a spus Horia Georgescu.Întrebat dacă au fost întâlniri ce au depășit cadrul legal, fostul șef ANI a spus că Șelaru nu era singurul judecător.

„Erau mai mulţi, doamna Stanciu, domnul Ionuţ Matei(…)…. George Maior avea contacte cu foarte mulţi şefi de instituţii. ….”

Or, întâlnirile “profesionale” dintre preşedintele Agenţiei naţionale de Integritate şi directorul Serviciului român de Informaţii nu aveau un alt scop şi rezultat, decât „controlul” privind soluţiile privind lucrările din cadrul Agenţiei naţionale de Integritate referitoare la anumiţi funcţionari din instituţii şi magistraţi parteneri ai Serviciului român de Informaţii, ceea ce relevă o legătură de cauzalitate între întâlnirile “profesionale” ale directorului Serviciului român de Informaţii şi preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate şi modul în care această instituţie şi-a exercitat atributele de competenţă în cazul celor 14 plângeri ale subsemnatului privind încălcarea legii de către magistraţi, în sensul că inspectori de integritate nu au soluţionat anumite plângeri şi nu au sesizat Parchetul privind infracţiuni de fals în înscrisuri şi declaraţii oficiale, urmărind protecţia subiecţilor care au încălcat legea.

Stan Bogdan, ofiţer SRI si preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate in perioada decembrie 2015 – decembrie 2019 este absolvent al Colegiului Naţional de Informaţii „Mihai Viteazu”, din Serviciul român de Informaţii, instituţie de învăţământ superior care pregăteşte ofiţeri operativi, ofiţeri analişti şi experţi în domeniul informaţiilor de securitate. Stan Bogdan a fost adjunctul lui Horia Georgescu, fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, şi i-a succedat în această funcţie, pe care a exercitat-o cu aceleaşi „obiceiuri”, incalcări sistemice ale legii, în vederea protejării şi menţinerii în funcţii publice a unor persoane promovate de Serviciul român de Informaţii, faţă de care există dovezi certe de incompatibilitate.

In prezent este secretar general la Agentia nationala de Integritate si „conform CV-ului are zero calificări formale, cu excepția unor cursuri scurte, care sună la fel de credibil ca și cariera lui de consultant în management. Face, în 2010, și Colegiul Național de Informații al SRI, cel care te califica în orice când vine vorba de sinecuri la stat. “

Faţă de argumentele de fapt şi de drept Agenţia naţională de Integritate încălca coordonat dispoziţiile legale prev de art. 15 alin.1 din Legea nr. 176/2010 pentru că se comportă ca unitate a Serviciului român de Informaţii.

Premiza subordonării de către Serviciul român de informaţii a unor persoane cu funcţii de stat este accentuată că aceşti colaboratori sunt protejaţi de SRI şi la Agenţia naţională de Integritate, respectiv Chiritoiu Bogdan Marius, preşedinte la Consiliul Concurenţei şi judecători Bordea Adrian, Riciu Iuliana, Sărăcuţ Mihaela, Maruscian Delia, Vasile Francisca, Ivanescu Simona, Pulbere Georgiana, Mirancea Dumitru, Cengher Camelia, Durbacă Nicolae, Tudor Georgiana, Tocan Isabelle şi Jderu Claudia, împrejurare care pune în lumină lipsa de imparţialitate şi nelegalitatea actului instituţional şi de justiție, la care au participat aceste persoane şi imposibilitatea sistemică ca Statul să furnizeze încredere că actul de stat este legal, temeinic şi credibil.

Agenţia naţională de Integritate, prin ofiţeri SRI cu delegaţie, protejează încălcarea legii de către judecători colaboratori, privind infracţiuni de fals în declaraţiile de avere pentru ascunderea veniturilor obţinute în urma încălcării procedurii de “repartizare aleatorie”, cu rezultatul coordonat de SRI al pronunţării unor hotărâri judecătoreşti netemeinice şi nelegale, favorabile persoanelor clientelare, interlopi şi corporaţii.

Agenţia naţională de Integritate protejează incălcarea legii, privind incompatibilitatea unor persoane cu funcţie publică. Incompatibilitatea lui Chirițoiu Bogdan cu funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei la al patrulea mandat, împrejurare care contribuie la cucerirea independenţei autorităţii de concurenţă, lipsa de imparţialitate, folosirea instituţiei în interesul unor grupuri organizate, cu consecinţa anularii climatului concurenţial real.

Protectia unui număr mare de sesizări la Agenţia naţională de integritate în legătură cu fals intelectual în declaraţii de avere şi interese şi incompatibilitatea unor persoane cu funcţii de stat, evidenţiază că Agenţia a fost coordonată să protejeze magistraţi şi persoane cu funcţii publice, care au încălcat legea la ordin, respectiv:

1. Cu privire la incompatibilitatea lui Chirițoiu Bogdan, functionari din Agenţia naţională de integritate au incalcat coordonat procedura legală şi nu au emis “ordonanţa motivată” în legătură cu fiecare dintre cele şapte motive de incompatibilitate cu funcţia de preşedinte la Consiliul Concurenței a lui Chirițoiu Bogdan Marius, ca urmare a sesizării subsemnatului înregistrată cu nr. 3454/05.03.2019, iar, în data de 24.04.2019, ANI mi-a comunicat că: “din analiza petiţiei, a informaţiilor obţinute…nu rezultă indicii cu privire la încălcarea de către Chirițoiu B.M. a dispoziţiilor legale privind incompatibilitatea…”, Fotocopie inscris oficial primit de la ANI şi semnat de Dumitraşcu Georgiana inspector de integritate.

Verificarea care nu a existat in fapt s-a facut cu incalcarea legii, deoarece ANI NU a emis ordonanţă motivată, în conformitate cu art. 64 din Legea 144/2008, coroborat cu art. 10 ind.4 din Legea 115/1996, potrivit cărora sintagma “Comisia de cercetare” se înlocuieşte cu denumirea “Agenţia naţională de integritate”, iar cererea nr. 8004/04.06.2019 prin care am solicitat ordonanţa de motivare ANI, nu a primit răspuns până în prezent.

Agenţia naţională de Integritate a încălcat legea, a încălcat procedura legală pentru a ascunde infracţiuni şi nelegalităţi deoarece este coordonată prin ofiţeri din Serviciul român de informaţii, cu rezultatul sprijinirii unor colaboratori şi funcţionari publici.

Astfel, la ordinul SRI inspectori ANI au soluţionat formal petiţiile, nu au efectuat verificări pentru a stabili dacă magistraţii se află în incompatibilitate cu profesia de magistrat, având în vedere că declaraţiile de avere şi de interese nu au fost completate în conformitate cu dispoziţiile legii, în scopul prezentării unor situaţii de fapt ce nu corespund realităţii, pentru a ascunde posibile fapte de corupţie, ori ANI nu au soluţionat încălcările de lege menţionate în plângerile subsemnatului, prin decizii motivate şi nu au seszizat parchetul, în temeiul art. 291 C.p.p. sau art. 227 V. C.p.p.

       2. Plângerea nr. 149/11.01.2012 privind pe Tocan Isabelle,         judecător      la Curtea de Apel Bucureşti, care, în perioada în care a funcţionat la Tribunalul Bucureşti, a semnat decizia penală nr. 335/12.05.2010 în dosar nr. 30272/3/2007 în prezent promovată în cadrul CSM din data de 15.02.2023, care a avut ca obiect următoarele nereguli constatate din declaraţii de avere şi interes ale acestui magistrat:

• Postelnicu Doru-Constantin, soţul magistratului, este asociat în patru societăţi comerciale, respectiv Pelican Invest SRL, Colibri Înveşt SRL, Block Înveşt One SRL, Block Seven SRL, din care trei se aflau în procedură de dizolvare, toate având ca obiect de activitate: “dezvoltare-promovare imobiliară”, situaţie de fapt neprecizată în declaraţia de interese a judecătoarei;
• neevidenţierea în declaraţia anuală de avere şi interese a veniturilor soţului obţinute din activitatea de avocat, care a fost prestată şi în societatea Norr Stiefenhofer Lutz, societate ce se ocupă cu consultanţă, contabilitate, audit.

Plângerea a fost SOLUŢIONATĂ FORMAL prin decizia ANI nr. 4541/26.01.2012, care a fost nemotivată şi nu a prezentat considerente pentru care nu s-a început investigaţia împotriva respectivei judecătoare, mai ales că nu s-a făcut dovada efectuării demersurilor necesare pentru a se afla dacă societăţile soţului magistratului investigat, neevidenţiate în declaraţiile de avere şi de interese, au participat la încheierea unor contracte cu statul sau cu instituţiile publice şi nici nu a fost sesizat Parchetul pentru cercetări privind falsul în declaraţii.

Elemente de probaţiune pun în lumină că judecători Tudor Georgiana, Tocan Isabelle şi Jderu Claudia au săvârşit infracţiunea de fals intelectual în declaraţiile de avere şi interese în legătură cu veniturile şi averea acestora, pe care le-am sesizat la Agenţia naţională de integritate, faţă de care ANI, a încălcat legea în mod succesiv, nu a emis ordonanţă motivat conform procedură legală şi nu a sesizat Parchetul, obligaţie prev de art. 291 C.p.p.

     3.  Plângerea nr. 135/11.01.2012 privind pe Jderu Claudia, magistrat la Tribunalul Bucureşti, care a semnat decizia penală nr. 335/12.05.2010, pronunţată în dosarul 30272/3/2007 a fost SOLUŢIONATĂ FORMAL prin decizia ANI nr. 2625/17.01.2013, fără să fie efectuate activităţi de control, în contextul celor menţionate în conţinutul plângerii subsemnatului referitor la veniturile soţului magistratului, menţionate „confidenţial” de acesta în declaraţia de avere şi nu a sesizat Parchetul privind infracţiunea de fals în declaraţii.

Omisiunea cu știință a inserării unor informaţii în declaraţia de avere şi interese de către judecător Jderu Claudia nu poate avea un alt substrat decât acela de a ascunde venituri care au legături cu anumite dosare şi exercitarea profesiei de judecător. Jderu a promovat în prezent la Curtea de apel Bucureşti, iar in data de 27.04.2023 a fost propusă la CEDO.

       4) Plângerea nr. 137/11.01.2012 privind pe Bordea Adrian, magistrat la ICCJ, care a pronunţat decizia nr.4421/2005 în dosarul nr. 8866/2004, ignorând altă decizie a ICCJ cu privire la aceeaşi hotărâre AGA a fost SOLUŢIONATĂ FORMAL, aşa cum rezultă din adresa nr. 5646/31.01.2012, în sensul că s-a clasat plângerea subsemnatului fără a fi efectuate cercetări în legătură cu neregulile arătate cu privire la situaţia soţiei şi a fiului magistratului, pentru a se stabili dacă aceştia au încheiat contracte cu statul sau cu instituţii publice, conform secţiunii 5 din Ghidul de completare a declaraţiilor de avere şi interese;

     5) Plângerea nr. 140/11.01.2012 privind pe Tudor Georgiana, magistrat la Judecătoria sector 1 Bucureşti, care a semnat sentinţa nr. 1591/2007, în dosar penal 30272/3/2007, a promovat judecător la Curtea de apel Constanţa – NESOLUŢIONATĂ.

La judecătoria sector 1 Bucureşti a fost adusă Tudor Georgiana şi a pronunţat sentinţa penală 1591 din 04.07.2007 prin care a considerat încălcarea legii penale privind falsul intelectual, pentru că la acea dată a constatat intervenţia prescripţiei, celelalte două fapte penale le-a achitat pentru că la acea dată nu intervenise prescripţia.

La Tribunal dosarul a fost ţinut în aşteptare 21 de zile. În dosar au fost aduse Jderu Claudia şi Tocan Isabelle care prin decizia 335 din 12.05.2010 au constatat încălcarea legii penale şi infracţiunea de abuz în serviciu din 1998 în legătură cu care a intervenit prescripţia şi a menţinut achitată doar infracţiunea de abuz în serviciu în stare agravantă.

Judecătorii menţionaţi mai sus au fost aduşi în dosare penale în care funcţionari la Farmec SA au calitate de inculpaţi şi în legătură cu care s-a manifestat permanent protectoratul Serviciului român de Informaţii inclusiv prin decizia penală 335/12.05.2010 semnată de judecători Jderu Claudia şi Tocan Isabelle, care după ce a intervenit prescripţia în legătură cu fapta, a schimbat sentinţa 1591/04.07.2007 privind achitarea faptei de abuz în serviciu care a fost dispusă în 04.07.2007 de judecător Tudor Georgiana conform extras din decizia 335/2010:

       6) Plângerea nr. 136/11.01.2012 privind pe Ivanescu Simona, magistrat la Tribunalul Specializat Cluj, în prezent pensionată din decembrie 2022, care a semnat sentinţa nr.4219/2011, pronunţată în dosarul nr. 101/1285/2011 a fost SOLUŢIONATĂ FORMAL prin decizia nr 25730/11.05.2012, în urma căreia rezultă că judecătorul investigat nu a depus declaraţia de avere în anul 2006, astfel nedeclarând bunurile cumpărate în 2005, iar în declaraţia depusă în anul 2011 nu a declarat firma de consultanţă a soţului acesteia, însă ANI precizează că magistratul şi-a declarat totuşi bunurile aferente anul 2005, în declaraţiile de avere depuse ulterior, în perioada 2007-2011, şi că formularul declaraţiei de interese nu conţine solicitări referitoare la funcţiile sau calităţile deţinute la societăţi comerciale de către soţul judecătorului Ivanescu.

     7) Plângerea nr. 139/11.01.2012 privind pe Vasile Francisca Maria, magistrat la Curtea de apel Bucureşti, care a semnat decizia nr. 52/13.01.2011, pronunţată în dosarul 30272/3/2007, promovată judecător la ICCJ – NESOLUŢIONATĂ

     8) Plângerea nr. 2531/28.09.2011 privind pe Nicolae Durbacă, judecător la Curtea de apel Alba Iulia şi preşedinte instanţă, pensionat din februarie 2022, care a semnat decizia nr. 802/20.06.2011. Prin adresa nr. 111901/12.10.2011, mi s-a comunicat de către ANI că, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea 144/2007, va fi efectuată evaluarea averii magistratului investigat şi că mi se va comunica rezultatul final al acesteia, însă nici până astăzi nu am primit un înscris de la Agenția naţională de integritate.

     9) Plângerea nr. 141/11.01.2012 privind pe Marusciac Delia Ana, judecator la Curtea de apel Cluj, care a semnat decizia civilă nr. 103/2004, pronunţată în dosarul nr. 740/2004 – NESOLUŢIONATĂ;

    10) Plângerea nr. 133/11.01.2012 privind pe Riciu Iuliana, magistrat la ICCJ, Secţia contencios administrativ, care a semnat decizia nr. 2757/21.05.2009 – NESOLUŢIONATĂ

    11) Plângerea nr. 142/11.01.2012 privind pe Sărăcuţ Mihaela, magistrat la Curtea de Apel Cluj, care a semnat sentinta civilă nr. 4544/21.10.2013, pronunţată în dosarul nr 2610/2003, a fost SOLUŢIONATĂ FORMAL prin decizia de clasare nr. 5867/31.01.2012, fără a verifica aspectele relevate în plângerea subsemnatului referitoare la numitul „Mureşan”, în favoarea căruia magistratul a înstrăinat un apartament la preţul de 90.000 euro, în condiţiile în care valoarea impozabilă a acestuia era de aprox. 57.000 ron, cu mult inferioară pretinsului preţ al tranzacţiei;

     12) Plângerea nr. 138/11.01.2012 privind pe Bajan Adriana Elena, magistrat la Curtea de Apel Bucureşti, care a semnat decizia nr. 52/13.01.2011, pronunţată în dosarul 30272/3/2007 – NESOLUŢIONATĂ;

      13) Plângerea nr. 134/11.01.2012 privind pe Pulbere Georgiana, magistrat la Curtea de Apel Constanta, care a semnat decizia nr. 612/02.09.2010, pronunţată în dosarul 1908/1285/2009 – NESOLUŢIONATĂ;

     14) Plângerea nr. 132/11.01.2012 privind pe Mirancea Dumitru, magistrat la Curtea de Apel Bucureşti, care a semnat decizia nr. 52/13.01.2011, pronunţată în dosarul 30272/3/2007 – NESOLUŢIONATĂ;

      15) Plângerea nr. 2582/03.10.2011 privind pe Cengher Camelia, magistrat la Tribunalul Specializat Cluj, care a semnat ordonanţa nr. 99/13.01.2011, cu privire la care, prin adresa nr. 119128/07.11.2011, mi s-a comunicat de către ANI că, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea 144/2007, va fi efectuată evaluarea averii magistratului investigat şi că mi se va comunica rezultatul final. Până astăzi nu am primit înscris oficial de la ANI, pentru că nu a existat nicio investigaţie cu privire la magistraţi protejați, colaboratori SRI

 

9. Serviciul român de informaţii a coordonat sprijinirea infracţiunilor la Consiliului Concurenţei, nu a sesizat Parchetul, având interes personal şi de grup, ingerinţe politicieni şi ambasada SUA.

Consiliul Concurenței a fost transformat în feuda intereselor companiilor occidentale guvernate corporativ, sens în care a fost modificat art. 15 din legea 21/1996 pentru ca Bogdan Chirițoiu, să acceseze nelimitat mandate de preşedinte în scop de sprijinire a încălcării legii de către corporații şi firme care prejudiciază consumatorii și Statul prin înţelegeri anticoncurențiale, lipsa licitațiilor publice, licitații publice trucate, prețuri excesive la raftul magazinelor unor reţele, prin înţelegeri tacite şi practici netransparente şi nereciproce.

Feuda familială a funcţionat 15 ani, aproape trei mandate, formate din Chirițoiu președinte și mătușa Kleininger vicepreședinte, a fost numită vicepreședinte al Consiliului Concurenței, la propunerea nepotului, Chirițoiu Bogdan, iar Chirițoiu iși exercita al treilea mandat, după ce a fost modificat art. 15 din L-21-1996 pentru acesta.

Manipularea modificării art. 15 Legea 21/1996 a permis ca un membru al plenului să dețină mai mult de doua mandate si a fost validat de parlament după ce au fost propuse de nepotul Chirițoiu și mătușa Kleininger in plenul Consiliului. Același mod de lucru au avut si modificările regulamentelor, care au fost manipulate de Chirițoiu și mătușa Kleininger in plenul Consiliului Concurenței.

Aplicarea preferențială a legii, a instituit în mediul de afaceri un climat concurenţial neloial şi discreţionar iar Consiliul Concurenței, deși este a șasea autoritate ca importanță, a fost cucerit până la ultima redută și pregătit să execute ordinele primite, să furnizeze aparența unei autorități independente, dar și independența fața de lege.

Grupuri de interes au modificat art. 15 din Legea 21/1996 în scopul și cu rezultatul că Chirițoiu Bogdan și mătușa sa Kleininger, sprijiniţi de companii corporative occidentale corporative, Servicii și politicieni cu interes personal să obțină o colecţie de mandate, asemenea lui Putin, chiar dacă Chirițoiu nu a descifrat și nu îndeplinește rolul Consiliului Concurenței, prevăzut în lege, care să asigure un climat concurențial veritabil, în viața consumatorilor și în mediul de afaceri şi pentru firmele cu capital românesc.

La 31 martie 2021, Guvernul României, condus de Cîțu Florin Vasile, a emis OUG nr. 23 din 31 martie 2021, publicată în M. Of. nr. 339 din 02 aprilie 2021, intitulată: Ordonanță de urgență privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului european și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței.

Desi ordonanța a primit aviz negativ de la Ministerul Justiției, in ordonanta au fost introduse noi modificări ale legii concurenței, potrivit cărora președintele Consiliului Concurenței si membri plenului pot beneficia de mandate nelimitate la conducerea instituției.

Forma anterioară a art. 15 din Legea 21/1992 permitea presedintelui si membrilor plenului cel mult doua mandate, conform fotocopie extras lege privind forma modificată a art. 15 din legea 21/1992

Chirițoiu Bogdan Marius, preşedintele Consiliului Concurenţei nu este compatibil cu funcţia pe care a exercitat-o timp de două mandate şi se află în cursul celui de al treilea mandat, având în vedere motivele din sesizările pe care le-am transmis la Agenţia naţională de integritate în data 22.03 şi 03.06.2019, care, la ordin SRI a ignorat starea de nelegalitate, deoarece practica este ca oficiali ANI să aibă calitatea de ofiţeri sau colaboratori ai Serviciul român de informaţii, în scopul de a executa ordinele primite, prin încălcarea legii şi protecţia unor persoane cu funcţii publice.

Fotocopie înscris oficial primit în 2019 de la Agenţia naţională de integritate.

Chirițoiu Bogdan a fost sprijinit de Serviciul român de informaţii la Agenţia naţională de integritate şi a fost ignorată voit starea dovedită de incompatibilitate cu funcţia de preşedinte, chiar dacă nu îndeplineşte condiţiile legii, deoarece acesta a executat ordinele primite de la corporaţii prin intermediul Serviciului român de informaţii şi politicieni, privind investigaţii începute sau închise, a încălcat legea în mod repetat, nu a adus la îndeplinire hotărâri judecătoreşti, a ignorat şi a ascuns probe care evidenţiază înţelegeri şi practici de excludere de la raft a unor produse concurente în mod coordonat, organizat şi nelegal.

Or, încălcarea legii, ignorarea şi ascunderea probelor, protecţia şi refuzul cercetării în cadrul investigaţiilor în mod transparent nu poate fi acceptat că se face în lipsa unui interes personal, care are în vedere darea şi primirea unor sume consistente de bani.

În investigaţii de interes public major care au avut ca obiect înţelegeri pe piaţa carburanţilor, gazelor, înțelegeri privind tăierea pădurilor la prețuri trucate în licitații inexistente, bănci, electricitate, Drumuri, Unilever, Colgate Palmolive, Kraft Foods actual Mondelez România, GlaxoSmithKleine, Orkla Food, retaileri, Carrefour România SA, Duty Free aeroport Otopeni, legea a fost încălcată organizat şi coordonat, probele au avut o interpretare în favoarea companiilor şi corporaţiilor care au încălcat legea şi amenzile au fost fie formale, faţă de gravitatea faptelor, fie de conivenţă nelegal aplicate pentru că s-a cunoscut că vor fi anulate la instanţe, vezi cazul Colgate Palmolive SRL sprijinit prin dosar penal închis cu rezoluţia oficială semnată de procuror general.

Serviciul român de informații a luat la cunoștință de infracțiuni săvârșite la Consiliul Concurenței, unde se desfășoară o activitate infracțională în formă continuată și nu a sesizat Parchetul, având rațiuni și interese care exced legii, în vederea asigurării protecției persoanelor din cadrul Consiliului Concurenței care au încălcat legea la diferite instituții:

• Agenția națională de integritate, privind starea de incompatibilitate a lui Chirițoiu cu funcția de președinte al Consiliului Concurenței, prin ofițeri sau colaboratori SRI aflați la conducerea ANI, în perioada 2012-2019, dupa ce am depus la această instituție, sesizari si probe, nu a facut nicio verificare și nu a luat nicio decizie.
• Direcția națională anticorupție a ținut în nelucrare dosare de urmărire penală privind infracțiuni care au fost săvârșite de Chirițoiu Bogdan ori nu a acordat număr cu indicativ “P”, care ar fi permis să se înceapă urmărirea penală în legătură cu probele pe care le-am transmis la parchetele DNA și P. ICCJ, privind sume de milioane de euro care au fost primite în cont de firme și persoane din anturajul plenului Consiliului Concurenței, de la companiile Petrom și Bechtel, în legătură cu care erau începute investigații la Consiliul Concurenței.
• Curtea de Conturi nu a efectuat sau a efectuat superficial audit extern privind zeci de salariați fictivi, care nu vin la serviciu sau nu corespund ca pregătire pentru exercitarea profesiei, și nu a sesizat Parchetul privind infracțiunile de abuz în serviciu în formă continuată și agravantă, deși salariații fictivi primesc salarii ani în șir, venituri care depășesc 10.000 lei lunar, în schimbul unor ”servicii” pentru grupuri de politicieni care au acordat sprijin pentru menținerea în funcție a lui Chirițoiu Bogdan și cheltuirea discreționară în interes personal a banilor publici, prin numeroase deplasări, inclusiv în China și SUA, unde i s-au transmis directive cum să protejeze corporațiile americane în investigațiile deschise la Consiliul Concurenței, inclusiv ordine primite și prin ambasada SUA pentru protejarea corporațiilor americane care își desfășoară activitatea în România cu încălcarea art. 5 și 6 din legea concurenței nr. 21/1996.
• Parlamentul, prin comisii de specialitate, nu a efectuat anual Raport de cercetare parlamentară a activității la Consiliul Concurenței sau a fost efectuat selectiv și superficial, în legătură cu:
• trucarea prețului in licitații publice care au fost săvârşite de peste 15 firme şi persoane care au recunoscut încălcarea normelor care reglementează licitaţiile publice au denaturat preţul licitaţiilor publice şi nu a sesizat Parchetul încălcând cu ştiinţă art. 291 C.p.p.
• refuzul coordonat de a începe investigații legale, plângeri, sesizări și probe, privind practici anticoncurențiale care prejudiciază consumatorii, concurența și firmele cu capital românesc;
• începerea de investigații în cazuri de interes personal sau la ordin, fără acordul plenului așa cum prevede art. 19 din legea concurenței nr. 21/1996;
• închiderea de investigații fără acordul plenului, așa cum prevede art. 19 din Legea 21/1996 în cazuri de interes personal sau la ordin.

Față de Sesizările subsemnatului din anul 2020, deputați şi senatori din comisii cu atribuții stabilite prin Lege nu au exercitat control parlamentar pentru a constata că Consiliul Concurenței nu îşi îndeplinește rolul în limitele legii, privind începerea, desfășurarea și închiderea investigaţiilor pe care le-a început, a refuzat să le deschidă sau au fost închise de către Preşedintele Consiliului Concurenței, fără acordul plenului.

1. Infracţiunea de abuz în serviciu a fost săvârşită de Chirițoiu Bogdan şi alţi funcţionari din cadrul Consiliului Concurenţei, în scopul excluderii subscrisei Galic din contract şi prejudicierii de către Unilever SRL din cadrul companiei corporative Unilever South Central Europe, sub beneficiul coordonării protecţiei de către Serviciul român de informaţii la Consiliul Concurenţei, parchet, instanţe şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Subscrisa Galic a avut contract cu Dero SA și a continuat cu Unilever.

Vânzarea patrimoniului societăţii Dero SA companiei Unilever south central europe SA s-a realizat cu implicarea colonelului SRI Dociu Răzvan, al cărui fiu deţine compania Aquila Part Prod Com SA și contractul exclusiv cu Unilever, care cu sprijinul Serviciului român de informatii, prin ofițeri foști si actuali, a dobândit în etape, supremația afacerii cu compania corporativa Unilever în România și țări din regiune.

Serviciul român de informații prin interesul personal al colonelului SRI Dociu Răzvan a exclus subscrisa din contractul cu Unilever in favoarea companiei Aquila SRL, întrucât unul din acţionarii Aquila SRL este Dociu Alin, fiul colonelului (r) SRI Dociu Răzvan, încălcare a legii protejată în continuare prin ofițeri SRI pe funcție.

Dociu Răzvan locotenent colonel (r) la Serviciul român de Informaţii, în perioada în care a activat ca ofiţer în cadrul acestei instituţii, a fost detaşat de la Structura Centrală la Secţia Prahova, a fost implicat in activităţi de privatizări a societăţilor de stat DERO SA, ROVIT SA, GFR, Vinalcool Valea Călugărească SA. Ulterior privatizării, toate aceste societăţi, cu sediul în judeţul Prahova, au intrat în patrimoniul unor persoane juridice şi fizice, agreate și sprijinite de SRI, respectiv, fabrica DERO SA a devenit proprietatea companiei Unilever Limited Europa, Vinalcol Valea Călugărească a fost cumparată de investitori britanici, noua denumire fiind Cramele Halewood, Grupul feroviar Roman (GFR) cea mai valoroasă companie din grupul de firme GRAMPET SA este deţinut de Gruia Stoica, fostul I.A.S. Valea Călugărească devenit SC ROVIT SA.

Excluderea subscrisei Galic Prod din contract cu Unilever Romania SA, în favoarea companiei Aquila Part Prod Com SA și prejudicierea patrimoniului subscrisei cu milioane de euro, încălcarea contractului și a legii cu rezultatul urmărit al prejudicierii patrimoniale a subscrisei si excluderii Galic din contract au fost determinate de ingerința si sprijinul Serviciului român de informații la Consiliul Concurenței, instanțe de judecată si parchete pentru compania Unilever South Central Europe, in contextul Plângerii subscrisei Galic Prod la Consiliul Concurenței înregistrată cu nr. RS-198/2004 pentru încălcări dovedite cu probe de către compania Unilever, clienții si partenerii săi.

Vânzarea companiei de stat DERO SA Prahova către corporația SUA Unilever SRL s-a făcut la un preț de casă de locuit, sub supravegherea și implicarea Serviciului român de informații și a fost urmată, la pachet, cu promovarea afacerii Aquila SRL deținută de fiul colonelului SRI Dociu, cu statut exclusiv pentru vânzare și servicii logistice în România și țările din Europa de est și cu excluderea abuzivă din contract a subscrisei Galic Prod, încălcând coordonat art. 5 si 6 din L-21-1996.

Simultan cu intrarea societății de stat Dero SA în patrimoniul Unilever Group, au fost impuse de SRI prin colonel SRI Dociu Răzvan, condiţii de interes personal în care Aquila Part Prod Com SRL să primească exclusivitate pentru servicii de transport, logistică, vânzare şi distribuţie produse nealimentare şi alimentare ale corporației Unilever în România şi ţări din regiune, livrate cu încălcarea art. 5 și 6 din L-21-1996 de Unilever către Acvila cu procente în plus faţă de prețul de vânzare către subscrisa Galic care a desfășurat servicii egale. Apoi a urmat îndeplinirea planului SRI de excludere a subscrisei din contractul cu Unilever, care s-a facut cu încălcarea de către Unilever a legii 21/1996 şi a contractului, operațiuni protejate de SRI la instituții si ING BANK.

Acţionari ai Aquila Part Prod Com SA sunt Vasile Cătălin şi Dociu Alin al cărui tată este Dociu Răzvan, locotenent colonel (r) la SRI, care a fost împuternicit şi delegat de către Serviciul Român de Informaţii cu supravegherea privatizării, la un preț prietenos a companiei DERO SA şi transferul proprietăţii acesteia către corporația Unilever Group, dată la care societatea subscrisă Galic P se afla deja de câţiva ani în contract cu Dero SA şi vindea peste 10.000 de tone de detergent pe an.

Serviciul român de Informații a sprijinit abuzurile corporației Unilever, la Consiliul Concurenței, Parchetul general, instanțe de judecată și ICCJ, având în vedere interesul personal în afacerea SRI – Acvila prin fiul colonelului SRI Dociu.

Infracţiuni de abuz în serviciu în forma continuată până în prezent, în care sunt implicați ofițeri din SRI, funcționari de la corporația Unilever, au fost săvârșite cu ocazia vânzării societăţii comerciale cu capital de stat Dero SA, la un preț subevaluat, datorită interesului personal urmărit, respectiv favorizarea companiei Aquila Part Prod Com SA, ca “nota de plata” neachitarea de către Unilever a prestațiile cuvenite subscrisei Galic, excluderea din contract, prejudicierea și degradarea patrimonială a investițiilor subscrisei care au fost efectuate cu bună credință pentru îndeplinirea contractului cu Unilever.

Serviciul român de informații a sprijinit încălcarea legii de catre Consiliul Concurenței la compania Unilever SRL, prin ingerinţe la Curtea de apel şi Înalta Curte de Casație şi Justiție. Consiliul Concurenței prin Bădilă Daniela şi Chirițoiu Bogdan au refuzat să conexeze la investigaţia Unilever, clienţii şi concurenţii săi, probele deschiderii investigaţiei suplimentare cerute de Galic cu privire la abuzul Unilever şi excluderii din contract a subscrisei, deși investigația era deja începută și s-ar fi impus continuarea acesteia având în vedere informațiile suplimentare transmise prin cerera Galic. Ulterior, Chirițoiu Bogdan, în calitate de preşedinte la Consiliul Concurenței, a înlocuit raportorul şi a închis investigația în cazul Unilever România SRL, fără acordul plenului Consiliului Concurenței.

Plângerea subscrisei Galic la Consiliul Concurenţei nu a fost cercetată de funcționarii acestei instituții, care acționează ca un grup organizat, care în mod coordonat au refuzat să conexeze Plângerea la investigaţia cu acelaşi obiect, care a fost deschisă în cazul Unilever, iar, ulterior, preşedintele Chirițoiu Bogdan Marius la ordin SRI a înlocuit raportorul Dragoş Popescu, ignorând conţinutul Notei care a fost întocmită de raportorul titular privind încălcarea art. 5 din lege de către UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE SRL, clienţii şi concurenţii acestei societăţi, după care a încălcat art 19 din legea 21/1996, a închis investigaţia, discreționar, fără acordul plenului Consiliului Concurenţei.

Concomitent cu trecerea companiei Dero SA în patrimoniul Unilever Group, a fost stabilit de SRI un pachet de condiții, prin colonel SRI Dociu Răzvan, care a urmărit ca:

• firma fiului său, Aquila Part Prod Com, să primească în dar, exclusivitatea de la Unilever pentru servicii de transport, logistică, vânzare şi distribuţie produse nealimentare şi alimentare Knorr, Rama etc ale companiei Unilever, în România şi ţările din regiune, livrate de Unilever către Acvila cu procente în plus faţă de societatea Galic Prod care a desfășurat aceleaşi servicii, cu încălcarea de către Unilever a art. 5 si 6 din legea 21/1996 și a contractului prin excluderea subscrisei din contractul cu Unilever.
• Suciu Alexandru a primit funcţia de director comercial la Unilever South Central Europe, sprijinit pentru portofoliul de director comercial în organigrama Unilever, pentru a proteja caracterul exclusivist si creșterea afacerii Acvila Part Prod Com SRL în cadrul Unilever South Central Europe în România și țări din regiune.
• prejudicierea patrimoniului subscriselor, prin încălcarea coordonată a legii concurenţei, corporații occidentale eludează voit norme imperative din legea 21/1996, având siguranţa sprijinirii de către Serviciul român de informații la Consiliul Concurenţei, parchete şi instanțe prin intervenții si ingerinte la funcționari la ambasada SUA, prin sprijin de la ofițeri din SRI și SIE.
• 2) Infracțiuni de grup organizat de sprijinire, prev. de art. 367 C.p., si de abuz în serviciu, prev. de art. 297 CP au fost săvârșite în formă continuată de către Chirițoiu Bogdan Marius, președintele Consiliului Concurenței, care din 2009 până în prezent, după mai multe sesizări a refuzat să deschidă investigație pe piața de retail și a fabricanților de bunuri de consum, lideri de categorie, înțelegeri ce au determinat limitarea concurenței cu consecinţa:

• excluderii de la raft a unor produse furnizate de fabricanți și comercianți cu capital autohton și
• refuzului negocierii cu firme cu capital românesc pentru vânzarea produselor acestora, care au prețuri mai bune.
• Creșterii prin dublarea prețului la raft la magazinele anumitor companii de retail, dintre achiziție și vânzare, excluderea de la raft a unor firme cu capital românesc și înțelegeri între lideri de categorie și retaileri.

Companii de retail au la raft prețuri excesive, prețurile către consumator se dublează între prețul net de achiziție și prețul de raft către consumatori.

Siguranța națională a consumatorilor de servicii este pusă în pericol prin retaileri și furnizori occidentali care vând produse în România la prețuri stabilite în urma unor înțelegeri tacite și excluderi de la raft, starea de echilibru și de legalitate au fost înlăturate și anihilate, refuzul lui Chirițoiu să efectueze investigație pe piața bunurilor de consum, de retail și a liderilor de categorie, cercetarea probelor depuse și indicate.

Chiriţoiu Bogdan, preşedintele Consiliului Concurenţei, sprijinit în funcție la Consiliul Concurenței de Corporații, Servicii și Comisia europeană, a dispus prin Ordinul 7/2010 arhivarea probelor privind înţelegeri interzise de lege, dintre retail-eri şi lideri de categorie, care protejează şi favorizează practici interzise de lege privind preţuri excesive la raft, practica în formă continuată şi înţelegeri de excludere de la raft a unor produse concurente, aşa cum s-a întâmplat şi cu Produsele firmelor noastre, măsură dispusă ca urmare a protecţie SRI, în scopul ca probele să nu mai fie folosite într-o altă investigaţie.

Fotocopie înscris oficial, ordinul 7 semnat de Chiriţoiu Bogdan:

Chirițoiu Bogdan Marius, preşedintele Consiliului Concurenţei a refuzat să deschidă investigaţie pe piaţa retail-eri şi companii lider de categorie, care dețin putere de marcă şi de piaţă, comportament în legatură cu care se poate observa că, prin înţelegeri anticoncurențiale, aceştia practică la raft preţuri excesive de consumator, circuitul mărfii de la furnizor la raft nu respectă regulile concurenţei, înţelegeri obscure determină la produsele de consum, care fac parte din coşul zilnic, preţul de consumator să se dubleze si să se tripleze in funcţie de produs, dintre preţul net de livrare şi preţul la consumatori.

Chirițoiu Bogdan, preşedintele Consiliului Concurenței, din aceleaşi motive de interes care exced legii, la ordin, până în prezent nu a adus la îndeplinire hotărâri judecătoreşti, sentinţa nr. 302/2005 a Curţii de apel şi Decizia nr. 37/2006 a ICCJ care obligă efectuarea investigaţiei legale cu motivele de nelegalitate din Plângerea subscrisei care nu au fost cercetate, în timp ce practicile interzise de lege continuă să producă consecinţe până în prezent.

Expertiza efectuată în dosar penal 9016/P/2005 evidenţiază prejudiciul rezultat din diferenţa de preţuri de 500.000 euro pe şase luni, practică interzisă de art. 5 lit. d) din L-21-1996, conform fotocopie înscris oficial, atestat de poliţia sector 1 Bucureşti.

Prin rezoluția semnată de procuror general al P. ICCJ, Kovesi Codruța, cauza de interes a fost luată de la parchetul competent pentru a fi închis fără un alt act de urmărire penală, dosarul vizând protecția membrilor Consiliului Concurenței, care au coordonat sprijinirea corporației americane Colgate Palmolive şi au amendat nelegal subscrisa, ca instrument de şantaj prin care să mă oblige, aşa cum mi s-a transmis să retrag plangerile şi probele depuse la Consiliul Concurenței privind încălcarea legii de către corporațiile americane Colgate Palmolive, Kraft Food SRL, actual Mondelez SRL si Unilever SA. Fotocopie înscris oficial semnat de procuror general al P.ICCJ Kovesi Codruța

3) Încălcarea legii la Consiliul Concurenței, infracțiuni de abuz în serviciu în formă continuată şi sprijinire a unui grup infracțional organizat, la ordinul Serviciului român de informaţii, în scopul menţinerii preţurilor excesive la consumatori Duty Free Aeroportul Otopeni care să asigure sursa de bani necesară plăţii de 22,4 milioane euro.

Președintele Chirițoiu Bogdan, împreună cu alţi funcţionari la Consiliul Concurenței au încălcat evident legea, de conivenţă si protejati de persoane din Serviciul român de informaţii si politicieni, grup organizat coordonat să nu sancţioneze și să asigure protecţia practicilor de prețuri excesive la consumatori în magazinele Duty Free din Aeroportul Otopeni.

În 2016 a intrat în vigoare Legea nr. 98/19 mai 2016 privind achizițiile publice. Chirițoiu Bogdan a început investigația în 2016 și a tergiversat emiterea deciziei până în noiembrie 2021. Consiliul Concurenței a constatat încălcarea legii, iar societățile Compania națională aeroporturi București, Dnata Catering SRL și Millenium Pro Design SRL au încheiat angajamente cu autoritatea de concurență, privind îndeplinirea procedurii de licitație pană la 31 iulie 2022.

Simultan, Consiliul Concurenței a constatat și încălcarea prevederilor art. 5 din legea concurenței, privind practicarea de prețuri excesive de consumatori în magazinele Duty Free. Amenzile aplicate la finalul investigației depășeau 1,2 milioane de euro.

Firma care primise exclusiv contractul de servicii duty-free, Dnata Catering SRL, a primit o amendă de 6.622.401 lei, nominalizată ca fiind capul răutăților. Amenda a fost foarte mică, infimă ca valoare raportat la cifra de afaceri realizată, amenda ar fi putut ajunge conform legii până la 10% din cifra de afaceri.

Consiliul Concurenței a constatat că în magazinele Duty Free prețurile de consumator sunt excesive, a emis decizie de sancționare cu o amendă foarte mică în comparație cu gravitatea practicii anticoncurențiale, nu a publicat decizia pe site iar ulterior după ce Consiliul Concurenței a constatat că practica preturilor excesive – continuă la magazinele Duty Free, coordonat de Serviciul român de informații, nu a emis decizie de recidivare și de obligarea încetării practicii interzise de lege, care să reducă prețurile excesive la raft.

La Consiliul Concurenţei infracţiunea abuz in serviciu si sprijinire a unui grup infractional organizat au fost săvarșite cu rezultatul urmărit sa protejeze preţurile excesive la raftul magazinelor Duty Free, deoarece acestea asigură sursa banilor și plata în formă continuată a 22.4 milioane de euro. Consiliul Concurenţei a constatat încălcarea legii în 2016 privind licitaţia publică și a tergiversat decizia din 2016 până în 2021, iar după ce a constatat preţuri excesive la magazinele Duty Free, funcţionari la Consiliul Concurenței nu au aplicat măsuri succesive de sancţionare, pentru intrare în legalitate, deoarece persoane din Servicii, politicieni şi Consiliul Concurenţei au coordonat:

• contractul de închiriere să fie preferenţial cu încălcarea legii fără licitaţie publică, după intrarea în vigoare a legii nr. 98/2016 care reglementeaza obligaţia licitaţiei publice, îin perioada 2016-2023 și anterior, între societăţile Dnata, Milenium SRL si Compania naţională aeroporturi Bucuresti;
• Consiliul Concurenţei să îndeplinească defectuos atribuţiile de serviciu, cu rezultatul urmărit al tergiversării măsurilor legale în scopul favorizării și protejării preţurilor excesive la raft, care să asigure sursa de finanţare, necesară plăţii de 22,4 milioane de euro extra contract, direcţionate către persoane cu putere de ingerinţă.
• Parchetul, Directia naţională anticorupţie să înceapă urmărirea penală, împrejurare care să permită doar reconsiderarea în cadrul obscur a persoanelor privind redistribuirea sumei de 22,4 milioane de euro, care excede contractului și să efectueze urmărirea penală incompletă, cu încălcarea art. 5 cod procedură penală. Procurori DNA arată, într-un comunicat din data de 28.03.2023, în dosarul de corupție la Aeroportul Henri Coandă din Otopeni, că miza prelungirii contractului este de 22.400.000 de euro, pe care să o plătească într-o perioadă de timp firma Millenium Pro Design SRL. Contractul a început în 2010 pentru 12 ani cu Compania națională Aeroporturi București, denumită în continuare „CNAB”, controlată de Ministerul Transporturilor, pentru gestionarea magazinelor Duty Free din aeroport.

O afacere de sute de milioane de lei anual, conform extras din presă https://www.g4media.ro/analiza-miza-dosarului-de-coruptie-din-aeroportul-otopeni-cum-s-a-ajuns-ca-o-licitatie-programata-inca-din-2021-pentru-gestionarea-magazinelor-si-restaurantelor-sa-fie-amanata-peste-doi-ani-profitu.html . Funcționari ai CNAB au cerut de la reprezentantul Millenium, Cătălin Lăscuț, șpagă de 22 milioane euro pentru prelungirea contractului cu minimum cinci ani, începând din ianuarie 2022.

Consiliul Concurenței a desfășurat investigația, în perioada 2016-2021, în cazul contractelor de asociere la aeroportul Otopeni București.

La data de 19 mai 2016 a fost adoptată Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, care reglementează modul de realizare a achiziţiilor publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică şi aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziţie publică.

Conform Legii nr. 98/19.05.2016, CNAB avea obligația organizării de licitații publice în vederea încheierii contractelor de asociere în participațiune, în vederea exploatării spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional „Henri Coandă”.

Miza financiară. Millenium Pro Design a avut în 2021, în pandemie, cifra de afaceri de 358 milioane lei, cu un profit declarat de 11 milioane de lei. În 2019, anul dinaintea pandemiei, a avut o cifră de afaceri de 434 milioane lei și un profit net declarat de 21 milioane lei, potrivit portalului specializat Confidas.

Consiliul Concurenței a constatat încălcarea legii prin limitarea concurenței și prețuri excesive către consumatori, la raftul magazinelor Duty Free, în aeroportul Otopeni.

CNAB nu a respectat prevederile Legii nr. 98/19.05.2016, și a păstrat în continuare contractele cu Millenium Pro Design, deoarece s-a urmărit încasarea unei chirii mai mici și o plată extra-contractuală, șpagă de zeci de milioane de euro, așa cum evidențiază atât declarația DNA, cât și alte surse https://strictsecret.substack.com/p/opus-nr-89-hellvig-de-la-sri-urecheat .

Contractul de exclusivitate al Millenium a expirat la data de 31 decembrie 2022. Licitația publică nu s-a efectuat, iar contractul Millenium a fost deja prelungit.

Se poate reține că încălcarea art. 5 din Legea 21/1996 și lipsa măsurilor legale ale Consiliului Concurenței este rezultatul complicității acestei institutii pentru menținerea și sprijinirea prețurilor excesive către consumatori în magazinele Duty Free, de către societatea Millenium Pro Design SRL, care să permită plata celor 22 de milioane de euro, reprezentând plata extracontract, respectiv mita (șpagă).

Consiliul Concurenței a emis Decizia nr. 69 din 06.10.2021 de acceptare a angajamentelor propuse de către Dnata Catering SRL, Millenium Pro Design SRL și Compania Națională „Aeroporturi București” SA în cadrul investigației declanșate prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 659/27.09.2016, extinse prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 570 din 11.06.2019 și disjunse prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 571 din 11.06.2019, ce are ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenței, și ale art. 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de către Compania Națională ,,Aeroporturi București” SA, Dnata Catering SRL și Millenium Pro Design SRL prin încheierea contractelor de asociere în participațiune nr. 527/C/27.10.2010 și 528/C/27.10.2010, precum și prin modul în care aceste contracte sunt puse în practică în vederea exploatării spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional „Henri Coandă”.

Din titlul deciziei se observă că investigația a fost declanșată în anul 2016 și finalizată abia în anul 2021. În acest timp, Consiliul Concurenței a extins investigația în anul 2019, apoi a disjuns-o în același an.

În cadrul acestei investigații Consiliul Concurenței trebuia să emită o decizie în care să oblige Compania națională „Aeroporturi București” SA să organizeze licitație în ceea ce privește atribuirea contractelor de asociere în participațiune din cadrul aeroportului Otopeni București, în concordanță cu prevederile Legii nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice, care reglementa modul de realizare a achiziţiilor publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziţie publică.

În loc să emită de îndată o decizie în sensul respectării legii de către Compania Națională „Aeroporturi București” SA, Consiliul Concurenței a extins, disjuns și amânat excesiv emiterea unei decizii, cu scopul favorizării celor două companii, Dnata Catering SRL și Millenium Pro Design SRL, care au contracte de exclusivitate, foarte favorabile, cu profituri uriașe, desfășurate în cadrul aeroportului Otopeni.

În cadrul deciziei din 26.10.2021, Compania Națională „Aeroporturi București” SA, Dnata Catering SRL și Millenium Pro Design SRL și-au luat angajamentul să organizeze licitație publică, privind contractele de asociere în participațiune din aeroportul Otopeni București, într-un calendar asumat pentru perioada 1 ianuarie 2022 – 31 iulie 2022.

Deși Consiliul Concurentei, monitorizând fiecare acțiune, a luat la cunoștință din timp că întreprinderile nu vor organiza până la 31 iulie 2022 licitația, așa cum s-au angajat, nu a îndeplinit obligația legală de redeschidere a investigației și de sancționare a societăților până în martie 2023, când a declarat în presă că a redeschis investigația, în urma solicitării venite de la Compania națională aeroporturi București SA de a modifica calendarul acțiunilor asumate prin decizia Consiliului Concurenței nr. 69/2021.

La data de 24 aprilie 2023, Consiliul Concurentei a primit o solicitare de la DNA să transmită toate documentele din cazul aeroportul Otopeni, în termen de 5 zile. Potrivit unor informații din cadrul instituției, se pare că solicitarea DNA de a transmite documente din dosar a venit doar pe fondul că procurorii DNA dețin dovezi conform cărora persoane din cadrul conducerii Consiliului Concurenței ar fi promis unor funcționari ai aeroportului Otopeni că „vor închide ochii” la nerespectarea termenelor asumate prin decizie și nu vor demara niciun fel de acte în sensul redeschiderii investigației și sancționării întreprinderilor.

Această premiză este sustinuta de faptul că de la 31 iulie 2022 și până în 27 martie 2023, timp de 8 luni, Consiliul Concurenței, deși a luat cunoștiință de nerespectarea angajamentelor, nu a luat măsura legală și a asigurat protecția pentru că a decis să redeschidă investigația abia după ce doi angajați ai aeroportului au fost reținuți și cazul a devenit public. Investigația în cazul aeroportului Otopeni a fost redeschisă la data de 27 martie 2023, iar cei doi lucrători de la aeroportul Otopeni au fost arestați în data de 28 martie 2023.

Chirițoiu Bogdan, în grup organizat cu funcţionari la Consiliul Concurenţei au săvârşit infracţiunea de abuz, în scopul favorizării:

• companiile să realizeze profituri uriaşe prin menţinerea preţurilor excesive către consumatori la magazinele Duty Free din aeroportul Otopeni.
• sursa de bani necesară menţinerii plăţilor care exced contractului preferenţial de închiriere în valoare de 22,4 milioane de Euro.
• prin amenzi preferenţiale, raportat la gravitatea faptei interzise de legea concurenţei şi refuzul conformării, pentru reducerea preţurilor excesive la raftul Duty Free.

Încălcarea coordonată a legii de către Grupul organizat constituit din Chirițoiu Bogdan şi funcţionari la Consiliul Concurenţei a avut rezultatul prejudicierii consumatorilor la magazinele Duty Free şi nu poate fi disociată de coparticiparea ca beneficiari la suma de 22,4 de milioane de Euro, care excede contractului de închiriere cu aeroportul Otopeni.

Consiliul Concurenței avea obligația să monitorizeze fiecare măsură de îndeplinire a angajamentelor asumate de cele 3 întreprinderi, iar în caz de nerealizare a acestora, avea obligația, conform art. 49 alin. (5) lit. b) din Legea concurenței nr. 21/1996, de a redeschide imediat investigația și de a amenda întreprinderile respective pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate, conform art. 55 alin. (1) lit. e) din Legea concurenței nr. 21/1996, care prevede că:

„(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării următoarele fapte, săvârşite cu intenţie sau din neglijenţă de întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi:

e) neîndeplinirea unei obligaţii, a unei condiţii sau a unei măsuri impuse printr-o decizie luată potrivit prevederilor prezentei legi”.

Pentru că cifra de afaceri în anul 2021, doar a companiei Millenium Pro Design SRL, a fost de 358 milioane lei, amenda legală pe care Consiliul Concurenței ar fi trebuit să o dea acestei companii, putea fi de 35,8 milioane lei deoarece nu s-a conformat deciziei de coborâre a preţurilor excesive la raftul magazinelor Duty free din aeroportul Otopeni. Amenda greşit aplicată la Consiliul Concurenţei, precum și amenzi care au favorizat celelalte două companii, constituie un act material al infracţiunii de abuz în serviciu care a fost săvârşită de funcționarii responsabili din cadrul Consiliului Concurenței.

  4)    Infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată la Consiliul Concurenţei pentru închiderea investigației cu tematica tăierea materialului lemnos din păduri, pe filiera suspectă, Holzindustrie Schweighofer, Gavriloiu Georgeta-Elena, Chiriţioiu Bogdan şi funcţionari care au semnat adresa nr. 2652 din 17 martie 2015 trimisă de această instituţie Preşedintelui României.

Serviciul român de Informaţii a luat cunoştinţă de infracţiuni la Consiliul Concurenţei de abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat privind trucarea preţurilor la licitaţii, în cadrul investigaţiei privind tăierea pădurilor, si nu a sesizat Parchetul, iar investigaţia si probele au fost transformate în instrumente de interes care exced legii.

Chirițoiu Bogdan, membrii plenului, Bădilă Daniela, raportorul care a închis investigația printr-un Raport și alte persoane au săvârşit în formă continuată infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 C.p. întrucât nu au extins investigaţia tăierii padurilor privind practica trucării preţurilor de licitație si excluderea din licitații a persoanelor care au oferit preţul corect, iar încălcarea repetată a legii are la baza interes financiar, infracţiuni de corupţie, determinat de ingerinţele Serviciului român de informaţii a unor politicieni români și occidentali, a altor Servicii şi corporaţii care asigură protecţia la parchet, parlament şi instituţii.

Membrii plenului Consiliului Concurenței au luat cunoștință de infracțiuni din dosarul privind investigația Tăierea materialului lemnos din PĂDURI, încălcarea legii și practica denaturării prețului de licitație art 246 Cod penal, la licitațiile în legătură cu care funcționari la Consiliul Concurenței au strâns probe în cadrul investigației.

Probele pe care Consiliul Concurenței le-a strâns în cadrul investigației privind organizarea de licitații pentru tăierea pădurilor, evidențiază înțelegeri interzise de lege în scopul și rezultatul denaturării prețului de licitație de către 31 companii la licitațiile pe care Romsilva le-a organizat și a urmărit să înlăture anumiți participanți și să câștige societăți preferate, în mod direct sau prin interpuși:

• probele din dosarul investigației dovedesc denaturarea prețului de licitație;
• probele, sunt de fapt actele de recunoaștere – a 31 firme, care au recunoscut încălcarea legii, prin înțelegeri și manipularea prețului de licitație cu scopul câștigării la prețuri mici, coordonat, a unor licitații pentru tăierea pădurilor;
• actele de recunoaștere sunt probe în dosarul de investigație la Consiliul Concurenței, cu rezultatul diminuării cuantumului amenzii.

Dovezile deținute la Consiliul Concurenței în urma investigațiilor din perioada 2010-2019 evidențiază trucarea prețurilor de licitație prin declaraţiile de recunoaștere ale persoanelor care au participat la licitaţii publice organizate de Romsilva.

Mai mult, participanţi la licitaţii din perioada 2010-2014 – practica continuată până în prezent, au fost eliminaţi direct din licitaţii sau prin amenințări după ce au trucat preţurile, pentru ca materialul lemnos din pădurile României să fie tăiate la un preţ inferior celui legal, situație de fapt de care beneficiază companii cu preponderenţă occidentale.

Consiliul Concurenţei deţine probe pe care Parchetul nu le-a cercetat privind trucarea licitaţiilor, excluderea unor firme să participe la licitaţiile trucate, privind tăierea pădurilor având în vedere legături de interes, infracţiuni cu participarea unor firme din România și din austria Holzindustrie Schweighofer.

Mass media prezintă numeroase informaţii privind tăierea materialului lemnos din pădurile din România în condiţiile unor licitaţii trucate, ca urmare a unor influenţe la nivel înalt, inclusiv la nivelul preşedinţiei României, dar şi a unor corporaţii occidentale:

https://infopuls.ro/2016/07/21/regele-lemnului-austriacul-gerald-schweighofer-termita-ce-devoreaza-padurile-romaniei-ce-legatura-este-intre-schweighofer-si-klaus-iohannis/

https://www.romaniacurata.ro/cum-a-preluat-iohannis-argumentele-firmei-schweighofer-in-cererea-de-reexaminare-a-codului-silvic-document-si-cum-preia-schweighofer-lemnul-taiat-ilegal-video-cu-camera-ascunsa/

https://gazetadebistrita.ro/legaturile-secrete-dintre-schweighoffer-holzindustrie-si-klaus-iohannis/

https://www.activenews.ro/stiri/Klaus-Iohannis-s-a-pozat-alaturi-de-un-manager-al-Holzindustrie-Schweighofer-in-vacanta.-Firma-austriaca-e-acuzata-ca-defriseaza-ilegal-padurile-din-Romania-141008

https://gandeste.org/politica/klaus-iohannis-legaturi-primejdioase-cu-devoratorii-austrieci-de-paduri-romanesti/53754/?fbclid=IwAR20e-J6XmBbPTvLfivZt9lyAeGeT1cd3pR2CY0C6HZzDjnUFyGLBiIpFd0

https://ortodoxinfo.ro/2022/01/19/mafia-criminala-a-lui-iohannis-da-bir-cu-fugitii-dupa-ce-a-lasat-prapad-in-padurile-bucovinei/

https://www.nostrasilva.ro/editoriale/paduri-ieftine-politicieni-ieftini-cronologia-si-probele-dosarului-schweighofer/

https://www.nostrasilva.ro/editoriale/paduri-ieftine-politicieni-ieftini-cronologia-si-probele-dosarului-schweighofer/

https://www.news.ro/social/agentia-americana-pentru-investigatii-de-mediu-eia-holzindustrie-schweighofer-continua-sa-se-aprovizioneze-cu-material-lemnos-provenit-din-parcurile-nationale-ale-romaniei-1922403617252018071318243498

https://www.riseproject.ro/articol/reteaua-schweighofer-cine-a-taiat-si-cat-a-castigat/

https://docplayer.net/52314901-Jefuirea-ultimei-paduri-cea-mai-mare-companie-de-procesare-a-lemnului-din-austria-drepturi-funciare-si-coruptia-din-romania.html

https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2019/04/extindere_lemn_apr_2019.pdf

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti-04.05.2015-https://www.dw.com/ro/klaus-iohannis-%C8%99i-scandalul-defri%C8%99%C4%83rilor-abuzive/a-18427030

https://www.stiripesurse.ro/omul-cheie-din-firma-schweighofer-legatura-cu-consiliul-concuren-ei_955572.html

https://www.ancheteonline.ro/2015/05/doua-suspiciuni-de-implicare-lui-klaus-iohannis-sustinerea-companiei-holzindustrie-schweighofer/

http://suceavanews.ro/167307/economic/legatura-dintre-gerald-schweighofer-si-presedintele-romaniei-klaus-iohannis-vezi-cum-a-pus-mana-pe-terenul-pe-care-si-a-construit-fabrica-la-radauti/.

https://www.justitiarul.ro/defrisarea-padurilor-romanesti-de-catre-austrieci-si-ipocrizia-omului-lor-klaus-werner-iohannis/

Cele mai semnificative informaţii şi comentarii ce rezultă din mass-media postat online, menţionate mai sus:

”Regele lemnului”, austriacul Gerald Schweighofer, devorează pădurile României. Legătura dintre Schweighofer şi președinte, surse din media indică o posibilă implicare a preşedintelui Klaus Iohannis în susţinerea intereselor companiei Holzindustrie Schweighofer. Două împrejurări pun în lumină că Preşedintele este apropiat de persoane din cadrul firmei austriece”.

“SUSPICIUNI DE IMPLICARE A LUI KLAUS IOHANNIS IN SUSTINEREA COMPANIEI HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER

Există suspiciuni rezonabile care indică o posibilă implicare a președintelui Klaus Iohannis în susținerea intereselor companiei Holzindustrie Schweighofer, fapt ce a generat scandalul din jurul noului Cod Silvic. Este vorba despre două situații care demonstrează că președintele este foarte apropiat de factori de decizie din cadrul firmei austriece.

În primul caz, este de semnalat faptul că fostul manager general de la Schweighofer (actual patron care colaborează cu firma austriacă) este vecin cu Iohannis în Sibiu, cei doi locuind pe strada Balea, la diferență de câteva case. Mai mult, soția acestuia, procurorul de la Curtea de Apel Alba, Maria Capra, este cea care închis unul dintre dosarele lui Iohannis, în care era acuzat, într-o plângere penală, de implicare într-o rețea de retrocedări ilegale de imobile, pe vremea când era primar al Sibiului. Într-un al doilea caz, este de menționat faptul că finul său, Andreas Huber este consulul onorific al Austriei în România, un apropiat al firmei Holzindustrie Schweighofer.

Cristian Capra a condus firma austriacă între 2003 și 2011. Apoi, din 2011 este managerul și administratorul unei companii de energie regenerabilă, Energy Exchange Austria (EXAA) care produce biomasă realizată la Holzindustrie Schweighofer.

Și mai interesant este faptul că soția sa, Carmen Maria Capra, procuroare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia este cea care i-a închis definitiv un dosar penal, lui Klaus Iohannis, pe data de 5 decembrie 2014, în care era acuzat de retrocedarea ilegala a unor imobile pe vremea în care era primar al Sibiului.

Menționăm că acest dosar a fost închis la doar câteva săptămâni după ce Iohannis a ajuns șeful statului și la numai 2 luni de la depunerea sa la diferite instituții: DNA, Parchetul General.

Pe acest subiect mai puteți citi: http://www.ancheteonline.ro/2014/11/klaus-iohannis-cercetat-penal-intr-un-dosar-de-retrocedare-a-unui-imobil-din-sibiu/.

În al doilea caz de suspiciuni vizând posibile legături dintre Klaus Iohannis și Holzindustrie Schweighofer, este vorba despre relațiile foarte apropiate dintre finul președintelui, Andreas Huber, consul onorific al Austriei în România și compania în cauză.

Andreas Huber, Consul Onorific al Austriei la Sibiu, a fost numit în această funcție în luna mai 2011 și are drept de circumscripție consulară asupra regiunii județelor Sibiu, Brașov, Alba, Mureș, Covasna și Harghita. Ce se spune în comunicatul oficial al Austriei: “Misiunea diplomatica, condusa de Consulul Onorific al Austriei la Sibiu, are rolul de a sprijini accesul companiilor austriece in regiune, de asemenea, ajutand la stabilirea contactelor intre agentii economici romani si cei austrieci pentru diversificarea relatiilor de afaceri, dar si de a sprijini, la nevoie, cetatenii austrieci aflati la Sibiu sau in regiunea de circumscriptie consulara, in relatiile cu institutiile publice si autoritatile locale, in vederea rezolvarii unor probleme personale”.

Cu alte cuvinte, finul președintelui României Iohannis Klaus este foarte preocupat de soarta companiei Holzindustrie Schweighofer, de interesele sale în România și poate interveni pe lângă instituțiile abilitate pentru a sprijini doleanțele acestora.

Andreas Huber deţine mai multe afaceri în Sibiu, printre care şi o reprezentanţă auto. Originar din localitatea Cristian, Huber a emigrat în anii 80 în Germania şi s-a întors în România după Revoluţie. Este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România din anul 2005”.

“Nașul Klaus Iohannis și finul Andreas Huber fac parte din masoneria austriacă, unde sunt colegi de lojă cu Gerald Schweighofer. În 10 iunie 2009 Klaus Iohannis, ca primar al Sibiului, a fost decorat cu „Marea Cruce de Argint” „în semn de recunoaştere pentru serviciile aduse Austriei” de președintele federal în timpul unei ceremonii susținute la Rezidența Austriacă din București. Înainte cu câțiva ani, primarul sibian devenise un apropiat al fostului Mare Maestru al Marii Loji a Austriei, Michael Kraus.”

“Iohannis a fost introdus printre „frații” din masoneria vieneză de finul său, Andreas Huber, un sas emigrat din Cristian, județul Sibiu, care, deși are cetățeanie germană este consulul onorific de la Sibiu al… Austriei!” 

“Klaus Werner Iohannis a susținut permanent interesele străinilor, ale multinaționalelor si corporatiilor occidentale refuzând să semneze pentru promulgare și întorcând în Parlament legi favorabile românilor, dar care afectau corporațiile străine, printre care Codul silvic, legea offshore sau legea dării în plată.”

„În România se taie aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an.” (Extras din articolul Klaus Iohannis este foarte legat de austrieci și de reprezentanții lor în România!)

“Este bine de știut: „Austria controlează peste 30% din piaţa bancară autohtonă, peste 80% din piaţa asigurărilor, petrolul în proporţie de 100%, gazele în proporţie de 50%, tăierea pădurilor şi prelucrarea lemnului în proporţie de 80% ș.a.m.d.” Austria a jefuit Transilvania sute de ani, acum jefuiește întreaga Românie.”

http://valeajiuluipress.com/?p=6973, potrivit căruia “Partidul România Unită (PRU) îi va face plângere preşedintelui pentru defrişările ilegale din România. Deputatul Sebastian Ghiţă a organizat luni seara o conferinţă de presă în care a prezentat documente despre legătura dintre Klaus Iohannis şi un reprezentant al controversatei firme austriece, Holzindustrie Schweighofer, implicată în mai multe scandaluri legate de tăierile ilegale de păduri:

„Iată dovada, că tot vreţi documente: „De la Holzindustrie Schweighofer către domnul Iohannis. Vă scriem despre modificarea legii privind Ocolul Silvic. „Asta este situaţia şi dacă nu ne hotărâm să ne alegem conducători deştepţi şi dedicaţi României, o să tot fim jefuiţi. La fel cum am făcut în cazul „Cuminţeniei pământului”, o să facem şi în acest caz plângeri penale, până când românii vor putea să-şi cumpere doi metri cubi de lemne pentru a se încălzi iarna”, a declarat Sebastian Ghiţă.

„E o scrisoare a lui Schweighofer către Klaus Iohannis. E dovada clară că străinii manevrează şi preşedintele României. Asta e adevărul mare cât China. Iată semnătura cu care a cerut preşedintelui şi acesta s-a executat. A dat drumul tăierii pădurilor românilor. A primit o scrisoare şi a întors legea trimisă la promulgare. Ce l-a făcut pe Iohannis să facă asta după ce românii i-au dat încredere? Andreas Huber, consulul Onorific al Austriei la Sibiu, e prietenul, rudă şi finul lui Klaus Iohannis. E suspectat că a dus această scrisoare la Cotroceni. Acesta e adevărul despre cine protejează mafia tăierilor pădurilor României. Domnul Klaus Iohannis ne-a spus că nu are niciun interes. Iată legătura clară. Scheinhoffer îi scrie lui Klaus Iohannis”, a spus Sebastian Ghiţă.

Este prezentat contextul în care a fost adoptat noul Cod Silvic, inclusiv implicarea companiei Holzindustrie şi ameninţarea cu un proces internaţional împotriva Statului Român, scrisoarea semnată de Gerald Schweighofer, patronul companiei, înregistrată la 22 septembrie 2014 la Cabinetul Primului-Ministru, dar şi a companiei AmCham (Camera de Comerţ Româno-Americană) ce lansează un comunicat de presă în care, în numele “comunităţii de afaceri” arată că proiectul codului silvic ar putea să aibă efecte dezastruoase asupra pădurilor.

La 23 martie 2015, Preşedintele României, înţelege să nu promulge Codul silvic, formulând o cerere de reexaminare. În contextul speculaţiilor cu privire la influenţarea deciziei Preşedintelului Klaus Iohannis de către compania Holzindustrie Schweighofer, la 26 martie 2015, într-o intervenţie în cadrul emisiunii “Ultimul cuvânt”, moderată de Cătălin Striblea, am arătat că cei de la Consiliul Concurenţei au trimis Preşedintelui punctul lor de vedere. Am mai arătat că pentru a ieşi din această situaţie domnul Klaus Iohannis ar trebui să facă public avizul Consiliului Concurenţei. http://www.romaniacurata.ro/,

La 27 aprilie 2015, Senatul adoptă codul silvic şi respinge cererea de reexaminare. După acest moment, se amplifică atacurile politice între PSD şi PNL, intrându-se într-o zonă în care nu mai are loc un dialog real cu privire la măsurile care se impun pentru salvarea pădurilor din România.

Veriga hotărâtoare a influenţării domnului preşedinte Klaus Iohannis a fost Consiliul Concurenţei şi NU Dan Mihalache. La Consiliul Concurenţei trebuie să ducă investigaţia DNA, astfel cum Nostra Silva a afirmat încă din 26 martie 2015 şi a furnizat probele în 1 aprilie 2015.

La 12 mai 2015, Consiliul Concurenţei şi-a recunoscut în mod definitiv incompetenţa şi în loc să prezinte soluţii a solicitat o consultaţie Comisiei Europene.

De abia la 13 mai 2015, Preşedintele României, dl Klaus Iohannis, face publică opinia Consiliului Concurenţei trimisă anterior cererii de reexaminare  codului silvic. Nostra Silva solicitase public acest lucru încă din 26 martie 2015. De remarcat că opinia este semnată de preşedintele Consiliului Concurenţei, Chiriţoiu Bogdan.

Preşedintele Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă din 14 mai 2015 a declarat: “Atunci când am retrimis Codul Silvic în Parlament, a existat un document pe care ne-am bazat, este DOCUMENTUL CARE NE-A FOST TRANSMIS, FĂRĂ SĂ FIE CERUT, DE CĂTRE CONSILIUL CONCURENŢEI, prin care ne-a atras atenţia că există riscul de infringement pentru România, deci există riscul să nu fie conformă legea cu legislaţia europeană. Mi s-a părut un lucru foarte serios.”

Această declaraţie a fost reluată de Preşedintele României, într-o conferinţă de presă la 18 mai 2015: “departamentul (juridic n.n.) mi-a propus retrimiterea fiindcă împreună cu actul care a venit la promulgare A VENIT O SESIZARE DIN PARTEA CONSILIULUI CONCURENŢEI, SESIZARE VENITĂ DIN INIŢIATIVA CONSILIULUI CONCURENŢEI. Am retrimis legea în Parlament folosind această sesizare”.

Fostul Preşedinte Traian Băsescu, într-o intervenţie telefonică din 14 mai 2015, la B1TV, aduce o lămurire suplimentară: “NU MI S-A ÎNTÂMPLAT NICIODATĂ, ÎN 10 ANI, SĂ PRIMESC DE LA CONSILIUL CONCURENŢEI UN PREAVIZ LEGAT DE PROMULGAREA UNEI LEGI. E PRIMA DATĂ CÂND SE ÎNTÂMPLĂ(…) Nu mi s-a întâmplat. E prima dată când constat că aşa funcţionează Consiliul Concurenţei”.

 5)   Infracțiuni de grup organizat și abuz in serviciu, refuzul cu știință, de a începe investigația legală prin înțelegeri cu corporații. Preşedintele Consiliului Concurenţei Chirițoiu Bogdan Marius nu a îndeplinit obligaţiile de serviciu prevăzute de art. 40 alin. 1 din Legea 21/1996^[1], de a deschide investigaţia legală ca urmare Plângerii, înregistrată cu nr. 17050/19.12.2011, sub pretextul atestat în înscris oficial semnat de Chirițoiu Bogdan, președinte, că Plângerea este „adresă”.

Referitor la înţelegerile anticoncurențiale interzise de lege am înregistrat la Consiliul Concurenţei Plangere și probe.

Chirițoiu Bogdan Marius, în calitate de președinte la Consiliul Concurenței a solidarizat cu practicile interzise de lege si a refuzat cu știință să inceapă investigaţie legală si să cerceteze Sesizarea subscrisei, pretextând că este ”adresă”, conform înscris oficial nr. 17050 semnat de susnumitul, fotocopie:

Astfel, companii lideri de categorie şi de retail au beneficiat de protectoratul Serviciilor, politicieni şi Consiliul Concurenței care nu a efectuat investigaţia legală, în mod transparent nu au consultat societatea civilă şi nu au valorificat probele privind abuzurile şi înţelegeri interzise de lege.

Investigaţia retail în cazurile companiilor occidentale guvernate corporative Colgate Palmolive SRL, Glaxo Smith Kline SRL, Orkla Foods SRL, Carrefour România SAL, Billa SRL şi Artima SA, Kaufland SRL, Lidl SRL, Penny Market SRL a beneficiat de tratament protector din partea Consiliului Concurenţei, iar acţiunea discreţionară a preşedintelui acestei instituţii, Chirițoiu Bogdan Marius de a refuza cercetarea practicilor anticoncurenţiale privind înţelegeri interzise de Legea Concurenței decurge si din ordinele primite prin organizaţia “Institut Aspen” al carui membru este, alături de conducători ai unor companii multinaţionale, precum Patrick Desbiens, vicepreşedintele GlaxoSmithKline, calitate care anihileaza independenta si confera interese si raţiuni care exced legii.

http://aspeninstitute.ro/people-categories/board-of-trustees/, prezintă board-ul şi membrii “Institutului Aspen” România, organizaţii paramasonice cuminţi şi elitiste sau cum funcţionează reţelele de influenţă în România. Din board fac parte politicieni şi oameni de afaceri reprezentanţi ai unor companii corporatiste, care au fost sau se află în investigaţie la Consiliul Concurenței şi în legătură cu care Chiriţoiu Bogdan şi-a manifestat interesul de a fi închis investigaţii ignorând probele și cu încălcarea art. 19 din Legea 21/1996. Din board-ul “Institutul Aspen” au făcut parte persoane din corporații Alexandra Gătej, fost preşedinte al Unilever South Central Europe, fost consilier prezidenţial, Cristina Verchere – membru în bordul director OMV Petrom, Carlo Pignoloni – Manager Enel România, Iulian Trandafir – CEO Farmexpert, Mariana Gheorghe – fost CEO OMV Petrom, Steven Cornelis van Groningen – preşedinte Raiffeisen Bank, Răzvan Radu – CEO, preşedinte Unicredit Bank, Sergiu Manea – preşedinte BCR (…)

Ca urmare a unor practici şi înţelegeri anticoncurenţiale ale Colgate Palmolive România, Kraft Foods şi Unilever South Central Europe, interzise de Legea concurenţei nr. 21/1996, contractele au încetat, cu consecinţa înregistrării de către subscrisele a unor pierderi financiare mari, datorate unui comportament anticoncurențial, cu rezultatul urmărit al excluderii subscriselor din contract si al favorizării unor agenţi economici, modus operandi comun în care s-au desfăşurat contractele dintre Prestige şi companiile GlaxoSmithKline, Carrefour înainte și după preluarea rețelelor Artima Internațional Romania SA și Billa România, precum și abuzuri protejate ale companiilor de retail Kaufland, Orkla Foods, Lidl și Penny (…).

Grupuri organizate constituite din funcţionari la corporații lider de categorie și de retail încalcă dispoziţii prevăzute la art. 5 şi 6 din Legea 21/1996, pentru că au siguranţa că, grupuri organizate de sprijinire, structurate si pregătite să protejeze activitatea ilicită anihilează concurenţa si prejudiciază agenţii economici şi consumatorii. Încălcările legii concurenţei, constituie înţelegeri interzise de legea concurenţei privind fixarea la raft preţuri de vânzare servicii sau produse, excluderea din contracte prin practici anticoncurențiale, refuzul unor reţele de retail cu putere de piaţă să negocieze cu agenţi economici cu capital românesc, pentru ca aceştia să-şi vândă Produsele la raftul magazinelor din reţelele de retail. De asemenea, rețelele de retail impun producătorilor autohtoni condiţii comerciale contractuale inegale, nereciproce şi de neacceptat față de condițiile cerute de aceleași rețele de retail în ţări occidentale. În acest fel se exclud de la raftul reţelor de retail, produsele concurente sau întregul portofoliu de produse al unei firme cu capital românesc.

Pentru practici interzise de lege cu consecinţe grave, legea concurenței prevede sancţiuni la art. 50 cuprinse între 1 şi 10% din cifra de afaceri şi sesizarea Parchetului de către Consiliul Concurenţei si sesizarea angajării răspunderii penale prev. de art. 65 din legea 21/1990 pentru fapte interzise de lege, care prejudiciază concurenţa, consumatorii şi agenţi economici și sunt săvârșite organizat.

Grupuri infracţionale organizate de sprijinire, acționează pe paliere diferite, la Consiliul Concurenţei, Curtea de Conturi, parchete, Curtea de Apel Bucureşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţin încălcările legii cu rezultatul fraudării bugetului de stat, neaplicarea amenzilor prevăzute în lege corespunzător probe şi profituri ilicite obţinute în cadru protejat. https://flux24.ro/srigate-seful-acoperitilor-sri-din-presa-fiica-unui-securist-genti-de-bani-in-padurea-baneasa-si-dezvaluirile-lui-basescu/

Chirițoiu Bogdan Marius și membrii plenului Consiliului Concurenței, au fost numiți, la propunerea Colegiului Consultativ, de către Președintele României și Guvern, la solicitarea corporațiilor occidentale cu sprijin la Serviciul român de Informații, Serviciul de informații externe. Din Colegiul Consultativ fac parte persoane din conducerea unor corporații din România. CV-ul lui Chirițoiu evidențiază neîndeplinirea dispozițiilor legale si incompatibilitatea lui Chirițoiu cu funcția de președinte la Consiliul Concurenței.

Agenția Națională de Integritate prin ofițeri SRI si colaboratori din structura acesteia nu a soluționat această incompatibilitate.

 

6) Infracțiuni de grup organizat evaziune fiscală la Carrefour România SA prin neînregistrarea în contabilitate a facturilor emise de persoane juridice, în legătură cu care a exclus de la raft produse, pentru care subscrisele am plătit taxe de intrare în magazine şi nu a plătit facturile, având siguranţa protecţiei la Consiliul Concurenţei, prețurile excesive la raft rezultate din înțelegeri care încalcă art 5 din L-21-1996 şi sprijinul la poliție şi Parchet, coordonat de către Serviciul român de informații.

Infracțiuni organizate care au produs prejudicii Statului și patrimoniului subscriselor Galic și Prestige, au fost săvârșite la compania internațională Carrefour Romania SA iar sprijinirea a fost coordonată de Serviciul român de informații la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea şi poliţia Inspectorat Ilfov, iar Inspecţia Judiciară a tolerat încălcarea legii şi protejarea la parchet şi poliţie a intereselor nelegitime ale companiei occidentale guvernata corporativ Carrefour Romania SA.

La compania Carrefour România SA au fost săvârșite infracţiuni de grup organizat, evaziune fiscală și abuz în serviciu în formă agravantă și continuată, cu scopul urmărit al prejudicierii bugetului de stat și patrimoniului subscrisei, prin:

• • practica neînregistrării în contabilitate în mod organizat şi coordonat a unui număr de facturi cu produse livrate de subscrisa;
  • excluderea de la raft, prin refuzul organizat și coordonat să vândă produsele subscrisei, am fost înşelaţi după ce au fost plătite taxe de raft, valoare care depășește 500.000 Euro;
  • neplată contravaloare facturi şi penalizări de întârziere de către Carrefour România SA către subscrisa pentru produsele livrate.

Infracțiunile de evaziune fiscală și abuz în serviciu sunt evidenţiate în Sesizarea cu nr. 601899 înregistrată la Parchet de către Garda financiară Comisariatul general, prin care a constatat evaziunea fiscala la Carrefour Romania SA, că un număr de 126 facturi emise de subscrisa Prestige către Artima SRL, după absorbţie, figurează neînregistrate în contabilitatea Carrefour România SA, înscris oficial în fotocopie:

Ofițeri din Serviciul român de informații au coordonat și sprijinit ca infracțiunile de la Carrefour Romania SA să fie protejate la parchet, poliţie și Inspecţia Judiciară, si care a avut drept rezultat prejudicierea subscriselor prin neînregistrarea în contabilitate a facturilor după fuziune, protectorat ce nu poate fi disociat de împrejurarea că Statul francez a decorat pe Coldea Forian director militar al SRI. Prima decoraţie în istoria colaborării profesionale dintre Serviciile româneşti de informatii şi guvernul unei țări străine în septembrie 2015, când avea funcţia de director militar la Serviciul român de Informaţii, prin ambasadorul său la Bucureşti, cu însemnele de cavaler al Ordinului Naţional al Meritului, distincţie oferită de preşedintele Franţei pentru merite deosebite.

Prin decret din 17.01.2017 Klaus Johannis, Preşedintele României a revocat din funcţia de director militar pe Coldea Florian. Generalul SRI, Coldea Florian a renunţat la funcţia de prim adjunct al Serviciului român de Informaţii.

Carrefour Romania SA se bucură de protectoratul conferit de Serviciul român de informaţii la Curtea de Conturi, poliție și Parchet, si, drept urmare, în cadru coordonat, nu a înregistrat în contabilitate, în registrele societăţii, un număr de “126 facturi care au fost recepţionate şi înregistrate în gestiunea Artima SA, în corespondenta cu contul 408-Furnizori facturi nesosite, pe baza avizelor de expediţie, declarând verbal organelor de control că nu ştiu de existenţa acestor facturi”, a refuzat plata contravalorii facturilor pentru produsele care au fost livrate de subscrisa, stoparea comenzilor de marfă și excluderea de la raft, după ce s-au platit peste 500.000 Euro taxe de raft.

Subscrisa Prestige a plătit către Carrefour România SA taxe de raft în valoare de peste 500.000 Euro, corespunzător listării unui număr de peste 140 de produse, şi către societatea Artima Retail Investment Company SRL taxe de raft de peste 120.000 de Euro, corespunzător unui număr de 137 de produse.

După fuziunea prin absorbţie cu Artima Retail Investment Company SRL, compania Carrefour România SA, cunoscând că este protejată în fața instituţiilor publice din România, a refuzat să achite facturile anterior livrate, nu a mai transmis comenzi subscrisei, ca produsele acesteia să fie vândute în reţeaua Carrefour, după ce subscrisa a plătit anterior peste 800.000 de euro taxe de raft ambelor reţele de retail pentru listarea produselor la raftul magazinelor. După cumpărarea companiei Billa de către Carrefour Romania SA, comportamentul Carrefour a fost asemănător față de subscrisa.

Investiţiile companiei Carrefour SA în România au la bază taxarea firmelor cu capital românesc, pentru a intra la raft, pe care apoi le exclude de la raftul magazinelor prin evaziune fiscală.

Excluderea de la raft a produselor firmei noastre, peste 165 de produse, pentru care subscrisele au plătit taxe de raft către Carrefour, Artima și Billa valoare care depășește 800.000 de euro. Artima şi Billa au devenit proprietatea Carrefour SA. Toate trei au exclus de la raft produsele subscrisei după ce au plătit taxe de intrare în reţele.

Subscrisele societăţile comerciale Galic si Prestige pentru intrare în reţele de retail şi în magazinele acestora am plătit taxe de raft peste 1.200.000 de euro, companiilor de retail din România, Carrefour Romania SA, Artima devenită Carrefour Expres, Billa devenită Carrefour, Penny Market, Metro Cash&Carry. Mărfurile societăţilor comerciale cu capital românesc Galic, Prestige au fost excluse nejustificat de la raftul supermarketurilor Carrefour, Artima, Billa, Metro Cash&Carry, Penny Market şi alte companii, după ce subscrisele Prestige şi Galic le-au plătit taxe de raft, peste 1.200.000 de euro.

  7)  Infracţiuni care au fost săvârşite de Chirițoiu Bogdan privind zeci de salariați fictivi angajaţi la Consiliul Concurenţei şi au fost sprijinite de Serviciul român de informații, care a luat la cunoștiință din Sesizări ale subsemnatului formulate în ianuarie și septembrie 2020, despre infracțiuni în formă continuată și agravantă și nu a sesizat Parchetul încălcând art. 61 alin. (2) și art. 291 alin. (1) și (2) Cod proc. penală.

Pentru a satisface cerințele clasei politice și obligații obscure care-i revin în urma sprijinului și modificării art. 15 din Legea 21/1996 pentru ocuparea celui de-al treilea mandat de președinte, Chirițoiu a angajat la Consiliul Concurenței zeci de salariați fictivi care nu au venit la serviciu si nu au îndeplinit condițiile legii, pentru ca teoretic să funcționeze pe funcțiile pentru care au fost încadrați și plătiți.

Chiriţoiu Bogdan Marius a angajat rude sau prieteni care primesc, au primit salarii de la Consiliul Concurenţei și figurează atât la cabinetul preşedintelui, cu funcţii de consilieri ai acestuia, dar şi în alte direcţii sau servicii, cu funcţii de specialitate de inspectori de concurenţă:

• Kleininger Liliana vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, mătuşa lui Chirițoiu Bogdan, numită în funcţie prin Decret prezidenţial, în anul 2017, la propunerea Colegiului Consultativ, acel organ ilegal constituit printr-o Hotărâre de Guvern dată de Mihai Răzvan Ungureanu după ce a fost demis, prin moţiune de cenzură, din funcţia de prim-ministru al României. Anterior numirii în funcţia de vicepreşedinte, Kleininger a fost ani de zile consilier al nepotului său Chirițoiu Bogdan, preşedintele Consiliului Concurentei, perioadă în care nu venea deloc la serviciu şi primea banii pe card. În prezent Kleininger este numită, în mod ficitiv, consilier la cabinetul președintelui Chirițoiu.
• Paloş Cornelia – fostă angajată-apropiată a preşedintelui cât a fost angajată la Consiliul Concurenţei nu venea deloc la serviciu, decât atunci când avea interes să promoveze interesele personale şi ale firmelor pe care le deţinea în domeniul cinematografiei, pentru care a făcut presiuni considerabile asupra direcţiei care se ocupa de aceasta;
• Marin Marius Petrescu – prieten cu Chiriţoiu, plătit mulţi ani fără să treacă pe la serviciu şi care a revenit în prezent folosind acelaşi sistem, ia bani fără să vină la serviciu. A fost numit o perioadă şi şef de serviciu, funcţie pentru care, fără să facă nimic concret, a luat salariul fără măcar a fi prezent la serviciu; a fost adus la Consiliul Concurenței şi apoi a fost detaşat la Autoritatea Electorală.
• Vlaicu Carmen Mirela – soţia lui Vlaicu Dan, prieten bun al preşedintelui Chiriţoiu, care nu a venit nici măcar o oră pe la serviciu, a născut doi copii în perioada angajării fictive la Consiliul Concurenţei.
• Vlaicu Dan, soţul lui Vlaicu Carmen Mirela, este angajat al Direcţiei administrative din Consiliul Concurenţei, de unde ia doar salariul fără să vină pe la serviciu. Această familie, prietenă a preşedintelui Chiriţoiu a luat bani necuveniţi, de la bugetul de stat, aproape 10 ani. În declaraţia de averea lui Bogdan Marius Chiriţoiu figurează că dezvoltă cu Vlaicu Dan afaceri imobiliare coproprietăţi.

Multe persoane au fost angajate la cabinet preşedinte, dar nu au venit niciodată la serviciu, nici măcar la angajare, au primit sau primesc salariu fără vreo activitate pentru Consiliul Concurenţei:

• Marian Petrescu Marius, Tolea Axinte Dacian, Szenczi Bianka Erna (care a beneficiat în acelaşi timp de trei salarii de la trei instituţii bugetare diferite şi unul de la o societate comercială, conform declaraţiei de avere – proba, Predescu Radu, Năstase Cătălin Mihai și mulți alții.

La Consiliul Concurenţei au fost aduse persoane prin detaşare sau delegare de la alte instituţii sau chiar de la firme private, primesc salariu de la Consiliul Concurenţei şi nu vin la serviciu pentru că sunt implicaţi în sfera politică: Petre Anca Cerasela, Olteanu Nicolae, Marin Viorel (fratele prietenului Marin Marius Petrescu), Aldea Corina, Ilie Eugen Adrian, Vlaicu Dan, Tudose Marian, Opris Alexandru Silviu.

– Zlotea Marian a fost adus prin detaşare de la o firmă privată cu un salariu de 4 ori mai mare decât al unui inspector de concurenţă, salariu pe care i-l plătea Consiliul Concurenţei de la buget (aprox. 30.000 lei pe lună). Lui Zlotea Marian, preşedintele Chiriţoiu i-a pus la dispoziţie si un autoturism înmatriculat cu numărul de circulaţie B 21 WLX, din parcul Consiliului Concurenţei. În momentul în care Zlotea Marian a fost condamnat definitiv la pedeapsa cu închisoarea, acesta a fugit cu mașina Consiliului Concurenței.

La Consiliul Concurenței un număr mare de persoane au fost angajate prin concursuri care încalcă condiţiile stabilite prin lege pentru a ocupa o funcţie de inspector de concurenţă sau chiar de şef de serviciu: Angliţoiu George Claudiu, Şuşu Eugen, Drăguţ Daria Iuliana, Băjănaru Claudia etc, sunt angajaţi în funcţia specifică de inspector de concurenţă, primesc bani publici fără să îndeplinească cerinţa legii, în sensul de a fi economişti, jurişti sau ingineri de anumite specialităţi, pentru a putea exercita profesia.

Prin organizare de concursuri formale au fost angajaţi, prieteni, membri de partid sau simpatizanţi PNL aripa fostă PDL şi s-a folosit sistemul de detaşări pentru a putea penetra toate direcţiile şi serviciile cu oameni devotaţi, care să execute comenzile primite cu privire la desfăşurarea investigaţiilor, propunerilor din Decizii sau privind cheltuirea banilor bugetului instituţiei.

Attila Deszi – membru în partidul UDMR, a fost propus de partid şi numit la Curtea de Conturi în funcţia de consilier de conturi pentru nouă ani, din care rezultă că a fost numit fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 97 punctul 2 al Legii 94/1992, respectiv aceea de a fi lucrat zece ani în specializarea studiilor absolvite, cât şi o pregătire profesională temeinică, în condiţiile în care susnumitul a fost electrician la mina, a obţinut o diplomă în drept la o instituţie de învăţământ particulară, dar a îndeplinit doar funcţii politice, fără nicio legătură cu activitatea de control/audit, ceea ce dovedeşte că numirea sa a fost una politică şi nu una bazată pe criterii profesionale, existând şi suspiciunea rezonabilă că, în perioada scurtă de timp în care a lucrat la Consiliul Concurenţei, încadrat în timpul mandatului de Preşedinte al lui Chiriţoiu Bogdan Marius, a primit salariu fără a efectua lucrări corespunzătoare funcţiei deţinute.

    8)  Infracţiunea de denaturare a licitațiilor publice prevăzută de art. 246 Cod penal, a fost săvârșită de grup organizat persoane fizice şi juridice, infracțiunea de grup organizat coordonat de Romsilva SA la ordin.

• Probele pe care Consiliul Concurenței le deține evidențiază că persoane juridice au fost înlăturate din licitații, iar persoanele care au participat în mod coordonat au denaturat prețul de licitație pentru tăierea pădurilor.
• Consiliul Concurenței nu a publicat Decizia privind investigația tăierea pădurilor, pentru a ascunde încălcarea legii și orice referire la Probele din dosar care evidențiază că au luat cunoștiință de infracțiuni și nu au sesizat Parchetul, încălcând coordonat legea.
• nepublicarea pe site a Deciziei privind investigația tăierea pădurilor constituie o dovadă a coordonării infracțiunilor la Romsilva SA și la Consiliul Concurenței.
• 9)   Infracțiunea de abuz în serviciu la Consiliul Concurenței, săvaârșită de Chirițoiu Bogdan prin încălcarea legii, în perioada 2009-2014, privind denaturarea prețurilor, manipularea prețurilor prin înțelegeri și limitarea concurenței, înlăturarea unor firme din licitații, neextinderea investigației până în prezent și aplicarea unor amenzi în cuantum foarte mic, față de gravitatea faptelor si manifestarea acestora pe o durată lungă de timp, 2010 – 2014 si dupa 2014, urmând același modus operandi.

Încălcarea coordonată a legii cu privire la Raportul de investigație al Consiliului Concurenței pe piața comercializării lemnului. Infracțiuni de grup organizat cu scopul de abuz în serviciu pentru sprijinirea infracțiunilor privind tăierea lemnului în condiții coordonate.

• perioada investigată – investigația Consiliului Concurenței a vizat perioada 2011-2016 deși manipularea și trucarea licitațiilor s-a făcut pe o perioada mai lungă, 2018 și după această dată! Perioada analizată a fost limitată la 2014 la cererea celor interesați pentru a se evita încadrarea penală a persoanelor implicate (în Noul Cod Penal 2014 a fost introdusă infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice care se sancționează cu închisoare de la 1 la 5 ani. Până la această dată, fapta era încadrată ca abuz în serviciu, luare de mită, fals intelectual sau înșelăciune);
• Consiliul Concurenței are obligația legală sa sesizeze Parchetul, după ce a luat la cunoștiință de infracțiuni de grup organizat și abuz în serviciu, împrejurare față de care funcționarii Consiliului Concurenței au încălcat coordonat legea prevăzută de procedura penală art. 291 CPP, atât în codul de procedură vechi si actual, cât si cu privire la infracțiuni prev de art.246 din Cod penal, cu privire la deturnarea și manipularea prin înțelegeri recunoscute a prețului la licitații publice;
• Neglijarea cu intenție a unor probe obținute cu ocazia investigației privind modalitatea de participare a societății, probele nereținute si circumstanțele agravante, neglijate au fost interpretate în favoarea companiilor investigate cu scopul diminuării gravității și a sancțiunii finale;
• diminuarea deliberată a gravității prin încadrarea favorabilă a faptelor anticoncurențiale și reducerea perioadei practicii anticoncurențiale au condus la diminuarea nivelului de bază al sancțiunii finale (x gravitate + y durată = nivel de bază) Capitolul II, pct.4 din Instrucțiuni;
• încurajarea de către Consiliul Concurenței a societăților favorizate de a aplica la procedura de recunoaștere, permite acestora reducerea semnificativă a sancțiunii (10%-30% din nivelul de bază);
• acceptarea de către Consiliul Concurenței, la procedura de recunoaștere, a companiilor investigate: prin invocarea principiului eficienței procedurale, Consiliul Concurentei acordă întreprinderilor posibilitatea de a depune o propunere de recunoaștere a faptei. Prin acceptarea doar a societăților favorite, la procedura de recunoaștere se creează avantaje materiale directe. A se vedea INSTRUCȚIUNI privind individualizarea sancțiunilor pentru contravențiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996, aprobate prin ORDINUL nr.1.037/2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1017 din 18 decembrie 2019, cu modificări si completări in 2020 si 2021.
• 10)    Infracţiuni de abuz în serviciu și sprijinire a unor grupuri organizate, în formă continuată, au fost săvârşite de Chirițoiu Bogdan director general şi funcţionari din Consiliul Concurenţei în legătură cu următoarele investigaţii:
•     a) Investigația Colgate Palmolive

Discreționar și la ordin, Chirițoiu Bogdan a închis și deschis investigații cu încălcarea legii, fără acordul plenului, în funcție de interesul personal și de ordinul primit prin SRI de la corporații occidentale și politicieni.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, coordonat şi discreţionar a refuzat să deschidă şi cu încălcarea legii a închis investigaţii, fără acordul plenului, a înlocuit Raportorul cu rezultatul urmărit al închiderii investigaţiei şi ignorarea probelor, a emis ordinul nr. 7/2010 de arhivare a probelor care evidenţiază fapte, practici şi înţelegeri de excludere de la raftul unor reţele de retail a unor produse concurente. Consiliul Concurenței a amendat la ordin subscrisa, cu știință, netemeinic şi nelegal. Amenda de 500.000 euro a fost aplicată ca “notă de plată”, instrument de şantaj prin care să determine subscrisa să-şi retragă plângerile care au fost înregistrate la Consiliul Concurenţei împotriva companiilor Colgate Palmolive SRL şi Kraft Foods, actual Mondelez SRL din grupul Philip Morris. De asemenea, societatea Colgate Palmolive a fost amendată cu suma de 3.000.000 UDS pentru fapte netemeinice, doar pentru a crea aparența legalităţii. Protejarea corporației Colgate-Palmolive de către SRI și ambasada SUA, prin diversiune cu știință s-a dovedit deoarece, în cadrul sedinţei la Consiliul Concurenţei am informat plenul ca amenda este nelegală, iar faptele interzise de legea 21/1996 nu au fost cercetate.

Instanţele au anulat amenzile, dar funcționari la Consiliul Concurenţei nu au cercetat practici anticoncurenţiale dovedite cu probe, care funcționează de atunci până în prezent, pentru că coordonat nu au aplicat amenda prevăzută de lege corespunzător cu faptele şi probele indicate.

Infracțiunea de abuz în serviciu a fost săvârşită în formă continuată la Consiliul Concurenţei prin refuzul îndeplinirii hotărârilor judecătoreşti date prin sentinţa nr. 305/2005 a Curţii de apel Bucureşti şi decizia ICCJ nr. 2390/2006.

            b) Investigația Bănci.

Investigaţia “Bănci”, deschisă prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 420/2008, a fost închisă de către același preşedinte Chirițoiu Bogdan Marius, prin Ordinul nr. 260/2013, cu soluţia de nesancţionare a băncilor.

Investigaţia efectuată de Consiliul Concurenţei a avut ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 101 alin. (1) din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene de către întreprinderile active pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare din România şi a fost închisă „fără ca toţi membrii Plenului să fie informaţi cu privire la restul documentelor care vizau investigaţia, respectiv cele două puncte de vedere consultative şi contra-raportul semnat de Nathaniel Cornoiu”, ceea ce a condus la concluzia membrilor Comisiei economice, industrii şi servicii din cadrul Senatului că „Bogdan Chiriţoiu a gestionat în mod părtinitor închiderea investigaţiei, desfăşurându-şi cu rea-credinţă activitatea”, astfel cum se consemnează în Raportul nr. XX/215/17.04.2019 al comisiei parlamentare de anchetă (pct. 3 – Concluzii finale).

Motivul real al închiderii investigaţiei “Bănci”, în condiţii de nelegalitate, constatate şi de comisia de anchetă parlamentară, nu exclude o legătură de cauzalitate între această decizie şi calitatea dublă a lui Chirițoiu Bogdan Marius de preşedinte la Consiliul Concurenței şi membru la “Institutul ASPEN”, finanţat de către George Soros şi având printre membri persoane din conducerea unor bănci de prestigiu cu activitate în România, cum ar fi, spre exemplu, Steven Cornelis van Groningen – preşedinte Raiffeisen Bank; Răzvan Radu – CEO, preşedinte Unicredit Bank; Sergiu Manea – preşedinte BCR, Ionuţ Costea – fost preşedinte Reiffeisen Bank, Daniel Dăianu, Florin Ilie – ING Bank, Mișu Negrițoiu – CEO ING Bank, Nicolae Dănilă – unul dintre cei mai experimentaţi bancheri, chairman la First Bank România, care a deţinut funcţia de chairman la Banca Comercială Română şi în board-ul directorilor Băncii Naţionale.

     c)   Investigația pe piața carburanților.

Investigaţia pe piaţa carburanţilor a fost declanşată prin Ordinul 211/8.09.2005, când s-au stabilit termenii desfăşurării şi echipa de investigaţie condusă de un raportor, însă, începând cu anul 2010, noul Preşedinte al Consiliului Concurenţei, Chirițoiu Bogdan Marius, a încercat de mai multe ori să închidă această investigaţie, dar nu a reuşit, deoarece primul raportor numit nu era de acord cu această propunere, susţinând că sunt dovezi suficiente pentru a amenda părţile implicate participante la înţelegere.

După intrarea în concediu medical a raportorului desemnat pentru efectuarea investigaţiei s-a procedat la numirea altui raportor, respectiv a unei persoane agreate, care, în timp, să poată realiza obiectivul cerut de noul preşedinte, respectiv “închiderea acestei investigaţii”.

În anul 2015, prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenței s-au scos din investigaţie principalii jucători de pe piaţa carburanţilor, respectiv: OMV Petrom SA care la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V), OMV Petrom Marketing SRL (care la data încălcării legii opera benzinăriile OMV, Lukoil România SRL, Rompetrol Downstream SRL, Mol România Petroleum Products SRL şi ENI România SRL (care la acea dată a operat benzinăriile AGIP), iar, în atingerea scopului urmărit, Consiliului Concurenței a renunţat la acuzaţia încălcării de către părţile implicate a prevederilor art. 6 din Legea concurenţei, respectiv a art. 102 din TFUE, ca principal obiectiv al investigaţiei rămânând numai încălcarea art. 5 din Legea 21/1996, respectiv 101 din TFUE.

În Raportul nr. XX/215/17.04.2019 al comisiei parlamentare de anchetă se consemnează că, din declaraţiile susţinute în faţa comisiei de Vasile Şeclăman, în calitate de fost Secretar general al Consiliului Concurenţei și fost vicepreședinte al Consiliului Concurenței, rezultă că „există şi alte investigaţii asupra cărora planează suspiciuni privind modalitatea de gestionare a probelor şi soluţia de închidere fără amendarea agenţilor economici”, fiind nominalizată „investigaţia desfăşurată de Consiliul Concurenţei pe piaţa combustibililor, investigaţie deschisă în anul 2005 şi finalizată în anul 2015”, membrii Comisiei economice, industrii şi servicii considerând că „există argumente care merită investigate”, sens în care, prin adresele nr. XX/150/13.03.2019 şi nr. XX/171/20.03.2019, s-a transmis Consiliului Concurenţei „solicitarea de a furniza date privind stadiul investigaţiei, respectiv raportul întocmit la finalizarea acesteia”. (pct. 20 – Concluzii finale).

Suspiciunea privind implicarea directă a Preşedintelui Consiliului Concurenţei în modalitatea nelegală de gestionare a probelor şi a adoptării soluţiei de închidere fără amendarea agenţilor economici, în cazul investigaţiei pe piaţa carburanţilor, este întărită de împrejurarea că Chirițoiu Bogdan Marius este membru în organizaţia «Institut Aspen», alături de persoane de decizie din companiile mari producători/vânzători de carburanţi, precum Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom.

Deci, după 11 ani investigaţia nu a avut niciun efect privind protejarea consumatorului şi a concurenței care să determine reducerea preţului către consumatorul final la pompe, distribuitorii de combustibili acţionând şi mai agresiv prin înţelegeri cu impact negativ asupra consumatorului final.

            d) Investigația Unilever SRL

Investigaţia în cazul Unilever South Central Europe, clienţii şi concurenţii săi, a fost închisă de către preşedintele Chirițoiu Bogdan Marius, deşi Popescu Dragoş, raportorul desemnat în investigaţie a întocmit o Notă cu propuneri care conţine probe ce ar fi trebuit administrate pentru finalizarea cercetării, precum şi conexarea la investigaţia privind Unilever a plângerii subscrisei Prestige având acelaşi obiect, însă acesta a fost înlocuit cu o altă persoană, apoi preşedintele a dispus închiderea investigaţiei, fără acordul plenului, cu nerespectarea legii, împrejurare care a favorizat compania Unilever, clienţii şi concurenţii acesteia de sancţiunile prevăzute de lege.

Plângerea petentei Galic Prod SRL către Consiliul Concurenței nu a fost cercetată de către Consiliul Concurenţei, acesta refuzând să conexeze plângerea petentei la investigaţia cu acelaşi obiect care a fost deschisă în cazul Unilever, iar ulterior preşedintele Bogdan Marius Chirițoiu l-a înlocuit pe raportorul Dragoş Popescu, ignorând conţinutul Notei care a fost întocmită de către raportor privind indiciile cu privire la eventuala încălcare a art. 5 din lege de către UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE SRL şi de către clienţii şi concurenţii acestei societăţi, după care a închis investigaţia, cu nerespectarea legii, respectiv fără acordul plenului Consiliului Concurenţei.

Cu toate acestea, ca urmare a unor practici şi înţelegeri anticoncurenţiale ale Colgate Palmolive România SRL, SRL Kraft Foods SRL (actual Mondelez SRL) şi Unilever South Central Europe, practici interzise de Legea Concurenţei nr. 21/1996, contractele menţionate mai sus au încetat, cu consecinţa că societăţile Prestige şi Galic au înregistrat pierderi financiare imense, în condiţiile în care au existat probe privind acordarea unor condiţii comerciale discriminatorii, care au culminat cu excluderea lor din contracte, măsură abuzivă, părtinitoare, anticoncurențială, cu rezultatul urmărit privind îndeplinirea unor înţelegeri tacite, favorizarea unei companii, ignorând prevederile legii 21/1996.

Investigaţia Unilever nu s-a desfăşurat în limitele legii, cu consecinţa protejării intereselor companiei americane de sancţiunile legale, ingerinţa Serviciului român de Informaţii, având în vedere interesul personal al colonelului SRI Dociu Răzvan, prin firma Acvila, aparţinând fiului său, care a beneficiat de extinderea şi exclusivitatea contractelor de vânzare şi servicii logistice pentru România şi ţările din regiune, acordate de firma investigată de Consiliul Concurenţei, cât şi faptul că ofiţerul SRI a fost implicat în privatizarea mai multor companii din judeţul Prahova ROVIT SA, GFR, Vinalcool ValeaCalugareasca SA, inclusiv trecerea prin tranzacţionarea patrimoniului Dero SA către Unilever România.

 

       e)Investigația pe piața de medicamente GlaxoSmithKline Beach (GSK).

Excluderea subscrisei din contractul cu GSK, ca urmare a interesului unor ofițeri SRI și SIE, protecția GSK la Consiliul Concurenței conferă statutul GSK „mai presus de lege” în România şi ignorarea hotărârilor plenului Consiliului Concurenței în investigaţia privind corporația SUA de medicamente GlaxoSmithKline Beach (GSK).

Producătorul farmaceutic GSK a solicitat Consiliului Concurenței să i se comunice dacă încalcă legea concurenței în caz că, de la 01.01.2013, va implementa un sistem de distribuţie a medicamentelor sale direct către farmacii, nu prin intermediul unor firme de distribuţie, în special în cazul medicamentelor asupra cărora GSK deţinea o poziţie dominantă, întrucât era unic producător.

Plenul Consiliului Concurenței a luat în dezbatere această cerere în decembrie 2012, iar, potrivit informaţiilor media, cu un vot de 3-2, s-a adoptat decizia de a nu se da undă verde sistemului cerut de GSK. Cu toate acestea, preşedintele Consilului Concurenţei, Chirițoiu Bogdan Marius, a trimis o scrisoare de răspuns către GSK, în finalul căreia a specificat: “…deşi Consiliul Concurenței nu recomandă folosirea unui alt sistem de distribuţie în detrimentul altuia companiile care îşi restructurează sistemele de distribuire trebuie să acorde o atenţie deosebită produselor pentru care deţin o poziţie dominantă”. In plan legal Chiritoiu nu a soluționat nimic.

Această formulare, care poate fi interpretată ca aprobare a cererii GSK, a născut conflicte în interiorul Consiliului Concurenţei, iar vicepreşedintele acestei instituţii, Valentin Mircea şi-a dat demisia la câteva luni după ce a trimis colegilor săi e-mailuri în care a acuzat stilul de conducere al Consiliului Concurenţei practicat de preşedintele Chiriţoiu Bogdan Marius, care se manifesta, „printre altele, prin refuzul introducerii materialelor pe ordinea de zi, întârzierea unor rapoarte de investigaţie, modificarea unor documente agreate de către membrii Plenului şi emiterea unor puncte de vedere în numele plenului” subliniind că „avem de-a face cu unul dintre cele mai grave atacuri la adresa concurenţei, în ceea ce priveşte mai ales piaţa medicamentelor de la nivelul Uniunii europene”.

Fostul vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei a menţionat că,

„… scrisoarea trimisă NU CORESPUNDE INTEGRAL celor exprimate de cel puţin o parte a membrilor Plenului” şi că emiterea unei scrisori de către Preşedintele Consiliului Concurenţei „care ignoră propuneri concrete formulate de unii membrii ai Plenului reprezintă o faptă gravă”, fiind „de principiu că actele autorizate de Plen trebuie să plece din instituţie în forma agreată de Plen! Nu altfel! (…) aceste lucruri fiind valabile inclusiv pentru preşedintele Consiliului Concurenţei”.

Consilierii de concurenţă Dan Ionescu şi Laszlo Gyerko, membrii ai Plenului, au avut aceeaşi reacţie critică faţă de de punctul de vedere transmis către GSK de către Preşedintele Chiriţoiu Bogdan Marius în numele Consiliului Concurenţei, mai ales că lumeajustiţiei.ro a anunţat că deţine mailuri care arată că o parte dintre membrii Plenului au propus ca în finalul scrisorii către GSK să se insereze fraza conform căreia „Consiliul Concurenţei nu recomandă folosirea unui sistem de distribuţie de genul celui descris de GSK pe pieţele pe care acesta deţine o poziţie dominantă”.

Coparticiparea la organizaţia Aspen a lui Chirițoiu Bogdan Marius, alături de dl Patrick Desbiens, vicepreşedinte GlaxoSmithKline, împrejurare care determină starea de incompatibilitate, explică nu numai emiterea scrisorii de răspuns către GSK, “inadmisibilă procedural”, potrivit fostului vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, dar şi de ce nu s-a deschis o investigaţie ca urmare a plângerii din 15.12.2011 a subscriselor Galic şi Prestige în care era vizată şi activitatea anticoncurenţială a GSK, fiind considerată doar o simplă “adresă”, iar nu o “petiţie şi plângere”, aşa cum ni s-a comunicat de către preşedintele Chirițoiu Bogdan Marius.

Deşi cazul a fost sesizat Guvernului României, respectiv primului ministru, de către persoane din Consiliul Concurenţei, precum şi cu privire la alte încălcări ale legii imputate preşedintelui Chirițoiu, până în prezent nu s-a luat nicio măsură privind sesizarea organelor competente în legătură cu abuzurile Consiliului Concurenței şi ale preşedintelui acestei instituţii.

           f)  Investigația privind sectorul gazelor naturale din România

Activitatea defectuoasă a Consiliului Concurenței pe piaţa din sectorul gazelor naturale. În urma sesizării DIICOT, care a desfăşurat o cercetare penală asupra unor membri ai comisiei de evaluare a autorităţii contractante Transgaz pentru abuz în serviciu şi luare de mită în cazul unor licitaţii, Consiliul Concurenței a declanşat o investigaţie privind trucarea unor licitaţii prin înţelegerea realizată de către ofertanţii participanţi, iar echipa de investigaţie a finalizat raportul de investigaţie în 2016 cu propunerea de sancţionare a ofertanţilor membri ai unui cartel, fără să se reţină calitatea de “facilitator” a autorităţii contractante Transgaz, nefiind elemente susceptibile în acest sens, dar, în urma solicitărilor agresive şi imperioase ale Preşedintelui Chiriţoiu Bogdan Marius, echipa de investigaţie a făcut o notă de extindere sumară, neexistând indicii suficiente referitor la rolul Transgaz de facilitator al cartelului pentru implicarea acesteia în investigaţie şi sancţionarea ei.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a extins formal investigaţia şi faţă de Transgaz, urmând să se disjungă fapta anticoncurențială săvârşită de ofertanţi (în cartel) şi fapta “săvârşită” de Transgaz (“facilitator”), având în vedere contextul la acel moment, negocierile cu Rusia privind tranzitarea României a magistralei de gaze către Turcia sau alte negocieri cu SUA referitoare la gazul din Marea Neagră și procesul penal investigat de DIICOT împotriva unor persoane fizice din cadrul Transgaz.

În februarie 2018, Consiliul Concurenţei a publicat Raport al investigaţiei privind sectorul gazelor naturale, care are caracterul de studiu al acestui sector și nu investigație bazată pe probe. Se fac aprecieri referitoare la funcţionarea pieţelor din sectorul gazelor naturale în perioada 2012 – 2016 şi este încheiat cu „Capitolul XI – RECOMANDĂRI”, fără constatarea încălcării Legii concurenţei ori a normelor europene şi fără aplicare sancţiuni.

În raportul privind sectorul gazelor naturale, analiza nu se face corect. Este analizată piața începând de la sectorul distribuție, unde sunt mai mulți distribuitori. Raportul nu pomenește o vorbă despre faptul că piața de gaze din România are doi producători, respectiv Romgaz și OMV Petrom, ambele companii deținând mai mulți distribuitori. În fapt, avem de a face cu un duopol pe piața de gaze din România. Dacă acest lucru ar fi fost spus în cadrul Raportului, atunci Consiliul Concurenței nu ar mai fi putut să dea un aviz pozitiv pentru liberalizarea pieței de gaze, când a fost consultat de Guvernul Ludovic Orban. Iată cum a contribuit Consiliul Concurenței, prin președintele Chirițoiu, la liberalizarea pieței de gaze, un eșec răsunător al guvernului Ludovic Orban.

În aceste condiţii este explicabilă inspecţia inopinată desfăşurată la companiile Transgaz SA, Romgaz SA şi OMV Petrom SA de către Comisia europeană, prin DG Competition, vizând încălcări ale Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene, caz investigat în exclusivitate de Comisia europeană, „asistată” de către Consiliul Concurenţei, care are obligaţia să sprijine astfel de acţiuni în baza legii.

 

11) Serviciul român de informații a luat cunoştință de infracțiuni de grup organizat şi nu a sesizat Parchetul în legătură cu transferuri de sume de milioane de Euro din conturi ale firmelor Bechtel, Petrom, bani care au legătură cu persoane cu atribuții deliberative și investigații la Consiliul Concurenței.

Direcția națională anticorupție a fost influențată de ofițeri din cadrul Serviciului român de informații să nu efectueze urmărire penală în cazul sesizării subsemnatului din 15.02.2015 privind milioane de euro care au fost transferate în legatură cu investigații Bechtel, Petrom și Colgate Palmolive. Fostul vicepreședinte al Consiliului Concurenței, Musliu George a primit sume de bani, imprejurare care nu poate fi disociată de faptul că funcționari la Consiliul Concurenței, în investigația Colgate Palmolive nu au îndeplinit hotărari judecătoreşti.

https://flux24.ro/srigate-seful-acoperitilor-sri-din-presa-fiica-unui-securist-genti-de-bani-in-padurea-baneasa-si-dezvaluirile-lui-basescu/

Parchetul nu a efectuat urmărire penală privind infracțiuni de abuz în serviciu și infracțiuni de mare corupție în legatură cu investigații cu impact major în patrimoniul României, precrum și cu privire la ințelegeri ascunse care contribuie la creșterea facturilor lunare la consumatori, achiziția de către consumatori a bunurilor din coșul zilnic la prețuri excesiv de mari, rezultatul unor înțelegeri dintre retail-eri şi lideri de categorie şi înțelegeri de excludere de la raft a unor produse concurente ale firmelor cu capital românesc, chiar şi după ce au plătit taxe de raft şi de intrare în magazine.

Direcția națională anticorupție a ținut ani în șir dosare penale în nelucrare privind pe numitul Chirițoiu Bogdan, președinte la Consiliul Concurenței.

12)   Infractiunea de abuz în serviciu săvârșită de către magistrați din cadrul Curții de Apel București în legătură cu dosarul 27411/2/2005 în scopul sprijinirii intereselor Serviciului român de informații și ambasadei SUA privind Consiliul Concurenței și fraudele corporației Colgate Palmolive SRL.

Această infracțiune este consecința practicii nerespectării de către magistraţi din conducerea Curţii de apel și din cadrul secției de contencios administrativ, împreună cu magistraţii implicaţi în soluţionarea unor anumite dosare, a normelor legale care reglementează continuitatea judecătorilor din completul desemnat aleatoriu, prin înlocuirea unor magistraţi în timpul procesului cu cei „aleşi” şi dispuşi să participe la simularea procesului vizat, cu rezultatul obţinerii la „ordin” a unor hotărâri judecătoreşti care ignoră legea şi probele din dosar.

Încălcarea coordonată a legii de către judecători a hotărârii CSM la Curtea de apel București privind continuitatea, a avut drept scop înlocuirea judecătorului titular Gheorghe Grecu cu judecătorul Bulancea Magdalena, care a fost adusă de la Iași, cu consecința încălcării dreptului la apărare în dosar 27411/2/2005, respingerea acţiunii prin care a fost solicitată obligarea Consiliului Concurenţei să îndeplinească sentința nr. 302/2005 a Curţii de apel şi decizia 37/2006 a înaltei Curţi de Casație şi Justiţie privind efectuarea investigaţiei legale în cazul corporației americane COLGATE PALMOLIVE SRL.

Anihilarea dreptului la un proces echitabil în dosarul nr. 27411/2/2005 al Secţiei contencios administrativ s-a realizat de catre judecătorul Bulancea Magdalena, care a blocat accesul reclamantei la probele din dosar, cu rezultatul urmărit de a respinge acţiunea civilăa în dosarul nr. 27411/2/2005 privind restituirea cauzei la Consiliul Concurenței pentru efectuarea investigaţiei, pentru îndeplinirea hotărârii judecătoreşti nr. 37/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ignorându-se legea şi Hotărârea nr. 452/12.03.2009 a CSM.

Încălcarea principiului continuităţii, ca urmare a trecerii dosarului 27411/2/2005 de la judecător titular Gheorghe Grecu la judecătorul Bulancea Magdalena Diana, în condițiile în care judecătorul Gheorghe Grecu a continuat activitatea de judecător la Curtea de Apel, s-a realizat cu scopul şi rezultatul respingerii probelor concludente, admiterea neîntemeiată a excepţiei lipsei de interes invocată din oficiu de către instanţă şi de către intervenienta Colgate Palmolive şi respingerea pe fond a acţiunii reclamantei Prestige, care a avut ca obiect obligarea redeschiderii investigaţiei şi aducerea la îndeplinire a hotărârii Curţii de Apel București nr. 302/2005 privind obligarea pârâtului Consiliul Concurenţei să înceapă să efectueze investigaţia legală pe bază de probe, care să fie aduse la dosar, în cadrul organizat și coordonat au fost vătămate interesele legitime ale subscrisei pentru ca instituțiile să blocheze și să protejeze recuperarea prejudiciilor care au fost determinate prin comportamentul corporației occidentale SUA Colgate Palmolive SRL.

Încălcarea dreptului la apărare al subscrisei Prestige a fost şi ca urmare a împrejurării că reclamanta a fost împiedicată de judecătorul nou adus să ia cunoştinţă de probele cu înscrisuri sub pretextul că acestea sunt SECRETE (!!??), deși aceste probe au fost încuviinţate chiar de el şi au fost depuse la dosar de către Consiliul Concurenţei.

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti reglementează la art. 22 alin 1 lit c) şi d) şi art. 26 lit b) modul în care sunt compuse completele de judecată şi în care se pot inlocui judecatorii, situaţia excepţională în care această schimbare este posibilă, cât şi necesitatea aprobării de către colegiul de conducere a acestor schimbări. Numai că, nu a existat situaţia excepţională care a impus preluarea dosarului de la judecătorul Gheorghe Grecu care a continuat să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi repartizarea cauzei unui judecător preferat nou numit, în condiţiile în care acesta din urmă trebuia să preia doar dosarele judectorului pensionat Carata Glodeanu, în locul căreia a fost numit Bulancea Diana Magdalena prin decizia CSM, conform extras: “Repartizarea doamnei judecător Bulancea Diana Magdalena s-a făcut potrivit Hotărârii nr. 452/12 martie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ulterior eliberării din funcţie, prin pensionare, a judecătorului Carata Glodeanu Constanța Floriana (Decretului Preşedintelui României nr. 52/1 aprilie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 226/7 aprilie 2009).”

În fapt, de la Curtea de Apel Bucureşti judecătorul Carata Glodeanu a plecat prin pensionare, în locul căreia a fost numită Bulancea Magdalena, însă acesteia din urmă i-au fost repartizate spre soluţionare dosarele judecătorului Gheorghe Grecu, printre care era şi dosarul dintre Prestige şi Consiliul Concurenţei privind investigaţia corporației SUA Colgate Palmolive SRL, deşi, conform regulamentului de ordine interioară, judecătorului nou numit trebuia să i se repartizeze spre soluţionare dosarele judecătorului pensionat al cărui loc vacant la preluat prin hotărârea anterior menţionată a CSM.

Înlocuirea nelegală a judecătorului titular Gheorghe Grecu cu judecătorul Bulancea a fost făcută de magistraţi din conducerea Curţii de apel Bucureşti cu REZULTATUL de a mi se respinge probele în cauză, de a ni se încălca dreptul la apărare prin invocarea unor înscrisuri faţă de care nu ne-am putut apăra şi faţă de care, nici nu există dovada că pretinsele înscrisuri „SECRETE” au existat la dosarul cauzei.

La dosar nu au existat înscrisurile în legătură cu care judecătorul Magdalena Bulancea a menţionat că sunt „secrete”, magistratul a creat aparența unor „PROBE” în dosar si aparenţa de legalitate a unei hotărâri, nelegală şi netemeinică, care a fost dispusă cu încălcarea dreptului la apărare şi a principiului oralităţii şi contradictorialităţii, art. 14 alin 5 şi art. 15 c.proc.civ, intrucat probele din dosar nu pot fi secrete, faţă de părţile din cauză. Acestea sunt motivele reale care conturează înlocuirea cu încălcarea legii şi respingerea acţiunii prin admiterea unei excepţii în legătură cu care s-a opus şi Consiliul Concurenţei în calitate de pârât, care a arătat că este de acord să deschidă investigaţia în cazul Colgate Palmolive.

Dovada intereselor oculte pentru solutionarea nelegală a acestui dosar este și faptul că la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată nr. C7 compus din Marcu Simona, Sârbu Carmen, Manicutu Nicolae a ignorat motivele din cererea de strămutare a cauzei la altă Curte de Apel din ţară, cerere care a făcut obiectul dosarului nr. 6567/1/2011. Am solicitat informaţii şi înscrisuri în legătură cu repartizarea cauzei, pe care ICCJ nu le-a transmis, iar recursul la ICCJ în dosarul 27411/2/2005 a fost soluţionat formal de completul de judecată nr. C1 compus din Duican Doina, Voicu Rodica Florica şi Păun Luiza Maria care l-a respins iar ICCJ nu mi-a comunicat înscrisurile cerute în vederea dovedirii că ar fi existat o repartizare aleatorie rezultată prin introducerea în ordinea sosirii cauzelor la instanţă.

1. Art. 40 din Legea 21/1996: “(1)La primirea unei cereri sau plângeri denunţând, respectiv acuzând o practică anticoncurenţială, Consiliul Concurenţei examinează dacă aceasta prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigaţii.” ↑